C3-Fenomene de transfer

31.10.2011

Transferul de impuls
Reprezinta unul din procesele fundamentale din industria alimentara deoarece sta la baza unui
numar mare de operatii si impune aducerea fluidelor in starea de curgere. Studiul fluidelor are la
baza 2 parti importante ale mecanicii: static si dinamica.
Statica fluidelor
Are ca obiect de studiu echilibrul fluidelor aflate in repaus si a actiunilor pe care acestea le
exercita asupra suprafetelor solide cu care vin in contact. Un fluid este in echilibru sau in repaus
atunci cand rezultanta fortelor ce actioneaza asupra masei de fluid este nula.
Asupra unei mase de fluid pot actiona urmatoarele tipuri de forte:

Forte de suprafata care actioneaza asupra suprafetelor ce delimiteaa mase de fluid (forte
de presiune, forte de frecare)
Forte de masa care actioneaza in fiecare punct al masei de fluid, determinate de campul
de forte externe in care se afla fluidul(campul de forte gravitational,forte centriugale).

Intensitatea fortelor ce actioneaza asupra unei suprafete se numeste presiune statica:

p=lim

A 0

F dF
=
A dA

Indiferent de pozitia suprafetei F creata este intotdeauna perpendicular la suprafata respectiva.

Presiunea intr-un punct este in functie de coordonatele acesteia : p=f(x,y,z). Presiunea intr-un
lichid creste odata cu cresterea distantei fata de suprafata lichidului. Intr-un punct oarecare
presiunea crata de coloana de lichid : p= g h .
In interiorul lichidului deoarece presiunea variaza de la punct la punct aceasta variatie este data
de relatia :

dp=

px py pz
,
,
x y z

(gradient de presiune dupa cele 3 directii).

px
py
p
dx+
dy + z dz
x
y
z

Ecuatia fundamental a hidrostaticii sau staticii fluidelor

Ne permite studiul echilibrelor fluidelor intr-un camp oareare de forte.

Din masa de fluid se considera o particular de forma paralelipipedica dV cu laturile dx,dy,dz,

volumul de fluid ales pentru studio este dV=dx*dy*dz. Centrul paralelipipedului si a particulei
de fluid considerat este notat cu M si este si central fortelor care actioneaza asupra particulei.
Asupra elementului de volum considerat pot actiona;

Forte cauzate de presiune

Forte cauzate de campul de forte in care se afla amplasat fluidul

Ecuatiile de echilibru ale elementului de volum dupa cele 2 directii sunt date de :

px d z d y p x

px
d x d y d z x dV =0
x

py
d y d x d z y dV =0
y

pz
d z d y d z z dV =0
z

p y d z d x p y

pz d x d y p z

Echilibrul fluidelor :ecuatiile diferentiale de echilibru ale unui fluid intrun camp
oarecare de forte :

px
py
pz
+ p x =0 ;
+ p y =0 ;
+ p z=0
x
y
z

Echilibrul fluidelor in camp gravitational

In cazul unui astfel de camp fortele gravitationale nu actioneaza pe axa x si y , proiectiile
acceleratiilor elementului de volum dV au rumatoarle valori: x=0, y=0, z=g

py
p
p
d y + x d x + z d z + g d z =0
y
x
z

d p + g d z=0 ecuatia fundamental a hidrostaticii

Concluzii:
Presiunea static creste liniar cu adancimea
Suprafetele de egala presiune (izobare) sunt plane orizontale
Presiunea exercitata asupra unui punct din masa unui lichid se transmite cu
aceeasi intensitate in toate celelalte puncte, cu conditia ca volumul de fluid sa nusi schimbe forma.

Masurarea presiunii in tehnica

Presiunea este unul dintre parametrii cei mai important ce caracterizeaza starea unui fluid. Are
o importanta deosebita, ea constituind unul din mijloacele de baza prin care se realizeaza
conducerea manuala sau automata al celor mai variate procese tehnologice. Masurarea si
verificarea ei devine obligatorie pentru supravegherea desfasurarii proceselor.
In functie de originea scarii pe care se masoara se poate deosebi:
Barometrica

