Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Conducator stiintific:
Studenta:
Virlan Natali

Istoria i evoluia linux-ului

n 1991, Linus Torvalds era student n anul doi la Informatic la Universitatea din
Helsinki i hacker autodidact. Tnrului de 21 de ani i plcea s se joace cu puterea
calculatoarelor i cu limitele ctre care putea fi mpins sistemul. Dar lipsea un sistem de operare
care s satisfac dorinele profesionitilor. MINIX era bun, dar era doar un sistem de operare
pentru studeni, o unealt de nvare i nu una industrial. La acea vreme, programatorii din
toat lumea erau inspirai de proiectul GNU al lui Richard Stallman, o micare sofware pentru a
furniza software gratuit i de calitate. Idolatrizat n trmul calculatoarelor, Stallman i-a nceput
uimitoarea carier n faimoasele Laboratoare de Inteligen Artificial de la MIT, i n timpul
celei de-a doua jumti a anilor '70 a creat editorul Emacs. La nceputul anilor '80 companiile
comerciale de software au atras multe din minile strlucite de la laboratoarele de IA i au
negociat nelegeri de confidenialitate pentru a le fi protejate secretele. Dar Stallman avea alt
viziune. Ideea lui era c spre deosebire de alte produse, software-ul trebuie s fie liber de orice
restricii privind copierea, distribuirea i modificarea lui pentru a se putea obine programe mai
bune. Cu celebrul manifest din 1983 care a declarat nceputul proiectului GNU, a pornit o
micare pentru crearea i distribuirea programelor care se potriveau filozofiei lui (numele GNU e
un acronim pentruGNU i Not Unix). Dar pentru a-i ndeplini visul de a crea un sistem de
operare gratuit trebuia ca mai nti s creeze uneltele. Aa c, ncepnd cu 1984, Stallman a
nceput s scrie Compilatorul C GNU (GCC), o uimitoare realizare pentru un singur
programator. Datorit cunotinelor sale legendare a reuit s surclaseze grupuri ntregi de
programatori care lucrau pentru companii comerciale, crend GCC, considerat unul dintre cele
mai eficiente i robuste compilatoare create vreodat.
Dup un deceniu: Linux astzi
Dovedind c toate avertizrile i profeiile scepticilor au fost greite, Linux a mplinit un
deceniu de dezvoltare. Astzi, Linux este unul dintre sistemele de operare cu cea mai mare
cretere din istorie. De la civa fanatici devotai n 1991-92 la milioane de utilizatori n prezent,
e o cltorie cu adevrat remarcabil. Marile companii au descoperit Linux i au cheltuit
milioane de dolari pentru a-l dezvolta, distrugnd mitul care susinea c micarea open-source
este anti-afaceri. Corporaia IBM, considerat odat inamicul comunitii de hackeri opensource, a fcut un pas nainte prin finanarea masiv a proiectelor bazate pe Linux. Dar ce e cu
adevrat uimitor e numr foarte mare i n continu cretere al dezvolttorilor care lucreaz cu
fervoare la mbuntirea Linuxului. Efortul de dezvoltare nu e, aa cum susin avocaii codului
nchis, n totalitate cuprins de haos. Un model de dezvoltare bine structurat i supervizat de civa
mainterners.este adoptat. Pe lng aceasta, exist mii de dezvolttori care lucreaz pentru a
porta diferite aplicaii pe Linux.
ntreprinderile comerciale nu mai au nencredere n Linux. Cu o mulime de comerciani
care ofer suport pentru produsele bazate pe Linux, a disprut riscul folosirii Linuxului la birou.
Ct privete fiabilitatea, Linux a dovedit-o n timpul atacurilor virusului CIH n 1999 i a
virusului dragostei un an mai trziu, n timpul crora calculatoarele bazate pe Linux s-au dovedit
a fi imune n faa pagubelor produse de aceti virui, simpli de altfel. Start-up-uri, de genul Red
Hat, primesc rspunsuri favorabile atunci apar. i chiar i dup explozia dot-com-urilor, aceste
companii continu s prospere. Cu aceast ncredere mrit, multe companii mari i mici au
adoptat servere i staii de lucru bazate pe Linux.

