Evaluare

Unitatea

Graf1c~ de Salvador DaH

50 puncte

1. Redactati o fila de jurnal de lecture pentru un text stu

diat In aceasta unitate sau citit de voi ca lecture particulara
care poate fi Tncadrat ln tema ,, Lumi fantastice". Argumen
tati alegerea textului.

40 puncte

2. Rezolvati. la alegere, una dintre urrnatoarele cerinte:

a. Scrieti o naratiune de 10-15 randuri despre o tntarn
plare fantastica traita, auzita sau irnaqinata de voi.
b. Descrieti, ln 10-15 randuri, lucrarea lui Salvador Dali
reprodusa ln aceasta pagina ~i datii un titlu care vi se pare
potrivit.

10 puncte

3. Scrieti cinci adjective care sa apartina carnpului seman

tic al fantasticului.

t a t e a

Lun1i
Lfa.nta.stice

Un popas
primejdios

PENTRU iNCEPUT

on

Luca

Caragiale

(1852

drarnaturq ?i prozator Provi

ne diutro farnilie modeste. cu post
bile ascendente straine, qrecesn sau
albaneze. race scoala pnmara rn 01a
sul in aproo.erea caruia so nascuse.
Ploiesti, apoi se instruieste in aria
d1c1mdl!Ct1 la Conserv.rtorul d111 Bucu
resti. V1a!d lu: c plma de meandre, ca
?I canera literrircJ. tucreaza, cu inter
rnitente, mai ales m teatru ?i 111zid11s
uca. 111 1870 sc anqejeaza sufleor
?I cop.st la Teatrul Na!ionrll cl111
Bucuresti In 1888 1889 este director
general al teatrelor, Iuncue din care
e nevort Sil se retrngcJ duoa 11u11ic11 un
an Cr1 11.:i11st colaboreaza dP a Jun
gul vicJi1 la numeioase qazcte. de
d1feritc culon poliuce. De asemenca,
edrleaza ~i uneon scne de unul sm
gur qazete, dintre Gire cea rnai cu
noscuta este Moftul rotn.tn, aparutd
in doua intervale, 1n 1893 )I m 1902
1903. Fire unpulsiva, reusestc sa 1?1
taca multi dusmaru rn epoca. Acuzat
la un moment dat de plagiat, cljunqe
protagonist al unui rasunator proces
ilterar. Nernulturnu de felul in care
era privit de contcrnporaru, se exi
leaza din '1906 la Berlin, pdstr;md
tnsa vii leqaturile cu pnetenu din
Romo1111a. In 1908 are chiar o cunoa
sa tentative de a intra m politica
rornaneasca. lansanduse mtro earn
panie electorala. Moare la Berlin,
1912),

1. Amintitiva o lntarnplare ciudata. greu de explicat, pe

care ati traito, la care ati asistat sau care va fost relatata.
Povestitio in scris, intro forrna succinta. Tn cateva fraze.
Dati colegei sau colegului povestirea voastra, pentru ai gasi
un titlu care sa sugereze cat mai bine despre ce fel de intam
plare este vorba. Discutati lrnpreuna titlurile propuse ?i con
veniti asupra variantelor care vi se par cele mai potrivite.
2. Cititi titlurile tuturor povestirilor elevilor din clasa.
transcriindule pe tabla. Grupatile ln functie de:
natura lntarnplarii evocate Tn titlu;
prezenta sau absents persoanei I in titlu.

LA HANUL LUI MANJOALA

de I. L. Caragialc

Un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala ... de-acolea,

o postie: in buiestru potrivit, un
ceas ~i jumatate ... Buiestrasu-i bun ... daca-i dau graun~e la
han ~i-1 odihnesc trei sferturi de ceas ... merge. Care va sa
zica, un sfert ~i cu trei, un ceas, ~i pana-n Popesti unul si jumatate, fac doua ~i jurnatate ... Acu sunt sapte trecute: al mai
tarziu pana la zece, sunt la pocovnicu Iordache ... Am cam
intarziat ... trebuia sa plec mai devreme ... dar in sfarsir ! ...
de asteptat, ma asteapta ...
A~a socotind in gand, am ~i vazut de departe, ca la o bataie buna de puses, lumina multa la hanul lui Manjoala, adica, asa-i rarnasese numele; acum era hanul Manjoloaii omul murise de vreo cinci ani ... Zdraviinii ferneie ! ce a facut,
ce a dres, de uncle era cat p-aci sa le vanza hanul cand traia
barbatu-sau, acuma s-a platit de datorii, a dres acaretul, a mai
ridicat un grajd de piatra, ~i Inca spun toti ca trebuie sa aiba
~i parale bune. U nii o banuiesc ca o fi gasit vreo cornoara .
altii, cii urnbla cu fermece. Odata au vrut s-o calce talharii .
S-au apucat sa-i sparga usa, Unul dintre ei, al mai voinic, un
om cat un taur, a ridicat toporul si cand a tras cu sete, a picat jos. L-au ridicat repede ! era mort ... Frate-sau a dat sa
vorbeasca, dar n-a putut - arnutise, Erau patru insi. L-au
pus pe mort in spinarea Jui frate-sau, ~i ceilalti doi I-au apucat de picioare, sa-1 ingroape undeva departe. Cand sa iasa

pana-n Popestii-de-sus,

Unitatea 2

lea,
un
e la
JU
mar
cam
r! ...

baadi-

at sa
L-au
apu-

a iasa

dupa ce refuzase invitatia la sarba

tornea ce i se preqatea in \ara la trn
plirurea varstei de 60 de ani. Evocan
le celor care Iau cunoscut. adesea
contradictorii.
portretizeaza un om
deosebit de inteligent ?i capricios.
Traseul creauei e lntortocheat. Prima
opera notabila, O noapte furtunoasa,
are numai doua reprezentatii (1879),
fiind scoasa de pe afis din pricina
presiunilor politice ?i a disputei dintre
autor ?i directorul teatrului,
Ion
Ghica. Abia in 1884 piesa 0 scrisoare
oierdut se bucurs de succes atat la
public, cat si la critica dramatica. insa
urmatoarea comedie. 0-ale carnavalului (1885), e fluieratd. Caragiale 1?1
surpr inde contemporanii prin repeta
te schirnbari de traseu: de la comedie
la drama si la nuvelistica surnbra,
apoi la proza scurta cornice ?i. in cele
din urrna, la povestiri fantastice.
Aile repere bibliografice: volumul
Teatru (1889) cuprinde prinopalele
comedri ale autorutui, iar Momente
( 1901) reuneste majorilatea schitelor
cornice.

Lumi fantastice

din curtea hanului, Manjoloaia incepe sa strige pe fereastra:

hotii ! si-n fata-le, iaca zapciul cu mai multi insi ~i cu patru

dorobanti calari, Striga pomojnicul: ,,Cine-i ?" Horii cei doi,
fugi care-ncotro ! rarnane mutul cu frate-sau mort In carca.
Acu, ce te faci la cercetare? T oata lumea stia ca murul vorbeste ; cui putea sa-i tread prin cap ca mutul nu se preface?
L-au batut pana l-au srnintit, ca sa-i vie glasul la loc - degeaba. De atunci li s-a taiat pofta flacailor sa mai cake hanul ...
Pana sa-rni tread toate astea prin minte, am sosit. 0
suma de cara poposesc in curtea hanului; unele due la vale
cherestea, altele porumb la deal. E o sears aspra de toamna.
Chirigiii se-ncalzesc pe langa focuri ... de aceea se vedea atata lumina de departe. Un argat imi ia calul in primire sa-i dea
graunte la grajd. lntru in carciuma, uncle fac refenea oameni
multi, pe cand doi tigani sornnorosi, unul cu lauta ~i altul cu
cobza, tarlaie intr-un colt olteneste. Mi-e foame si frig- m-a
razbit umezeala.
- U nde-i cucoana? intreb pe baiatul de la taraba,
- La cuptor.
- Trebuie sa-i fie mai cald acolo, zic eu si tree, printr-o
salita, din carciuma in bucararie ;..
Foarte curat in bucatarie ... ~i abur, nu ca in carciuma, de
cojoace, de cizme ~i de opinci jilave - abur de pane calda,
Manjoloaia priveghea cuptorul ...
- Bine v-arn gasit, cocoana Marghioalo.
- Bine-ati venit, cocoane Fanica,
- Mai s-o fi gasind ceva de rnancare ?
- Pentru oameni de omenie ca dumneata, si la miezul
noptii,
Si repede coana Marghioala da porunca unei cotoroante
sa puie de masa-n odaie, ~i pe urrna s-apropie de codon lavatra, si zice:
- Uite, alege-ti.
Cocoana Marghioala era [rumoasa, voinica si ochioasa,
stiarn, Niciodata insa de cand o cunosteam - s-o cunostearn
de mult: trecusem pe la hanul lui Manjoala de atatea ori, Inca
de copil, pe cand traia raposatul taica-rneu, ca pe acolo n-era
drumul la targ - niciodata nu mi se paruse mai placuta ...
Eram tanar, curate! si obraznic, mai mult obraznic decat curatel. M-am apropiat pe la stanga ei, cum era aplecata spre
vatra, si am apucat-o peste mijloc; ajungfind cu maria de bratul ei drept, tare ca piatra, m-a-rnpins dracul s-o ciupesc.
- N-ai de lucru? zice femeia si s-a uitat la mine chioras ...
Dar eu, ca s-o dreg, zic:
- Strasnici ochi ai, coana Marghioalo !
- Ia nu ma-ncanta: mai bine spune ce sa-ti dau.
- Sa-mi dai ... sa-rni dai ... Da-rni ce ai dumneata ...
-Zau ...
Si eu, oftand:
- Fie, ca strasnici ochi ai, coana Marghioalo !

43

..

- Da dad. te-aude socru-tau?

- Care socru ? ... de unde stii ?
- Dumneata gande~ti ca, daca te-ascunzi
sub caciula, nu te mai vede nimini ce faci ...
Nu te duci la pocovnicu Iordache sa te logodesti cu fata a mai mare? ... Aide, nu te mai
uita a~a la mine; treci in odaie la masa,
Multe odai curate ~i odihnite am vazut in
viata mea, dar ca odaia aceea... Ce pat! ce
perdelute ! ce pereti ! ce tavan ! toate albe ca
laptele. Si abajurul si toate cele lucrate cu iglita in fel de fel de fete ... ~i cald ca subt o aripa
de closca ... ~i un miros de mere ~i de gutui ...
Am vrut sa rn-asez la masa si, dupa obiceiul
apucat din copilarie, m-am intors sa vaz incotro e rasaritul, sa ma-nchin. M-am uitat cu bagare de seama de jur imprejur pe toti peretii nici o icoana. Zice cocoana Marghioala:
- Ce te uiti P
Zic:
- Icoanele ... Uncle le ~~i?
Zice:
- Da-le focului de icoane ! d-abia prasesc
cari si paduchi de lemn ...
Ferneie curata ! ... M-am asezat la masa facandu-mi cruce dupa datina, cand deodata, un
racnet: calcasern, se vede, cu potcoava cizrnii,
pe un cotoi batran, care era sub masa. Cocoana Marghioala sare repede ~i deschide usa de
perete ; cotoiul suparat da navala atara, pe
cand aerul rece napadeste-nauntru ~i stinge
lampa. Canta chibriturile pe bajbaite ; caut eu
incolo, cauta cocoana-ncoace - ne-am intalnit piept in piept pe-ntunerec ... Eu, obraznic,
o iau bine-n brate si-ncep s-o pup ... Cocoana
mai nu vrea, mai se lasa; ii ardea obrajii, gura-i
era rece si i se zbarlise pe Ianga urechi puful
piersicii ... fn sfirsit iaca jupaneasa aduce tava
cu dernancare si cu o lumanare. Pesemne om
fi cautat mult chibriturile, ca tilindrul lampii
se racise de tot. Am aprins-o iar ...
Buna mancare ! pane calda, rata fripta pe
varza, carnati de puree! prajiti, si niste vin ! ~i
cafea turceasca ! si ras si vorba , .. halal sa-i fie
cocoanii Marghioalii ! Dupa cafea, zice coto-

roantii:
- Spune sa scoata o jumatate de tamaioasa ...
Grozava tamaioasa ! ... Ma apucase un fel
de arnorteala pe la incheieturi; rn-arn dat

asa-ntr-o parte pe pat, sa trag 0 tigara cu ale

din urrna picaturi chihlibarii din pahar, si ma
uitarn, pan fumul tutunului la cocoana Marghioala, care-mi sta pe scaun in fa\a si-rni facea tigari. Zic:
- Fie, cocoana Marghioalo, strasnici ochi
ai ! ... Stii ce?
-Ce?
- Dacii nu te superi, sa-rni mai faca o cafea; da ... nu a~a duke ...
Si razi ! ... Cand vine jupaneasa cu cafeaua,
zice:
- Cocoana, durnneavoastra stati de vorba
aici ... nu stiti ce-i afara ...
-Ce e?
- S-a pornit un vant de SUS ... vine prapad,
Arn sarit drept in picioare ~i rn-am uitat la
ceas: zece si aproape trei sferturi. fn loc de o
jumatate de ceas, statusern la han doua ceasuri
~i jumatate ! Vezi ce e cand te-ncurci la vorba ?
- Sa-mi scoata calul !
- Cine? ... Argatii s-au culcat.
- Ma due eu la grajd ...
- Ti-a pus ulcica la pocovnicu ! zice cocoana pufnind de ras ~i tinandu-rni calea la
use.
Am dat-o binisor la o pane ~i am iesit pe
prispii. fn adevar, era o vreme vajnica ...
Focurile chirigiilor se stinsesera; oameni si
vite dormeau pe coceni, varandu-se cuminti
unii-ntr-altii jos la parnant, pe cand pe SUS
prin vazduh urla vantul nebun.
- E vifor mare, zise cocoana Marghioala,
infiorata si apucandu-rna strans de mana ; esti
prost? sii pleci pe vremea asta ! Mai de noapte aici; pleci mane pe lurnina.
- Nuse poate ...
Mi-am tras maria cu putere; am mers la
grajd; cu mare greutate am desteptat un argat
~i mi-am gasit calul; I-am inchingat, I-am tras
la scara ~i m-arn suit in odaie sa-rni iau noapte buna de la gazdii. Femeia, dusa pe ganduri,
sedea pe pat cu caciula mea in mana, 0 tot invartea s-o rasucea.
- Cat am de plata P am intrebat.
- fmi platesti cand treci inapoi, raspunse
gazda, uitandu-se adanc in fundul ciiciulii.
Si pc urma se ridicii in picioare ~i mi-o 'in
tinse. Mi-am luat caciula ~-am pus-o-n cap,

....

Unitatea 2

Lumi fantastice

Roberto Matta (19122002),

Tndoiala cilliltorului

co la
t pe

;qt1
~oap-

ers la
argat
tras
hoapnduri,
.ot in-

punse

~lii.
i-o inn cap,

a~a cam la o parte. Zic, privind pe femeie drept

In lumini, care-i sticleau grozav de ciudat:
- Sarut ochii, cocoana Marghioalo !
- Umbla sanatos !
M-am aruncat pe sea; jupaneasa batrana
mi-a deschis poarta, ~i am iesit. Rezemat cu
palma stanga pe coapsa calului, mi-am inters
inapoi capul: peste zaplazul inalt se vedea usa
odaii deschisa, si in deschizatura, umbra alba
a femeii adurnbrindu-si cu maria arcurile
sprancenelor. Am tinut la pas incetinel, fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur, pana cand, cotind dupa zaplaz sa-rni
apuc drumul, mi s-a ascuns vederea cadrii.
Am zis: hi! la drum! si mi-am facut cruce;
atunci, am auzit bine usa bufnind ~i un vaiet
de cotoi. Gazda mea stia ca nu o mai vaz, intrase degrab in caldura ~i apucase pe cotoi cu
usa, desigur. Afurisit cotoi ! se tot vara pantre
picioarele oamenilor.
Safi mers o bucata buna de drum. Viforul
crestea scuturandu-rna de pe sea, in inalt,
nori dupa nori zburau opaciti ca de spaima
unei pedepse de mai sus, unii la vale pe dedesubt, altii pe deasupra la deal, perdeluind In
clipe largi, cand mai gros, cand mai subtire,
lumina ostenita a sfertului din urrna. Frigul
ud ma patrundea; simteam ca-mi 1ngheata
pulpele ~i bratele. Mergand cu capul plecat ca
sii nu ma-nece vfintul, incepui sa simt durere
la cerbice, la Irunte ~i la tample fierbinteala ~i

bubuituri In urechi. Am baut prea mult!

m-am gandit eu, dandu-rni caciula mai pe
ccafa ~i ridicandu-rni fruntea spre cer. Dar
vartejul norilor rna arnetca ; ma ardea sub
coastele din stanga, Am sorbit in adanc vantul rece, dar un junghi m-a fulgerat pan tot
cosul pieptului de colo pana colo. Am aplecat
iar barbia. Caciula pares ma strangea de cap
ca o menghinea; am scos-o ~i am pus-o pe
oblanc ... Mi-era rau ... N-am facut bine sa
plcc ! La pocovnicu Iordache trebuie sa doarma toata lumea: m-or fi a~teptat; pe vremea
asta, or fi crezut oamenii, fireste, ca n-arn fost
prost sa plcc...
Am indernnat calul care
se-rnpletecea parca bause ~i el ...
Dar vantul s-a mai potolit; s-a luminat a
ploaie; lurnina cetoasa ; incepe sa cearna marunt si-ntepos ... Imi pun iar caciula ... Deodata sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului. Calul a obosit de tot; gafaie de-necul
vantului. ii Strang In calcaie, Ii dau 0 lovitura
de biciusca; dobitocul face cativa pasi pripiti,
pe urrna sforaie ~i se opreste pe loc ca ~i cum
ar vedea in fata o piedica neasteptata. Ma
uit ... In adevar, la cativa pasi inaintea calului
zaresc o mogandeata mica sarind ~i topaind ... Un dobitoc ! ... Ce sa fie? ... Fiara? ... E prea mica ... Pun mana pe revolver;
atunci auz tare un glas de caprita ... Indemn
calul cat pot: el se-ntoarce-n Joe ~i porne~te-napoi. Cativa pasi ... ~i iar sta sforaind ...

Iar caprita ... ii opresc, ii intorc, ii dau cateva

lovituri, strangandu-l din zabala. Porneste ...
Cativa pasi ... Iar caprita ... Norii s-au subtiat
de tot: acuma vaz cat se poate de bine. E o caprita mica neagra; aci merge, aci se-ntoarce:
arunca din copite; pe urrna se ridica-n doua
picioare, se repede cu barbita in piept ~i cu
fruntea inainte sa-rnpunga, ~i face sarituri de
necrezut ~i mehaie ~i fel de fel de nebunii. Ma
dau jos de pe cal, care nu mai vrea sa mearga
in ruptul capului, ~i-1 apuc scurt de capastru ;
ma aplec pe vine-n jos: ,,Ta-ta!" ~i chem caprita cu rnana parca as vrea sa-i dau tarate.
Caprita se apropie zburdand mereu. Calul
sforaie nebun, da sii smuceasca; ma pune in
genunchi, dar il tiu bine. Caprita s-a apropiat
de mana mea: e un ied negru foarte dragut,
care se lasa bland sa-l ridic de jos. L-am pus
in desaga din dreapta peste niste haine. in
vremea asta, calul se cutrernura ~i dardaie din
toate incheieturile ca de frigurile rnortii.
Am incalecat ... Calul a pornit nauc,
De mult acum, mergea ca prastia sarind
peste gropi, peste rnosoroaie, peste busteni,
fara sa-l mai pot opri, fara sa cunosc locurile ~i
fara sa stiu unde ma ducea. in goana asta, cand
la fiece clipa imi puteam frange gatul, cu trupul inghetat si capul ca-n foe, ma gandeam la
culcusul bun pe care-I parasisern prosteste ...
De ce? ... Cocoana Marghioala mi-ar fi dat
mie odaia ei, aminteri nu ma poftea ... Iedul se
misca in desaga sa se aseze mai bine; mi-am
intors privirea spre el: cuminte, cu capul destept scos afara din desaga, se uita ~i el la mine.
Mi-am adus aminte de alti ochi ... Ce prost
am fost ! . . . Calul se poticneste: ii opresc in
sila; vrea sa porneasca iar, dar cade zdrobit in
genunchi. Deodata, printr-o spartura de nor
se arata felia din urrna aplecata pe o rana. Aratarea ei m-a ametit ca o lovitura de maciuca la
mir. Mi-era in fa~a ... Atunci sunt doua luni pe
cer ! eu merg la deal: luna trebuie sa-rni fie-n
spate! Si mi-am intors repede capul, s-o vaz
pe cea adevarata ... Am gresit drumul ! merg la
vale ... U nde sunt? Ma uit inainte: porumbiste cu cocenii netaiati; la spate, camp larg. imi
fac cruce, strangand de necaz calul cu pulpele
arnortite, ca sa se ridice - atunci, sirnt 0 zvacneala puternica langa piciorul drept ... Un ti-

pat! Am strivit iedul ! Pun mana iute la desaga: desaga goala - am pierdut iedul pe drum!
Calul se scoala scuturandu-si capul ca de buimaceala; se ridica in doua picioare, se smuceste-ntr-o parte ~i ma tranteste-n partea ailalta;
pe urrna 0 ia la goana pe camp ca de streche si
piere-n intunerec. Pe cand ma ridic zdruncinat, auz fosneala pantre coceni si un glas de
om din apropiere, tare:
- Tiu! Ta-ta! Ptfiu ! Uciga-te toaca, duce-te-ai pe pustii !
- Care-i acolo? strig eu.
-Om bun!
-Care?
-Gheorghe!
- Care Gheorghe?
- Natrut ... Gheorghe Natrut, care pazeste la coceni.
- Da nu vii incoace?
- Ba, iaca viu.
Si, dintre coceni, se arata umbra omului.
- Ma rog, frate Gheorghe, unde suntem
noi aicea? ... am ratacit cu viforul asta drumul.
- Da unde vreai dumneata sa mergi?
- La Popestii-de-sus,
- Ehei ! la pocovnicu Iordache.
-Ei, da.
- Apoi, n-ai ratacit drumul ... da mai aide
furca pana-n Popesti ... Aicea esti d-abia in

Haculesti.
-in Haculesti ? am zis cu bucurie. Atunci,
sunt aproape de hanul Jui Manjoala ...
- Uite-l colea; suntem la spatele grajdului.
- Hai de-mi arata drumul, sa nu-mi rup
gatul tocm-acuma.
Ratacisem vreo patru ceasuri ...
in cativa pasi am ajuns la poarta. La odaia
cocoanii Marghioalii lumina, ~i umbre misca
pe perdea ... A avut parte cine stie ce alt drumet mai intelept de patul eel curat ! Eu oi fi
ramas sa capat vreo lavita langa cuptor. Dar
noroc ! cum am ciocanit, m-a $i auzit. jupaneasa batrana a alergat sa-rni deschiza ...
Cand sa intru, ma-rnpiedic pe prag de ceva
moale - iedul... tot ala! era iedul gazdii
mele ! A intrat ~i el in odaie ~i a mers sa se culce cuminte sub pat.

)
I

Ce sa spui? Stia femeia ca ma-ntorc? ...

ori se sculase de dimineata ? ... Patul era nedesfacut.
- Cocoana Marghioalo ! atat am putut sa
zic, si vrand sa multurnesc lui Dumnezeu ca
m-a scapat cu viata, am dat sa ridic dreapta
spre frunte.
Cocoana mi-a apucat repede mana si, dandu-rni-o in jos, m-a luat cu toata puterea in
brate.
Parca vaz inca odaia ceea .
Ce pat! ... ce perdelute !
ce pereti ! ... ce
tavan ! ... toate albe ca laptele. Si abajurul si
toate cele lucrate cu iglita in fel de fel de
fete ... ~i cald ca subt o aripa de closca ... ~i un
miros de mere ~i de gutui ...
A~ fi stat mult la hanul Manjoloaii, daca
nu venea socru-meu, pocovnicu Iordache,
Dumnezeu sa-l ierte, sa ma scoata cu taraboi
de acolo. De trei ori am fugit de la el inainte
de logodna si m-am inters la han, panii cand,
batranul, care vrea zor-nevoie sii ma ginereasd, a pus oameni de m-au prins ~i m-au dus
legat cobza la un schit In munte: patruzeci de
zile, post, matanii si molitve. Am iesit de-acolo pocait: m-am logodit si m-am insurat,

daia

~ca

dru-

oi fi
Dar
Jupa, za ...
ceva
~azdii
e cul-

nu/ Jui Mlinjoala sa pu

t pentru

prima

oara in

., Revista ilustrata ,,Gata Sateanului". Textul a fost

rit m volumele Momente
1) ~ Nuvele, povestiri

Lumi fantastice

Unrtatea 2

Tocma-ntr-un tarziu, intr-o noapte limpede de iarna, pe cand sedearn cu socru-rneu la

lafuri, dupa obiceiul de la tara, dinaintea unui
borcan de vin, aflararn de la un ispravnicel,
care sosea cu curnpararuri din ora~, cii despre
ziua statuse sii fie foe mare la Haculesti: arsese pana-n pamant hanul lui Manjoala 1ngropand pe biata Marghioala, acu harbuita, subt
un morman urias de jaratic.
- A bagat-o in sfaqit la jaratic pe matracuca ! a zis socru-rneu razand.
Si m-a pus sa-i povestesc iar istoria de mai
SUS pentru a nu stiu catea oara. Pocovnicul 0
tinea intruna cii in fundul caciulii irni pusese
cocoana fermece ~i cii iedul ~i cotoiul erau
totuna ...
- Ei a~! am zis eu.
- Era dracul, asculta-rna pe mine.
0 fi fost, am raspuns eu, dar dacii e asa,
pocovnice, atunci dracul te duce, se vede, ~i la
bune ...
- Yntai te dii pe la bune, ca sii te spurce, si
pc urrna stie el uncle te duce ...
- Da dumneata de unde stii ?
I
- Asta nu-i treaba ta, a raspuns barrfinul; (
asta-i alta caciula !
_/.

