Talpos Cristian

Referat:Drepturile Omului

Obligatia statelor de a realiza o ancheta eficace in virtutea

art.2 din Conventia europeana a drepturilor omului
1.1:Consideratii generale

Conventia europeana a drepturilor omului(CEDO), adoptata la data de 4 noiembrie

1950 si intrata in vigoare la 3 septembrie 1953 concomitent cu ratificarea acesteia de
catre Ducatul de Luxemburg1, genereaza in temeiul dispozitiilor art.2 privitoare la
dreptul la viata, o serie de obligatii in sarcina statelor parti la tratatul mai sus
mentionat ce pot fi lesne clasificate in: obligatii negative si obligatii positive.
Obligatiile negative impun o abstentiune de la orice activitati comisive ce ar putea
aduce atingere dreptului la viata.Activitatile la care ne-am referit anterior sunt
exceptate de la violarea acestei prerogative fundamentale in contextul uzului necesar
si proportional de forta, in vederea protectiei oricarei persoane impotriva violentei
ilegale, in vederea efectuarii unei arestari legale, pentru a impiedica evadarea unei
persoane legal detinute si pentru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o
insurectie, asa cum reiese din prevederile art.2 din CEDO.Obligatiile negative, din
punct de vedere a naturii juridice a acestora, sunt obligatii de rezultat, asta
semnificand faptul ca responsabilitatea statelor parate parti la o procedura in fata
Curtii este angajata in mod automat odata cu intrunirea elementelor constitutive ale
violarii art.2 stabilite pe cale conventionala si jurisprudentiala.
Obligatiile pozitive pe cale de comparatie, sunt obligatii de mijloace, statele parti la
Conventie trebuind sa ia toate masurile de ordin administrativ, judiciar si legislativ,
calificate a fi necesare si rezonabile pentru prevenirea si sanctionarea incalcarii
dreptului la viata2.In aceasta categorie intra:obligatia generala de a proteja viata si
obligatia de a desfasura o ancheta eficace cu scopul elucidarii circumstantelor
decesului unei persoane si cu scopul identificarii si sanctionarii persoanelor
responsabile de violarea acestui drept garantat prin Conventie.

Radu Chirita, Conventia europeana a drepturilor omului Comentarii si explicatii, ed. a 2 a , Ed. Ch.
Beck, Bucuresti, 2008, p.5
2
Op. cit. , p.77

Obligatia

generala

de

proteja

viata

se

subdivide

in

urmatoarele

componente:obligatia de a redacta texte clare, accesibile si previzibile de incriminare

a faptelor care aduc atingere dreptului la viata3 si obligatia de a proteja persoanele
aflate in pericol ori sub controlul statului4.

1.2:Conditiile unei anchete eficace in lumina jurisprudentei CEDO

Obligatia de a desfasura o ancheta eficace, ce face obiectul analizei noastre, consta in,
totalitatea masurilor de natura administrativa si judiciara pe care statele parti la
Conventie sunt obligate sa le dispuna pentru sanctionarea

atingerilor ilicite ale

dreptului la viata si pentru clarificarea imprejurarilor decesului unei persoane. Fiind,

dupa cum am precizat anterior, o obligatie pozitiva de mijloace, depunerea de catre
autoritatile judiciare interne a tuturor eforturilor si diligentelor necesare ce confera
unei investigatii caracter eficient, se apreciaza prin prisma intrunirii cumulative a
urmatoarelor conditii:
1. Ancheta sa fie de natura penala si sa fie exercitata din oficiu.
2. Mijloacele de proba necesare aflarii adevarului sa fie administrate intr-o
maniera completa si rapida.
3. Ancheta sa fie efectuata de un organ judiciar impartial.
4. Ancheta sa se desfasoare cu celeritate.
5. Ancheta sa aiba un rezultat determinat.
1.Ancheta sa fie de natura penala si sa fie exercitata din oficiu
Aceasta cerinta vizeaza faptul ca, ori de cate ori, autoritatile judiciare statale iau la
cunostinta din orice imprejurari de incalcarea dreptului la viata a unei/unor persoane,
acestea sunt obligate sa faca toate demersurile materiale si procedurale penale din
oficiu, pentru a identifica si sanctiona persoanele vinovate.Se exclud de plano de la
intrunirea acestei conditii, situatiile in care ancheta a fost initiata la plangerea formala
a rudelor apropiate ale victimei, sau a fost instrumentata in mod particular de acestea,
dupa cum Curtea a aratat in hotararile Finucane vs. Marea Britanie(2003) si Tahsin
3
4