Apariia Desktopului Linux


Care este cea mai mare nemulumire privind Linuxul. Poate c n trecut era interfaa
bazat pe text, care speria muli utilizatori. Modul text ofer control total, ar fi explicaia dat
de numeroi hackeri i utilizatori avansai. Dar pentru milioanele de utilizatori obinuii,
nseamn un mare efort n direcia nvrii sistemului. Sistemul deja existent X-Windows i
window managerele nu se ridicau la nivelul ateptrilor utilizatorilor obinuii. Acesta era unul
dintre argumentele principale aduse de cei care urmau tabra Windows. Dar lucrurile au nceput
s se schimbe n ultimii ani. Apariia desktopurilor KDE i GNOME, cu look-ul lor profesionist,
a completat tabloul. Ultimele versiuni ale acestor desktop-uri au schimbat n bine percepia
general n privina uurinei cu care este folosit Linux. Dei utilizatorii nrii se plng c s-a
pierdut mult din puritatea culturii de hacker, aceast schimbare n mentalitatea oamenilor a fcut
s creasc popularitatea Linux-ului.
Linux n Lumea Dezvoltrii
Poate cea mai mare schimbare este rspndirea Linux-ului printre dezvolttori. n zilele
dinaintea Linuxului, rile n curs de dezvoltare erau cu mult n spate n domeniul calculatoarelor.
Costul componentelor a sczut, dar preul software-ului era o povar mare pentru entuziatii
sraci din rile Lumii A Treia. Disperai, au recurs la piratarea tuturor tipurilor de programe.
Piratarea a produs pagube de miliarde de dolari. Dar totui, preul produselor comerciale era cu
mult peste puterile celor din rile n curs de dezvoltare. De exemplu, un sistem de operare costa
cel puin 100 de dolari. Dar n ri unde venitul pe cap de locuitor este 200-300 de doloari asta
nsemna foarte mult.
Apariia Linuxului i a celorlalte produse open-source a schimbat totul. Fiindc Linuxul
poate rula chiar i pe calculatoare cu foarte puine resurse, a devenit o alternativ potrivit pentru
utilizatorii cu bani puini. Anticele calculatoare 486/Pentium1 care au devenit istorie n lumea
dezvolttorilor, sunt nc folosite n rile n curs de dezvoltare. Linuxul a fcut posibil
dezlnuirea ntregului potenial al acestor calculatoare. S-a rspndit de asemenea i folosirea
software-ului open-source. i ca dovad a caracterului global al Linuxului, distribuii localizate
au aprut n cele mai obscure pri al lumii. Documentaia Linux include acum documente scrise
n aproape toate limbile majore, ct i n limbi minore precum vietnameza.
De la Desktop la Super-Calculatoare
Cnd Liux a fost proiectat prima oar de Linus Torvald, era doar hobby-ul unui hacker.
Dar Linuxul a parcurs mult drum de la prima main Intel 386 ce a rulat primul kernel. Cea mai
notabil ntrebuinare a Linuxului n prezent este n domeniul supercalculatoarelor i a calculelor
paralele. S vedem cteva exemple.
TeraGrid
n August 2001, BBC a anunat c Guvernul Statelor Unite intenioneaz s construiasc
ceea ce urma s fie un megacomputer, capabil s efectueze peste 13 trilioane de calcule pe
secund (13,6 TeraFLOPS). Proiectul numit TeraGrid consta dintr-o reea alctuit din 4 centre
americane de supercalculatoare. Cele patru laboratoare care colaboreaz s construiasc TeraGrid
sunt National Center for Supercomputing Applications de la Universitatea din Illinois (NCSA),
San Diego Supercomputer Center (SDSC) de la Universitatea din California, Argonne National
Laboratory din Chicago, California Institute of Technology din Pasadena. La fiecare din acest
centru, va fi un supercomputer. n total, vor fi mai mult de 3.000 de procesoare care vor rula n