Note lexicale
pestle (corect posta), sf.
(m text) urutate de rnasuia a drstantelor 111
trecut, de aproximauv 20 km
buiestru, s.n. mers al calului. in care accsta i~i mises s.multan prooa
rele de pe aceeasi partc
buiestras, s m
cal care merqe 111 buiestru
pocovnic (corect polcovnic), s.rn (mv ) grad rmhtar corespunzator ce
lui de colonel
acaret, s.n. construcue auxihara intro qospodane
zapciu, s.m. (lnv.)
(in text) agent de polrtie
dorobant, s.m. (inv.) (in text) jandarrn
pomojnic, s.rn (inv) functionar din admtrustratra locala
chirigiu, s.m (mv.)
caraus, persoana care transporta cu caruta oarneru
sau rnarfuri
refenea. s. f. chef
iglita. s.I. - ac de ciosetat
zaplaz, s.n
qard
cerbice. sf. parte din spate a qatului, ceafa. qrumaz
oblanc, s.n.
pa1 tea de dmainte i1 sP11, mc.11 11d1cr1t,i 51 mcovouta
molitva. s.f. ri1gaciune ortodoxa nt1trl de nuct pentru 1erta1ei1 p.i<"
tcloi
a sedea la lafuri, loc. vb.
a pr1lr1vrag1
ispravnicel, s m (inv.)
subaltern al vatatului Celle supraveqhe 1

a1ga!ilor pe mo511
matracuca. s. f.

leme1e ur~ta, proesta. vulgara, ~111cat"

/

1111HKc1

"-

DISCUTAREA TEXTULUI
Timpul in naratiune

Dictionar literar

Timpul povestit, timpul povestirii

terrneru care se refera In mtervalul
de tirnp In care se petrcc evenimcn
tele narale ?i la intervalul
de timp
in care se petrece actul povesnrii.
Timpul povestini este aproape intot
deauna ultouor timpului povestit, In
t re cele doua mtervaluri exrstano o
drstanta temporala mai mica sau 111a1
mare. Exceptie lac situauile rare In
care naratoi ul relatcaza faptele pc
mdsu1(J ce ele se petroc, eel, de exem
plu, un cramic sporuv la radio sau la
televrziune.

1. Ce distanta in timp credeti ca exists tntre momentul

desfa?urarii actiunii din La hanul lui Manjoala ?i momentul
relatarii acesteia? Discutati, aducand argumente din text.
2. Ce timp verbal predornina de requla intro naratiune?
3. Recititi cu atentie textul, urrnarind alternanta timpuri
lor verbale: trecut (perfect campus, perfect simplu, imper
fect, mai mult ca perfect), prezent, viitor. Care dintre aces
tea au o pondere mai mare in text?
4. In ce portiuni ale textului relatarea la prezent capata o
pondere deosebita? Alegeti trei fragmente care vi se par
ilustrative.
5. Exernplificati cu citate din text fiecare dintre urrnatoa
rele functii pe care le poate indeplini prezentul narativ:
reflecta gandurile personajuluinarator;
ii pune pe cititor in situatia de ,,a se pune in pielea" per
sonajuluinarator, de a imparta?i impresiile ?i trairile acestuia;
ii plaseaza pe cititor in pozitia de ,,spectator", ca ?i cum
ar urmari, ca la cinematograf, faptele relatate.
6. Adverbul de timp acum sernnifica de requla un mo
ment care coincide cu eel al relatarii (,,in momentul de
fata "). De aceea, el se asociaza cu verbe la timpul prezent.
In eel de al doilea paragraf al textului, el determina insa un
verb la imperfect: ,,Acuma era hanul Manjoloaii". Cum ex
plicati aceasta particularitate? Discutati, pornind de la suges
tiile de mai jos:
,, acuma" nu se refer a la timpul povestirii, ci la timpul
povestit;

utilizarea speciala a acestui adverb semnaleaza momentul central al relatarii. vizita personajuluinarator la hanul lui

Desen de N. S. Petrescu

Manjoala;
folosirea lui ,,acuma" indica, lrnpreuna cu alte elemen
te din text, faptul ca naratorulpersonaj retraieste cu inten
sitate lntarnplarile prin care a trecut mai demult;
cititorul este indemnat sa se desprinda de timpul real in
care citeste ?i sa se transpuna in timpul fictiv al desfasurarii
evenimentelor narate, ca ?i cum ar fi de fata la acestea.
7. In paragraful care incepe cu ,,Multe odal curate ?i
odihnite ... " majoritatea enunturilor sunt eliptice de predicat.
Ce timp verbal sar potrivi mai bine, in cazul in care am vrea
sa completam aceste enunturi? Arqumentati.
Spatiul in naratiune
1. ldentificati locurile in care se petrec lntarnplarile nara
te in La hanul lui Manjoala. Cat de precise sunt localizarile
din text?

Unitatea

Lumi fantastice

2. Discutati de ce nu exists in text repere mai exacte pri

vind locul actiunii, pornind de la urrnatoarele sugestii:
este vorba despre locuri fictive, care nu exista in reali
tate;
nu conteaza in ce locuri anume se petrece actiunea, ci
doar felul sau aspectul acestora (de exemplu, la tara ?i nu la
eras, in zone pustii ?i nu in zone populate etc.);
textul reproduce o povestire orala. Tn care povestitorul
e convins ca auditoriul stie unde se afla localitatile numite.
3. Recititi pasajele in care este infati?at drumul protago
nistului pana ce revine, fara sa vrea, la han. Ce detalii de
scriptive predornina? Cum va explicati saracia reperelor spa
tiale? Alegeti dintre raspunsurile de mai jos sau forrnulati
alte ipoteze:
vizibilitatea redusa. din cauza intunericului ?i a furtunii;
monotonia peisajului, Tn care cineva se poate U?Or ra

taci:

Dictionar literar

determinantul cu functie
smtactica de atribut sau de nurne
predicativ al unui substantiv, avand
valoare descriptive :;i expresiva. Unii
cercetatori considera epitcte ;;i deter
m1nantii modali ai verbelor, care ca
racterizeaza sau califica o actiune.
Enumeraiie - figura de stil prin
rare sunt prezentate, in lnsiruire,
date, caracteristici, argumente privi
t"ldre la aceeasi terna: procedeu care
consta in lnsiruirea unor termeni din
.eeas: categorie morfologica.
Repetitie figura de stil care con
J in reluarea unui cuvant sau a unui
g JP de cuvinte pentru a intari o idee
sa...1 o irnpresie,
Epitet -

ale

deruta personajuluinarator.
4. Tn naratiunile literare, au adesea un rol important spet
ile interioare. Revedeti modul in care este prezentat interiorul
hanului, discutand in ce masura diversele detalii suqereaza:
curatenia ospitalitatea puterile vrajitoresti ale gazdei
atractia erotica.
5. Epitetele care sernnifica sau suqereaza curatenia
(,, foarte cu rat in bucatarie", ,,odai curate", ,,al be ca lapte
le") intra in contrast cu banuiala ca Manjoala ar avea puteri
,,necurate" (in credintele populare, diavolul este deseori nu
mit ,,Necuratul"). Credeti ca exista vreo legatura intre aceas
ta ambiguitate ?i felul in care se autocaracterizeaza narato
rulpovestitor, la vremea la care se desfasoara actiunea rela
tata (,, Eram tanar, curate! ?i obraznic, mai mult obraznic de
cat curate!")? Arqurnentati.
6. Paragraful care incepe cu ,,Multe odai curate ?i odih
nite ... " cuprinde o enumeretie. Totodata, prin reluarea lui
aproape ldentica in partea a doua a textului, se realizeaza o
repetitie. Cum interpretati
aceasta repetitie?
Discutati,
orientanduva dupa urrnatoarele sugestii:
personajulnarator a revenit exact in situatia de dinain
te de plecare;
se suqereaza ideea ca protagonistul a rarnas tot timpul
in plasa farmecelor hanqitei:
se suqereaza ideea ca revenirea infaptuie?te dorinta ini
tiala a protagonistului de a ramane la han peste noapte.
O poveste cu mai multe intelesuri

1. ldentificati, Tn afara descrierii spatiilor interioare, ?i alte

detalii care sugereaza ca la hanul lui Manjoala se petrec lu
cruri nefiresti.

I ~

&11~

Dictionar literar

Perspectiva narativa
unghiul din
care sunt percepute :;i mtelese srtuatr
ile 51 evenunentele narate. Cu alte cu
vmto. pprspectiva - clcnumita adesea ~1 punct de vedeie, vizuuie sau foca!tzare se rotera la cine, de pe ce
ponue :;1 in ce fel percepe :;i uiterpreteez faptele oovestue. Important
este in pnmui rc'.lnd raportul dintre narator ?i personaj privind capaotatea
acestora de a cunoaste 5i de a lntele
gc faptele relatate. Uni1 cercetaton
drstrnq trei tipuri esentiale de per
spectiva sau de vizrune narativa: cea
.. dm spate", m care naratorul cu
noastc 1r1a1 mult decat pcrsonajul;
cea ,, tmpreun cu", In care naratorul
cunoaste tot atat cat personajul ?i cea
.. dm afard", in care naratorul cunoaste mat pu\111 decal personajul Prima
este caractcnstica pentru naratiunile
la persoana a Illa cu naratori omni
scienii 5i omruprezenti
care stiu tot
:;i se aflc1 rnereu la fata locului , cea
de a doua apare in narauunile la per
soana I, 111 care na.atorul este totoda
ta ?1 persona], ultirna este specified
penu u nerauunile relatate de martori
care povestesc doar ce au putut ve
dea ?i auz: e1 1n?1:;1, farc1 a putea cu
noaste nernulocit, de exemplu, gc'.ln
durilc 51 sentimentele personajelor
principale.
Persoana narativa
este eel mai
adesea persoana a Illa sau persoana I,
nardt1u111le la persoana a IIa fund ex
trern de rare. In naratiurule la persoa
11a I so foloseste de rcguld perspectiva
.,lrnp1eu11c1 cu", desi aceasts poate
aparca s1 111 naratiurule la persoana a
111a, atunci cand naratoi ul se transpu
ne 111 suuaua personajulut 5i pnveste
evenrmontele narate pnn oc.hii acestu
ia. Totodata, datorita distantci !11 timp
dmtre momentul relatani >i momentul
in care s au desfasurat intamplarile re
latate. se poate ca ?i m cazul naratiu
ni1 la persoana I perspectiva naratoru
lui sci difcre de cea a personejulut.
Este, de exernplu, cazul evocani unor
experiente traite !11 copilane, pe care
povestitorul adult le vede lntr-o alta
lurnma fdtd de cum lea perceput, ca
persona], pe cand era copil.

tit

),_(l ~

auAUfl< ;'MttaP4'tR" '""' ~~

/

niriJ.- *4{
~A..

">f4,'

4,,,._ ~

'IQ,G;'

k.

fil.J't'.o ~.
ft4. hta;

&_ .N. ...i,~~v

~M

-1ut:Ktd ~ ~
.41ot ~e,d. 1"- C2%! ti/iht,- I "1-

J - ~.

'hwfl.'

vi,14 ,ca~.

<( 11!1ti'

~~

tat~ ~

.Jli ~- ~ -ht~r..Uhlde.

""'lttl- ~/)\... ~

~""14.

J)p. ~

~~

te :}'-

-'t

a,,.._

~t:tlii.v' ~~n,,:, ''~

,, Ctli.t'i:Jd
11111-tll/ n' ~

T.

7yy,Y .

.,~,(.~

(?ah.h~ frlJ.~

#<I~

Scrisoare din 1888 a lui Caragiale catre Titu Ma!()(escu, pe atunc1 ministru
al lnstruqiunii Pubhce. Este ~natA .Cmicul" Caragiale.

2. Analizati sub aspect stilistic fragmentele in care este

prezentata ratacirea protagonistului, avand in vedere:
atmosfera sugerata de diversele detalii privind starea
vremii;
cuvintele sau grupurile de cuvinte care se refera la sen
zatiile Tncercate de catre personaj;
secventele intercalate care reproduc gandurile persona
jului;
cuvintele sau enunturile care indica spaima, surpriza,
nedumerire;
referirile indirecte la obiecte, la fiinte sau la practici de
monice, vrajitore?ti.
3. In ce perspectiva narativa este relatat acest episod?
Alegeti una dintre cele trei variante enuntate in definitia ala
turata. Argumentati alegerea facuta.
4. Povestea istorisita in La hanul lui Manjoala poate fi Tn
teleasa in mai multe feluri. Gasiti in text argumente pentru
fiecare dintre ipotezele de mai jos:
protagonistul cade prada farmecelor Marghioalei care,
prin vrajile sale, Tl aduce Tndarat la han;
protagonistul se ratace?te din cauza vremii, a Tntuneri
cului, a mole?elii ?i a neatentiei pricinuite de regretele pleca
rii de la han ?i, fiind probabil un om superstitios, i se pare ca
i se Tntampla lucruri supranaturale;
presupunerea ca ar fi fost vrajit de catre Marghioala
este inventata ulterior de catre povestitor, pentru a?i justifi

Unitatea 2

Dictionar literar

Fantastic categorie estetica, refe

ntoare la ceea ce este propriu 1nchi
puirii, ceea ce nu poate exista in rea
litate. Este inrudrt cu miraculosul ?i
cu fabulosul (prezent in legende,
basme, povesti, mituri, epopei etc.),
de care ii diterenttaza o anume ,,in
certitudine" intre real ~i imaginar, ca
,,ezitarea cuiva care nu cunoaste de
cat legile naturale pus in fa\a cu un
eveniment supranatural" (Tzvetan
Todorov, /ntroducere In liiereture fantestes. Bucurcsti, Editura Univcrs.
1975). Desi fantasticul este prezent in
arta ?i in cultura din cele mai vechi
tirnpuri. literatura fantastlca este o
specie literara moderna, recunoscuta
abia din secolul al XIXlea. Aceasta se
caracterizeaza prin aparitia brusca a
urun element misterios, inexplicabil,
care perturbs ordinea Iireasca a ieah
ta\ii, starnind nelinistea sau chiar
qroaza personajelor, care incenrcc:i sa
inteleaga ce se lntampla. De requla.
nici o explicajie nu se dovedeste panci
la urma pe deplin satistacatoare.

Lumi fantastice

ca lntoarcerea la han, In special fata de socrul sau. polcovni

cul lordache.
5. In ce masura credeti ca perspectiva narativa ?i utiliza
rea timpurilor verbale contribuie la ambiguitatea relatarii?
Cum credeti ca ar fi fost aceasta daca ar fi fost facuta la per
soana a Illa ?i doar la timpul trecut?
DINCOLO DE TEXT

1. La hanul lui Manjoala este un text considerat ca tacand

parte din categoria povestirilor fantastice ale lui Caragiale.
Cititi definitia alaturata ?i comentati aceasta afirrnatie.
2. Cititi povestirile lui I. L. Caragiale La conac ?i Kir lanulea, comparandule lntre ele ?i cu La hanul lui Manjoa/a In
urrnatoarele privinte:

prezenta elementelor supranaturale;

ezitarea, incertitudinea;
motivul literar al hanului, al locului izolat;
motivul literar al privirii care deoache (al ochilor sasii).
3. In ce alte texte ati tntalmt personaje a carer natura rea,
dernonica este sernnalata de cate un detaliu fizic?
4. Cititi una dintre povestirile fantastice ale unor autori
celebri din literatura universals (E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe
s.a.) sau din literatura rornana (Mihai Eminescu, Gala Galac
tion, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu s.a.), Cereti sfatul pro
fesorului vostru sau al profesoarei voastre. Alcatuiti fise de
lecture ?i completativa jurnalul de lecture cu tnsernnari de
spre textele care vau impresionat In mod deosebit.
iN LOC DE SFAR~IT
Redactati o compunere de eel mult doua pagini In care sa
relatati, la persoana I, o intamplare stranie sau fantastica.
Dati compunerea colegului sau colegei de banca, urmand ca
acesta sau aceasta sa arate In care dintre cele doua catego
rii se lnscrie relatarea voastra. sa o rescrie la persoana a Illa
?i sa comenteze pe scurt rnodificarile aparute In urma aces
tei operatii.

Universul

S. F .

PENTRU iNCEPUT

v. S. Cr o hrn af ni ce anu
(19212000), c1 Iuc literar ?I prozator
Studu pohtehruce. Oupa 1947 se 01i

eoteaza spre o cariora 111 domeniul

filologic, ca profesor la Universitatea
Bucuresli 5i ca rcdactoi de publicatti
culturale Se specializeaza In hteratu
ra rornana mterbelica. Pubhca free
vent croruca uterara ~i spnjinCI af1r
marea scrutorilor liner i qrupati in
.,genera\ia '80" T5i face debutul edi
torial in beletrisuca cu volumul de
povestm S.F tsto] 1nsolile (1980).
Alte repere biblloqrahce: iitersturs
rom,ind totre cele doua rezboeie
mondielo (vol. I Ill, 1967 1975),
ampla smteza dedicata acestei peri
oade; Literatura romen ;;1 exotesiontsmu! (1971 ); C1110 oioreton in cino
feluri de leclurdl (1984); Alte istoru
msolite (1986, povestiri S.F.)

De ce credeti ca oamenii sunt atat de preocupati de

ipoteza existentei altar fiinte rationale In univers? Discutati,
orientanduva dupa urrnatoarele raspunsuri posibile:
din dorinta de a?i raspandi civilizatia In alte spatii,
de teama:
din nevoia de modele;
din sentimentul singuratatii;
din cauza credintelor religioase;
din curiozitate;
din nevoia de cunoastere.

ROADELE UNEI DIPLOMATU CHIBZUITE

de Ov, S. Crohrnalniceanu

Arcadia era o planets nu prea mare, situata m galaxia

N.G.C.147 din constelatia Casiopeea. Atinsese un grad re[ativ inalt de civilizatie ~i cunostea o prosperitate economics
apreciabila. Arcadienii nu difereau foarte mult de noi, doar
ca aveau doua Iete, acestea in inteles literal, mai exact spus,
ei erau fapturi integral simetrice, adica si in raport cu un plan
care le-ar fi trecut prin cap, umeri, rnfiini ~i picioare.
Fara sa aiba instincte belicoase excesive (cam atatea cate
vadeau ~i semenii lor ), desi pusesera la punct o tehnologie
dezvoltata (intreprinsesera vreo optsprezece expeditii spatiale, construisera patru statii orbitale si lansasera o puzderie
de sateliti artificiali ), eradicasera cancerul ~i grip a, prod uceau
filme tactile foarte amuzante ~i simfonii kinestezice lnaltatoare, nu izbutisera sa alunge din viata lor amenintarea razboiului.
Se pastra - e drept - de peste noua decenii o pace cladita
pe echilibrul militar al celor doi centri energetici, colosi care-si imparteau dorninatia planetei In emisferele ei, nordica ~i
sudica. Ca urmare, cursa inarrnarilor continua, absorbind o
imensa parte din resursele Arcadiei. Acordurile periodice, o
supraveghere stricta reciproca, activitati intense si neintrerupte ale serviciilor de inforrnatii ~i contrainformatii, mereu
intarite ~i dotate cu alte ,,gadget" -uri, asigurau aceasta stare
nu prea fericita, dar oricum preferabila unei conflagratii care
ar fi avut efecte catastrofice.

Unitatea 2

Interveneau momente de criza; totusi,

atunci cand confruntarea parea iminenta,
aparea panii la urrna o solutie salvatoare ~i riifuiala era amanata.
Ambii colosi energetici se detestau sincer,
atribuindu-si unul altuia perversiuni inomabile, moravuri decazute, ipocrizie, pofta de a
domina intreaga planets ( cruzimi savarsite
impotriva animalelor, conceptii politice obscurantiste, badaranie, aroganta, fanatism
ideologic etc.), dar intretineau relatii suspicioase cordiale.
Pentru rezolvarea crizelor grave, care puteau pune In primejdie pacea, se asigurase
posibilitatea unui contact direct si rapid intre
factorii hotaratori ai celor doua parti.
Era o realizare deosebita, nu pe nedrept
considerata o mare opera diplomatics $i in
egala rnasura tehnica, o prevedere inteleapta
impotriva tensiunilor cu tendinte explozive.
Yn asemenea cazuri, dupa cum stipulau si
acordurile, conducatorii celor doi megacentri
i~i puteau impartasi fulgerator gandurile, fara
nici un ascunzis. Mijlocul ii constituia o descoperire foarte pretuita, putem spune, fara
exagerare, epocala: asa-numita legatura telepatica nernijlocita, ininterceptabila, integrals
si in culori.
Ca sii se inteleaga mai bine lucrurile trebuie sii venim cu cateva lamuriri,
Arcadienii erau cam tori telepati, bineinteles de calitati diferite (nu toata lumea are o
egala ureche muzicala). Ei i~i puteau deci comunica gandurile intr-o mai mica sau mai
mare rnasura. Facultatea era dezvoltata prin
educatie ~i exercitii, dar, fireste, pentru a atinge o treapta foarte inalta cerea $i o inzestrare
naturala aparte.
Yntre calitatile care decideau o cariera politica inalta intra neaparat si aceasta insusire, Capacitatea telepatica In forme superioare era colorata ( adica respectivul vedea reprezentarile
din mintea altuia), rarnanea ininterceptabila
( o a treia persoana nu putea interveni, ca sii zicem asa, pe fir), explora intreg cuprinsul constiintei interlocutorului ( altfel zis citea ~i gandurile lui secrete, nimic neputandu-i fi ascuns).
T rebuie sii adaugam ind ceva: ca to ate comunicatiile telepatice, si cele de pe Arcadia
presupuneau principiul ,,caprii" - ,,oaie",

Lumi fantastice

respectiv distinctia ,,emitiitor" si ,,receptor".

Sa ne amintim cii locuitorii planetei din
Constelatia Casiopeii aveau doua perechi de
ochi, doua nasuri, doua guri ~i patru calote
cerebrale absolut simetrice. Insii de rand nu
posedau insa niciodata ambele Facultati telepatice egal dezvoltate, unii erau mai mult
,,caprii", altii mai mult ,,oaie". Aici aparea
primul semn al vocatiei de sef. Telepatii superiori intruneau amandoua proprietatile, iar
conducatorii supremi (asta era o calitate a lor
foarte rara) le aveau egal de dezvoltate. Ei
puteau deci comunica fara nici o dificultate in
ambele sensuri, neapeland la concursul altcuiva, ca restul arcadienilor. Personificarea
puternica a legiiturii o facea ininterceptabila.
Era asemenea unei lungimi de unda foarte
mari, practicabila numai pentru doua minti
care posedau forte ernitatoare ~i receptoare
iesite cu totul din comun. Ba mai mult,
detinea si o facultate ,,analiticii" exceptionala,
fiind in stare sii scotoceasca instantaneu ~i
inconstientul, surprinzand dorintele ~i mobilurile inavuabile ale partenerului.
Legatura aceasta atfit de importanta se realiza din orice punct. Yn birourile conducatorilor respectivi insa, ecrane special arnenajate
sporeau considerabil calitatea cornunicarilor.
Reiese clar ce rol de seama juca o atare
legiiturii intre emisfere. Nu se prea abuza,
prin urmare, de ea, fiindca spcctacolul gandurilor secrete si mai ales al celor refulate era
greu suportabil. Dupa o convorbire, partcnerii ingretosati aveau nevoie de cateva zile ca
sa-~i regaseasca buna dispozitie.
Legatura telepatica la nivelul eel mai inalt
Nord-Sud pe Arcadia incepea printr-o mancarime a doua din urechile unui conducator.
Era o formii superioara, silentioasa, secreta,
de apel telcfonic. Ce) chemat se ,,deschidea"
ca ~i cum ar fi ridicat receptorul. Totodata, cu
organul ernitator, simetric, transmitea sernnalul ca e dispus sii sustina dialogul. Acceptarea legaturii era resimtita de doritorul ei printr-o mancarime la pcrcchea urechilor sale receptoare. Se ,,deschidea" atunci ~i el, iar convorbirea putea avea loc fara nici o stanjcnire,
Conducatorul emisferei sudice fu trezit
din somn, la 15 august 2261, de rnancarimea
arnintita. Era ora 3 1/2 noaptca. ,,Ce dracu

,...