Op. cit. , p.78-83

Op.cit. , p. 83-90

Acar vs. Turcia(2004)5.De asemenea, in hotararea Ipek vs. Turcia(2004) Curtea a

considerat ca inefectiva, o ancheta penala din oficiu pornita ulterior comunicarii
plangerii in fata CEDO catre statul parat, pe temeiul faptului ca ancheta demarata de
statul turc a fost una pur formala, de fatada, exercitata cu scopul de a evita
condamnarea in fata Curtii6.In alta ordine de idei, o ancheta nu trebuie sa aiba natura
exclusiv civila,chiar daca este fundamentata pe raspunderea obiectiva a statului pentru
actele ilicite ale agentilor sai si are drept rezultat acordarea de despagubiri urmasilor
victimei7.Obiectivul unei anchete eficace trebuie sa fie tragerea la raspundere penala
si sanctionarea celor responsabili, deoarece dreptul la viata este o valoare sociala
aparata cu prioritate de legea penala.
In ultimul rand, pentru ca o ancheta penala din oficiu sa fie eficace,este determinanta
si participarea activa la investigatie a rudelor victimei8.Aceasta exigenta a fost
amplificata de Curte in hotararea Slimani vs. Franta(2004) prin impunerea
obligativitatii implicarii rudelor persoanei decedate in ancheta fara a fi necesara vreo
cerere din partea acestora.Intr- o alta hotarare pronuntata in 2003, anume, Finucane
vs. Marea Britanie Curtea a statuat ca refuzul audierii reclamantei in calitate de
martora si neindeplinirea obligatiei de a o informa pe aceasta cu privire la mersul
anchetei

constituie

argumente

suficient

de

solide,

raportat

la

contextul

particular,pentru ca ancheta sa fie catalogata drept ineficace.

2.Mijloacele de proba necesare aflarii adevarului sa fie administrate intr-o maniera
completa si rapida
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a trasat,in jurisprudenta sa in materia art.2,
standardul de apreciere al probelor ce sunt administrate in cursul unei anchete penale,
anume, validitatea acestora ``dincolo de orice indoiala rezonabila``9.
Instanta europeana a considerat ca mijloacele de proba nu au fost administrate cu
rapiditate, in situatia in care, de pilda, cercetarea la fata locului si interogarea
persoanelor potentiali martori s-a realizat la 7 ani distanta de la incidentele din
5

Corneliu Barsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului- Comentariu pe articole, vol. I, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2005, p.184
6
Radu Chirita, Conventia Europeana a drepturilor omului-Comentarii si explicatii, ed. a 2 a , Ed. Ch.
Beck, Bucuresti, 2008, p. 92
7
Corneliu Barsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului- Comentariu pe articole, vol. I, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2005, p.185
8
Op. cit. la pct. 6 din prezentul grupaj de note de subsol, p.92
9
Corneliu Barsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului- Comentariu pe articole, vol. I, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2005, p.186

speta,deoarece curgerea unui interval de timp substantial afecteaza intr-o maniera