paralel pentru a crea Teragrid. Tehnologia din spatele TeraGrid este tehnologia cluster:
tehnologia care unete mai multe procesoare pentru a crea un supercalculator.
TeraGrid va combina destul putere de calcul pentru a facilita calcule matematice
complexe i simulri, de la cercetri astrologice la cercetri privind cancerul i la previziuni
meteo. Echipat cu 600 de Terabytes spaiu de stocare, TeraGrid va fi att de puternic, nct un om
ar avea nevoie de 10 milioane de ani pentru a face ce face TeraGrid ntr-o secund. Ce este
uimitor este c acest supercomputer va rula Linux. Fiecare din cele patru centre va rula un cluster
Linux, conectate printr-o reea dedicat de fibr optic ce permite un trafic de 40GB/secund.
Evolocity de la Laboratorul Naional Lawrence Livermore
n Iulie 2002, a fost anunat faptul c Linux NetworkX, o companie din California, a
nceput construcia lui Evolocity, un supercalculator cluster bazat pe Linux. Clusterul va fi
alctuit din 962 de noduri alctuite din 1920 de procesoare Intel Xeon 2,4 Ghz, cu 4 GB de
memorie DDR SDRAM i 120 GB de spaiu pe hard-disk la fiecare nod, acest supercalculator
cluster va efectua 9,2 TeraFLOPS, ajungnd n topul celor mai rapide cinci supercalculatoare din
lume. Cu procesoare produse n serie, aceste supercalculator va aduce un aer de schimbare la
Laboratorul Naional LL, unde odat dominau masivele supercalculatoare Cray.
Folosind Linux ca sistem de baz, constructorii TeraGrid au economisit milioane de
dolari, folosind tehnologia cluster dezvoltat de entuziatii micrii open-source.
Versiunele linuxului
Dup cum se nelege din mesaj, Linux nsui nu credea c sistemul lui va fi destul de
mare pentru a schimba lumea informaticii pentru totdeauna. Linux v 0.01 a fost lansat la mijlocul
lunii septembrie 1991 i a fost pus pe net. Entuziati s-au adunat n jurul acestui tnr i codurile
au fost downloadate, testate, modificate i s-au ntors la Linux. 0.02 a aprut pe 5 Octombrie,
mpreun cu aceast faimoas declaraie a lui Linux.
Linux versiunea 0.03 a aprut n cteva sptmni. n decembrie a aprut versiunea 0.10.
Linux era doar ntr-o form scheletic. Avea suport doar pentru hard-diskuri AT, nu avea login
(boota direct n bash). Versiunea 0.11 era mult mai bun oferind suport pentru tastaturi
multilingvistice, drivere pentru floppy, suport pentru VGA, EGA, Hercule etc. Numerele
versiunilor au trecut de la 0.12 direct la 0.95 i 0.96 i tot aa. Curnd codul a fost accesibil lumii
ntregi via siteuri ftp din Finlanda i din alte pri.
CE VERSIUNI DE LINUX EXIST ?
Folosindu-se de licena GPL care d dreptul oricui s distribuie i s comercializeze
programele cu aceast licen, cteva firme au preluat sursele programelor i au creat propriile
distribuii de Linux.
O distribuie Linux presupune sistemul de baz Linux mpreun cu o serie de programe
pentru Linux. Fiecare firm care produce distribuii de Linux, colecteaz n kit-urile de
instalare programe pe care aceasta le consider importante, astfel nct fiecare distribuie de
Linux este ntr-un anume fel diferit de celelalte.
Pe Internet exist cteva sute de distribuii Linux, unele mai cunos-cute, iar altele mai puin
cunoscute, ns dintre acestea, cteva s-au fcut remarcate:
- Red Hat Linux (avnd ca sigl o plrie roie) este cea mai cunoscut

distribuie de Linux, muli utilizatori confundnd sistemul Linux cu Red Hat.