Imagine din filmul Ri'lzboiul stelelor

s-o mai fi intamplat ?" se intreaba cascand ; l~i puse papucii,

irnbraca grabit peste pijama un halat si trecu In cabinetul sau
de lucru. lnstalat la birou, mai astepta cateva clipe intrigat
(rnancarimea din urechi crestea nervoasa) ~i se ,,deschise".
Foarte curand lua cunostinta de gandurile omologului sau
din emisfera nordica. Erau, inainte de toate, foarte agitate,
anxioase, nerabdatoare. Rezumate ~i transcrise (fireste, sub o
forrna simplificatoare care, fatal, nu le poate cuprinde toata boga\ia nuantelor, precum ~i partea inefabila), ar fi sunat cam a~a:
- Suntem victimele unei invazii spatiale, nu stim Inca de
pe ce planets. Reteaua satelitilor nostri santinele sernnaleaza
deasupra oceanului boreal mai multe astronave, care nu vor
sa-si dezvaluie identitatea, In ciuda tuturor somatiunilor.
Musafirii astia nepoftiti sunt grupati in forrnatie de lupta ~i
au intentii agresive indubitabile; densitatea radioactiva a
crescut considerabil in zona respectiva. Suntem siliti sa actionam. Vreau sa spun ca trebuie sa le-o luam noi inainte.
- Va intelegern, raspunse presedintele emisferei sudice.
- Cele mai calde multumiri ! Dar ... ca sa evitam orice
rise ... suntem siliti sa utilizam ... cum sa spun ... o arrna speciala, Stiti, farfuriile alea zburatoare, O.Z.N.-urile, cum Ii se
spune, si in jurul carora au circular atatea legende, sunt niste
nave spatiale de lupta foarte rapide. Ale noastre. Un fel de
torpiloare cosmice ... In fine ... 0 sa va comunicarn dupa
aceea principiul de zbor ~i planurile lor exacte. Am vrut doar
sa va facem, in prealabil, cunoscute lucrurile, ca sa nu provoace, la dumneavoastra, vreo alarrna ... si ... sa nu se dea
actului cine stic ce ... interpretare.
Supcrtelepatul sudic citi In constiinta partenerului sau
nordic jena (ca omul prins cu mata-n sac), dar ~i teama. Nici
o intentie de inselaciune in directia aceasta; o teama autentica, incontestabila.
- Farfurii zburatoare, ziceati ? De astea avem o gramada
~i noi. Nu e nevoie sa ne mai cornunicati nimic. E in regula !
Dati-i drumul si succes ! Inforrnati-ne de rezultate ! suna
raspunsul astcptat cu atata neliniste.
Supertelepatul nordic rasutla usurat,
- Inca o data, mii de multumiri, apuca sa zica grabit ~i se
,,lnchise".
Patru ore mai tarziu avu prilcjul sa reia legatura ~i sa
anunte radios:
- Farfuriile noastre zburatoare au dat iama prin ei. I-am
risipit ~i le-am facut harcea-parcea peste treizeci de nave.
Vin, probabil, dupa cat am putut afla pana acum, de pe
Orcus. Fugeau de le sfaraiau rachetele propulsoare, dar s-ar
putea sa reincerce atacul In alta parte, tinern sa va avertizarn.
Doua zile mai tarziu, prezidentul emisferei nordice trebui
sa-si intrerupa somnul. Omologul sau sudic era, de asta data,
cu nervii zdruncinati rau, gandurile i se invalmaseau in minte
~i nu stia cum sa inceapa:

Unitatea

- $titi ... secaturile alea de pe Orcus au

reaparut, asa cum prevedeati. S-au strecurat,
ticalosii, prin reteaua radio-observatoarelor
noastre, pe ce cale nu pricepern bine. E cam
groasa ... Cum sii vii explic? Au reusit sii debarce pe un platou din Lantul Antarctidei.
Chiar acum mi s-a comunicat. Vii dati seama
cat de gravii e situatia ~i pentru ce trebuie sa
recurgem la masuri extreme.
- Fireste, doar n-o sa-i lasati sii faca In
ernisfera dumneavoastra uncap de pod! -incuviinta rnintea conducatoare din Nord.
- A, In privinta asta, fiti fara nici o grija, le
venirn noi de hac. Dar ... (si aici se deslusea
bine telepatic o pauza fastacitii ). Vedeti ...
vom fi nevoiti sa folosim pusti laser. E ceva
nou, foarte eficace. Am vrut sa o aflati chiar
din partea noastra, ca sii ... ( iarasi o ezitare
incurcata). Ca sii nu ne-o luati In nume de
rau, Cum se linistesc lucrurile, primiti o piesa
cu toate lamuririle necesare. V-o expediem
chiar de-acurn, indata ce dau ordinul pentru
declansarea atacului.
- E inutil sa va deranjati, aveti la ora asta
necazurile dumneavoastra, interveni flegmatic supertelcpaticul nordic. Pustile laser le cunoastern de rnult ~i am fabricat destule ca sii
inarrnam cu ele toata infanteria marina. Ocupati-va de leprele alea !
- Multumim pentru spiritul cornprehensiv de care dati dovada. Lasati pe noi, n-o sii
riimana ... nici macar scrumul din ei.
Peste o ora, supertelepatul nordic aflii cii
invadatorii debarcati pe platoul Lantului
Antarctidei fusesera nimiciti pana la unul:
- I-am ras ! Ii comunica triurntator ornologul sau sudic, 0 sii le tread cheful, sum sigur, sa mai puna piciorul pe planeta noastra.
Gresea. Invadatorii apartineau unei rase
inciipatanate ~i nu-si dadusera ind pe fata
toate cartile. Mai dispuneau de alte arrne neintrebuintate pana acum si erau neintrecuti in
a gasi noi trucuri ca sa-si insele adversarii.
Gratie unuia din acestea (lmprumutasera
printr-o stratagema foarte abila infatisarea
arcadienilor), se infiltrasera in zona ecuatoriala, uncle exista un fcl de ,,no man's land" si,
cand ajunsera destui ca numar, printr-o saritura spectaculoasa, ocupara orasul Nordpol,
important centru economic boreal.

Lumi fantastice

Supertelepatul Sudului fu alertat la ora

pranzului ~i trebui sa-si intrerupa masa, ca sii
se ,,deschida" imediat.
- Primejdie mortala ! afla. Inamicii nostri
au reusit sa ocupe Nordpolul.
- Cum asta? se mira sincer, cu ultima inghititura rarnasa Inca In gat, superteleparul
Sudului.
- Au patruns prin zona ecuatoriala cate
unul-doi, irnbracati asa incat sa-si acopere
complet o jurnatate longitudinalii a corpului
si sa lase impresia ca sunt arcadieni. Nordpolul
e acum in mainile !or, au scos din lupta fortele
noastre aflate acolo. Controleazii cornunicatiile ~i lanseaza prin posturile de emisiune
locala tot felul de inforrnatii derutante. Sigur
cii ati auzit ~i durnneavoastra ce neghiobii
debiteaza si nu le dati nici o crezare. Sunt pe
cale sa-si instaleze o baza de debarcare. Nu
vin de pe Orcus, cum am crezut; patria lor e
In alta galaxie. Arata monstruos, i-am vazut
cu teleobservatoarele noastre. fnchipuiti-vii,
nu sunt simetrici decat pe un plan! Au o infatisare dezgustiitoare: numai doi ochi, doua
urechi, un singur nas ~i o singurii gura. Dintr-o parte, nu Ii se vede nici un fel de fata, ci
doar par. Brr! E oribil ! 0 sii va trimitern teleimagini urgent. Deocamdata, v-arn deranjat
ca sa vii anuntarn
- ~i aici reaparu poticneala cunoscuta n-avem incotro ... altfel
ar insernna sa distrugem ora~ul ... am bagat In
el atatia bani cii-mi vine rau numai cand ma
gandesc ... In fine ... puneti-va in locul nostru ... trebuie sa arunciim o bomba bacteriologiciL Are o raza de aqiune strict limitata la
zona respectiva. Speram ca asta sa nu creeze
nici un motiv de supiirare intre noi. Vii tinem
la dispozitie formula; o mostra ~i masca de
aparare au ~i plecat ciitre dumneavoastra.
Franc vorbind, preferam sii nu ajungem aici.
Dare singura ie~ire ...
- Nelndoios, veni dupii o mica pauza
inaltul raspuns din Sud. A veti, vasazicii, ~i
bomba bacteriologicii. Asta-i buna ! Nu ne lasati sa v-o luam nici macar cu un pas inainte.
Bravo! Spuneati cii ne-ati expediat o mostra?
Fain! 0 s-o comparam cu bomba noastra.
Dar macar a~a sunteti siguri c-o sa-i faceti
pilaf? (Formula nu prea diplomaticii tinea de
o fatala asociatie culinara; sa nu uitam cii inal-

Enciclopedie

Pslhanaliza teorie psiholoqica ?I

metoda de terapie psihica, inaugu
rata de medicul austriac Sigmund
lreud (1856-1939). Psihanaliza inves
uqheaza procesele psihologice de
profunzime, cautand sa elucideze ra
portunle dmtre constiinta si sub
constient.

Roadele unei diptomsti; chibzuite face parte din volumul

lstorii insolite (1980).

Colaj de imagini din filmul Ri'lzboiul stelelor

tul personaj tocmai rnanca, atunci cand simtise furnicaturi in

urechi.)
- Absolut ! il asigura partenerul nordic. 0 sa moara ca
mustele. $i nu vom sparge nici macar o fereastra la Nordpol.
Ar fi fost ~i pacat. E un oras atat de frumos, ii cunoasteti bine, am fost doar impreuna acolo, acum cinci ani, cand ne-ati
facut o vizita de curtoazie.
- Sigur, sigur ! Nu mai asteptati o secunda !
lnvadatorii fura intr-adevar starpiti cu totul din Nordpol.
Planurile !or agresive nu se vadira insa dezarmate de esecurile suferite, indaratnicia i~i spunea aici cuvantul. Un an
aproape repetara tentativele de cucerire a Arcadiei. Legatura
telepatica nernijlocita, ininterceptabila, colorata ~i ,,psihoanalitica" functiona pe parcursul acestei perioade mai des ca
in tot rastirnpul care trecuse de la infiintarea ei.
Sudul ~i Nordul fura siliti sa-si comunice folosirea altor
,,mijloace de aparare extrema" ca bomba cu mezoni, racheta
teleghidata, unda magnetics paralizanta, gazul Titan - solidificator instantaneu al sangelui - ploaia infectioasa, raza
orbitoare, ultrasunetul care provoca o hemoragie cerebrala
brusca, oglinda parabolica ridicatoare a ternperaturii la 3 500
etc., constatand succesiv ca nu le erau necunoscute nici una
dintre aceste arme ,,netraditionale".
Pina la urrna, invadatorii i~i abandonara intentiile, fiind
curatati de fiecare data radical. (Chiar ~i lncapatanarea, in
asemenea conditii, are limitele ei.)
Arcadienii rasuflara usurati. Legarura telepatica superioara intre Nord ~i Sud reveni ~i ea la functionarea normala.
Supratelepatii se felicitara reciproc pentru felul cum gasisera
caile potrivite spre a evita incurcarurile iscate de invazie ~i
convenira ca e cazul sa aiba neaparat o intalnire, dupa o binemeritata odihna, ,,Cat mai curand" - hocarara ei referitor la
proiectata intrevedere. Nu de alta, dar scoaterea la iveala a
,,noilor arme defensive" reclama includerea lor in acordurile
care asigurau echilibrul fortelor celor doua emisfere.
Note lexicale
helices, adj. razboinic
kinestezic (sau chinestezic), adj. refe or senzatule de rniscare ale
corpului
gadget, s.n. termen folosrt pentru apa ate sau mstrurnente rnici de
utilitate practice: invenne marunta, ingenlOcl~
conflaqratie, s.f. razboi de mar proport1
obscurantist, adj. rnaporat, potmmc proqresulur
inavuabil, adj. care nu poate fi rnartur sit, rusmos
refulat, adj (despre contmutun psihtCe dor nte, gandun, unaqini, arrun
tiri etc.) neacceptat de gand1rea corsuenta, tnrrus in subconstient
omolog, s.m., adj rpersoana care are aceeasi functie sau ocupa
aceea?i pozitie ca altoneva
anxios, adj. nehrusnt ternator
comprehensiv, adj. Tnte egator
mezon, s.m. parucula care ntra n components nucleului atomic
no man's land (engl.) tar a n marun

Unitatea 2

Dictionar literar

Literature S.F. tip de proza nara

tiva care imagineaza situau. ?I even1
mente ireale pornind de la premise
stiintlfice. Temele predilecte ale lite
raturii SF. se leaga de explorarea
spatiutui
patrunderea 1n lumi
necunoscute sau considerate oana la
un moment dat inaccesibile, contactul dintre lumi care nu aveau cunostinta una de cealalta :;i a timpulu:
, posibilitatea de a prevedea, cu
mijloace stiintiiice, lumi ale viitorului
sau chiar de a le ,, vizita", calatoria 1n
timp etc. Pentru ca se bazeaza pe
ipoteze inca neconfirmate sau pe
considerarea drept real1tati a unor in
ventii tehnoloqrce teorenc cosibile.
dar Inca nerealizate, literatura S.F.

(science-fiction, ?tiin.t1fico-fantastica/
este numita ?i literature de antici

patie.

S.F. esteJ o /1teraturJ care

exptoreszs campul posibilului, ess
cum ne pettnite sa-1 intrezClrim stiinta. Ea este un fantastic incadrat intr-un realism.

[Literatura

(Michel Butor, Cnza dezvoltsrn

lttereturn de ant1opaf1e)

Enciclopedie

Arcadia regiune din Grecia anti

ca, din partea centrala a Pelopone
sului. Traditia poetics a antichitati: ia
conferit sensul simbolic de tararn al
fericirii. Expresia lat. Et in Arcadia
ego- .. ~i eu am fost in Arcadia"
se refer a la acest sens al cuvantului.

Lumi fantastice

DISCUTAREA TEXTULUI
~tiinla~i fantezie
1. ldentificati In text principalele momente ale subiectu
lui: expozitiunea. intriga sau conflictul, desfasurarea actiunii,
deznodarnantul. Selectati indiciile care marcheaza trecerea
de la expozitiune la relatarea actiunii propriuzise (de exem
plu: modificarea timpului verbal dominant, indicarea exacts
a momentului, focalizarea asupra unui singur personaj etc.).
2. Care dintre partile identificate capata o amploare mai
mare decat se obisnuieste In constructia textelor narative?
Cum justificati aceasta amplificare? Orientativa ?i dupa
interventiile naratorului care stabilesc contactul cu cititorul.
3. ln ce moment se petrece actiunea relatata? Cum justi
ficati folosirea timpului trecut pentru relatarea unor eveni
mente din viitor?
4. Ce tnsusire a arcadienilor este prezentata cu bogate
detalieri stiintifice?

Pamanteni ~i extraterestri
1. In descrierea civilizatiei arcadiene, din primul paragraf
al textului, sunt folosite unele aprecieri comparative. Care cre
deti ca este reperul In raport cu care se fac aceste aprecieri?
2. Planeta pe care se desfasoara actiunea se nurneste
,,Arcadia". Considerati ca acest nume este ales lntarnplator
sau poate avea o sernnificatie anume In text?
3. Pornind de la caracterizarea qenerala a lnfati?arii arca
dienilor (,,ei erau fapturi integral simetrice, adica ?i In raport
cu un plan care lear fi trecut prin cap, umeri, rnaini ?i picioa
re"), lncercati sa taceti descrierea detaliata a unui astfel de
extraterestru ?i sa forrnulati cateva supozitii privind modul
lor de viata (de exemplu: cum se deplaseaza, cum se hre
nesc, cum se cornporta In prezenta celorlalti, cum se ln
multesc, cum l?i petrec timpul liber etc.). Puteti face aceste
exercitii imaginative ocupanduva individual sau In grup de
cate un aspect anume ?i cornparand apoi raspunsurile.
4. De ce credeti ca o astfel de prezentare arnanuntita
este ornisa In text? Aleqeti dintre urrnatoarele variante sau
propuneti altele:
ar fi arnanat prea mult lnceperea actiunii propriuzise;
detaliile descriptive nu au relevanta pentru subiectul
povestirii;
ar fi complicat prea mult istoria relatata:
descrierea In arnanunt a arcadienilor ar face neclara
sernniflcatia textului;
cititorul e lasat sasi imagineze singur astfel de detalii.

1.11
I

~'

r,

~.

--~;.:~l' ~ ~~: - ; >

L iteratu.r~.:

In lectura unui text literar conteaza nu numai ceea ce se

spune, ci ?i ceea ce nu se spune In text.

Sta\ia Spa\ial3 lnternationala

Dictionar literar

Literature de consum
senor:
care au drepl seep delectarea citito
1 ulur, peuecerca plc1cutd a lirnpulut
liber: Se Iolosesc penu u aceasta noti
une diferiti terrneru. pilrt1c1I sinonunr
literatura de divertisment, para
literatura, literatura triviala etc
utcratura de consurn tinteste catre
pubhcul larq, cu depnndon de lectura
comode Consrderato mat putin el,1
borate ~i rna1 scbematrca decat ,, lite
ratura lnalta", eJ solic1ta intrun g1c1d
mai redus atenua crtnorului. efortul
acestuia de a Tntelege textul citit
Granitele lrteraturu de consum nu
sunt rrguros definite, cmar in ce pr i
veste apartenenta lcJ aceasta a unor
qenun foarte populare piccum lite
ratura S.F., romanul politist, ro
manul de aventuri, romanul sen
timental, senzational, de suspans
sau de groaza etc. Cel mai evident
echivalcnt lilmic al literaturii de d1ve1
trsment ii constiture. 111 zrua de azt.
telenovelele. Ca ~1 in cazul ,, literaturri
malto ". in categorra lrteraturir de
consum figureaza deopotriva opere
de buna ?' de proasta calitate.

5. ln fragmentul introductiv se spune ca ,,arcadienii nu

difereau foarte mult de nai, daar ca aveau doua fete. aces
tea In tnteles literal". Ce tnsearnna, cu sens figurat, expresia
,, a avea doua fete"?
6. Textul este redactat, In cea mai mare parte a lui, Tn
trun registru stilistic elevat (termeni nealagici, frazare dara
?i eleqanta, expunere I impede a ideilar etc.). Apar totusi, din
lac ln lac, devieri de la acest registru stilistic tntrunul coloc
vial. ldentificati aceste devieri, aratand daca ele apar tn var
birea naratarului sau In varbirea persanajelar.
7. Arcadia pare sa fi fost invadata de pamanteni sau, ln
orice caz, de niste fiinte din alta galaxie, care sunt aidama
aamenilar. Infatisarea ?i purtarea invadatarilar starnesc re
pulsie arcadienilar. Cum explicati aceasta reactie?
8. Caracterizati lacuitarii planetei Arcadia.
9. Credeti ca finalul pavestirii reprezinta a buna solutie
pentru realizarea ,,echilibrului" darit? Cornentati, din aceas
ta perspective. titlul pavestirii.

DINCOLO DE TEXT
1. Va place sa cititi literatura S.F. sau considerati mai
deqraba ca lectura unor astfel de scrien e pierdere de timp?
Puteti organiza o scurta dispute, ln care cineva T?i va sustine
succint punctul de vedere, ceilalti putand sai adreseze intrebari de larnurire. Apai un alt elev sau o alta eleva va sustine
un punct de vedere contrar.
2. Credeti ca ,, literatura de consum" este bine sa figure
ze In manualele scolare? Arqurnentati,
3. Dati exemple, din lecturile voastre, de literature de di
vertisment de buna calitate.
4. Care este filmul vostru S.F. preferat? Motivati alegerea
tacuta Tntrun comentariu de eel mult doua pagini.

iN LOC DE SFAR~IT
De cele mai multe ori, S. F. -ul este un vis despre viitor;
uneori el se tmplineste. Scrieti un scurt eseu parnind de la
afirrnatiile de mai sus, exernolificand cu creatii S.F. (literare,
cinematagrafice etc.) cunoscute.

Unitatea

Lumi fantastice

lmaqinatie

S, I fictiune
,

Dictionar

Mitologie totalitatea rmturilor ~i

a legenclelor dintro cultura; drsopli
na care studiaza miturile.
Mit nouune controversata ce de
sernneaza. m sens restrans. o nara
trune considerate la origine ca f11nd
adevarata, despre evenimente petre
cute Jn urnpur stravechi. avand ca
personajc zoi sau eroi de natura divi
na. In acest sens, mitul este o ,, rstone
sacra" (Mircea Eliade). Pnn desacra
lizerea mrtunlor. acestea au fost trep
tat asrrnilate Iicuunit litorar, lntrun
sens ma: larg, f1gurat, se po.no de
asemenea vorbt de ,, mituri rnoder
ne", care se bazeaza pe modele larg
ru~pcindite de Tn1elegere 5i de apre
oere a exstcntei: ,,mitul progresu
lur"
crcdinta m mersul ascendent
al civilrzatrilor , ,, rrutut self-made
mr111"
credinta Jn posibrluatea de
a reus: prin forte proprti etc.

Dictionar literar

Alegorie procedeu artistic con

md m reprezentarea unor sensuri
bstracte pun interrnedrul unor nna
g ru concrete Alegona se realrzeaza
pnn conslruirea unui sistern de aria
log11, de corespondents simbolice
ure nivelui i diferite de sernnificatie
f oula, care so refora indirect, prin in
rnediul povestirilor despre anirnalo,
c mportamentul uman ~i la insus
e omenesti. Ioloseste procedeul ale
11e1 eel mai adesea lntro mamera
parenta, sensul e1 frgurat fund
de inteles.

1. Unele texte literare Inf atiseaza personaje ?i tntamplan

verosimile, altele, din contra, prezinta fiinte ?i fapte pe care
suntem convinsi ca nu leam putea reqasi In realitate. Aratati
care dintre textele de fictiune studiate pana acum ilustreaza
prima categorie ?i care pe cea de a doua.
2. Chiar ?i atunci cand construieste lumi complet desprin
se de realitatea cunoscuta, irnaqinatia se calauzeste dupa
anumite reguli, care Ti confers coerenta. lmaginativa o fiin
ta de pe o planeta foarte indepartata ...
In care este In perrnanenta extrem de frig;
Tn care forta qravitatiei este foarte slaba:
tn care nu exista lurnina:
In care sufla vanturi foarte puternice.
3. Lumile fantastice, construite dincolo de realitate sau In
contradictie cu aceasta, sunt foarte variate, exploatand resur
sele bogate ale imaqinatiei. Cititi textele din aceasta unitate,
notanduva ln caiete, pe parcursul lecturii, epitetele care se
potrivesc eel mai bine fiecaruia: absurd superstitios rnito
logic alegoric vizionar fabulos straniu misterios.
4. Ati citit povestirea lui H. G. Wells, Razboiul lumilor? In
ea este vorba despre o invadare a Terrei de catre rnartieni.
Mult superiori in tehnica de lupta, acestia sunt pe punctul de
a cuceri Parnantul ?i de ai extermina pe parnanteni. Deodata
insa ... Gasiti un final adecvat pentru o rezolvare surprinzatoa
re ?i totusi verosirnila a acestei situatii dramatice (Tn caz ca ati
citit povestirea, propuneti alt final decat eel imaginat de autor).
5. In anul 1938, un actor si regizor celebru, Orson Wells,
a com pus un scenariu radiofonic dupa Razboiul lumilor atat
de bine regizat ?i interpretat, incat ascultatorti din New York
ai emisiunii au crezut ca e vorba despre un reportaj al unor
evenimente reale si panica a pus stapanire pe eras. Cine ere
deti ca poate fi ,,Tnvinovatit" de situatia creata?
autorul scenariului radiofonic, pentru ca ?ia inselat as
cultatorii:

ascultatorii. pentru ca nu au fast ln stare sa distinqa

intre fictiune ?i realitate;
responsabilii postului de radio, pentru ca nu sau gan
dit la consecintele pe care lear fi putut avea transmiterea
scenariului radiofonic.
6. Revedeti definitia fantasticului de la p. 51. Ce trasaturi
ale acestuia explica incidentul dedansat de scenariul radio
fonic al lui Orson Wells?

iteraturii

N onfictiune

Textul

stiintific
,
,

PENTRU iNCEPUT
Notati In caiete trei titluri posibile pentru studii stiintifice
din domenii de cercetare diferite (de exemplu: istorie, mate
rnatica, biologie etc.). Doua dintre aceste titluri trebuie sa fie
serioase, iar unul amuzant Aratati ce ati scris colegului sau
colegei de banca, urrnand ca acesta sau aceasta sa transfor
me titlul amuzant intrunul serios.

CONDITIA LITERATURII S.F.

de Florin Manolescu
- fragmente -

Profil

Florin

Manolescu

(n

1943,

Bucu

re?ti) critic literar. eseist ?i protesor

univcrsitar de literatura. A debutat 1n
1971 cu volumul Poeus aiuciior ?i a
colaborat constant la revistele litera
re, Alte scrieri: Cc1ri:ig1ale st Cetsqts!e.
Iociui cu me! tnulte strategi1 (1983) ?i
D1c,tionarul exifului romenesc (2003).
Serie ?I povestiri SJ., reunite In volu
mul Misterul camerei tncnise (2002).

Dictionar

Estetica ?t1intci care se ocupa cu

studiul frumosulin ?i al artei 1n general.

Spre deosebire de literatura ,,normala" sau ,,obi~nuita",

literatura S.F. reprezinta un mediu protejat de un baraj apreciabil de reguli $i de norme, cu care trebuie mai Imai sate familiarizezi. Ceea ce se vede de la distanta este un nurnar relativ mic de scriitori, inconjurati de o lume ererogena de admiratori care se numesc Jani, care edireaza fanzine, acorda
premii si organizeaza, impreuna cu scriitorii, consfatuiri
anuale, denumite conuentii. in general, roti membrii fandomului se cunosc, intretin prin inrermediul revistelor o corespondenta care, nu de purine ori, reprezinta singura forrna de
critica literara a genului si, ceea ce este mai important, exercita o presiune constanta, cu efecte nu inrordeauna benefice,
asupra S.F.-ului ca intreg.
lmpresia de lume i'nch1.:>a, pe care o poare provoca primul
contact cu literatura stiintifico-fantasrica decurge ~i de aici.
Boicotului din ce in ce mai putin justificat al istoriei literare,
S.F.-ul i-a raspuns printr-o ,,economic inchisa", care a reusit
sa adanceasca ~i mai mult falia dintre cele doua literaruri.
Dar intelegerea genului este complicata si de faptul ca insa~i literatura S.F., obiectul de cult al fanilor, este literatura
pe o cale proprie. Urrnarind sa concilieze doua atitudini specifice unor sisteme diferite de valori iatiucdinea ?tiin#fica ~i
atitudinea estetica), literarura S.F. a fosc nevoita, In chip firesc, sa-si cornpuna o personalitate lexicala noua si un numar
de teme, specii, personaje, obiecre si procedee literare proprii, incadrate intr-un context narariv diferit de acela al literaturii main-stream. De aceea, demersul unui critic care incearca sa formuleze o judecata de valoare asupra unui roman

Unitatea 2

Dictionar

Judecata de valoare expnmarea

unut punct de vedere argumental
asupra calitatii unei creatu arusuce.

Dictionar literar

productie 11
terara de rnasa. pentru gusturile unut
public ma: puiin cultivat. Termeni
echivalenti: literature de consurn, tri
viala, de divertisment, pareliteratura
(vezi si p. 58). Acest sens al expresiei
,,litcratura populara". care se refera
la scrien difuzate In ed1tii de mare tr
raj, nu trebuie confundat cu eel pnvi
tor la creatia folclorica, orala, rurala.
anonima ~1 colectiva.
Literature populars

;l '

re-

fa-

Lumi fantastice

S.F., pornind numai de la normele estetice pe care i le ofera

literatura obisnuita, este lipsit de eficienta.
Situatia se complies si mai mult atunci cand constatam ca
rezistenta pe care o manifests critica fata de literatura S.F. nu
provine numai de aici.
l'ntr-o proportie de aproximativ 90%, literatura S.F. este
o literaturiipopulara (numita ~i literaturd de consum, paraliteraturd sau Trivialliteratur), cu o valoare estetica ~i de cunoastere foarte redusa, Adeseori se intampla ca normele care
se instituie la acest nivel, ~i care sunt In esenta norme de consum, sa exercite o presiune asupra lntregului domeniu. De
aceea, chiar ~i la nivelul S.F.-ului exigent, putem constata situatia paradoxala a unui continut grav, ascuns In decorul frivol impus de modul de productie al literaturii populare.
Observatia cea mai generala care se poate face in acest
sens este ca doua din elementele esentiale ale cartii de consum, coperta ~i titlul (la care se adaoga aproape intotdeauna
~i un rezumat), marcheaza aproape orice carte S.F., inditerent de valoarea ei literara. Premisa publicitara care impune
unui roman popular sa aduca pe coperta mai multe elernenre de soc, sistemul de reclarr.a prin titlu ~i prin ilustratie, deterrnina o libertate a editorului fata de cartea S.F., inexistenta in literatura obisnuita, [., .]
Ilustratia copertilor face si ea apel la elementele facil-emblematice ale genului, o masina cosrnica, un monstru extraterestru, un conflict In care este pus la contributie arrnarnentul eel mai neobisnuit.
Se intelege de la sine ca un critic sau un cititor pretentios,
care ia contact cu domeniul S.F. prin intermediul acestor
produse ~i fixeaza norma 'intregului gen la acest nivel elementar, nu poate fi decat un critic sau un cititor deceptionat.
Dar In fond pe ce se interneiaza aceasta deceptie, care la
prima vedere pare sa fie deterrninata numai de un nivel estetic precar?
Partizanii genului invoca In sprijinul !or argumentul ca
orice literatura contine nu numai capodopere, ci si exernplare modeste, dar ca nici un critic nu respinge, In intregirne,
literatura obisnuita, pornind de la numarul mare al insucceselor ei. in realitate, S.F.-ul nu este trivial asa cum noua romane din zece sunt mediocre si nici In felul In care poezia
este versificatie, de la un anumit nivel In jos. Diferenta dintre literatura triviala sau populara ~i litcratura norrnala nu
este, cum s-a spus, numai o diferenta estetica, ci ~i una de
mentalitate ~i de ideologie.
Un roman exceptional, o capodopera se deosebeste de o
carte rnediocra printr-o diferenta de vocatie literara sau de
talent. in cazul literaturii S.F., deosebirea aceasta antreneaza
de cele mai multe ori pericolul unei deviatii psihosociale.
Cultul Iortei ~i al eroului, care simplifies in chip grotesc imaginea realitatii, permanenta regresiune spre copilarie, com-

..