ireversibila probele ce s-ar fi putut obtine10.
Mijloacele de proba nu au fost administrate in mod complet, cand, organele judiciare
omit sa preleveze amprentele de la locul faptei, cand autoritatile omit sa efectueze o
autopsie a cadavrului, sau o expertiza balistica necesara pentru a determina tipul de
arma cu care a fost ucisa victima, dupa cum Curtea a mentionat in hotararile Gezici
vs.Turcia(2005) si Addat vs. Turcia(2004).
3.Ancheta sa fie efectuata de un organ impartial
Aceasta cerinta apare a fi cat se poate de fireasca si vitala pentru buna desfasurare a
unei investigatii de natura penala,nerespectarea acesteia antrenand calificarea anchetei
ca si ineficace, chiar in situatia in care celelalte 4 conditii au fost intrunite11. Lipsa de
impartialitate a autoritatilor judiciare implicate intr-o ancheta penala a fost sanctionata
de catre Curte in cadrul hotararii Finucane vs. Marea Britanie , in speta, procedurile
fiind initiate si coordonate de membrii politiei, acuzati de reclamanta ca fiind cei ce lau amenintat cu moartea pe sotul ei. Intr-o alta afacere similara, intitulata Ramsahai
si altii vs. Olanda Curtea si-a reafirmat pozitia sa in raport de caracterul determinant
al acestei cerinte legate de ancheta eficace.In speta, victima, ulterior sustragerii unui
scooter impreuna cu sotia sa si ulterior incercarii de scapare din calea autoritatilor
judiciare, a fost impuscata mortal de un politist, dupa ce, in prealabil, a indreptat o
arma de foc catre acesta.Chiar daca investigatia intruneste celelalte patru conditii de
validitate ale unei anchete eficace,probele fiind administrate intr-un mod rapid si
complet, cu toate acestea, a fost realizata de colegi ai politistilor implicati in incident,
ceea ce creeaza fara echivoc o bresa in necesitatea asigurarii si garantarii procedurale
a independentei si impartialitatii organelor de ancheta12.In hotararea Troubnikov vs.
Federatia Rusa , Curtea a semnalat inca odata neindeplinirea acestui criteriu.In fapt,
fiul reclamantului s-a sinucis in cadrul zonei disciplinare a penitenciarului,unde a fost
plasat pentru executarea unei pedepse.Cercetarile privitoare la circumstantele
decesului au fost efectuate de directorul centrului de detentie in cauza, element care

10

Radu Chirita, Conventia Europeana a drepturilor omului-Comentarii si explicatii, ed. a 2 a , Ed. Ch.
Beck, Bucuresti, 2008, p. 91
11

Op. cit. p. 93
Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului- Culegere de hotarari 2005, Ed. Ch. Beck,
Bucuresti, 2007, p.36
12

inlatura factorul de impartialitate al unei anchete, dat fiind faptul ca, ancheta anterior
mentionata avea drept scop stabilirea culpei administratiei penitenciarului13.

4.Ancheta sa se desfasoare cu celeritate

Exigenta in cauza are in vedere, identificarea, tragerea la raspundere penala si
sanctionarea celor responsabili , intr-un termen cat mai rezonabil, socotit de la
incalcarea dreptului la viata.
Conditia respectiva nu este realizata in situatia in care, fie ancheta se desfasoara prea
lent in raport cu complexitatea cauzei,fie aceasta stagneaza pe o perioada substantiala
de timp, ambele ipoteze constituind indicii temeinice ale faptului ca organele judiciare
nu acorda respectul cuvenit vietii umane14.Pentru a exemplifica cat mai optim cu
putinta optica instantei europene asupra celor doua situatii enumerate mai sus,vom
apela la o serie de precedente ce reprezinta fundamentul argumentarii si explicarii
minutioase a conditiei celeritatii.Astfel, in hotararea Fatma Kacar vs. Turcia, Curtea a
evidentiat inefectivitatea unei anchete penale ce treneaza pe o perioada
indelungata.Conform starii de fapt, sotul reclamantei a fost gasit mort pe strada unde
locuia, cauza decesului fiind impuscarea.S-a demarat o ancheta asupra unor membrii
ai unei organizatii teroriste care a avut drept rezultat condamnarea in 2002 la
pedeapsa detentiunii pe viata a complicelui autorului asasinatului.La data solutionarii
afacerii in cauza de catre CEDO in 2005, procedura penala fata de autorul principal
era in pendinte.Curtea a constatat faptul ca, ulterior initierii investigatiei de catre
autoritati, s-au remarcat o serie de perioade de inactivitate ce nu pot fi acoperite de
nici o justificare, la care se adauga si durata nerezonabila a procedurii de judecata a
prezumtivului autor al omorului15.In ultima instanta, Curtea a subliniat in hotararea
Estamirov si altii vs. Federatia Rusa faptul ca natura lenta a unei anchete penale
constituie o transgresare a cerintei celeritatii.In fapt, reclamantii afirma ca, 5 dintre
rudele acestora au fost ucise la inceputul anului 2000 de catre fortele de securitate
13