Aceast distribuie se bazeaz pe pachete RPM (vei fi informai la timpul potrivit n
legtur cu pachetele RPM) i ofer utilizatorului puterea Linux combinat cu uurina
utilizrii. Este indicat tuturor celor care doresc s lucreze cu Linux i n acelai timp s
afle mai multe despre acest sistem de operare. Foarte multe persoane au nceput cu Red Hat
care este, cu adevrat, un punct bun de plecare.
- Mandrake Linux (avnd ca sigl o stelu galben magic) este considerat a fi
distribuia pentru nceptori. Dac folosii Mandrake v va fi uor s instalai sistemul i s
configurai componentele computerului. Mandrake Linux i d senzaia c poate configura
singur tot, dar n realitate pentru ca totul s funcioneze bine este nevoie de cteva cunotine
Linux de baz. Pentru nceptori, Mandrake Linux este bun.
n afar de aceste lucruri, la Mandrake Linux vei gsi totdeauna cele mai noi
programe, att programe folositoare ct i programe nefolositoare, dar totdeauna noi.
- SuSE Linux (avnd ca sigl un cameleon verde) este o versiune de Linux
conceput n Germania care ncearc s atrag clienii cu ajutorul numrului mare de CD-uri
de care dispune distribuia. n realitate, o distribuie de Linux bun nu trebuie s aib mai
multe CD-uri ci s fie fcut aa cum trebuie. SuSE Linux nu are suport pentru limba
romn i pn va fi implementat acest suport, distribuia din punctul nostru de vedere este
nul.
- Slackware Linux (avnd ca sigl un S ca pe pieptul personajului de film
Superman) este o distribuie foarte serioas, ns nu pentru nceptori. Dac suntei deja
obinuit cu un sistem Linux, atunci putei ncerca Slackware. De obicei, un utilizator ncepe
cu Mandrake, continu cu Red Hat i se oprete la Slackware sau Debian.
- Debian Linux (avnd ca sigl o spiral) este distribuia oficial GNU i este cea
mai dificil pentru un nceptor. Dac folosii Debian Linux, ateptai-v s nu gsii pachete
prea noi, pentru c principiul de baz dup care se ghideaz distribuia este stabilitatea, iar
pachetele vechi i testate sunt cele mai stabile.
Windows sau Linux? This is the question....

Ultimii ani au dovedit faptul ca forma conteaz mai mult dect coninutul. Adevrul e ca
in ziua de azi, economia face loc pe piaa numai coloilor, iar micii ntreprinztori sunt mturai
dup piaa de influenta publicitii mai mult sau mai puin agresive, si prin prerile "obiective"
ale experilor in domeniu.
In urma cu mai mult de 10 ani, cnd Microsoft era in plina ascensiune si nimeni cu credea
intr-un adversar prea redutabil, un oarecare Linus Tolvards ndrznea sa porteze sistemele UNIX
pe calculatoare personale. A scris versiunea 0.01 a kernel-ului si a oferit codul sursa gratuit,
oricui vroia sa se foloseasc de el sau sa-l mbunteasc. Muli din cei care pana atunci erau
ngrdii de politica software-ului distribuit fr cod sursa i s-au alturat. Au neles ca cea mai
importanta parte a unui program este codul sursa. Poi face un program pe care sa ceri sau nu
bani. Dar atunci cnd l distribui, altur-i pe lng binar si codul sursa. Poate ca cel ce a primit
codul sursa este mai bun ca tine i l va putea mbunti, va putea corecta erorile tale, l va
nelege mai bine. Software-ul tu se va dezvolta mai repede. Pe aceste principii a aprut GNU
Free Software Fundation.