~:'

Literatura

Personalitati

Isaac Asimov (19201992), biochi

mist ?i scriitor american, nascut In
Rusia. autor celebru de scrieri S.F. in
tro care Eu, Robotul (1952), Funda,tie
(1953).

Conditia literaturii S.F. este

ultimul capitol al studiului
monografic Literatura S.F. de
Florin Manolescu (1980).

I N onfictiune
plexele erotice, evidente in S.F. prin absenta personajului feminin sau prin transformarea lui intr-un obiect, provoaca cititorului normal un sentiment de panica psihica ~i de culpabilitate.
Distantarea fata de aceasta literatura se produce ~i in cazul in care ease substituie articolului de propaganda politics
si ideologies, transformandu-se intr-un obiect caricatural al
razboiului rece.
Spre deosebire de literatura aceasta, S.F.-ul exigent ~i grav
reprezinta o literatura a celor mai importante probleme ale
omului, ca specie, o literatura vie, aflata, din punct de vedere al sernnificatiei umane, cu un pas inaintea literaturii de azi.
Cele patru serii de schimbari radicale din cea de-a doua jumatate a secolului XX, explozia dernografica, explozia de
automatizare, explozia de inforrnatii ~i explozia de libertate,
cum le numeste Asimov, sunt, toate, teme ale literaturii S.F.
Sunt scriitori care considers S.F.-ul ca fiind literarura centrala a epocii noastre. Oricata exagerare ar contine aceasta
afirrnatie, prin varfurile ei, literatura S.F. este o literatura
profund umana, o arta mai degraba a celor de jos, care spera, decat a celor de sus, pentru care lur-iea ar trebui sa ramana neschimbata, un senzor al epocii In care trairn, ca ~i poezia sau romanul din literatura obisnuita.
Reprezentand mai intai o rninoritate contestata, cu o psihologie de secta discriminate ~i de ghetou, silita sa se afirrne
impotriva criticii, ca orice inovatie sau miscare literara noua,
literatura S.F. ~i-a descoperit in ultimii ani personalitatea istorica ~i a inceput sa atraga atentia specialistilor, patrunzand,
ca obiect de studiu, in universitati si in scoli. [ ... ]

Nole lexicale
eterogen, adj. amestccat. cornpus din elemente de
nature difentCl
fan, s.m. adrrurator entuziast (al unci vedete, al unu:
qen de muzica etc.)
fanzin, s.n. revtsta editata, de regula de tineri, pe
teme care pasioneaza un grup de suporteri
fandom, s.n. citrtorii pasionati de S. F., aflari in con
tact prin mterrnediul tanzinelor ;;1 al inlalnirdor
benefic, adj.
binetacator
fa lie, s. f. rupture care desparte doua blocuri ale
sccartoi Pam~ntului; (figural): rupture. fractura
boicot, s.11. (in text) sabotaj, marginalizare
a concilia, vb. a lmpaca
estetic, adj, pt ivitor la cstetica. 5Li1nta care studiaza
caracteristicile generalc ale creatlei artistice. refentor la
crcatia artistka
mainstream (lb. engl.) ,,curent principal"
frivol, adj. usuratic, lipsit de seriozitate
facil, adj. care se face cu efort minim, superficial
emblematic, adj. upk, ilu>trativ pentru ceva, exemplar

precar, adj. nes1gur

trivial. adj. comun
capodopera, sf
psihosocial, adj re e
grotesc, adJ e g a
regresiune, s f cobor
terior
complex, s n n te
p. 56): ansamblu de rep e
intensitate afect1va pa a
tnfluenteaza erno e at
persoanelor
culpabilitate, sf
novdtle
demografic. ad1 pr tor la demografie, stunta care
sludraza modrncanle n numarul, densrtatee ~1 compo
zitia populatrei
a discrimina vb a acorda dreptun diterite. inegale,
unor cateqor de populatre. popoare, state etc
ghetou, s n earner al u 1 oras in care este obliga
ta sa tra1a j o parte a populatrer, de o anurruta rasa.
reli91e sau natonalitatP, o urmare a discnrninarii

Unitatea 2

fe-

Lumi fantastice

DISCUTAREA TEXTULUI

Cl-

pacatica

l al
rav

ale
deazi.
JU

de

ra

pe-

ma-

oe-

ps1rme
[oua,

ta is~and,

1alci
u an
tvezi
mare
care
entul
1 care
'11p0-

egale,
bhqa-

rasa.

Dictionar

Textul stiintific apare in revistc de

specialilate sau in volume de studu 51
cercetari dm diverse dornenii (5ti1n1c
socioumane, stiinte exacte, stimtele
naturii, tehnica etc.), reprezentand
tipuri variate: note, arucole. recenzu,
analize, diaqnoze 5i proqnoze. trat,1
le, sinteze etc.
Scopul textelor 5tiin!if1ce este, 111
primul rand, transferul de intorrnatre
stiintifica (concepte, notiuru. rauona
mente), tacancu-se apel ta capaotatea mtelectuala a receptorului, ~1 nu
la sensibilitatea acestuia. cum sc Hl
t~mpla in cazul textelor literare.
Precizia ?i ngoarea inforrnatiilor sunt
de cea rnai mare irnportanta.
In textele din dorneruul stuntetor
exacte, stiintelor naturii etc., impli
carea subiectiva a autorului este
exclusa. acesta prezentano date strict
obiective 5i argumente.
In domeniul stiintelor socioumane
insa, ln cazul istonei lrterare, de
exemplu, chiar al istonei, subiecuvi
tatea autorului este eel mai adesca
vizibila, opinnle expnrnate fund 111~
intotdeauna argumentate. Nu este
exclus in acesle cazuri apelul la sensr
bihtatea 51 la imaqmatra receptorulur.
Stilul stiintific este caracteuzat prin:
respectarea normelor literare, utihza
rea Iorrnelor apartinand hmbii stan
dard (de exemplu, evitarea rcqrona
hsrnelor, a arhaisnielor, a Iorrnelor
popularc) claritatea, sobrietatea ~i
precizia exprimani Iolosirea unui le
xic specializat (termeni din domeniul
de cercetarc abordat) folosirea
frecven ta a neolog ismelor tolosi rea
sensului propriu al cuvmtelor. evrta
rea fiqurilor de stil folosirea aproa
pe exdusiva de propozitu enunuative
neexdarnative folosirea unor cuvin
te I formulari specifice lehnirn argu
mentarii (de exemplu: tn primul rand,
in al doue rJnd, dm aceasta cauzci,
dm mouvele enumerate entenor, In
aceasta pnvinfa, sub acest aspect, pr
de o parte, pe de a/ta pene, a~adar,
ca atare, In consecints, In conciuzie

etc.).

1. Seqrnentati textul astfel incat fiecarei secvente identi

ficate sa Ti corespunda o idee centrala.
2. Arataf ce pasaje din text fac trecerea de la o secventa
la alta, respectiv de la o idee la alta (de exemplu: ,, Dar Tnte
legerea genului este complicate ?i de faptul ca ... ").
3. Aratati ce grup de cuvinte Ice pasaj din interiorul fie
carei secvente identificate vi se pare eel mai important pen
tru conturarea ideii respective (de exemplu: n un mediu pro
tejat de un baraj apreciabil de reguli ?i norme" sau ,,o lume

tnchisa ").
4. Forrnulati Tn cuvinte proprii ideea centrals exprirnata In
fiecare secventa.
5. Cum vi se pare atitudinea autorului fata de tema de
cercetare abordata (literatura S.F.), obiective sau subiectivs?
Forrnulatl rapid un raspuns intuitiv, fara a verifica impresia
voastra printro relectura a textului.
6. Cornparati raspunsurile pe care leati dat la exercitiul
precedent ?i discutatile. tinand cont de reperele de mai jos:
autorul are o atitudine neutra fata de literatura S.F., nu
exprima puncte de vedere personale in legatura cu aceasta;
autorul are o atitudine pozitiva fata de literatura S.F.,
pe care o sirnpatizeaza. si cauta sa convinqa cititorul de me
ritele acesteia;
autorul are o atitudine personals. de simpatie, fata de
literatura S.F., pe care cauta sa o justifice prin argumente
obiective, bazate pe fapte ?i pe constatari certe.

DINCOLO DE TEXT
1. ldentificati, urrnarind dictionarul din stanqa paginii,
trasaturi ale stilului ~tiintific In textul analizat.
2. Ce credeti ca deosebeste textele stiintifice de textele
informative jurnalistice de tipul stire. relatare, reportaj etc.?
Discutati. Puteti revedea, pentru aceasta, lectia Textul jurna-

listic, p. 16-17.

iN LOC DE SFAR~IT
Alcatuiti un portofoliu cu eel putin doua texte stiintifice
pe una dintre urrnatoarele teme sau pe o terna aleasa de voi
cu ajutorul profesorului sau profesoarei de limba rornana:
viata pe alte planete farfurii zburatoare fenomene para
normale viata Tn oceane la mari adancirni,

(~rr ---- ---- - -'."'

Literatura

::i:~
I

', ......
:' ~

. II"~ ..

Texte

auxiliare

TARAMURI IMAGINARE

TIGANIADA
de Ion Budai-Deleanu

llustratie de Aurel Stoicescu la Tiganiada

Profil

Ion BudaiDeleanu (1760 1820),

poet, filolog, istonc. reprezentant de
rnarca al rni~cari1 culturale ilurruruste
Scoala Ardeleana Prinopala sa opera
beletnstica, tiqsmede. sense In doua
versiuni, sa pubhcat abia In 1875
1877, fc'\ra a avea vreun ecou sernni
fkativ. in 1925 versiunea a doua este
publicata intro ediue definitive. Unii
istorici literari sunt de parere ca, daca
ar fi aparut la urnpul sau, Tigantc1da
ar fi mlluentat substanual evolutia li
teraturii rornane.

figaniada este o epopee de o izbitoare originalitate, pe care

autorul insu~i o prezinta drept un .. poemation eroicomicosa
tiric". Subiectul infati~eaza peripetlile unei ostiri a liganilor,
inarmati de Vlad Tepe~ pentru a lupta impotriva turcilor. Tra
saturile specifice poemului eroic sau epopeii nararea unor
fapte de vitejie, personaje care se individualizeaza prin calitali
eroice superlative, interventia fortelor supranaturale in deru
larea evenimentelor, stilul lnalt, solemn sunt transpuse in
registru comic: curajul e inlocuit de frica, Intelepciunea de gal
ceava, stilul e vioi ~i colocvial etc. Referitor la sernnificatia
figaniadei, autorul line sa avertizeze ca .. prin ligani sa intaleg
fall ii carii intocma asa au facut ~ fac, ca ~i tiganii oarecand.
Cel intalept va intalege!..."
Textul propriuzis al !iganiadet este imbogatit cu o sumedenie
de note de subsol, atribuite mai multor .,comentatori" inven
tati: Eruditian, ldiotiseanul, Simplitian, Adevarovici, Mandrila,
Suflanvant, Capitan Patitul, popa Nataroi din Tandaranda,
Dubitantius, Agnosie (,.ne~tiutorul"), Musofilos (.,iubitorul
muzelor"), Onochefalos (,.cap de magar") etc.
in cantul al IXlea, Parpangel, unul dintre eroii principali ai poe
mului, face 0 calatorie in iad ~i in rai.

CANTECUL IX
- fragment-

103
In raiu nimene nu sa sloboade
Daca nu e ca lamura curat,
Daci, pa care din launtru roade
Da-ar hi cat da mic ghimp sau pacat,
intai trabue pan iad sa tread
$i lunga pocainta sa faca, 1

104
De-acolo venindu-i zioa scrisa
Scapa ~i trecand din vama-in vama
Soseste pana la poarta-inchisa
A raiului, dar' nime nu-I chiarna
$i nu poate sa sa bage-in raiu
Fara carte de la San Mihaiu.

Iata, precum am zis eu, sa arata f aici, ca tiganul au au zit povestind de aceste pe tarani ~i
In buiguiala fiind apoi, min tea tot cu acestea i sa indeletnice; iar el insanatosindu-sa credea
toate adevarate, ca cand s-ar fi intamplat. CRITICOS.
a) Poate ca el n-au fost In raiul nostru, a crestinilor, ci in raiul ~iganilor. ONOCHEF.
b) Bine zice chir Onochefalos, caci de raiul nostru almintre vorbesc s.s. ~arinti. POPA
NATAROI.
1

Unitatea 2

105

0 ! da iadul urat tot sa fugi !

In raiul frumos tot sa ramai,
T ocma da te-ar alunga cu drugi !
Ce desfatari si ce veselii
Sunt acolo, nu sa poate spune,
Sufletul uimit da minune !

106
Raiul e gradina desfatata,
Intra ceriu si-intre pamant sadita,
Da trup pamantesc neapropiata,
Da minte-orneneasca negacita,
Care, dupa vrednicii, sa-imparte
Sufletelor drepte dupa moarte.1

107
Macar de-as avea eu limbi o mie
Si-atate guri bine graitoare,
Nu va-as putea spune, nice scrie,
Lacasurile desmierdatoare
$i frumusetele raiului toate,
Care pentru cei buni sunt gatate,

108
Acolo vezi tot zile sarine
$i ceriu limpede, fiira nuori,
Vantucele dragalase, line
Dulce sufland prin frunze ~i flori,
Tot feliu da pasarele ciudate
Cu viersuri cantand pre minunate.
109
Acolo Dumnezieu asa fece,
Sa nu fie vara zadufoasa,
Nici iarna cu ger, nici toarnna rece,
Ci tot primavara mangaioasa;
Soarele-incalzeste ~i desfata,
Iara nu pripeste niciodata,

lumi fantastice

110
Campurile cu flori osabite
S'aici la noi Inca nevazute,
Sunt pre desfiitat acoperite
Cu tot feliul de roduri crescute,
Iar' pa zios in Joe da pietricele
Zac tot pietri scumpe ~i margele,
111
In locul da arburi ~i copace
Cresc rodii, naranciuri ~'alamai
Si tot feliu da porn ce la gust place,
Cum si rodite cu struguri vii,
Iar' in Joe da nasip si tarana,
Tot graunta da-aur iai In mana.
112
Rauri da lapte dulce pa vale
Curg acolo ~i da unt paraie,
Tarmuri-s da mamaliga moale,
Da pogaci, da pite ~i malaie l, ..
0, ce santa ~i buna tocmeala !
Manci cat vrei ~i bei far' ostaneala.?
113
Colea vezi un sipot da rachie,
lei da proaspata mursa-un izvor,
Dincolea balta da vin te-imbie,
Iara caus, pahar sau urcior
Zacdnd afli-indata langa tine,
Oricand chieful da baut iti vine.
114
Dealurile ~i coastele toate
Sum da cas, da branza, da slanina,
Iar' rnuntii si stance gurguiate,
Tot da zahar, stafide, smochine ! ...
De pe ramurile da copaci,
Spanzura covrigi, turte, colaci.

01 ~I

edea

1
2

).)OPA

La multe neamuri este raiul zugravit, lnsa In multe chipuri; spre

pilda raiul turcilor.

Vezi darii ca-i asa cum am zis eu, cii tiganul, ca sa sa facii un datatoriu de lege la tigani si doara s:l facii
o relighie noao, au adaus aceste din capul sau, stiind ca tiganilor a lucra nu le place, ci a sedea s'a manca;
si fond ca ~iganii era iubitori de acest feliu de mancari, ~i Parpangel le poveste~te, dupa pustul lor, ca sa aiba
mai mult pofta. ERUDlTIAN.

Gardurile-acolo-s impletite
Tot cu fripti carnaciori lungi, aiosi,
Cu placinte calde stresinite,
Iar' in loc da pari tot cartabosi;
Dara spetele, dragile mele,
Sunt la garduri in Joe da proptele.1
Dictionar

curent cultural euro

pean din secolul al XVIIIlea numit
?i .,Secolul Luminilor" , a carui
principals caracteristica poate fi con
siderata Tncrederea In capacitatea ra
tiunii entice de a rezolva problemele
urnanitatii. Opera exemplars a curen
tului este lucrarea colectiva Encyclooedie, ou dictionnaire rsisonn des
sciences, des arts et des metiers, edi
tata Tn 35 de volume Tntre 1751 ?i
1780.
lluminism -

Acesta-i adevarat raiul ~iganilor. CRITICOS.

Note lexicale
larnura s.f. partea cea rnai buna, mai curate. mai pura dintrun lucru
nararnz, s.m. (reg.) portocal
mursa, s.f. (reg.) bautura terrnentata, preparata din miere amestecata
cu apa sau cu lapte
aios, adj. usturoiat (de la reg. ai, s.n., usturoi)
spata, s.f. os care sustine erncutatia membrelor la patrupede (spata de
pore, de vita etc.)

1. Sintetizati aspectele relevante pentru descrierea tara

mului infatiset (de exemplu: clima blanda etc.).
2. Raiul, ln versiunea lui Parpangel, este prezentat prin
raportare la lumea obisnuita, cunoscuta. Selectati cuvintele
sau constructiile care evidentiaza acest lucru. Cornentati pe
scurt relatia dintre cele doua lumi.
3. ldentificati secventele care pun In lurnina atitudinile
personajului narator fata de cele vazute.
4. Strofa 107 este construita pe baza unui procedeu con
sacrat, prin care vorbitorul declare subiectul la care se refera

Dictionar literar

creatie epica de mari di

mensiuni, tn versuri, 1nfciti?i:lnd, 1ntro
perspectiva legendara, fapte eroice
1ndeplinite de personaje de exceptie.
cu spriimul, dar si cu lrnpotrivirea zei
lor. !n antichitatea qrecolatma, epo
peea era una dintre speciile literare
cele mai Tnsemnale. Epopei celebre
din aceasta epoca sunt //iada ?i Odisees, atribuite lui Homer, ?i Eneida
lui Vergilius. 1n epoca moderns locul
epopeii este luat de roman.
Epopee -

Jomart, Monumentele geografiei

(detaliu al Paradisului)

Unitatea 2

Lumi fantastice

mai presus de posibilitatile de exprimare. Ce se urmareste

prin tntrebuintarea acestui procedeu?
5. Din ce rezulta efectul comic al descrierii? Aleqeti din
tre urrnatoarele posibilitati sau propuneti altele:
naivitatea povestitorului;
aspectul ilar, provocand rasul. al lumii Tnfati?ate;
contradictia dintre ceea ce se crede lndeobste despre
rai ?i ceea ce descrie Parpangel;
idealul de fericire al povestitorului;
limbajul inadecvat.
6. Caracterizati succint comentatorii prezenti Tn notele de
Niko Pirosmani, pictor gruzin, Petrecerea

SUbSOI.

7. Cu care dintre acestia ati putea sa va identificati? Ar

qurnentati.
8. Ce functie credeti ca lndeplineste grupajul de comen

tarii la strofa 103: explicativa sau anticipative?

Comentariul, fie al naratorului lnsusi, fie al altcuiva, in
serat Tn textul narativ sau anexat la acesta, poate servi la
explicarea unor pasaje deja parcurse de cititor sau poate
furniza inforrnatii sau indicii interpretative privind ceea
ce va urma.
9. Cele trei interventii mentionate la exercitiul 3 pornesc
de la suspiciunea comentatorilor fata de relatarea lui Par
pangel. Criticos se refera la povestitor, pe cand Onochefalos
se refera la raportul lumii prezentate cu realitatea. Care din
tre cei doi vi se pare ca exprima un punct de vedere mai
adecvat fata de opera de fictiune?
10. Scrieti o nota de subsol la un pasaj la alegere din text.
Faceti schimb cu colegul sau cu colega de banca, adauqand
un comentariu la nota acestuia (acesteia).
11. Raiul, ca loc al neprihanirii ?i al fericirii, nu este pro
priu doar lumii crestine. Culturi dintre cele mai diverse au
imaginat, sub felurite chipuri, un astfel de tararn. Inchipuiti
o ipostaza a raiului, aleqand una dintre variantele de mai jos
de situare a acestuia:
pe fundul rnarii:
Tn zona polars:
tntro pesters:

pe o insula:
intrun eras:

intr-o padure.

.,

L ; t er a tu

. >.';j

ra . . _ . __ .:\~
e

FAPTURI FANTASTICE

POVESTEA FARA SF AR~IT

de Michael Ende
-fragment-

Povestea fara sfar~it este o carte care 1i poate bucura atat pe

copii, cat ~i pe adultl, Ea reuseste Scl transpuna universul

stereotip al basmului Intr-o istorie original i i palpitanta. Ca ~i
in basm, este vorba despre un taram aparte, de un regat al
inchipuirii numit Fantazia. Aceasta 1mparatie este atinsa de o
boala necunoscuta. Fara vreun motiv aparent, Fantazia este
devorata tot mai repede de Nimic, mghitita rn neant cu
lucrurile ~i cu fiiniele din ea. Totodatc, o la fel de enigmatica
suferinta se abate asupra Craiesei Copile, cea care 1mparatea
asupra Fantaziei. La sfatul Craiesei Copile, trebuie gasit un
,.erou" care sa aduca leacul tarnaduuor, Numele lui e Atrelu.
Dar, surprinzator, Atreiu, eel carula 1 se incredinteaza aceasta
misiune atat de lmportanta ~i de d1f1cil , e ~'el tot un copil. Cu
talismanul Craiesel Copile la gat, Atre1u pleacA in Marea Cau
tare impreuna cu calul sau Atrax, pe care 11 p erde m Mla~tinile
intristarii. E indrumat catre Muntele din Corn, unde ar urma sa
afle leacul de la ,,stravechea Morla".
Imagine din filmul PovesteafJrJsf~r~it
(ecranizare dupa cartea lui Michael Ende)

Profil

Michael Ende (1929-1995), scrutor

german. Romanul sau fantastic, Povestea f~:1rJ sfJr;,1t, pubhcat in 1979. a
tosi tradus in numcroase lunbi,
bucuranduse de un succes excepuo
nal. roa1 te apreciata a fost 5i ecrani
zarca

CcH!ii,

Petersen.

111 1cg1a

lui Wolfgang

Atreiu nu stia de cat timp i~i croia drum, mergand prin

mlastini, inainte, tot inainte. Parc-ar fi fost orb ~i surd.
Negura era tot mai deasa, si Atreiu avea impresia cii de ore
intregi tot rataceste in cerc. Nici nu mai baga de searna uncle
pune piciorul, ~i totusi nu se scufunda niciodata mai adanc
decat panii la genunchi. Imr-un chip neinteles de el, talismanul Craiesei Copile ii ducea pe drumul eel bun.
Dintr-o data se giisi In fata unui povarnis de munte inalt
~i destul de abrupt. Se urea tinandu-se de stancile ascutite ~i
se ciitiirii pe varful rotund al muntelui. La inceput nu-si dadu
seama din ce erau stancile. Abia cand ajunse sus de tot ~i i~i
roti privirile peste intregul munte vazu ca erau placi imense
din corn ale carer crapaturi si adanciruri erau napadite de

muschi,

Asadar, giisise Muntele din Corn!

Totusi nu simti nici o multumire facind aceasta descoperire. Sfaqitul calutului lui credincios il facea sii priveas-a in
jur aproape cu indiferenta. Acum mai trebuia doar sa afle
cine ~i uncle era stravechea Morla care sala~luia aici.
In timp ce mai statea ~i se gandea, simti brusc o usoara
cutremurare striibiitand muntele, apoi auzi un suflu grozav ~i
plescaituri, ~i un glas ce parea sa vina din cele mai adanci
maruntaie ale pamanrului.
- Ia te uita, babatie, parca urnbla ceva pe noi.
Atreiu alerga spre caparul culmii, acolo de uncle auzise
vocea. In fuga piciorul ii alunecii pe un petic de rnuschi ~i
Atreiu incepu sa lunece la vale. Nu izbuti sa se prinda de

Unitatea 2

zise
I ~1

a de

nimic, luneca tot mai repede ~i pana la sfarsit

se prabusi. Din fericire, cazu intr-unul din
copacii de jos, ale carui ramuri ii prinsera,
Atreiu vazu in fata sa o vagauna uriasa a
muntelui, unde apele negre clipoceau si
pleoscaiau, caci inauntru misca ceva, iesind
incet la iveala. Arata ca un bolovan de stand
de rnarimea unei case. Abia dupa ce aparu in
'intregime Atreiu i~i dadu seama d era un cap
asezat pe un gat lung ~i zbarcit, capul unei
broaste testoase. Ochii ii erau mari cat doua
iazuri negre. De bot i se prelingeau mal ~i
alge. Inrregul Munte din Corn - dupa cum
intelese Atreiu dintr-o data - nu era decat un
singur animal enorm, o uriasa broasca testoasa de mlastina: stravechea Morla!
Apoi se auzi din nou aceeasi voce galgaitoare ~i gafainda:
- Ce faci acolo, piciule?
Atreiu puse mana pe talismanul de pe piept
si-l tinu In a~a fel ca ochiul cat un iaz sa-l vada.
- Stii ce-i asta, Morla?
T recu catva timp pana ce ea raspunse:
- late uita, babatie -AURYN -, de mult
nu l-arn mai vazut, e semnul Craiesei Copile
- de foarte multa vreme.
- Craiasa Copila e bolnava, grai Atreiu,
stiai ?
- Nee totuna, nu-i asa, babatie ? raspunse
Morla.
Se parea d vorbeste cu ea insa$i In acest fel
ciudat, poate fiindca nu avea nici un alt interlocutor de cine stie cat timp !
- Daca n-o salvam, va muri, adauga Atreiu
mai insistent.
- Se poate si-asa, raspunse Morla.
- Daro data cu ea va disparea ~i Fantazia,
striga Atreiu, parjolul s-a intins pretutindeni.
Am vazut ~i eu.
Morla 11 privea tinta cu ochiul ei urias si gol.
- N-avem nimic impotriva, nu-i asa, babatie ? galgai ea.
- Atunci ne prapadim cu totii, striga
Atreiu, cu totii !
- Asculta, piciule, raspunse Morla, ce ne
mai pasa de toate astea? Nu mai au nici o importanta pentru noi. E totuna, totuna.
- Si tu vei fi distrusa, Morla, striga furios
Atreiu, si tu! Sau crezi d fiindca esti atat de
batrana poti supravietui Fantaziei?