Op. cit. p. 23
Radu Chirita, Conventia Europeana a drepturilor omului-Comentarii si explicatii, ed. a 2 a , Ed. Ch.
Beck, Bucuresti, 2008, p. 93
14

15

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului- Culegere de hotarari 2005, Ed. Ch. Beck,
Bucuresti, 2007, p.26

ruse.Ancheta penala deschisa pentru clarificarea circumstantelor decesului acestora,

nu s-a desfasurat cu rapiditatea cuvenita, autoritatile ruse omitand in plus, sa
indeplineasca o serie de acte determinante pentru identificarea si sanctionarea celor ce
au recurs la forta impotriva victimelor, precum:audierea reclamantilor, informarea
acestora cu privire la evolutia anchetei, controlul public asupra cercetarilor
intreprinse16.
5.Ancheta sa aiba un rezultat determinat
Conditia finala a unei anchete eficace presupune sanctionarea individuala si
proportionala a celor responsabili de violarea dreptului la viata.
Nu intruneste criteriul proportionalitatii sanctiunii in raport de gravitatea faptei
comise, aplicarea unei pedepse cu inchisoarea cu suspendare, dupa cum a statuat
Curtea in hotararea Simsek si altii vs. Turcia17.Per a contrario, acest criteriu este
indeplinit in conditiile in care, de pilda, s-a pronuntat o hotarare de condamnare a
autorilor pentru omor la pedeapsa detentiunii pe viata, chiar daca, ulterior, dupa 6 ani
acestia au fost pusi in libertate si li s-a permis sa revina la unitatile militare de care
apartin, dupa cum arata Curtea in hotararea McBride vs. Marea Britanie18 .Ceea ce
prezinta relevanta pentru a constata daca o ancheta penala s-a concretizat intr-un
rezultat viabil sau nu, este continutul hotararii definitive de condamnare raportat la
atingerea dreptului la viata.
In alta ordine de idei, aceasta cerinta apare cu atat mai contradictorie cu cat, obligatia
de a realiza o ancheta eficace este una de mijloace si nu una de rezultat.Explicatia
rezida in faptul ca, in conditiile in care persoanele responsabile de atingeri aduse art.2
din Conventie pot fi lesne identificate, trase la raspundere si sanctionate, absenta
fatisa a unei condamnari penale a acestora denota pe de o parte, atat o lipsa de respect
a autoritatilor judiciare fata de persoana decedata, cat si indulgenta si permisivitate cu

16

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului- Culegere de hotarari 2006, Ed. Ch. Beck,
Bucuresti, 2007, p.36
17

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului- Culegere de hotarari 2005, Ed. Ch. Beck,
Bucuresti, 2007, p.28
18

Op. cit. la pct. 16, p.21

privire la incalcarile dreptului la viata, statul esuand astfel in aplicarea politicii de

preventie a unor fapte asemanatoare pe viitor19.

19

Radu Chirita, Conventia Europeana a drepturilor omului-Comentarii si explicatii, ed. a 2 a , Ed. Ch.
Beck, Bucuresti, 2008, p. 94

Referinte bibliografice:

Corneliu Barsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentariu pe

articole, vol. I:Drepturi si libertati, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Radu Chirita, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentarii si

explicatii, editia a 2 a, Ed. Ch. Beck, Bucuresti, 2008

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor omului-Culegere de hotarari pe

2004, Ed. Ch. Beck, Bucuresti, 2007

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului-Culegere de hotarari pe

2005, Ed. Ch. Beck, Bucuresti, 2007

Radu Chirita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului-Culegere de hotarari pe

2006, Ed. Ch. Beck, Bucuresti, 2007