GNU Free Software Fundation a elaborat GNU General public License, licena care
include toate principiile software-ului free enumerate mai sus. De aici, o serie de companii
nonprofit au preluat sursele kernel-ului, si alturi de programe adiionale, au creat distribuii de
Linux. Astfel au aprut companii ca RedHat, Slackware, Debian, Mandrake, SuSE, Conectica,
Caldera si multe altele.
In 1999, Compania Microsoft, implicata in procesul legat de monopolizare a pieei si
puternic ameninata de dezvoltarea Linux-ului, a lansat o puternica campanie publicitara pentru
promovarea noilor sale produse Windows Me si Windows 2000. In ceea ce privete Windows
Me, Microsoft sublinia in toate campaniile publicitare multitudinea de aplicaii care funcioneaz
pe noul sistem de operare, reinndu-se la a face remarci privitoare la stabilitate. In ceea ce
privete Windows 2000, s-a insistat pe stabilitatea sa datorita nucleului de NT, neaducndu-se
aminte de faptul ca Windows NT 4.0 a avut nevoie de 7 service pack-uri, care nu au prea ajutat.
Dei vnzrile au fost destul de mari, timpul a demonstrat utilizatorilor instabilitatea sistemului
de operare Windows Me si lipsa de securitate a sistemului Windows 2000, care bineneles, a
avut nevoie si el conform tradiiei de service pack-uri (3 la numr pana in prezent), care nu au
fcut dect sa creasc mrimea sistemului de operare, nerezolvnd prea multe din probleme.
Vznd ca totui Linux a reuit sa supravieuiasc, Micorsoft a nceput sa pun pe site-ul oficial
diverse articole privitoare la "marile avantaje" pe care Windows 2000 le aduce fata de Linux.
Anii 2000 si 2001 au adus o oarecare uurare pentru Microsoft. Aceasta uurare nu se
baza pe faptul ca Microsoft isi imbunatatise att de mult serviciile fata de adversarul sau, ci
datorita faptului ca mai multe companii care produceau Linux au trebuit sa-si ntrerup
activitatea datorita problemelor financiare. Mandrake inca mai are mari probleme si a fost la un
pas de a se desfiina. Chiar si cel mai popular productor de Linux, RedHat a fost nevoit sa-si
reduc numrul de angajai. La toate acestea s-a adugat campania publicitara foarte puternica pe
care Microsoft a fcut-o sistemului de operare Windows XP. Problemele legate de drivere,
gurile de securitate, si o serie de utilitare pe care experii in securitate le considera programe spy
si-au fcut apariia.
Cu toate problemele financiare suferite, dezvoltarea Linux-ului nu a stagnat in acest timp.
Unul din marile neajunsuri pe care Linux l-a avut pana nu de mult, si anume lipsa driverelor, a
fost rezolvat intre timp. Pe lng driverele scrise de voluntari, mai muli productori de hardware
au nceput sa scrie drivere si pentru Linux. Un alt neajuns rezolvat in Linux a fost partea de
multimedia. Prin apariia programului MPlayer, toate formatele fiierelor multimedia au putut fi
vizualizate cu aceiai calitate si sub Linux. De curand, prin intermediul programului wineX, cele
mai noi jocuri de windows (inclusiv cele cu DirectX) pot fi rulate si sub Linux. Acest program
este nc in dezvoltare, insa numrul jocurilor care au fost portate este mare.
Acest "rzboi" scoate in evidenta avantajele si dezavantajele fiecruia din sistemele de
operare de mai sus. Avei de ales intre Windows,un sistem de operare cu tradiie, uor de folosit
si compatibil cu foarte multe aplicaii si care poate rula orice joc, dar care in schimb costa si are
probleme mari de stabilitate si securitate, si Linux, un sistem de operare a crui stabilitate si
securitate l face ideal pentru servere, insa care are multe deficiente in ceea ce privete partea de
Multimedia si jocuri.
Utilizatorii care au decis sa treac de la Windows la Linux au ntmpinat diferene majore
intre cele dou sisteme de operare i de multe ori au renunat la o soluie gratuit in favoarea unei
soluii comerciale pentru ca nu au tiut aceste diferene fundamentale dintre cele doua sisteme de
operare. Procesul de migrare de la Windows la Linux s-ar putea realiza mai uor daca utilizatorii
ar cunoate exact aceste diferene. Pentru a va ajuta cu acest proces voi sublinia diferenele
fundamentale majore dintre aceste doua sisteme de operare.

1. Pre
innd cont de starea actuala a economiei preul joaca un rol major in alegerea sistemului
de operare. Din ce in ce mai multe persoane acorda o atenie bine meritata sistemului de operare
Linux. In aceasta zona supremaia Linux-ului nu poate fi contestata deoarece majoritatea
distribuiilor sunt oferite gratuit. Poate va trece prin minte ntrebarea De ce este gratuit?,
rspunsul e simplu: Linux este creat si dezvoltat de o comunitate de programatori care nu
lucreaz pentru aceeai companie, Linux a fost gratuit nc de la nceputurile sale. Majoritatea
programelor care au fost create pentru Linux sunt gratuite. Exista alternative la toate programele
comerciale care ruleaz doar pe Windows iar faptul ca sunt gratuite nu le face mai puin
calitative. In unele cazuri aceste programe gratuite si open source sunt mai bune dect
alternativele comerciale.
2. Libertate
Folosind sistemul de operare Linux avei libertatea de a alege, nu putem spune acelai
lucru despre Windows care va blocheaz la modul in care compania Microsoft considera ca ar
trebui sa funcioneze un sistem de operare. Microsoft considera ca daca pune la dispoziia
utilizatorilor o bara de activiti, un buton Start, icoane si un system tray este suficient. Pentru
unii poate aa este, dar majoritatea utilizatorilor vor sa aib ceva diferit, personalizat sau cu mai
multe funcionaliti. Folosind Linux poi face sistemul de operare sa arate exact cum ii doreti,
singurele limite sunt timpul si imaginaia.
3. Ierarhia fiierelor de sistem
In Linux se folosete un sigur sistem ierarhic, totul ncepe in directorul root /. Unitile
de stocare fiind etichetate /dev/sda, /dev/sdb etc. In Windows sistemul ierarhic este multiplu si
depinde de numrul unitarilor de stocare, se folosete un root pentru fiecare unitate de stocare.
Sub Linux doar o unitate de stocare conine directorul root, celelalte uniti de stocare prezente
vor fi montate in directorul /media/.
4. Suport Hardware
Aici lucrurile sunt un pic complicate deoarece sistemul de operare Windows are un
segment de piaa mult mai mare (chiar uria) iar majoritatea productorilor de componente
hardware vor ca produsul lor sa fie compatibil 100% cu Windows. Sub Linux suportul hardware