 Manometrica
Diferentiala
Hidrostatica
Pentru masurarea presiunii se foloseste o serie de mijloace de masurare care se pot clasifica
dupa mai multe criterii de masurat:
1. Dupa valoarea presiunii de masurat:
Barometre, masurarea presiunii atmosferice
Manometre, aparate care masoara presiuni mai mari decat presiunea atmosferica
Vacuummetre, aparate care masoara presiuni mai mici decat presiunea
atmosferica
Manovacuummetre, masoara presiuni si mai mici si mai mari decat presiunea
atmosferica
2. Dupa destinatie
Aparate de masurat presiunea etalon, care servesc la reproducerea si pastrarea
unitatii de masura sau sunt utilizate la verificarea aparatelor de lucru
Aparate de lucru
3. Dupa principiul de functionare:
Aparate cu lichid, la care presiunea masurata este echilibrata de presiunea unei
coloane de lichid
Aparate cu element elastic, la care presiunea amsurata produce deformarea unui
element elastic al acestuia
Aparate bazate pe schimbarea proprietatilor corpurilor sub actiunea presiunii

Aparate cu lichid
1. Tubul iezometric: consta intrun tub vertical gradat deschis la capatul superior si racordat
la vasul care se masoara presiunea
Presiunea in interiorul unui fluid in echilibru static absolute este cinstant la nivelul
oricarui plan orizontal; pct A si A1 sunt in acelasi plan orizontal PA=PA1
p =p A 1= p0 + h
p p 0= h
Din conditia de echilibru a presiunilor A
A

p= h
2.

daca PA-P0 este mare, tubul piezoelectric este foarte lung si deci

incomod masurarea unor suprarpesiuni relativ mici si are o raspandire redusa.

Manometre si manovacuummetre cu Hg:masoara presiuni relative mari deoarece
greutatea specifica a Hg este mare si deci hHg este acceptabila
-in cazul manometrului

3. Micromanometru diferential cu tub inclinat: utilizat pentru masurarea unor diferente mici
de presiuni si contine un lichid cu greutate specifica mica (alcool). Prin inclinarea tubului

capilar cu un unghi deplasari mai mari ale lichidului in tub la variatii foarte mici ale
presiunii. Cand pe suprafetele libere ale rezervorului si tubului inclinat se exercita aceeasi
presiune atmosferica p0 nivelul lichidului este acelasi (1-1). Daca apare o suprapresiune
in rezervor (p1-p2) nivelul lichidului in vasul cu diametrul D coboara pana in pozitia (11), iar in tubul inclinat cu diametrul d se ridica in pozitia (2-2). Denivelarea echivalenta
diferentei de presiune este h+h. Diferenta de presiune poate fi scrisa in functie de
inaltimea coloanei de lichid:
l
p1 p2= ( l l ) sin = l 1+
sin
l

In practica diferenta de presiune masurata se face prin citirea distantei l dintre pct 1-2 de
pe scala gradate atasata tubului. La un unghi mic deplasarea l a lichidului este mai mare
=> precizia de masurare este mai ridicata.
Aparate cu element elastic
Manometre metalice:
Cu tub elastic
Cu membrane
Cu burduf
Sunt utilizate la masurarea presiunilor in instalatii industrial, fiind robust, de constructive
simpla, gabarite mici si asigura o precizie satisfacatoare. Principiul: deformarea unui element
elastic in variatia presiunii. Pe o parte a elementului elastic actioneaza presiunea absoluta , iar pe
cealalta parte presiunea atmosferica, astfel ca deformarea elementului elastic se produce sub
actiunea presiunii relative. Manometrele de acest fel sunt reetalonate periodic.
1. Manometru elastic de tip Bordon: Cand presiune p creste, fiind transmisa in interiorul
tubului, tubul se deformeaza din pozitia A spre B si aceasta deplasare roteste , prin
intermediul tijei si a angrenajului sector dintat-roata dintata, acul indicator din pozitia a
spre b .
2. Manometru cu membrane(otel); pentru masurarea p fluidul de lucru intra in aparat si
apasa asuprea membrane elestice, deformand-o,si se produce o deplasare liniara a tijei.
Aceasta miscare liniara este transformata intr-o miscare circular a acului prin intermediul
angrenajului. Variatiile de presiune se citesc pe scara gradata.
3. Manometrul cu burduf: fluidul intra, apasa asupra burdufului si apoi restul principiului
este asemanator cu cel al manometrului cu membrana.