Lumi fantastice

- Uite ce e, galgai Morla, suntern batrfini,

piciule, mult prea batrani. Am trait destul. Am
vazut prea multe. Pentru cine stie atat de multe ca noi, nimic nu mai are irnportanta. Toate
se repeta vesnic, ziua ~i noaptea, vara ~1 iarna,
lumea e goala ~i lipsita de orice sens. Totul se
invarte intr-un cerc. Ceea ce apare trebuie sa
dispara, ceea ce se naste trebuie sii moara, Totul
se cornpenseaza: binele ~i raul, prostia si intelepciunea, frurnusetea ~i uratenia, Torul e searbad. Nimic nu-i real. Nimic nu-i important.
Atreiu nu stia ce sii raspunda. Privirea
imensa, intunecata ~i goalii a stravechii Morla
ii incremenea orice gand. Dupa un timp o
auzi ca vorbea iar:
- Mai esti tanar, piciule. Noi suntem batrani. Dad ai fi batrfin ca noi, ai sti ca nu existii nimic altceva decat intristarea. Uite ce e. De
ce sa nu murim, ~i tu, ~i eu, ~i Craiasa Copila,
si toti, toti ? De vreme ce torul nu-i decat parelnic, doar un joc in neant. Totul e lipsit de
importanta. Lasa-ne in pace, piciule, plead.
Atreiu l~i incorda intreaga vointa ca sii
lupte impotriva incrernenirii pornite din privirea et.
- Daca stii atat de multe, spuse el, atunci
stii ~i care e boala Craiesei Copile, si daca se
gase~te vreun leac pentru ea?
- Stirn, nu-i asa, babatie, gafai Morla, dar
e totuna dad va fi salvata sau nu. A~a ca de ce
s-o mai spunem?
- Daca, lntr-adeviir, ti-e atat de indiferent,
stiirui Atreiu, atunci ai putea tot atat de bine
Sa-1111 ~I spui.
- Am putea s-o facem, babatie, nu-i a~a,
grohiii Morla, dar n-avem chef s-o facem.
- Atunci, strigii Atreiu, lnseamna ca nu
ti-c cu adcviirat indiferent ! Inseamnii d tu
insati nu crezi ce spui !
Se a~ternu tiicerea pentru multii vreme,
apoi se auzi o galgaialii groasa ~i un soi de
ragaiala. Trebuie sa fi fost un fel de ras, daca
stravechea Morla mai ~tia ce sunt rasetele. in
once caz, spuse:
- E~ti isteh piciule. la te uita ! E$ti iste\ !
De mult nu ne-am mai distrat atat de bine,
nu-i a~a, babatie? la te uita. Intr-adeviir, am
putea tot atat de bine sii-ti ~i spunem. N-ar fi
nici o diferen\a. Sa-i spunem, babatie?

69

Craiasa Copila

Se lasa o tacere indelungata. Atreiu astepta incordat raspunsul stravechii Morla, fara sa-i intrerupa prin intrebari gandurile incete ~i deznadajduite. in sfarsit, ea continua sa vorbeasca:
- Tu traiesti putina vreme, piciule. Noi trairn mult timp.
Chiar mult prea mult. Dar trairn cu totii In timp. Tu putin.
Noi mult. Craiasa Copila a existat Inca inainte de mine. Dar
ea nu-i batrana. E vesnic tanara. Uite ce e. Existenta ei nu se
mascara in durata, ci in nume. ii trebuie un nume nou, tot
mereu unul nou. ii stii numele, piciule?
- Nu, recunoscu Atreiu, nu 1-am auzit inca niciodata,
- Nici nu se putea, raspunse Morla, nici chiar noi nu ni-l
mai putem aminti. Si totusi a avut multe nume. Toate sunt
insa uitate. Totul a trecut. Asta e. Dar fara nume ea nu poate
trai. Nu-i trebuie decat un nume nou si Craiasa Copila se va
insanato~i. Dar n-are nici o importanta daca se insanatoseste.
i~i inchise ochii mari
un iaz ~i incepu sa-~i retraga,
incet, capul.

cat

Traducerc de Yvette Davidescu

Bastian, cititor ~i. totodata,

erou al Povesti: ftir~ sftir$it

Unde vet gasi cuvsntu!

Ce exprima adevJrul?
(M. Eminescu, Cnudior me1)

1. Recititi descrierea stravechii Morla. Ce sugereaza tnfa

tisarea ei?
2. De ce vorbeste Morla despre sine la plural?
3. Cititi paragraful In care Morla i?i expune .filozofia"
(II- Uite ce e, galgai Morla ... In paralel cu fragmentul din
tuceetsrul lui Eminescu In care Demiurgul i se adreseaza lui
Hyperion. Ce similitudini si ce deosebiri descoperitt?
11)

Hyperion, ce din genuni

Rasai contreaqa lume,
Nu cere semne ?i minuni
Care nau chip si nume;

Ei doar au stele cu noroc

~i pngonirt de soarte.
Noi nu avem nici timp, nici loc,
~1 nu cunoastem moarte.

Tu vrei un om sa te socoti,
Cu ei sa te asameni?
Dar piara oamenii cu toti,
Sar naste iarasi oameni.

Din sanul vecinicului ieri

Traieste azi ce moare,
Un soare de sar stingen cer
Saprinde iara?i soare;

Ei numai doar dureazan vant

Oeserte idealuri
Cand valuri afla un morrnant
Rasar In urma valuri;

Pilrand pe veci a rasari

Din urma moartea1 paste,
Cilc1 totl se nasc spre a muri
~1 mor spre a se naste.

4. In ce pasaj al fragmentului din Povestea fara sfar~itde

vin mai evidente deosebirile dintre cele doua viziuni asupra
vremelniciei?
5. Leacul pe care Tl prescrie Morla este gasirea unui nou
nume pentru Craiasa Copila sau aflarea numelui ei ade
varat?
6. Ce credinte, mituri sau legende despre leqatura dintre
nume si eel care Tl poarta cunoasteti?
7. Ati vazut filmul facut dupa cartea lui Michael Ende? Ce
impresie va fa cut?

Unitatea 2

Lumi fantastice

ALBINA ~I ARICIUL, MUNTII

Albina ~; ariciu/, muntii face

parte din Datinele ~; credintete poporului roman adunate ~; esezete in ordine mitoJogica, de Elena NiculiliiVo
ronca, una dintre cele mai va
loroase culegeri de folclor ro
manesc, aparuta, intro prima
editte, In 1903.
lnformator: un taietor de
lemne, Botosani.

Zice ca Dumnezeu, cand a urzit lumea, a urzit prea mult

si nu incapea sub ceri. Ce sa [aca, ce sa dreaga? la ~i trimite
pe albina sa intrebe de arici. Albina a mers la arici, dar acesta nu a voit sa-i spuie, zice: ,,Daca-i Dumnezeu, lasa sa stie
singur ce sa faca !" Albina, cuminte, nus-a dus, ci s-a ascuns
Janga borta lui. Ariciul, crezand ca-i singur, zice la sine:
,,Hm ! El ma intreaba pe mine ce sa Iaca ! Da' de ce nu strange pamantul in mana bot, ca s-ar face ici dealuri, colo viii, si
ar incapea !"Albina, cum a auzit, a zburat la Dumnezeu si i-a
spus. Dumnezeu, pentru lucrul acesta, a blagoslovit-o ca sa
faca miere ~i oamenii sa manance, ~i de aceea e albina buna
la Dumnezeu.
Note lexicale
borta, s.f. (reg.) qaura. scorbura: vizuma
bot, s.n. COCOIO?
blagoslovi, vb. a binecuvanta

fa

Dictionar literar

l.eqenda text In proza sau In ver

suri care, printro povestire cu elc
mente miraculoase, tinde sa dea o
explicatie unui aspect din realitale.

tdeupra
nou
ade

? Ce

1. Descrieti comportamentul personajelor din aceasta le

genda populara (Dumnezeu, ariciul, albina). Schitati. por
nind de aici, portretul fiecaruia.
2. Cornentati relatia dintre lumea sacra, a f apturilor dum
nezeiesti, ?i cea profane. a fapturilor parnantene.
3. Prin ce se asearnana ariciul ?i stravechea Morla?
4. Definiti tonul naratiunii din legenda citita. Puteti alege
dintre alternativele de mai jos:
glumet;
sobru;
familiar;
prietenos;
ironic;
respectuos.
5. Ce efect are folosirea acestui ton pentru un astfel de
subiect? Cititi, pentru cornparatie, primele doua strofe din
poezia Abece de Tudor Arghezi, lnfati?and o alta ipostaza a
facerii cosmosului:
A vrut Dumnezeu sa scrie
$i nici nu era hartie.
Navea niciun tel de scule
$i nici litere destule.
Cun crarnpei de alfabet
Mergea scrisul foartencet.

Na? vrea nici atilt sal supar

Glt piperul de ienupar.
Darosa va spui ceva:
Nici carte nu prea stia.
Orisice lnvatacel
Stia mult mai mult ca el.

FANTASTICUL LUMll OBl~NUITE

CARTEA DE BUCATE
de Simona Popescu
fragment -

+";

I_

d ata carte pe care 0 cinsem

1 a varsta can d nu
. __/;::C ea mar CIU
Simona Popescu (n. 196s). poets.
:et1i 'mare lu~ru. di~ ca.rti era una. fara ~qiu.ne si .far~ pe:sona1
prozatoare ?i eseista. A pubhcat voje, dar care 1m1 starruse toate simturile, imaginana ~1 - as
lumele de versuri XJ/ofonul si alte zice astazi - constiinta sau, ma rag, ceva care ma facea sa ma
poem,e (1990) ?I Iuventus (1994)
revolt, Sa judec, Sa trag anurnite concluzii si Sa ma ingrozesc
Exuv11 (1997), 0 carte de retrospec ___lliuteea ce se chearna fiinta urnana In nebunia ei anirnalica.
Profil

tive In universul copilariei ?I al adoles

centei, reprezinta debutul editorial al

Simonei Popescu ca prozatoare.

Cartea de bucate face parte

din volumul Exuvii (1997).

"

'

d b

.._,, ra ,o veAc e ~1 patata carte e uc~te, cu

esene so 1st1cat.e m
tus negru, m care se amestecau cuvinte necunoscute, cuvinte
domestice ~i salbatice, mirosuri, materii, substante, instrumente, animale ~i plante, culori, consistente - ~i in care cautarn
pana la arneteala amanunte picante, asa cum aveam sa fac mai
tarziu stand aplecata peste reproduceri dupa Bosch ~i Bruegel.
Ea a fost multa vreme cartea mea de ciipiitai, pe care o rasfoiarn
alandala inainte de culcare ca leac imporriva cosrnarurilor cu
I !J.i i si babe crirninale care aveau, sigur aveau sii vina. [ ... ]
Y Treceam peste supe, borsuri ~i ciorbe si ajungeam la poarta nfernului, uncle colcaiau intr-o vigneta raci, melci si midii. fntr-un stil abrupt, citeai cu oroare: ,,Se controleaza ca
toti racii pe care vrem sa-i pregatim sii fie vii" - si ce urma
intrecea orice inchipuire, caci ei erau aruncati asa, de vii
(de-aia trebuiau controlati l), In apa clocotita. ,,Cine doreste,
se spunea acolo, poate sa scoata intestinul din gaturi cat racii
sum inca vii." Chestia asta iti taia respiratia. Mai ales ca urmau la rand cei 24 de racusori carora Ii se scoteau carapacele,
stomacele, intestinele, irnbracati fiind 'intr-o haina de aluat si
aruncati in uleiul incins, de asta data.
tntre malurile sosurilor ~i barococoul dulciurilor de la
sfar~it se latea, asadar, Infernul. Aici gaseai cele mai cumplite metode de sacrificare ~i torrura, ritualuri sinistre peste
care plutea un cuvant pentru mine de neinteles, dar care ma
ingrozea: eviscerare. E locul In care, pret de zeci de pagini,
se intamplau cele mai salbatice, mai cutrernuratoare fapte.
Sarmanele si nevinovatele animate erau jumulite, decapitate,
razuite, imbucatatite, strivite, despicate, golite prin smulgere
de maruntaiele lor ~i umplute cu cele mai nepotrivite lucruri
cu putinta: gaina cea proasta ~i nesimtita umpluta cu nobile
migdale sau stafide, curcanul maiestuos cu dulci smochine pe
care ind le mai gaseai la Alirnentara, In raft, sub forms de
roata, invelite in celofan, cu eticheta colorata deasupra si care
nu-ti placeau def el, cu pielea aia a lor anirnala adunfind o gramada de semincioare unite de un fel de clei care se agata de
dinti ; porumbeii erau fierti In lapte si adusi pe tava impreuna
cu la fel de napastuitii raci; ratele erau ghiftuite cu portocale,
fazanii cu mere intregi, alte vietati erau irnpanate cu usturoi

:l)JN Jl J{ cY

sau stropite cu vin si ap mai depa

i g~
sinistre idei. Se atinsesera pana ~i de iepur , ii cei blanzi ( ,,Iepurele se agata In doua cuie de picioarele indarat desfacute
~i se jupoaie"), pentru a carer preparare se pastra propriul
lor sange amestecat cu otet, de potarnichi ( tinute cateva ore
cu capul In jos ), de bibilici, de sitari ( ce [rumosi rni-i inchipuiam dupa numele lor, foarte curati, muzicali si luciosi), de
fazanii a carer frumusete parea sa nu mai conteze. [ ... ]
Dupa capitolul epuizant al groazei, trecand prin balti de
supe, prin mlastini de ciorbe ~i borsuri, rnaluri de sosuri ~i
smarcurile bulioanelor si tocanelor de tot felul, prin cleiuri
ndimentate, prin piftiile trernuratoare, prin tocaturi parjo' prajeli, fierturi si mostre ale bestialitatii, ajungeam inun soi de Purgatoriu de fainoase ~i aluat cl bud ci
leuri, galusti ~i friganele.
,
De cele mai multe ori citeai aiurea, nu la rand. Privirea era
Giuseppe Arcimboldo, figur~ cornousa
_
cl
h
li f 1 hi
cl
din ustensile de bucatarie
agatata e nume aioase, vizua zai in e ~1 c 1p, opnn u-te
la ''.ciu. ercile In ~:lat" sau I~ ,,castr~a~:le c:i c~rne" ~a~1 la ~
he r e cu varza , care te faceau sa-ti inchipui pur ~1 sirn- ~
ni~t
iuperci gatite In halatul de casa al mamei, cas-~ .
troane
plastic umplute cu came pe care erai obligat sa le
J\Sl 0(\ C\.901ananci cu totul, plicuri noi ~i albe infundate cu varza ~i puse
()=-----.t::::.e..t::-"'
...........u. Toate cornbinatiile astea suprarealiste (le-ai spune
7--..,,--,_....azi) !ti dadeau apa la moara inchipuirii: ,,prajitura cu grilaj"
- o ~i vedeai prizoniera intr-o inchisoare, detinuta si singuratica, de ti se facea mila ; friptura de pore ,,In pergament" ~nvelita intr-un fel de papirus continand o poveste ciudata ;
~
~
urele sau merele ,,pe canapea" faceau sa-ti ta~neasca in fata
u 1epure de desen animat stand picior peste picior pe o
anapea bombata ~i asteptand sa fie sfasiat de coltii tai ~i ai
parintilor
t::ii,
la fel merele insiropate pares se-ns irau In fata
ta
Personalitati
l
"'!.
l
pe canapeaua voastra portocalie, pregatite pentru o dernenta
infulecare. Ajungeai In dreptul vreunei bazaconii si nici nu
pictor italian 1n tablourde sale bizare
citeai ce-i dedesubt: cuib de viespi, guriie, barba de
A

\\(1

l:J

~
RX \I?.)~~

~Y

fiqura urnana este co~m flori.

fructe legume pesti etc

'

'!frii bu iri de ziipada tobii panii de sornn trandafiri

..
~ware.
corabware, cdciulue de mere sau limbi de pmca
\. ,,,,s1 - atci t
peai de duiosie - flori de soc in rochue galbene.

+"'Ii........~
Dlctionar

1/s~k

v~

'

'

oar capitolul de creme, dulciuri si bauturi nu ma contraria

Purgatoriu loc simbo ic

si-mi calma isteria viscerala dupa capitolul generos de carnuri
sirnbolica de purificare a sufletelor
~crse ~i ,,organe". Erau ~i aici niste exceptii, precum cuibul
celor morti: pasaj de trec~~Cl.JH~i pornenit sau capul negru (ce idee sinistra lj.]' ... ]
lnfern ?1 Pa.radis.
. .
Mi s-a parut totdeauna bizar In cartea asta amestecul de
Suprareahsm m1?care arnstica
d
.

d
b 1
cl di

europeana. active lndeosebi lntre

tan. rete ~1 agres1v1~ate~ e poez1e
esna it.ate, e .sa. .s~ ~~
1920 ?i 1940, ce ?ia propus sa ex
delicate\e, de arha1c ~1 decaden\a, de cruz1me pnm1t1va ~1
ploreze posibilitatile de 1mbogatire a
rafinament. Cuvinte ca rasucire, smidgere, jitmulit, despicat,
personalitatii omene?ti prin elibera
eviscerat patruns firi:p t macerat fezandat taiat tocat zdro'
,
'
']'
'
'
'
rea f.r\el.or psihice. de su_b control~d
bit, batut, strivit, oparit,jupuit, inabu~it, dezosat, prajit, fiert
const11nte1, al rat1un11. Atat 1n literatura,

1- d fi
d( 1
l)
d (cl 1
cat ?i 1~ pictur~. arti?tii suprareali?ti
state~u a atun e '.age a uati: , tmert ~1 tan rz. ov ecen,
sunt interesati de resursele imaginative
dar ~1 carnea), catifelat (sosul m care plutea cre1erul), a se
ale visului, ale spon aneila ii totale.
odihni
t aluatul , proaspat ~i, mai ales de multimea de di-

U 0 GS
\N~R

\=\\f\ Rs

I
_

I'.
Dictionar literaf
'

II

Metonimie figura de stil con

stand in inlocuirea unui termen prin
altul pe baza relatitlor concrete dintre
lucrurile pe care acestia le denumesc
(dintre parte ?i intreg, posesor ?i
obiect posedat. origine ;;i produs
etc.) De exemplu, 1n expresia ,,om
fara inirna" termenul sublnteles
,,sensibilitate", ,, bunatate" a pu
tut f1 inlocuil pe baza conceptiei ca
inima ar f1 locul in care se nasc senti
mentele.

Enciclopedie

Alexandrin refentor la civihzatla

care a inflorit catre sfarsitul anti
chitatii (secolul al 111lea 1.Chr.al
111lea d.Chr.) lntr-o zona de IntrspCitrundere intre cultura greaca ?1 cea
egipteana cu centrul in orasul Ale
xandria; (prin extensie, despre stiluri
sau epoci culturale) de o subtilrtate ex
cesiva, imitativ, incapabil de inovatie.

Dictionar

Grotescul reprezmta o categone

estetica definita prin bizarerie, can
catura. amestec de comic ?i de urat
sau tnfricosator.

\.

74

minutive (castraveciori, pdinisoare, [eliuse, gulioare, ciupercute, mancari{a, picioruse, aripioare, codite) sau de adjectivele pentru foe: moale ~i mic. Cel mai poetic, In lumea asta
a asociatiilor surprinzatoare, a analogiilor, juxtapunerilor,
metonimiilor, mi s-au parut ,,crenvur~tii inflori~i in capete",
cornbinatie de vegetal ~i animal, alaturand carnea cea neteda
cu puritatea Ilorala. [ ... ]
Cartea mamei, In care erau desenati cu minutie pesti ~i
animale, fructe, cochilii, abstractizate cumva de rafinamentul
desenului, mi s-a parut intotdeauna o carte uluitoare, frumoasa si monstruoasa, vesela ~i trista, rafinata si grotesca,
maloasa si aeriana, copilaroasa ~i nebuna ( asa cum trebuie,
de altfel, sa fie orice carte adevarata). Ea a incetat sa ma intereseze mai tarziu, atunci cand ar fi trebuit sa incep, la randul
meu, sa execut ritualurile cu pricina, care ma ingrozisera fascinatoriu In copilarie, Ea a ramas ~i acum pentru mine in primul rand o carte de literatura, pe care o rasfoiesc uneori din
pura placere estetica. 0 carte despre frumusete ~i atrocitate,
despre gingasie si ferocitate, o carte a sirnrurilor, initiatica, In
felul ei, o carte a imaginarului, sofisticata, dar ~i primitiva,
alexandrina si barbara,

Note lexrcale
sofisticat, adj. complicat, rafinat ?r subnl
viqneta, s. f (sau vinieta) ornament graftC, qravura sau desen, care se
pune de regulil la inceputul sau sfarsitu: une cc'irt1, al unui capitol, al unei
pagini tiparite
barococo, adj. cornbinatie lexicala mtre baroc sr rococo, numele a
doua curente artistice din secolele al XVIIlea~ a' XVIIIlea, care au in co
mun boqatla ornarnentatiei, prefennta pentru formele neregulate, pentru
asimetrie, boqatia coloristica
eviscerare, s.f. scoaterea organelor dmtro cavitate a corpului
supra realist, adj. refer rtor la suprarea/Jsm, (prm extensie) 1log1c, absurd
visceral, adj referitor la viscere sau rnaruntaie, organele din cavitatea
abdorninala ;;i din cea toracica; f1gurat care vine din adancurile organis
mului
sadism, s.n. placere de a chinur, de a provoca sufennta
analogie, s.f. asernanarea dmtre doua elemente dintrun anumit
punct de vedere
grotesc, ad]. de un comic exagerat nehresc

1. Simona Popescu arninteste cum cartea de bucate citita

In copitarie reusea sa Ti starneasca ,, toate simturile. imagina
tia si [ ... ] constiinta". Pornind de la aceasta relatare, dezba
teti urrnatoarea chestiune: ce insusin trebuie sa aiba o carte
buna de literature?
2. Comparati punctele voastre de vedere cu eel exprimat
de autoare In ultimul paragraf al textului.
3. Cartea despre care vorbeste Simona Popescu nu era
Insa o scriere literara, de fictiune, ci una utilitara. Cum se ex
plica atunci reactiile tinerei cititoare?

Unitatea 2

Lumi fantastice

De requla. autorul decide ce fel de text vrea sa scrie. La

randul sau. cititorul are posibilitatea sa opteze tn ce fel
sa citeasca un text. lntentie cu care a fost produs un text
joaca un rol important In orientarea cititorului In privinta
scopului lecturii ~i a modului Tn care aceasta e efectuata.
lnsa cititorul poate sa ignore, voit sau nu, acest lucru. El
poate, de exemplu, sa citeasca un text utilitar ca si cum
ar avea de a face cu o scriere fictionala. Multe scrieri care
nu au fost produse ca fictiune scrieri religioase, istori
ce, documentare, biografice sau autobiografice etc.
au devenit, Tn timp, lecturi preponderent literare.

I
in

a,

Dictionar

Text utilitar text care 11 ajuta pe

cititor sa 1ndeplineasca o actiune
concrete (sa aleaga mijlocul de trans
port care Ti convine, sa 1~i 1ngrijeasca
gradina, sa monteze un dispozitiv, sa
1?i trateze 0 boala. sa 1~i gaseasca 0
locuinta etc.).

4. In evocarea vremurilor copilariei se suprapun doua mo

mente diferite: eel al trairilor de odinioara, rememorate ~i eel
al prezentului in care scrie autoarea. ldentificati Tn text ele
mentele care indica suprapunerea perspectivei adultului pes
te cea a copilului.
5. Se crede adesea ca poetii sunt capabili sa vada lucruri
cu totul deosebite acolo unde ceilalti oameni nu vad decat
banalitate. Sunteti de acord cu aceasta opinie? Arqumentati,

CAMERA FANTASTICA
de Nicolae Manolescu

Jrd
tea
IS

rrut

ita

era
ex

Profil

Nicolae Manolescu (n. 1939), cnt

?i istoric literar, eseist. A publicat
timp de peste treizeci de am cronka
literara saptamanala, ma, Tnt~i Tn re
vista Contemporanul, apoi In Romania literara, devenind unul dintre cei
mai apreciati critici literari ai gene
ratiei sale. Arca lui Noe (vol. 1111,
1980) este o lucrare de referinta de
spre romanul romanesc. A publicat ?i
un prim volum dintro lstorie critics a
literaturii romsne ( 1990) ?i 0 pa rte
din volumul al IIlea, cu titlul Poet!
romantici ( 1999). Director al revistei
Romtinia ilterara. Dupa 1990, sa im
plicat In viata politica, continuand
1nsa ?i acnvitatea culturala.

Camera fantastica face parte

din volumul Teme 2 (1975).