depinde de modul in care productorul este convins de ctre dezvolttori sa predea specificaiile.
Se pot ntlni cazuri in care specificaiile nu sunt eliberate de productor iar respectivele
componente hardware nu vor funciona corespunztor sub Linux. Totui in ultimii ani a fost
acordata o atenie din ce in ce mai mare de productorii de hardware sistemului de operare Linux
iar cazurile in care o componenta hardware nu funcioneaz pe Linux sunt destul de izolate.
5. Securitate
Acest subiect este foarte dezbtut de ambele pri. Poate din cauza cotei de piaa uriae, a
vulnerabilitilor si a ateniei acordate sistemului de operare Windows l fac mult mai slab la
acest capitol dect Linux-ul. Principala vulnerabilitate a Windows-ului o reprezint accesul la
root. Pentru a face pagube pe un sistem Linux trebuie neaprat sa tii parola de acces la root.
Asta nu nseamn ca Linux-ul este sigur 100%, sunt multe guri de securitate si in Linux. In
momentul cnd este descoperita o vulnerabilitate in Linux aceasta este rezolvata de ctre
comunitate foarte repede pe cnd Microsoft au demonstrat de multe ori ca au nevoie de prea mult
timp pentru a rezolva o problema.
6. Accesibilitate
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformelor linux este posibilitatea de modificare
a acestora in functie de nevoie. De la necesitatile unui mediu bussiness, la un programator
dedicat si pana la cele ale unui utilizator neinitiat exista o distributie pentru fiecare. Datorita
aceastei posibilitati de modificare/personalizare au aparut si distributiile direct accesibile de pe
un CD sau un USB (Linux Live CD/USB). Microsoft nu permite o astfel de utilizare (desi putem
instala Windows 7 de pe un stick USB) a sistemelor sale de operare.

Avantaje pentru Linux


1. Este gratis - fr crack-uri.
2. 95% din aplicaiile pentru orice scop (media, internet, office, download, programare, web
development) sunt gratis. Mai toate programele scrise pentru Linux sunt lansate sub licentele
GPL sau GPLv2, adica sunt gratuite si open-source (nu le platesti, si poti oricand sa modifici
orice doresti la ele, atat timp cat stii programare).
3. Nu sunt virui. S nu credei c nu exist, dar sunt foarte foarte rari. Acum, fie vorba ntre noi:
cine st s scrie virui pentru un sistem de operare care este instalat poate numai pe cteva sute
de mii de calculatoare? n situaia dat dumneavoastr suntei cei avatajai: nu suntei stresai din
acest punct de vedere. Putei naviga oriunde pe net. n Windows, orict de performant ar fi
antivirusul, tot exist pericolul virusrii. Ori, prin devirusare avei toate ansele ca Windows-ul
s fie afectat iremediabil i s fie necesar o reinstalare a acestuia.
4. Securitatea este mult mai bine implementata - fata de Windows.
5. Exista implicit un super-administrator (root) care neaprat are o parola - spre deosebire de
Windows, unde pot fi mai muli si de obicei fr parole.
6. Funcionalitate dovedita in domeniul serverelor linux nu se blocheaz niciodat.
7. Gseti uor documentaie pentru orice problema.
8. Fiabilitate dovedita pe termen lung.