Am aflat intarnplator zilele trecute ca una din casele in

care am copilarit va fi daramata; de fapt nu casa 'in 'intregime,
ci numai partea dinspre Strada. Dupa razboi, cand restul
casei fusese inchiriar, sora bunicii mele reusise sa-si pastreze
'
tocmai acolo o camera mare si luminoasa, uncle
imi' placea sa
ma refugiez ~i sa citesc. in amintirea mea, de aceasta camera
cu rnobila aurie, din lemn de par, cu scaune ~i fotolii mici,
pares de jucarie din cauza formelor neobisnuite, se leaga
aproape toate lecturile din Jules Verne. Tin minte ca, abia
inters de la scoala, imi faceam 'in fuga lectiile ~i apoi, cu
20 000 de leghe sub mdri sau cu Mihail Strogoffin mana, imi
petreceam in ea intreaga dupa-amiaza, citind ~i visand nesuparat de nimeni.
Erau multe ceasornice in camera, foarte vechi si impodobite, ~i toate masurau linistit un timp care mi se parea ca nu
se va sfar~i niciodata,
Deschideam pe furis usa unui dulap ~i simteam un miros
puternic de patchouli. ~i ce minuni erau in dulapurile acelea !
Casete cu infati~are ciudata, cutii cu palarii, bomboniere,
rame pentru fotografii, pulverizatoare din cauciuc, cu cordon si ciucuri, obiecte de toaleta al carer rost nu-I stiam. Ma
tulburau dulapurile pentru necunoscutul din ele si fiindca
niciodata nu ajungeam sa-mi due investigatiile pana la capat,
Eram prins asupra faptului si u~a se incuia, pentru catva

Personatitati

Jules Verne (18281905),

scriitor
tiancez, unul clintre marii tnaintas: ai
literaturii de anticipatie. Carrile lui
reprczinta, in Tntreaga lume, o lec

Lur~1 oredilecta a varstei copilariei

adolescentei.

:ii

timp, cu cheia. Dar mai tarziu mi-am dat seama ca tocmai

multiplele usi incuiate ma atrageau in aceasta camera: ele imi
intretineau impresia de lucru tainic, nedezvaluit. Misterul se
datora absentei copiilor; intr-un fel, eram privilegiat, eel dintai care, lmpins de curiozitate, i~i vara nasul prin dulapuri
sau noptiere, prin sertarele scrinului sau ale secretaire-ului,
fara sa fie pedepsit, Nu era u~a care sa nu ma ispiteasca. Mai
ales aceea de la camera de baie ( acolo, alt univers ! ), tap eta ta
la fel cu peretele, incat abia se observa. Rasuceai o maciulie
alba de os si, in plin perete, se crapa o intrare ingusta.
!ntr-o zi am fa.cut insa o descoperire cu adevarat extraordinara, Povestisem intr-un caiet o anumita intamplare ~i irnprejurarea trebuia, dupa socotinta bunicilor mei, sa ramana
secreta. Caietul a fost dat in pastrare surorii bunicii mele,
care 1-a ascuns. !ntrebarea era: Ince loc? Cine stie cand as fi
aflat, daca, intr-o dimineata, nu m-as fi inters de la scoalacu
o ora mai devreme decat de obicei. Am dat buzna in camera
(unde se terminase tocmai o curatenie generala) ~i am surprins-o pe sora bunicii mele potrivind o mare fotografie inrarnata pe peretele dintre Ierestrele de la Strada. Nu-mi
arnintesc cum mi-a venit ideea sa misc putin tabloul acela din
loc de indata ce s-a ivit ocazia: am descoperit o u~ita meta[ica, in culoarea peretelui, cu o broasca minuscula. Era un
safe, perfect mascat, nu numai de tabloul de deasupra, dar ~i
de asernanarea usii cu peretele, De la trei-patru pasi, nu se
observa nimic. Caietul se gasea inauntru. Au trecut ani fara
ca cineva sa stie ca eu cunostearn taina ascunzatorii. De cate
ori ma credearn In siguranta, scoteam tabloul ~i deschideam
usita (care nu era incuiata), stand minute in sir in fata cutiei

Gravun l<l romanul Hector Servadac in lumea solafr1 de Jules Verne

Unitatea 2 . Lumi fantastice

metalice din perete, fascinat, ca In Fata celui
mai grozav dintre mistere.
Camera amenintata astazi cu demolarea
si-a pierdut de mult farmecele, continutul
dulapurilor nu ma mai intereseaza de mult,
'insa In copilaria mea, toate acele usi si usite
reprezentau un stimulent nemaipomenit pentru irnaginatie si se asociau cu alte locuri
tainice, din cartile pe care le citeam. Capitanul Nemo trebuie sa fi avut neaparat pe submarinul lui un safe ca acela dintrc ferestre.
Impresia cea mai puternica o datoram caracterului ascuns si inchis pe care-I aveau anumite lucruri. Imaginatia copilului este altceva
decat imaginatia poetului: exploatare de
spatii inchise. Pana tarziu, m-au atras poduriIe si pivnitele ~i tin rninte foarte bine pana ~i
mirosul de praf inchis din podul casei in care
m-arn nascut, uncle stateam ore inrregi, ras-

Referinte

Capitanul Nemo eroul principal

al romanului lui Jules Verne 20 000
de leghe sub meri, comandantul sub
marinului Nautilus. Referiri la alte
scrieri de Jules Verne: Castelul dm
Cerpeti. 1-lector Servadac In lumea
solara, Calatorie spre cemro! Pamantului.

colind colturile cele mai obscure, pline de

larnpi vechi, de clante de alama ~i de alte minunatii. In carti, copilul cauta aceleasi universuri inchise: ceea ce ma captiva, fara sa stiu, In
romanele lui Jules Verne nu erau nici aventurile, nici calatoriile, ci tocmai aceste spatii
secrete ale irnaginatiei, insulele, vapoarele,
submarinul Nautilus, castelul din Carpati,
racheta lui Hector Servadac, interiorul vulcanului, care corespundeau atat de bine usilor
incuiate, podurilor copilariei, safe-ului din
perete. Cand am citit, acum doi-trei ani, intr-o carte urmatoarea afirrnatie: ,,s' encl ore et
s'installer, tel est le reve existentiel de l'enfance et de Jules Verne" 1, am inteles ca ea
exprima exact sentirnentul obscur pe care-I
traiarn In copilaric, In camera misterioasa a
surorii bunicii rnele, In lungile dupa-amiezi
de reverie ~i lectura.

Note lexicale
patchouli, s. planta din A~1a tropicals ?i Oceania, inrudita cu menta,
din care se extrage parfum; parfumul obtinut din aceasta plants
secretaire, s.n. (sau secretar) piesa de mobihei cu sertare in care se
tin scnson, harni etc.
safe, s.n. (sau seif) casa de bani, tncaoere bme ris1gurata pentru pas
trarea obiectelor de valoare
obscur, adj. intunecos; (fig.) nedeslusn. vag

1. In ce fel de scrieri, foarte gustate de copii, apare ade

sea fascinatia tncaperii tainuite. zavorate?
2. De ce cartile de literature se citesc de regula Tn intimi
tate, Tn izolare (ln vreme ce alte tipuri de texte se pot citi ori
unde: la birou, ln tramvai etc.)? Alegeti dintre urrnatoarele
posibilitati sau forrnulati raspunsuri proprii:
pentru a avea linistea necesara concentrarii:
pentru a nu ne expune privirilor celorlalti:
pentru a Tnlesni desprinderea de lumea reala:
pentru a ne reqasi mai U?Or pe noi tnsine,
3. Cum explicati ca, daca urrnarirn un film la cinemato
graf sau la televizor, nu ne place, de requla. sa fim singuri?
4. Cornentati afirrnatia .. lrnaqinatia copilului este altceva
decat lrnaqinatia poetului: exploatare de spatf Tnchise."
5. Considerati ca obisnuinta lecturilor literare Ti izoleaza
pe cei care o au de semen ii lor sau ca, dirnpotriva, Ti face mai
deschisi f ata de ceilalti?
1 .. A

se izola si a se instala, acesta este visul existential al copilariei ?i

al lui Jules Verne" (fr.).
e

Textul

narativ

Dictionar

Text narativ text care Tnfa(i?eaza

actiuni, lntamplari. evenirnente. Dupa
unii cercetatori, un text narativ pro
priuzis (o naratiune) trebuie sa 1n
deplineasca urrnatoarele conditii:

sa 1nfa1.i?eze eel pu\in douc:i eveni

rnente (.,Un avion sa prabusit ieri in
Oceanul Pacific" nu este o naranune):
eveni rnentele prezen tate sc:\ rie In
succesiune cronologica (.,Astazi a
avut lac decernarea prerniilor UNITER
la Bucuresti ?i sa deschis o expozitie
de pictura la la~i" nu este o naratiune):
evenirnentele sa fie Tn legatura ca
uzala (,,La ora 7.30 am plecat la
scoala si la 14.00 arn revcnit acasa"
nu oste o naratiunc),
even1mentele sa implice persoane
sau personaje care actioneaza (,,Din
cauza unei scaderi bruste de tempera
tura sa format un strat dens de nori ?i
s-a declansal o ploaie cu grindina care
a produs rnari pagube mateuale" nu
este propnuzis o naratiune).
[lementele de baza ale unui text na
rativ sunt: naratorul (eel care narea
za sau povesteste vezi p. 13; Tn
trun text pot aparea unul sau rnai
multi naraton), subiectul (inlantui
rea cronoloqica si logicc!l, cauzala, a
Tnrnmplarilor narate vezi p. 13) ?I
personajele (cei care actioneaza).
timpul ~i spatiul evenimentelor.
Textele narative pol cuprinde pasaje
apartinand altar tipu1i de text (descnp
tiv, argurnentativ, informativ etc.).
Exista naratiuru f1qio11ale, care poves
tesc 1ntamplari inventate, 1nchipuite ~'
neratiuni nonfictionale, care povestesc
Tntamplari petrecule 1n realitate. Exis
ta, de asemenea, naraliuru literare (In
marea !or majoruate ticrionale), care se
citesc sau se asculta de placere ?I nara
iiuni destinate altar scopun de comu
rucare (pentru a informa, pentru a in
strui, pentru a convinge etc.).

78

CUM CITES( TEXTE NARATIVE?

1. Ce texte narative ati studiat pana In prezent Tn clasa a

IXa?
2. Poate fi considerat Sa/onul irwentiilot tresoite un text
narativ? Arqumentati, luand ca reper explicatiile alaturate.

In lectura unui text narativ, atentia cititorului se orientea

za Tn principal catre urrnatoarele aspecte: Cine nareaza?
Cand se petrec Intarnplarile narate? Unde? Ce se lntarnpla? Cine actioneaza? De ce?
3. Ce intorrnatii ne furnizeaza La hanul lui Manjoala de
I. L. Caragiale despre naratorul din textul respectiv? Dar Roadele unei diplomatii chibzuite de Ov. S. Crohrnalniceanu?
Naratorul dintrun text narativ poate avea o identitate
(nume, sex, varsta. apartenenta etnica. sociala. educatie,
credinte. atitudini etc.) mai mult sau mai putin sau chiar
deloc precizata,
4. Cand se desfasoara actiunea din Roadele unei diplometii chibzuite? Dar cea din La hanul /ui Manjoala? Cat de

precise este situarea ternporala a actiunii Tn fiecare text?

Cum explicati aceste diferente?
Naratiunile fictionale pot plasa actiunea lntr-un timp in
cert, nedeterminat, sau Tntrun timp imaginar de
exemplu, Tn viitor.

5. Recititi La hanul lui Manjoala. Irnpartiti textul Tn sec

vente, Tn raport cu timpul In care se desfa?oara actiunea re
latata. Ce parti de vorbire ati avut Tn vedere Tn primul rand
cand ati facut segmentarea?
Tn naratiuni. rolul principal revine verbelor, modurile ?i
timpurile la care sunt folosite acestea constituind repere
esentiale pentru tnteleqeree textului.
6. In ce secventa din La hanul lui Manjoala este inversata
ordinea relatarii. fiind povestite tntamplari petrecute Tnainte
de momentul actiunii principale?

Unitatea 2

Lumi fantastice

Desene de Johnny Hart

Tn naratiuni. ordinea povestirii evenimen

telor poate diferi de ordinea Tn care aces
tea se desfasoara.

oje

?i
re
ata
inte

7. Care credeti ca este rostul secventei res

pective? Aleqeti dintre urrnatoarele variante
sau formulati raspunsuri proprii:
sa contribuie la caracterizarea persona
jelor;
sa preqateasca cititorul pentru relatarea
care va urma;
sa stimuleze curiozitatea cititorului;
sa prezinte si alte puncte de vedere, Tn
afara celui al naratorului, privitor la hanqita;
sa ofere un termen de comparatie, un
reper.
8. Unde se petrece actiunea din La hanul
lui Manjoala? Dar cea din Roadele unei diplometii chibzuite?
Tn naratiunile fictionale. locul actiunii poa
te corespunde unor spatii din realitate (de
exemplu: Bucuresti, Paris, Delta uunarii.
Romania etc.), poate fi inventat sau poa
te fi nedeterminat (actiunea se poate pe
trece oriunde). De asemenea, locul desfa
surarii actiunii poate avea o sernnificatie
sirnbolica.

9. ldentifkati locul actiunii din textul Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici de

Mircea Horia Simionescu. Dupa ce repere

vati orientat?
io. Repovestiti pe scurt actiunea din Roadele unei diplometii chibzuite, aratand ce
anume determine personajele sa actioneze Tn
modul respectiv.
11. Tn ce exercitiu din lectia despre La hanul lui Manjoala sunt puse In discutie motiva
tiile personajului principal?
Tn lectura textelor narative trebuie avuta
ln vedere relatia dintre actiune ?i persona
je. Tn unele naratiuni fictionale (de exem
plu, literatura de aventuri) actiunea este
mai irnportanta. Tn altele (de exemplu,
nuvela psiholoqica sau romanul psiholo
gic) atentia cititorului se orienteaza tn
principal catre personaje.
12. ln ce rnasura influenteaza naratorul intelegerea faptelor narate Tn La hanul lui Manjoala, Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici si Roadele unei diplomatii chibzuite?
Perspectiva narativa poate influenta Tn
grade diferite tnteleqerea de catre cititor
a evenimentelor narate .

..

Comunicare
Textul

descriptiv

CUM CITESC TEXTE DESCRIPTIVE?

1. Transcrieti, ln caiete, doua pasaje scurte din Roadele

unei diplometii chibzuite In care sunt descrisi arcadienii. Pre

cizati elementele de portret fizic ?i moral prezente Tn pasaje

le selectate de voi.
2. Cititi textul de mai jos ?i precizati obiectul descrierii ?i
tipul textului de mai jos. lndicati elementele de portret fizic
?i moral cuprinse In fragmentul de mai jos:
Artdeco: Dansatoarecu evantai, zinc platinat

Dictionar

Text descriptiv text in care sunt

prezentate mforrnatii despre obiecte,
persoane I personaie. locuri, fenome
ne ale naturn etc. Descrierea poate
aparea atat in texte literare. cat ~i in
texte nonliterare (ghiduri tunstice,
texte stiintifice, anunturi, prozenta
rea unor produse etc.). Daca in nara
tiune verbele au un rol important
pentru ca indica o cronologie a eve
nimenlelor. Tn descriere, calegoriile
gramalicale relevante sunt: substan
tivele, care desemneaza obiectul de
scrierii ~1 partile acestuia; acjectivele,
care au rolul de a indica felul in care
sunt percepute proprietatrle obiectu
lui descris; adverbele. care oredzeaza
coordonatele spatiale ale obiectului
descns sau ale perspectivei din care
acesta este deserts,
Artdeco gen artistic al arulor '20,
cu prelungiri pana tarziu in anii '70,
care include forme precum miscarea
.Bauhaus". jazzul ?i celebrele vase
Galle.

Aristotel, eel care, alaturi de Platon, este eel mai mare dintre filozofii
greci, se naste in anul 384 sau 383 l.Chr., ?i anume in Stagira. De aceea,
el e numit de obicei ,,Stagiritul". [ ... ] Aristotel se mai deosebeste de Pla
ten prin aceea ca nu apartine unui neam aristocratic. Dar el nu este un
oarecine, ci e un barbat dintro familie burqheza buna, e fiul unui doctor
care poarta totusi titlul de medic personal al regelui Macedoniei. [ ... ] Ta
tal, instarit cum e. i?i tnzestreaza bine copilul pentru studiu. De altfel, in
treaga lui viata. Aristotel a pus mult pret pe o viata confortabita. pe o ser
vire Indestulatoare, pe o solida dotare a qospodarlei :;i o buna hranire, si
asta cu toate ca a fost filozof. [ ... ] Ni se relateaza ca se tmbraca irnpuna
tor si ca nu uita sa poarte inele :;i sa:;i ingrijeasca parul. Se pare totusi ca
in tinuta aceasta, care impunea respect, nu se ascundea o figura pe ma
sura de impozanta. Sursa antica adauqa: .. Era slab la picioare si cu ochii
rnici", iar ,,la vorbit era putin peltic".
(Wilhelm Weischedel, Pe scara dm dos a ftlozofiei. 34 de mari filozofi
In viafa de z1 cu z1 ~'In g~ndire, Humanitas, 1999)

3. Cititi textele de mai jos, care cuprind descrieri ale Del

tei Dunarii, Observati mijloacele de exprimare a preciziei Tn
descrierea ?tiintifica ?i mijloacele de creare a atmosferei Tn
descrierea literara. Cornparati ?i timpurile verbale folosite Tn
cele doua descrieri.
a. Delta Dunarii, situate la mijlocul distantei dintre Ecuator ?i Polul Nord,
reprezinta un tinut al apelor ?i uscatului aflat in perrnanenta rniscare,
lnceputa in Cuaternar, colmatarea de catre Dunare a unui vechi golf
al Marii Negre a dus la formarea deltei. eel mai nou teritoriu al Romilniei,
avand o supratata de 4 340 km2, din care doar 13% reprezinta portiuni
de uscat, restul de 87% fiind reprezentate de rnlastini, lacuri, gilrle :;i ape
permanente. [ ... ]
Pe lilnga apele curqatoare intillnite in delta, trebuie sa amintim :;i ape
le statatoare. bine reprezentate de lacuri (Bogdaproste, Fortuna, Rosu,
Puiu etc.) :;i mlastini, precum ?i canalele care fac legatura intre lacuri si
cele trei brate (Dranov, Sontea, Pardina, Caraorman etc.) [ ... ]
Fauna din delta este bine reprezentata cuprinzand mamifere. insecte,
peste 300 specii de pasen :;i peste 11 O specii de pesti Dintre pasari amin
tim pelicanul (Pelicanus crispus), egreta (Egretta sp.). lopatarul (Plata/ea leucorodina). lebede (Cygnus cygnus) etc. Fauna acvatica este akatuita din
crap (Cyprinus carpio). stiuca (Esox lucius). platica (Abramis brama). somn

Unitatea

(Silurus glanis) etc. Dintre mamifere rnentionarn: lupul

(Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), mistretul (Sus serefa), vidra (Lutra lutra), cainele enot (Nyctereutesprocynoides) :;i altele.
(George Marcoci, Delta Dunarii, in Valori,
magazin cultural ~tiintific, anul I, nr. 2, iulie 1999)

b. Soarele asflntise: deasupra rasaritului, undeva, mai

stapanea Tnca rumeneala lui. Aburii baltii tncepura a
pluti pretutindeni pe luciul undelor. $i Delta cu profun
zimi misterioase se Tntindea pana departe Tn jurul nos
tru, din coltul acela de Dunare veche. Umbra cucerea
boltile de sakii si cararile prin trestii. Apele acelea ne
starsite. care domneau pretutindeni Tntrun tinut Tntreg,
akatuiau o stapanire a necunoscutului :;i a tainei. De la
rnistretul care dorrniteaza pe plavii, de la lebedele si pe
licanii care tnspumeaza noaptea negrul ghiolurilor,
pana la popoarele de pasarele, pana la puzderia de
pesti, pana la nestarsltele miliarde de ganganii nestiute
:;i nebanuite, toate traiesc din apele acestea care au Tn
tins o bogata Tmparatie, care aduc nomolul plin de hra
na din rnuntii :;i carnpiile departarii. De mii :;i mii de ani,
sa plamadtt aici ca intro Tnfrigurare viata: :;i lupta sa
desfasurat pentru o raza de lurnina si pentru un fir de
hrana din seninul de sus pana la fundul nomolului, jos.
(Mihail Sadoveanu,

Taine, in vol. imparafia ape/or)

4. Cititi cele doua descrieri de mai jos.

Aratati care este obiectul descrierii. Precizati
asernanarile si deosebirile dintre textul literar
?i eel nonliterar:

Interior mansardat

a. Mansarda, de Tnaltime apreciabila, este, Tn egala

rnasura. un loc unde te poti retrage pentru studiu dar
:;i spatiul Tn care te poti relaxa. Un calculator :;i o cana
pea confortablla asigura aceste functiuni.
(in revista Oomus, anul II, nr. 5, iunie 2000)

b. O larnpa portatlva cu abajur era aprinsa pe o masa

rotunda, raspandind cercuri de umbre degradate prin
casa .?i irnprimand un rotocol alb Tn tavan. Felix privi Tn
odaie. Incaperea era mai mult lunga decat lata :;i avea
o fereastra care da Tn geamlac, acoperita cu o mare cor
tlna de plus maron. [ ... ] Lucirea peretilor atrase atentla
lui Felix, care descoperi cu mirare ca odaia era tapetata
cu o hartie dungata si cu mici flori de miozotis. Tn

Lumi fantastice

schimb, patul era nou si asa de scund Tncat pares un di

van. Tn apropierea ferestrei se afla o rnasa de toaleta cu
trei oglinzi mobile :;i cu multe sertare. Tn fata ei se ve
dea un taburet rotativ de pian. Sertarele de la toaleta :;i
de la dulapul de haine erau trase atara Tn felurite gra
de, sin ele se vedeau, ca niste intestine colorate, ghe
muri de panglici, cama:;i de matase mototolite, batiste
de broderie :;i tot soiul de nimicuri de fata. Cutii de pu
dra numeroase, unele desfundate, flacoane de apa de
Colonia destupate erau aruncate Tn dezordine pe masa de
toaleta, ca intr-o cabina de actrita. dovedind graba cu
care Otilia le rnanuia. Rochii, palarii zaceau pe fotolu, pan
tofi pe sub rnasa. jurnale de rnoda frantuzesti mat peste
tot, amestecate cu note rnuzkale pentru pianoforte.
(Enigma Otiliei, de G. Glllnescu)

Cum citesc o descriere?

Observ daca textul citit este integral sau
o secventa dintrun text mai amplu.
Stabilesc obiectul descrierii (lac, persoa
na I personaj, obiect etc.).
ldentific elementele (componentele sau
particularitatile) ?i relatiile (leqaturile din
tre componente si particularitati, contex
tualizari temporale si spatiale) prin care se
contureaza imaginea obiectului descris.
ldentific tipul descrierii: obiectiv (de
scriere precise, neutra. care nu contine
perceptii subiective); subiectiv (descriere
care cornunica cititorului sentimentele ?i
gandurile celui care descrie). Observ, In
cazul descrierii subiective, din perspectiva
cui este realizata descrierea (naratorul, un
personaj, eul liric) .
ldentific rolul descrierii: de informare (pre
zentarea unui obiect, a unui obiectiv turis
tic); de prezentare a cadrului Tn care se des
fasoara actiunea intr-o naratiune: de carac
terizare a unui personaj; de creare a atmo
sferei (prin comunicarea unor stari ?i senti
mente determinate de obiectul descris) etc.
Observ ordinea descrierii: sistematica
(dinspre general spre particular sau in
vers, prin qradatie ascendenta sau des
cendenta) sau nesisternatica (eel care de
scrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe ma
sura ce percepe realitatea descrisa).
Analizez mijloacele prin care se realizeaza
descrierea: cuvintecheie, carnpuri lexicale
dominante, figuri de stil, timpuri verbale etc.

Comunicare
5. Akatuif grupe de cate sase elevi. Fiecare elev va face
o fi?a de lecture pentru unul dintre textele reproduse, inclu
siv portretul arcadienilor selectat de voi din Hoadele unei diplometii chibzuite, urrnand precizarile de la p. 81. Discutati
apoi, In grup, felul In care ati realizat fisele.
Tipurile descrierii literare sunt: tabloul(descrierea unui
peisaj, a unor scene din viata sociala, a unui interior sau
a unui obiect) ?i portretul (descrierea fizica ?i I sau mo
rala a unui personaj). Descrierea poate fi realizata ca sec
venta textuala cu un anumit rol In textele epice, lirice sau
dramatice, dar ?i ca tip de text (pastelul).
Spre deosebire de naratiune, care consta In succesiune ?i
temporalitate, descrierea vizeaza In principal dimensiu
nea spatiala, In descriere se folosesc cu predilectie tim
purile verbale continue, prezentul sau imperfectul, Tn
vreme ce In naratiune predornina timpurile verbale mo
mentane ale prezentului, perfectului simplu sau compus.
In cazul tabloului, spatialitatea se combine cu temporali
tatea, fiind prezentate rniscari, procese, transforrnari ale
obiectului descris.
Descrierea este folosita In texte narative (constituind ade
sea o pauza narativa, conturand coordonatele spatiale ?i
temporale ale actiunii sau profilul urun personaj), In texte
lirice (reliefand o perceptie asupra obiectului. fenomenu
lui descris sau evocand o persoana), in texte dramatice
(unde poate aparea atat In indicat e sceruce ale autoru
lui, cat ?i In discursul personaje'or Perspectiva din care
este facuta descrierea poate apart ne naratorului sau per
sonajelor (In textele epice), eulu r c. care poate aparea
In diverse ipostaze: poet, indraqos n textele lirice) sau
autorului ?i personajelor (in te e e dramatice). Marcile
subiectivitatii celui care face oesc- erea pot fi: pronumele
personale, diminutive sau auqmentative, superlative, to
pica, exdernatiile sau interogat e retonce etc.
6. Analizati descrierile literare din textele reproduse, inclu
siv pasajele selectate de voi din Roadele unei otplomsti. chibzuite, avand In vedere reperele de mai sus. Precizati tipul de
scrierii (tablou sau portret). rolul acesteia Tn text (asa cum II
puteti deduce din fragmentele reproduse), cine descrie si
care sunt marcile gramaticale s1 lexicale prin care este expri
rnata perceptia subiectiva. tirnpunle verbale folosite, rolul ad
jectivelor, al enurneratiilor si al topicii Tn pasajele citate.
7. Care credeti ca sunt diferentele dintre o descriere lite
rara ?i una nonliterara?
8. Faceti o lista cu tipurile de descriere nonliterara pe care
le cunoasteti. Aleqetiva, fiecare, cate un tip de descriere din
lista respective ?i faceti un maraton de descrieri orale. Fieca

~-

82

Unitatea

re va avea la dispozitie trei minute pentru asi

face prezentarea orala. ln final, faceti un top
al celor mai bune descrieri.
9. Aduceti de acasa cateva casete cu mu
zica dasica (Beethoven, Chopin, G. Enescu,
Handel, Carl Orff, Vivaldi). Profesorul va ale
ge la lntamplare una dintre acestea. Scrieti In
5 minute, In timp ce ascultati pasajul muzical
selectat, o descriere a unui peisaj, a unui in
terior sau a unei persoane I a unui personaj,
pornind de la ceea ce va suqereaza muzica.
Cititi apoi, In perechi, descrierile realizate.
10. Descrieti, dupa modelul de mai jos, jo
cul preferat.
Imperialism promite sa constituie un mare succes.
Este vorba despre un joc de cucerire rnondiala (stil Civili

Lumi fantastice

zation), cu actiunea ce dernareaza In secolul XIX. Avan

suri tehnologice, razboaie, politica de tarife vamale, di
plornatie, gestiune economica si a resurselor se ameste
ca savant intrun soft care a impresionat placut pe toti cei
care au apucat sa1 joace, In singleplayer sau In retea.
(Spine! Adrian, Electronic Entertainment Expo,
in Computer Games nr. 6, 1997)

11. Descrierea nu se realizeaza doar prin

codul verbal, ci ?i prin codul vizual, prin irna
gini. Astfel, fotografia sau pictura, imaginile
unui film artistic sau documentar, plansele
anatomice, diversele scheme recapitulative
pot fi ?i ele considerate descrieri. Discutati
felul In care este portretizat cuplul Indra
qostitilor In tabloul lui Chagall, In paralel cu
comentarea picturii, reprodusa mai jos.