9. Exista distribuii pentru toate tipurile de sisteme (desktop, laptop, server, mainframe, mobile) este adevrat ca CentOS de exemplu pus pe un laptop nu e cea mai buna alegere dar am vzut
Ubuntu instalat cu toate driverele (inclusiv wireless) in 45 de min.
10. 100% customizabil, are teme si efecte 3D (gratis) nc ne-egalate de programele similare
pentru Windows.
11. E paradisul programatorilor din punctul meu de vedere.
12. Face doar ceea ce ii spui sa fac.
13. Dac nu ii convine ceva la el, l poi modifica cum vrei - deci nu exista posibilitatea de a te
plnge cuiva ca nu merge
14. Dac ai nevoie de ajutor te bazezi pe suportul comunitii, nu trebuie sa plteti (microsoft)
15. E rapid, l poi mula perfect pe sistemul tu (recorduri de boot time sub 1 minut - nu cunosc
cifre exacte)
16. Nu are probleme cu stackul tcp/ip (asa cum recunosc oficiali microsoft ca trebuie sa
restarteze webserverele ce pun la dispoziie microsoft.com pentru ca nu mai fac fa) =>
17. Nu ai nevoie de super-sisteme pentru a atinge performante mari in domeniul serverelor
18. Inovaii in domeniul GUI (FOSS a fost mereu nainte aici, MS se lauda cu IE7 care are
"tabbed browsing", cnd FF si opera au asta de ani buni) - GUIs foarte flexibile
19. In linux nu ai nevoie de programe de defragmentare, deoarece nu exista fragmentare ca la
windows.
20. Instalarea unei distribuii, cu tot cu programele cele mai uzuale, dureaz mult mai puin, in
general cam la 1/3 din timpul de instalare a lui windows xp sp2 (fr programe).
21. Pentru cazuri de urgenta, cnd de ex. se defecteaz hardul, poi folosi un live-cd (de ex.
SLAX), cu care poi naviga pe net, folosi multimedia sau office (sistemul rulnd in acest caz in
RAM). De asemeni live-cd-ul de linux e util cnd windowsul se ncpneaz sa nu mai
porneasc, caz in care poi muta/salva datele importante de pe partiia cu SO, nainte de a
formata.
22. n principal Linux-ul iti pune la treaba intelectul pe cnd windows-ul te baga intr-o rutina si
monotonie de speriat.
23. In momentul in care ai reuit sa faci ceva detept pe linux ai satisfacii imense plus ca poi
mprti munca ta comunitii primind aprecierea si respectul acesteia.

Dezavantaje pentru Linux


1. Puine distribuii au versiuni si in romna.
2. Dei a evoluat mult interfaa linia de comanda este nc indispensabila - spre deosebire de
Windows unde MS-DOS este utilizat doar de ctre 'cunosctori'.
3. Instalarea programelor este mai complexa - pe Windows majoritatea se reduc la next->next...

4. Este mai restrictiv asupra drepturilor de acces - de exemplu un fiier creat de userul 'root' pe
linux, implicit nu poate fi ters de ceilali utilizatori, (indiferent de partiie), pe cnd pe Windows,
e liber la ters pentru toi.
5. Instalarea de drivere este mai complexa dect pe Windows.
6. Gama de jocuri pentru Linux este mai mica dect pentru Windows.
7. Pachetele au uneori dependente, pentru care vei fi nevoit sa te conectezi la Internet sa le
rezolvi.
8. Nu este promovat de ctre resellerii de calculatoare, tocmai pentru ca, fiind gratis nu le aduce
ctiguri!
9. Este mai puin folosit pe calculatoarele Home, preferat fiind Windows, datorita facilitii cu
care se instaleaz programe.
10. Configurarea unei reele in linux implica mai multe cunotine dect pe Windows.
11. Lansri prea dese de distribuii o data la 6 luni ce afecteaz de multe ori stabilitate acestora
(buguri, probleme, regrese in suporturi chiar pentru sisteme mai vechi,etc.).
12. Lipsa nc a suportului total pentru arhitectura pe 64 bii (AMD64), dar asta nu este numai
vina Ubuntu insa.