Marc Chagall. Plimbarea

Personalitati

Marc Chagall (18871985),

pictor
francez de origine rusa. In compozi
tiile sale, inspirate din lumea satului
natal, din lcgcndele ~i mrtunlc cvre
iesti, irnaqinatia aboleste legile fizkir.
A pictat plafonul Operei Garnier din
Paris.

Aici Marc tine lntruna din rnaini o pasare, cu cealalta o tine pe Bella [iu
bita artistului] care, usoara ca o pana, se ridlca In aer. Cerul alb ?i pustiu
confera acestui tablou o frurnusete subtila. Artistul obtine materia specifics
a aerului transparent proiectand pe fundalul cerului cateva forme geometri
ce usor albastrui. Forme asernanatoare reqasirn totodata ?i pe parnant. Lun
ca ?i catunul se ivesc dintre patrate. triunghiuri ?i linii curbe verzi. Biserica de
un roz palid se arrnonizeaza atat cu parnantul (din punct de vedere al for
mei), cat ?i cu cerul (din punct de vedere cromatic). Mana lntinsa a Bellei
iese In afara cadrului tabloului, de parca ar dori sa atinqa soarele. Singura
legatura pe care femeia o mai are cu parnantu: este rnana iubitului de care
pare sa se sprijine, desi este putin probabil, caci este irnponderabila.
On revista Man picton nr. 106)

Comunicare

Referatul

CUM SCRIU UN REFERAT?

1. Discutati intre voi si dati cateva exemple de teme pe

care leati tratat In clasele precedente sub forma unor refe
rate la literatura rornana sau la alte discipline.
2. Notati In caiete cateva observatii privind referatele
realizate de voi:
materialul documentar folosit (enoclopedii, studii stiin
tifice, dictionare, articole de revista sau de ziare etc.);
tipul de text (sinteza stiintifica, prezentare jurnalistica
sau de popularizare etc.);
modul de prezentare (descnptv, analitic, rezumativ,
conclusiv).
Referatul este o lucrare scolara oregat ta acasa sau la
biblioteca, In care, In urma une -vest qatu personale, se
prezinta In mod structurat 1nfor...,,a pr itoare la o anu
mita terna.
Referatul este o rnetoda de lucre d dual prin care se
largesc ?i se aprofundeaza c ... os~ "te'e vizand tema
cercetata. Modul personal de aoodare a problemei
tratate presupune dezvoltarea v'i0' ab lltati de prelu
crare a inforrnatiei (prin se ecta-e ez... mare, analiza) ?i
de structurare originala a aceste a
3. Va propunem cateva terne Cle referate privind literatu
ra S.F. sau ariile lnrudite cu aceasta
Temele predilecte ale hterat ... st .ntificofantastice;
Lumi posibile In textele S ~
Personaje specif ice texte or S r, s portretizarea lor;
Problema timpului ?I a soa ... w , scrierile S.F.

Etapele scrierii unui referat

1. ln elaborarea referatu , ...'Tfl.3rtt1 pasf de mai jos.

a. Alegerea temei (e prefeab I ca tema sa va intereseze,
sa va fie clara: de asemenea, este bine sa aleqeti o terna
pentru care puteti gasi sufioente surse de documentare);
b. Documentarea:
identificarea ?i consultarea surselor pe care le puteti
folosi (texte de reterinta, enodopedii, colectii de reviste,
dictionare etc.);

Unitatea 2

Lumi fantastice

akatuirea unor fise bibliografice;

c. Realizarea unor fise tematice cuprinzand citate din

opera, referinte la opera respective. idei extrase din opera
sau din alte surse consultate;
Pentru akatuirea fiselor aveti In vedere urrnatoarele su
gestii:
fiecare fi?a sa contina referiri la un singur subiect;
reforrnulati
ideile importante cu propriile voastre
cuvinte;
folositi semnele citani cand reproduceti cuvintele unui
autor;
notativa propriile idei referitoare la cele consemnate In
fisa, diferentiindule prin culoare sau marcarea cu un anumit
simbol (asterisc, saqeata etc.);
qrupati fisele In ordine logica (pe teme si subteme).
d. Conceperea planului pentru referat (acesta va cuprin
de temele, subtemele ?i aspectele importante pe care vati
gandit sa le abordati): planul va ajuta sa va dati seama unde
dispuneti de date suficiente si unde trebuie sa va cornpletati
documentarea;
e. Revizuirea planului (adauqarea unor idei sau reor
donarea unor subteme; inserarea concluziilor proprii);
f. Redactarea referatului; este bine ca fiecare alineat sa
contina o idee principala. lnsotita de explicatiile sau detaliile
necesare;
g. Corectarea referatului In ceea ce priveste: claritatea
ideilor exprimate, corectitudinea exprirnarii, ortografia,
punctuatia, alineatele, numerotarea paginilor etc.;
h. Redactarea formei finale (care va cuprinde rnodificarile
si corecturile facute anterior).

2. Akatuiti trei grupe. Selectati In cadrul fiecareia dintre

grupe eel mai bun referat.
3. Cele trei referate alese In grupe var fi prezentate in
fata clasei. Evaluatile pe baza unor criterii deduse de voi din
sugestiile anterioare.

Situatia,

de c o rn u n r c a r e

Desen de Sanda Ni\escu

ceruri I ... I. conoucetoui

celor doi megacentri fi;i pulcau
ln?p~11la?i fulgerJlor gJndurilc, fJr<I
nici Lill escutuis. Mijlocul ii constiluia
o descopenre foarte pretuit [ .. I:
ese-numit legatura telepetice nemf}toots [ .. .l. integrala ?i In culori [ ... ].
Irebiue sa adaugam incci ceva ca
toete comunicetilk: telepatice, ?i cele
de pe Arcadia presupuneau f ... I distinc/ia em1tator ?i receptor.

In asemenea

(Ov S. Crohrnalruceanu, Roade/0

une! d1ploma/1i chibzune)

.-

86

CE ESTE COMUNICAREA?

1. Forrnati sase grupuri de cate patrucinci elevi. Primul

grup va raspunde la prima intrebare, urrnatorul la a doua
s.a.rn.d. Raspunsurile se vor formula pe baza unor discutii.
Care poate fi scopul unui act de comunicare (scrisa,
orala: literara, nonliterara)?
Ce se poate transmite prin comunicare?
Ce rol au participantii la un act de comunicare?
Prin ce mijloace se poate comunica (telefon, scrisoare etc.)?
Din ce elemente poate fi constituit un mesaj (cuvinte,
rnuzica, gesturi, culori, alte semne ?i semnale etc.)?
2. Prezentati in fata clasei raspunsurile voastre. Elevii din
trun alt grup vor alege eel putin doua dintre raspunsuri,
care Ii se par convinqatoare ?i le vor scrie pe tabla. Pe baza
acestora, incercati sa forrnulati douatrei variante posibile
pentru definirea comunicarii.
3. Bifati in casutele corespunzatoare situatiile in care se
desfasoara un act de comunicare:
0 cineva urmareste un film la televizor:
D cativa prieteni discuta in pauza:
D un aparat de radio transrmte intro tncapere qoala:
0 la un megaton se anunta vreme proasta pe o plaja pustie;
Oun tanar se destinde naviqand pe Internet;
0 un desenator concepe o banda desenata in atelierul sau:
0 purtatorul de cuvant al guvernului tocmai citeste in
fata ziaristilor un comunicat;
D pe Stadionul ,,Lia Manoliu" are loc un concert la care
asista foarte multi tineri;
D un copil telefoneaza acasa, dar eel care raspunde la
telefon nuI aude.
4. Arqurnentati de ce in situatiile nebifate nu are loc un
act de comunicare.
Comunicarea este un proces de transmitere a unui me

saj de la o sursa catre o destmatie. folosind un anumit

cod ?i un anumit canal. Codunle specifice prin care se
realizeaza in mod curent comunicarea interpersonala
sunt limbile folosite de diverse cornunitati,
Comunicarea interpersonala nu are exclusiv functia de
transmitere de informat e, ea este ?i un mijloc de a sta
bili ?i a rnentine diverse upun de relatii sociale.

Unitatea 2

Roman Jakobson ( 18961982)

unul dintre cei ma: irnportann
lingv1?ti ai secolulut al XXlea, de
origine rusa. stabiht in S.U.A. Pe
l.9nga l1ngvistica generala, fonologie,
slavisuca. sa ocupat constant ?i de
limbajul poeziei, ma: ales sub
aspectele sale formale (versiticatie.
simetrii sintactice etc.).

rite,

e se

lnterviu

e FACTORll COMUNtc:ARll

Dictionar

din
suri.
aza
bile

Lumi fantastice

Dictionar

ln alte abordari linqvrstke, contextul

este inteles ca un ansamblu al facto
rilor care, drncolo de sensurile deter
minate de structura li119v1sticci a
enunturilor, afecteazCl sernnifkaua
acestora.
Contextul are urmatoarcle compo
nente:
a. datele siruatiei de cornurucare
(identitatea, rolul ?i statutul social al
interlocutonlor; locul ?I momentul
cornunicarii):
b. supozilii dcspre ceea ce intorlocu
torii stiu sau consider a de la sine 1n\e
les despre opinule ?1 1ntentiile lor in
situatia data. ceea ce nu se spune,
dar se presupune de catre acestia (de
exemplu, daca intro situatie. o per
soana stie ca la ora 12,30 colegul sau
trebuie sa piece, replica acestuia: .. E
12,30" mseamna. de Iapt, din punc
tul de vedere al partenenlot ca este
umpul ca respedivul colcg sa piece).
Orice situatie de comunicare pre
supune trei componento: relatia de
comunicare sau interactiunea dintre
partenen, locul ~i momentul in care
se produce actul de comunicare.

1. Recititi citatul de la p. 86 si notati In caiete cuvintele ?i

sintagmele care se refera la actul cornunicarii.

2. Aratati ce alte elemente In afara celor nu mite In text
ar mai avea irnportanta. dupa opinia voastra. tntrun act
de comunicare.
Roman Jakobson a identificat sase factori ce intervin In
procesul cornunicarii: ernitatorul, receptorul, mesajul,
codul, canalul ?i contextul.
Emi~atorul este eel care transmite un mesaj.
Receptorul este destinatarul respectivului mesaj.
Tntrun act de comunicare pot exista mai multi ernitatori
?i mai multi receptori. De cele mai multe ori, partkipantii
la un act de comunicare sunt, In acelasi timp, emitatori
?i receptori.
Mesajul este secventa de semnale (verbale sau nonver
bale) pe care ernitatorul o transmite catre receptor.
Pentru a fi tnteles. mesajul trebuie construit din unitati I
elemente cunoscute deopotriva de ernitator si de recep
tor. Aceste elemente sunt organizate intr-un cod ~i pot
apartine: unei limbi (In forma sa vorbita sau scrisa), unui
ansamblu de gesturi, pozitii ale corpului sau expresii ale
fetei. unui ansamblu de semnale sonore sau vizuale de
diverse feluri (semne de circulatie, alfabetul Morse).
Daca ernitatorul ?i receptorul nu au un cod comun, me
sajul nu poate fi tntetes.
Pentru a ajunge de la ernitator la receptor, mesajul are
nevoie de un mediu, adica de un canal de transmitere
(aerul prin care circula vocea In comunicarea orala: scri
soarea, biletul, telegrama In comunicarea scrisa: tele
fonul, faxul, posta electronica In comunicarea rapida la
distanta). Zgomotele, scrisul necitet, petele pe un text
scris, qreselile de tipar sunt bruiaje care pot lngreuna co
municarea.
Contextul reprezinta aspectul la care se refera mesajul,
subiectul I tema (reala sau irnaqinara) a comunicarii.
3. Cititi urrnatoarele pasaje, extrase din lnreqistra pe
banda magnetica ale unor conversatii cotidiene. Cum expli
cati faptul ca, desi partenerii de dialog se inteleq intre ei, din
punctul de vedere al cititorului, In forma lor scrisa, aceste
dialoguri par incomplete?
a. Conversatie la piala
Curnparator: Vreau sl eu ... m ... (arata cu mens spre o ladita cu mere).
vanzator (spr~ncene ridicate, arata spre eceessi lada): ... ???
Curnparator (da din cap): Vreo doua kile!
vanzator (cu voce sigura): S-a tacun !

Comunicare
b. Conversatie intre doi prieteni aflali la mica distanta de un
cinematograf

Unde mergi?
La ... aaa ... (arata cu mana spre cinematograf).
A, da ... la ... aa (se gande~te, fara sa-1 numeesce, la filmul despre
care au discutat ieri) ... despre ce miai spus ieri.
Aha!

....CONTEXT .
CANAL
I

EMITATOR -

MESAJ

-RECEPTOR

4. Pornind de la schema cornunicarii redata alaturat ?i de

la modelul de mai jos, cornpletati tabelul urmator. copiat In
caiete, cu elementele care corespund fiecareia dintre situatii
le bifate de voi la exercitiul 3, p. 86.

COD

situatia

ernitatorti)

receptor(i)

mesaj

cod

canal

context

cineva
urmareste
un film la TV

regizor,
scenarist,
actori etc.

telespectatori

secventele
filrnului

verbal (lirnba),
vizual (ima
gine) etc.

electronic

tern a
filmului

lnceputurile telefoniei

Dlctionar

Comunicarea verbala se realizeaza,

oral sau 111 scris, prin mtei rnediul unei

limbi cunoscute de catre toti partier

pantii la actul de comunicare.
Comunicarea nonverbala se reali
zeaza prin intermediul qesturilor. al
rmrrucu etc. sau chrar al unui sistem
special creat, cum ar fi hrnbajul sur
dornuntor etc.
Comunicarea paraverbala se reah
zeaza pnn interrnedrul aspectelor le
gate de voce (rnodulaue. ritrn, vo
lum) sau prin pauzele m vorb.re.
In comunicarea orala. elementele ver
bale sunt tosotite de elemenle de co
municarc nonverbala ?I paraverbala.

-.i-

(mimica si gesturi aprobatoare)

88

Din punctul de vedere al transmiterii mesajului, comuni

carea poate fi:
directa. atunci cand partenerii de comunicare se afla
fata In tata, intrun context situational comun;
mediata, cand, pentru a comunica, partenerii folosesc
diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoa
rea, telefonul, faxul, retelele electronice etc.).
Din punctul de vedere al relatiei dintre emitator ?i recep
tor, se poate vorbi despre:
comunicare bilaterala, cand tntro anumita situatie
de comunicare receptorul poate deveni la randul sau
ernitator (dialog cotidian, emisiuni interactive la radio
sau la televiziune etc.);
comunicare unllaterala. In cazul in care receptorul
nu poate deveni, la randul sau. ernitator. mesajul trans
rnitanduse intrun singur sens (de exemplu, dinspre
ecran sau dinspre scena spre spectatori).
5. Aratati tipurile de comunicare
bifate de voi la exercitiul 3, p. 86.

pentru aceleasi cazuri

COMUNICAREA VERBALA, NONVERBALA

~I PARAVERBALA

1. Recititi fragmentele de conversatie de la exercitiul 3

(p. 87-88). Nurniti elementele la care vorbitorii recurg, ala
turi de cuvinte, pentru a se lntelege.
2. Cititi conversatiile de mai jos ?i indicati secventele ver
bale ?i nonverbale din cadrul acestora:
a. lnforrnatii telefonice 931 !
Buna seara ! A? vrea sa aflu nurnarul de telefon al unui coleg ...
Numele abonatului !

Unitatea 2
un

'5/)re

Georgescu Adrian.
Adresa!
Bulevardul Titulescu nr. 55 ...
Blocul!
- ?????
Blocul??
Aaa ... cred ca 03.
-o clipa ...
Molturnesc.
222.67.80
222 ... aaa
67.80!
Multurnesc. Buna seara!
b. Pe treptele din fata. rezemat cu spatele de U?a,
states Simion, paznicul. llie Pop se apropie ?i1 rnisca !
Bade Simion! Bade Simion!
Simion tresari, puse rnana pe bata dealaturi ?i
deschise ochii:
Cei?
Eu sunt, llie!
Cei, ma?
Scoalate sati spun ceva!
Cei?
Bade Simion, am patit un lucru urat.. ma jur pe
mama, bade Simion, dumneata ma cunosti ...
Paznicul se dezmetici dea binelea.
Cei, ma llie? Ceai patit?
Am venit acuma de la Cluj ... am venit prin
padure, am scapat rata... ?i la Poiana Sasului, bade
Simion, nici un ceas na trecut, sa ma trasneasca
Dumnezeu daca te mint, am vazut o din aia ... cat o
combine era ...
Ce, ma?
0 farfurie zburatoare, bade Simion, sa nu ma
misc deaici.
Simion lasa bata deoparte, se uita lung la el si zise
lini?tit:
Dute, ma llie, dracu' ?i te cuka.
(loan Grosan, O.Z.N.-ul)

c. Termometrul spune la umbra 33 Celsius. Subt

iul 3
t ala
~ ver

arsita soarelui, se opreste o birje, in strada Pacientei, la

nurnarul 11 bis, catre orele trei dupaarniaz'. Un domn
se da jos din trasure ?i cu pas rnolesit sapropie de usa
marchizei [ ... ] Suna o data ... nimic; de doua, de trei ...
iar nimic; se razirna in buton cu degetul, pe care nuI
mai ridica ... Tn sfar?it, un fecior vine sa deschida.
Oomnul: Domnui acasa>
Feciorul: Da; dar mia poruncit sa spui, daca 1o
cauta cineva, ca plecat la tara.
0.: Dumneata spunei cam venit eu.
F.: Nu pot, domnule.
0.: De ce?
F.: E tncuiata odaia ...
0.: Batei, sa deschida.
F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui cand a plecat.
0.: Care va sa zica a plecat?
F.: Nu, domnule, na plecat.
O.: Amiee, esti ... idiot!

(I. L. Caragiale, Cilldur/1 mare)

Lumi fantastice

3. Explicati motivele pentru care cele doua

personaje din schita Caldura mare de I. L.
Caragiale nu se Inteleq.
4. lnterpretati dialogurile de la punctele b.
?i c. ?i observati rolul elementelor paraverbale.
5. Reconstituiti Tn textele de la exercitiul 2,
p. 87-88, posibilele elemente verbale Tn cazul
,, replicilor" reprezentate prin elemente non
verbale (semne de punctuatie).
6. ~Notati Tn tabelul de mai jos, porn ind de
la exemplele date, cateva exemple de gesturi
?i de rnirnica. precum ?i sernnificatiile acesto
ra lntr-un anumit context.
Elemente
nonverbale
~i paraverbale

Semnificatia
acestora

Exemple

Gesturi

Ridicarea degetelor
aratator si mijlociu
(semnul victoriei)

Am reusttl
(la iesire dintr-o
sala de examen)

Mi mica

usoara strambatura
a gurii

Numi con
vine!

Privire

Ochii larg deschisi

Ma surprinde!

Tonul vocii

Ton ridicat al vocii

Ma enervezi I

7. Simbolurile de mai jos reprezinta notarea

conventionala a atitudinilor care pot fi expri
mate prin comportament nonverbal Tn cadrul
unui grup. Discutatile ?i dati cateva semnifi
catii posibile ale acestora (atentie, nerabdare.
nepasare etc.).

L
L
\__

zlQ)
~

asezat, d rept
asezat, aplecat
inainte

asezat, lasat
pe spate

asezat pe un
scaun cu spatarul
in fata

tolanit pe scaun

asezat,

bate din picior

cu maria
peste gura
bratele
tncruclsate

~
mai mult de
20 sec. de tacere

<l>
I\\

bratele

incrudsate si

asezat normal
pe scaun

picioarele unul
peste altul

toti membrii
grupului sunt
aplecati in fata

sprijinit cu bratele
pe scaunele
vecinilor

Dupa A. AncelinSchutzenberger

E 1emente

lt

de

be

e e
n

Limbaj

S, I

context

NIVEL STILISTIC ~I TEXTUAL: arhaisme

In unele texte studiate In aceasta unitate apare un limbaj
care se indeparteaza destul de mult de normele limbii li
terare de azi. In anumite cazuri, trasaturile diferite ale
limbii se datoreaza vechimii textului, In altele prove
nientei dintro anumita zona a tarii; sunt si texte In care
tntalrum ambele tipuri de fenomene, deci o lirnba veche
?i cu anumite particularitati
regionale.
Trasaturile vechi si cele regionale ale unui text pot fi nor
male, ,,spontane" datorate timpului ?i locului In care
a trait autorul , dar pot fi ?i produse cu intentie. mima
te, mai ales In literatura de fictiune (In care limbajul folo
sit contribuie la datarea ?i la localizarea actiunii), Astfel,
limbajul textelor evoca (eel putin Tn parte) contextul
spatiotemporal al cornunicarii.

Zi de sarbatoare

Dictionar lingvistic

Arhaismele sunt trasaturite hnqvisti

ce mai vechi, vazute 1n report cu lim
ba (llterars) de azi. Uneori, se rezerva
caractenzarea arhaic pentru elemen
tele total 1e~ite din uz, diferentim
dule astfel de cele care mai circula,
dar sunt sirntite ca tnvechite. Trasatu
rile de limba vechc se pot urrnari la
nivel fonetic 5i I sau grafic de
exemplu, 1n fragrnentul din Tfganiada, varianta sJrin pentru senin, sau
-u final (raw), la nivel gramatical (plu
ralul stance, In -e, fata de eel actual,
stJnci ), lexicosernantic (cuvinte ca lamura, viers, cu sensurile lor speciale)
Unele particularitati arhaice sau pas
trat 1n graiuri, astfel !neat pot fi con
siderate atat arharsrne. cat ~i regiona
lisme.
Intr-un sens restrans. arhaismele sunt
elernentele de limba veche utihzate
cu intentie stilistka de un autor.
Regionalismele sunt trasaturilc spe
cifice graiului dintro anumita zona.
vazute In raport cu limba literara.

l..,_

90

1. Fragmentele de mai jos apartin unor texte din perioa

de diferite de evolutie a limbii rornane. Incercati sa le dispu
neti Tn ordine cronologica.
a. Tara lor a ajuns lntrunul din acele minute mari, cand o natie trebuie
sa piara, sau, luand inima din suferinta ;;i desperarea sa chiar, printro silin
ta mare si puternica. tnsusi sa se mantulasca. Impreqiurar: favoritoare din
afara nu lipsira la dorinta oamenilor, nici oamenii nu lipsira trnpreqiuranlor.
b. Surprinse un moment, fortele de inertie ale trecutului sau reorga
nizat repede, la noi si 1n toata Europa. Revolutia rnunteana a mai avut sa
se loveasca ?i de puterile armate ale celor doua monarhii cesi disputau
cinstea de a restabili ,,ordinea" 1n Principate. Revolutiile se 1nabu?a user.
c. Tnsa iaste a sa mai sti. ca toate lucrurile cate sunt 1n lume, au ;;i aceste
trei stepene dupre ce sa fac, adecate urcarea, starea ;;i poqorarea, au cum le
zic altii adaogerea, starea ;;i plecarea. Deci dara nici un lucru nu iaste carele
sa nu dea pentracestea, ci numai unele mai in grab, altele mai tarziu le tree.

2. ldentificati In fragmentul de mai jos exemple pentru ur

matoarele particularitati arhaice: forma de imperfect unica
pentru persoana a Illa singular ?i plural desinenta de plural
feminin -e, acolo unde limba literara de azi are -i dz (mai
vechi ?i regional) Tn locul consoanei z cuvinte ?i sensuri iesite
din uz plasarea frecventa a verbului la sfarsitul propozitiei.
Iara lnorogul Inca 1n opreala crocodilului fiind ;;i precum 1n blastamate videsuqurile Hameleonului sa fie cadzut, vestea prin urechile tuturor se
tmprastie, toti rnuntii ;;i codrii de fapta ce sa facuse sa razsuna ;;i toate vai
le si holmurile de huietul glasului sa cutremura, atata cat glasurile razsu
narii precum ca o rnuzica sa fie tocmite sa parea, carile o harmonie tan
quioasa la toata I urechea aducea, nici cineva alta ceva audziia [ ... ] Asu

Unitatea 2

Lumi fantastice

pra lucrului ce sau tacut planga piatra cu izvoara, rnuntii puhoaie pogoa
ra, lacasele lnorogului, pasunele, qradinele, cerneasca-sa, paleasca-sa.
vestedzasca-sa, nu tofloreasca, nu Inverdzasca, nici sa odrasleasca si pre
domnul lor cu jele, pre stapanul lor neqrele, suspinand, tanquind, nence
tat sa pomeneasca. (D. Cantemir, lstoria ieroglifica)

3. Grupati particularitatile arhaice observate in exercitiul

anterior in functie de nivelul lingvistic la care apar: a) foneti
ce; b) morfologice; c) sintactice; d) lexicosemantice. Care
dintre categorii vi se pare ca produce mai multe dificultati in
lnteleqerea textului?
4. In nuvela din care provin citatele de mai jos, diavolul
prefacut in om soseste in Bucuresti, in secolul al XVIIIlea.
Nuvela este scrisa la inceputul secolului al XXlea. tdentificati
arhaismele folosite de autor in parte din necesitate, pentru
ca desernneaza realitati ale epocii evocate, in parte cu inten
tie: pentru a recrea atmosfera epocii (,,culoare iocala"). Sta
biliti domeniile din care provin ~i verificati in ce masura au
corespondente moderne.

aj
Ii
le

e
e
r

a. Cu azi, cu rnaine, a facut cunostinta kir lanulea cu fel de fel de ne

gustori, ba si de boieri; anceput sa mearqa pe la ei ?i sai pofteasca pe la
el, la sindrofie. $i la toata lumea places, fiindca era om destept ?i bland,
cu rnulta ?tiinta despre ale lumii, cu purtarialese si, mai vartos. cu dare de
rnana: levent ?i galantom, patruns de filotimie ?i de hristoitie intrun
cuvant, adevarat om de omenie.

b. Totodata,
tori, masa langa
maricale, vinuri,
?i noaptea pana

oa
pu

Acrivita mai cazuse ?i la darul foitelor: casa plina de juca

rnasa otusbir, ghiordum, ba ?i stos ?i dulceturi, zu
cafele si vutci, ?i ciubuce peste ciubuce, ziua pana seara,
la ziua,

c. Cum sa raspandit vorba si despre asta, au intrat la grija mare ere

ditorii lui kir lanulea, ca ramane mufluz, ?i sau adunat cu totii la cafenea
ua de la Hanul cu Tei, spre a se sfatui cei de tacut, ca sal tina zi si noap
te sub de aproape paza, nu cumva so ?tearga inainte de sorocul platilor,
cum au muflujii obicei.
(I. L. Caragiale, Kit /anulea)

uie
silin
din
rilor.
rga
t sa
tau
sor.

5. Cititi fragmentul urmator:

Fantasie, fantasie ... forrna ce coprinzi informul,

Soapta ce soptesti tacerea und'scanteie cloroformul

Ca ?i vinul dan pocalul revarsat. dan Santul Graal !
Pogribanie spoita in colori da carnaval !
Vis precis ca si o rigla da cristal, da'moale totusi,
Parca rigla sa topeste ?i echerul pierde cotu-si
La un soare ce preschirnba infinitul lntrun strop,
Glob da cuart ?i ou al altar universuri, cronotop!

i.
ma
r se
vai

Bucuresti, Hanul lui Manuc

A. Aleqeti unul dintre raspunsurite de mai jos ~i argumen

tativa alegerea. Textul apartine unui autor roman:
din secolul al XIXlea, din perioada in care in vocabular se
amestecau elemente vechi ~i noi;
contemporan, care imita stilul si preia in parte limbajul
autorilor mai vechi;
de la inceputul secolului XX, din Muntenia.
B. ldentificati in text arhaismele, regionalismele ~i neolo
gismele.

LEXIC: neologisme

1. Fragmentul de mai jos este un exemplu de argumen

tatie desfasurata. In secolul trecut, contra neologismelor:
Pentru odihna sufletului sau nas dori sa mai vie Stefanvoda, chiar si dear
fi cu putinta. Ce ar face el pe un parnant unde na mai rarnas urme de umbra
lui rnacar? ... Vorba lui nu mai este limbagiul nostru ... Stranepotii urechesn
lor. Draqornirestilor. Movile?tilor iar zice In versuri, In ode si In proza: n Erou
le ilustru! trompeta gloriei tale penetra animile bravilor romani de adrniraciu
ne grandioasa si neindefinisabila pentru meritul neinvincibilitaciunei tale!"
la care lucruri frumoase, desi neintelijibile pentru dansul, Stefanvoda, bietul!
ar holba ochii lui cei tnfricositori ... ?i sar culca iarasi 1n rnorrnant. ..
(Alecu Russo, Cugetan)

Textul adresat lui Stefan (scris In fragment cu cursive) e,

desigur, parodic.
A. Descoperiti In el neologismele.
B. Aratati care dintre aceste neologisme sunt astaz: deja ln
vechite, care apar In forme (fonetice sau gramaticale) iesite din
uz; de asemenea, ce forme nu au circulat, probabil, niciodata,
Dictionar lingvistic

Neologismele sunt cuvinte aparute

relativ recent tntro lirnba fie pre

luate din alte limbi, prin lmprumut
sau calc (imitare a unei constructii
sau preluare a unui sens), fie create
prin proccdee mtcrne limbii date (de
rivare, compunere, scrurnbare a vale
rii gramaticale).
Fixarea datei de la care se poate vor
bi de neoloqsmc e relativa. In lingvis
tica romaneasca. sunt de obicei con
siderate neoloqisrne inovatule (dar
ma: ales 1mprumutunle) care cores
pund moderruzarii 1ncepute la sfar?i
tul secolului al XVIIIlea. Avem deci
neologisme des tu I de vechi ! De altfel.
unele cuvinte ies din uz. devenind
destul de repede din neologisme, ar
haismc. Pe de alta parte, exista forrne
rnvechrtc ale unor neologisme: reliqtue (BudaiDeleanu),
hermotue
(Canterrur).

Utilizarea neologismelor este adesea o problema cultura

la, de politica linqvistica. Cultura romana a cunoscut o
modernizare lexicala rapida, mai ales prin lmprumut ma
siv din limbile romanice. Acest fenomen a determinat
numeroase dezbateri ?i controverse, polemici aprinse tn
tre aparatorii traditiei lingvistice ?i partizanii modernize
rii, cu diverse pozitii intermediare (,,doar neologisme ne
cesare", ,,neologisme cu masura" etc.).
2. Descoperiti. In fragmentele de basm de mai jos, din 0. Bir
lea, Antologie de proza populara epice, neologismele intrate In
limbajul popular ?i aratati care dintre acestea contrasteaza cu
universul traditional al basmului. lndicati, acolo unde neologismul
apare intr-o forrna incorecta, forma recornandata de norme.
a. taca. dragu tatii, finca mai 1ntrebat sat spui: mia vint telegrama din
cutare tara. sa ma du dirnpreuna cu mata pentru treipatru zile la adunarea
asta. Oare pentru ce suntem chiernati, nu putem sa stim. $i eu ma frarnant
ca nam un om dancredere sa ne conducarnparatia pana cand viu 1ndarat!
b. A fost 1ntrun sat, 1ntro tar a, un boqatas: ... Sa ducean ores sa
cumpere alemente, mancare ... cat costs cutare lucru?" loa banii dintrun
buzunar. cat costai baqan buzunaru alalant. Siasea ca iel venea com
plect acasa cu aceiasi bani cu care pleca, ca nu sandura sa ia nimic.

c. Acuma, o sluga dacolo. taind la copac, la nuc, ia o surcica mare

dacolo sio azvarlen drum. Tn timpuasta pa drum trecea o baba, venea
da la servici.
3. Fragmentul de mai jos reprezinta transpunerea uneia
dintre frazele din textul Roadele unei diplometii chibzuite, In
care toate neologismele au fost lnlocuite cu o serie de cuvin
te din fondul vechi. Recunoasteti originalul !
Nu de a/ta, dar scoaterea la iveala a noilor arme de epetere cerea ttecerea /or In lnfelegeri/e care cheza:;uiau cumpsniree puteri/or din cele
dous jumatati ale osmsrnutu;

92

Unitatea 2

Lumi fantastice

4. Substituiti toate neologismele subliniate din fragmen

tele de mai jos (din acelasi text) cu sinonime din fondul vechi
?i popular. (Unde nu gasiti un sinonim perfect, puteti re
curge ?i la o sintaqma echivalenta.)
a. Vo expediem chiar de acum, lndata ce dau ordinul pentru declanseres atacului.

~:

b. Multurnirn pentru spiritul comprehensiv de care dati dovada.

c. Pana la urrna, invadatorii 1;;i abandonara intentiile, fiind curatati de
fiecare data radical.

~I

OU

iu
tul!
Mn)

e,
Tn

Personalitati

Ion Andreescu (18501882),

unul
dintre cei mai irnportanti pictori
rornani din secolul al XIXlea, ronumit
pentru peisajele sale, din care se de
gaja un aer de rnelancolie. A mai pie
tat tlori, naturi rnoarte 5i portrete.

5. Toate cuvintele de mai jos (adjective ?i adverbe) provin

din textul Roadele unei diplotnetii chibzuite, de Ov. S. Croh
malniceanu. In akatuirea lor se recunoaste sufixul -bil (cu
sensul .. care poate fi ... "), chiar daca nu Tn toate prezenta lui
se explica la fel: unele cuvinte sau format prin derivare Tn
rornana, de la un verb deja existent, altele au fast Tmprumu
tate ?i adaptate (multe din franceza, unde sufixul corespun
zator este -ble): apreciabil considerabil inavuabil inefa
bil ininteroperabil ininterceptabil incontestabil indu
bitabil inomabil practicabil preferabil suportabil.
A. Grupati cuvintele Tn doua categorii: derivate ?i irnpru
muturi analizabile Tn rornana. unde exists si verbul de baza
Tmprumuturi neanalizabile.
B. Dintre cele formal analizabile, gasiti cuvintele care au
un sens diferit de acela care sar deduce din sensul verbului
de baza ?i eel al sufixului.
C. Aratati cum a fast format cuvantul ininteroperabil.
Tmprumuturile sunt analizabile (cand cuvantul de baza
exista Tn rornana. de exemplu: suportabil < a suporta +
suf. -bi!) sau neanalizabile (de exemplu inefabil).
6. Toate cuvintele din lista de la exercitiul 5 sunt neolo

din
rea
ant
rat!
sa

are
nea

eia
1, Tn
in
trecele

gisme. ldeea exprirnata cu ajutorul sufixului poate fi redata

si altfel:
analizabil = (user) de analizat = care se poate analiza I
care poate fi analizat ...
incredibil = de necrezut = care nu se poate crede I care
nu poate fi crezut. ..
sau, evident, prin sinonime (ex.: laudabil-merituos), prin alte
parafraze etc.
Folosirea derivatelor Tn -bi/ este foarte comoda, dar uneori
abuzul e suparator din punct de vedere stilistic. lncercati. din
aceasta perspective, sa aduceti variatii In textul urrnator:
Atitudinea partilor Tn conflict e inacceptabila. iar posibila interventie a
mediatorilor (laudabila, desi pentru unii indezirabila) se lasa asteptata,
ceea ce face ca o solutie palpabila, oricum greu gasibila, sa devina mereu
mai improbablla.

7. Neologismele, mai ales cele foarte recente, nu sunt cu

noscute si intelese de toti vorbitorii. ln inteleqerea sensului unui
cuvant nou, necunoscut, contextuleste foarte important. Tn
cercati sa definiti, pornind de la context, cuvintele subliniate:

E 1emente

de l l m b e roman

Pentru a nui dremaniza inutil pe cititorii nostri, trecem peste deta

liile oribilei crime.
Pe fata avea un suras bletonic, se prefaces ca o asculta. dar se ve
dea bine ca gandurile ii zburau in alta parte.

I~

Dictionar lingvistic

Contextul lingvistic e reprezentat

de sinlagma, propozitia. fraza, enun
tul, textul in care apare un cuvant. 1n
comunicarea reala, cuvaniul apare
1ntotdeauna 1n context 1ntrunul
strict lingvistic, dar :;i 1ntrunul comu
mcativ, situational. Contextul este
esential pentru determinarea sensu
lui cuvmtelor polisemantice.

(Atentie: cuvintele subliniate sunt inventate special pen

tru acest exercitiudemonstratie. Ele nu exists In limba rorna
na. Puteti sa le uitati imediat!)
8. Rolul contextului (demonstrat de exercitiul anterior) poa
te fi ?i negativ. Auzind lntamplator un cuvant nou In contexte
asemanatoare. Ii puteti atribui, prin deductie, un sens care nui
apartine. Solutia rarnane. lntotdeauna, apelul la dictionar.
lncercati. intr-o prima etapa, sa definiti cuvantul subliniat
numai pe baza aparitiei sale In contextele date. Doar dupa
aceea consultati un dictionar ?i confruntati rezultatele.
Facea afirrnatii atat de apodictice, ca imi venea sai dau cu ceva in cap.
Era un personaj solemn, pedant si apodictic.
Mie sa numi vorbesti pe tonul asta apodictic!

ORTOGRAFIE, ORTOEPIE: scrierea ~i pronuntarea

imprumuturilor recente

1. ldentificati, Tn propozitiile de ma: JOS, neologismele

(Tmprumuturile) care nu respects regulile de corespondents
tntre scriere ?i pronuntare ale limbii rornane.
a. 1n weekend, am fost cu rnasina la service; s::lmbata seara am vazut
un western, iar duminica am fost la un concert de jazz.

b.

Sa aparat folosind un spray paralizant.

c. A urmat cursuri de management ?i design.

Fenomenul actual eel mai important dand nastere la

dezbateri, reactii opuse Tl reprezinta rnultirnea trnpru
muturilor din enqleza anglicisme-, foarte multe
neadaptate fonetic ?i grafic limbii rornane, dar partial
adaptate morfologic (prin capacitatea de a primi articol
?i desinente de plural). ln informatica, internet, In indus
tria spectacolului, Tn massmedia, economie ?i finante, ca
?i Tn limbajul colocvial al tinerilor, numarul mare de an
glicisme este In prezent un fenomen international.
2. Cititi urrnatoarele versuri, In care rima va ajuta sa pro
nuntati corect doua lmprumuturi recente:
Se ciocaneste la un ,,jeep"
p::lna cencep ?i eu sa tip
(Nina Cassian, Proz/i sau versun)

Toamna trnbracatan mov,

e o pictorita ,, fauve"
(Nina Cassian, Jocuri de toamntJ)

3. Cititi urrnatoarele Tmprumuturi (relativ) recente, cu

atentie la pronuntarea lor corecta: babysitter Kitsch
weekend bleumarin outsider copyright talkshow
business underground.

94

Unitatea 2

p.
Coperta pentru Omul-ptlianjen, Spiderman

4. Folositi In propozitii (in scris) anglicismele job, chat, second-hand, marcand cat mai clar caracterul lor insuficient
adaptat.
5. Sub influenta limbii engleze, unii vorbitori adauqa
unor cuvinte din rornana (prin procedeul numit ca/c) sensuri
noi, uneori foarte departate de cele deja existente ?i inregis
trate de dictionarele romanesti. Explicati de ce utilizari pre
cum cele din exemplele de mai jos pot produce neinteleqeri
sau confuzii:

azut

la
u

lte

IV,
toamnd)

:e, cu
ch
lOW

Unele Tmprumuturi (v. Tn textul lui Nicolae Manolescu,

Camera fantastica, cuvintele safe ?i petcbouii; nu au fost
(total) adaptate fonetic ?i I sau grafic limbii rornane, ast
fel tncat pronuntarea lor urrneaza (nu Tntotdeauna cu
perfecta fidelitate) pronuntarea din limba de origine. Tn
aceasta situatie sunt chiar unele cuvinte intrate de mult
in rornana, precum bleu (din franceza) sau mai recente
dar folosite foarte frecvent, precum computer (din en
qleza). Nesupunanduse regulilor de corespondenta din
tre scriere ?i pronuntare din romana. aceste cuvinte pot
fi citite qresit de cei care nu le cunosc originea, formele
incorecte raspandinduse uneori; de exemplu, safe este
uneori intalnit In forma (neacceptata de norme) safe, cu
pluralul safeuri. Pana la acceptarea unei forme care sa
transcrie pronuntia (in cazul discutat, grafia corecta a cu
vantului este seif ), e recomandabil ca aceste forme sa fie
bine marcate in texte (prin subliniere sau scriere cu ca
ractere cursive). De asemenea, e utila marcarea caracte
rului neadaptat (mai ales al pronuntiei) prin scrierea cu
cratima a desinentelor sau a articolului: show-uri, site-ul
(nu ,,showuri", ,,siteul").

at
pa

ele
.nta

Lumi fantastice

Dictionar lingvistic

Campul semantic este (intruna din

tre acceptiile sale) o zona de sornnifi
caui. care poate fi exprirnata dileri; in
lrrnbi difente sau chrar in aceeasi lim
ba in momente diferrte ale evolutiei
sale. Carnpul semantic (de exemplu:
al ruderuei, al culonlor, al sentimen
telor) este alcatuu din totalrtatea cu
vintelor dintro llrnba care aparjin
acelurast dornemu de sernnifrcaui,
deci din campuri lexicale (terrnerui
de rudenie, numele de culori, cuvin
tele care denumesc si descriu senti
mente etc.)
Cuvintele unui camp akatuiesc 1efe
le de sernnificatir, in care se orqani
zeaza cunoesterea noastra despre
lume.

a. Pentru a putea adauqa ~i tu o topica, trebuie sel fii membru al aces

tui club.
b. Citeste posturi pe forum.
c. Ai nevoie de

contort. nu

poti rezista de unul singur!

LEXIC: camput semanticsi campul lexical

1. Tn textul Simonei Popescu, Cartea de bucate, multe cu

vinte din sfera culinara sunt reinterpretate, pentru a evoca

acte de violenta :
Cuvinte ca rssucire, smulgere, jumulit, despicat, eviscerat, patruns,
fript, macerat, fezandat, taiat, tocat, zdrobit, betut, strivit, oosnt, jupuit,
lnabu~it, dezosat, prajit, fiert stateau alaturi de fraged (aluatul), tineri ~;
tandri (dovleceii, dar ~i carnea), catifelat (sosul in care plutea creierul), a
se odihni (tot aluatul), proespet.

Se poate spune ca aceste cuvinte sufera un transfer din

trun camp semantic Tn altul? Arqurnentati.

E 1emente

de ll m b e roman a
2. Descoperiti. in textul urrnator. cuvintele care apartin
carnpului lexical al bucatariei ?i celui mai general al universului
casnic. Ce relatii stabilesc cuvintele acestui camp cu contextul
Tn care apar? Contextul mai cuprinde si alte carnpuri lexicale?
Inrnanusati in rnusetel, pe cap cu ceainic
Sin ochi cu umbre rupte din rnarar.
Glnd zaharul se sfarrna si cad linguri
Seapropiau de noi 1NGERll MARI.
Veneau rostogolind suave globuri
De lapte prins in ugere de crini,
Cu maria picurata din vesrninte
Tn degete subtiri de glicerini.
?i seapleca U?Or cateo fantana
Sa Ii se versen suflete. Atunci
Ei scuturau din perii vechi de haine
Luminile ... si dispareau prelungi
(Emil Brumaru,

Dictionar lingvistic

Sinonimele sunt cuvintele cu (apro

ximativ) acelasi sens ~i formCI difenta:
vreme - tunp, mereu - tntotdeeuns, a zTmbi - a sur/lde etc.
Sinonimia perfecta e foarte rara: de
obicei, intalnim cuvinte polisemanti
ce care sunt sinonime 111 anumite
sensuri ale lor, dar nu in toate. De
asemenea, 1ntre s11101wne pot f1 mici
diferente de grad de intensitate (teama - fricJ) ~i mai ales de natuia su
listica (prieten - am1c, t<1nJr - June,
iuoire - amor). 1n limba romtina
sunt frecvente perechile de sinonirne
1n care unul din termeni e un cuvant
popular, U?Or lnvechit, eventual de
origine nelatina iar colalalt este un
neologism imprurnutat din limbile ro
man ice (franceza, italrana):
nadejcle
- soerstu. Cuvintele din prima ca
tegorie sunt adesea preferate de lite
ratura, mai ales de poezie: celelalte
sunt mai ncutre ~i apar mai des 111
limbajul stiintific. 1n stilul oficial etc.
Limbajul standard este aspectul eel
ma: uni tar al unei limbi date, obtinut
prin respectarea normelor de scriere
si pronuntare, gramaticale, lexicale si
stilistice. Estc hrnba cultivata 1n ?COa
la ?i folosita preponderent In mijloa
cele de cornurucare 1n masa ?I In si
tuatiile oficrale.

rr

96

Vedenia lui Julien OspitalieruO

LEXIC: sinonime
1. Gasiti sinonime pentru cat mai multe din sensurile ur

matoarelor cuvinte polisemantice: cantec gura a primi

a spune tartar. De exemplu: inima are ca sinonime 1. cord;
2. suflet; 3. cupa etc.
2. Puneti Tn valoare ,,zona de interferenta" dintre doua
cuvinte polisemantice cuvent ?i verbs -, observand Tn
care dintre sensurile lor acestea sunt sinonime ?i ln care nu.
3. Grupati cuvintele din lista de mai jos in perechi de si
nonime, Tn care un termen sa fie mai vechi ?i de origine ne
latina, iar celalalt mai nou ?i de origine (neoilatina (= pre
luat din limbile romanice sau din latina): ciudat obisnuit
pofta veac apetit secol leac comun dobitoc a
nara animal straniu a povesti medicament.

NIVEL STILISTIC ~I TEXTUAL: registre stilistice

Limbajul variaza ?i Tn functie de situatia de comunicare,

de raporturile dintre interlocutori (distante, neutre sau
apropiate; de egalitate sau de inegalitate), de domeniul
?i obiectul cornunicarii. Registrele stilisticesunt varian
te ale limbii specializate Tn functie de criterii sociolingvis
tice ?i culturale. Dupa situatia de comunicare, limbajul e
informal (direct, spontan, marcat afectiv) sau formal
(oficial, ceremonios, mai impersonal); vezi ?i p. 27.
Limbajul cunoaste si opozitia popular I cult, In raport cu
nivelul de educatie ?i cultura al vorbitorilor. Limbajul
popular, predominant oral, se rnanifesta concret prin
graiurile rurale, traditionale, dar ?i (preponderent Tn me
diul orasenesc) prin argouri.

I
rtin

lui
tul
e?

Unitatea 2

Limbajul cult cuprinde registrul standard, dar si limbaje de specialitate(sti

intifice, juridice etc.), ca ?i un registru solemn, oficial, lnalt. Limbajul colocvial
(sau familiar) este un registru interme
diar lntre eel standard ?i eel popular: cu
trasaturi de oralitate afectiva, dar mai pu
tine abateri de la norme. Jargoanele
tehnice sunt variantele colocviale ale lim
bajelor de specialitate.

Dua
I In
nu.
si
he
1re

1. Exemplele urrnatoare se refera la acelasi

tip de act (de alungare), enuntat In registre
lingvistice ?i din perspective diferite:
limbaj oficial, solemn: Va aducem la cu
nostinta ca este absolut indezirabila conti
nuarea prezentei durnneavoastra In aceasta
incinta.
limbaj de specialitate (discurs lingvistic,
comentariu asupra enuntului): Actul de vorbi
re (care se poate realiza printrun imperativ)
este In acest caz o exhortatie, al carei contur
intonational permite interlocutorului sa recu
noasca intentia ostila a ernitatorului.
limbaj cult, standard: Va rog sa ie?iti de
aici imediat!
limbaj familiar: Mai, ie?i afara ! Hai, stergeo rapid!
limbaj argotic: uscheala, ba ! Plirnba
ursu'!

limbaj popular (diverse variante regionale): Dute, ma, daicisa ! I Dati. bre, diaisi !

~eru~

ur
1i
'rd;

it

lncercati sa gasiti asemenea echivalente,

In cat mai multe registre diferite, pentru: a. o
formula de salut ?i I sau de rnultumire (,,Buna
ziua"; ,, Multurnesc mult"); b. o caracterizare
neqativa. de tipul ,,Omul asta e nebun".
2. ldentificati registrele de limbaj pe care
le folosesc personajele lui Caragiale In frag
mentele urrnatoare si cornentati adecvarea
lor la contextul comunkarii:
a.

nice,

Ei a?! am zis eu.

Era dracul, ascultarna pe mine.
O fi fost, am raspuns eu, dar daca e asa. pocov
atunci dracul te duce, se vede ?i la bune ...
(La hanul lui Manjoal)

b. Draga Costica, viu la tine sigur, ca nai sa ma re

fuzi; stiu cat pot conta pe arnicitia ta si numi permit a
rnandoi un moment ca in cazul de fata, fiind vorba,
rnanteleqi, de o chestiune care ma intereseaza in asa

Lumi fantastice

grad, !neat daca nas fi pe deplin convins ca tu, care

miai dovedit totdeauna, fara sa dezrninti niciodata 0
afectiune, ce pot zice ca la randul meu ... in fine ...
In fine zice Ionescu am lnteles... Nu trebu
ia sa ma iei asa departe. Vii sa ma rogi pentru vreo loa
za de elev deai mei.

(Lan.tu/ slabiciunilot')

c. - Am auzit, draga, zice Doamnei nevasta directo

rului, ca ati fostara cam bolnavioara] Mia parut grozav
de rau ... lncai ziceam lui dom' profesor, amicul nostru,
zic: vezi dumneata, daca o printesa ?i tot nu se poate
pune cu voia lui Dumnezeu; dar noi astia ! ... Dar acu
teai facut bine ... Se vede ... Fie ca frurnoasa esti ! sa
nuti fie de deochi ! sa traiesti ! ...
Tot de-odata unul din copiii domnului director, care
privesc foarte curiosi pe suverani, i?i scobeste o nara cu
degetul. Mama ii da o palma peste maria.
Nu tie rusine sa bagi rnanan nas! ... sezi fru
mos! te vede Madam Carol!
(25 de minute ... )

3. Transpuneti In registru standard enun

turtle de mai jos:
La interviu a dato in bara cu mistourile lui, na ti
nut treaba.
Mi sa acrit de tipi naspa gata sa sara la poceala si
de fatuci cu fite.
Masina e super, pretu' rarnane la mica tnteleqere.
Toti is niste fraieri, dar trebuie bifat si dreptul lor
de asi da cu presupusul.

4. ldentificati registrele stilistice utilizate ln

cele doua fragmente jurnalistice de mai jos
(reprezentand lnceputul unor editoriale). Ca
rui tip de cititor Ti corespunde fiecare dintre
cele doua optiuni stilistice?
a. Nea Gheorghe, teai ars! Daca esti sarac sau sorner
?i te gande?ti sa te salvezi cu o ma?ina de Iacut dopuri,
poti sati iei adio de la capitalism. Ai parte de ultima do
vada ca guvernul te uraste ?iti pune talpi. Cine te cre
deai tu, neam de rnanivela? Tiai tacut firrna?
b. Saptarnana trecuta am calatorlt, de la Suceava la
Bucuresti, cu trenul 1642. Tren accelerat, bilet de clasa
lntai. Recomand o asemenea calatorie tuturor patrioti
lor rornani scanoalizati de nedreptatile istorice la care
am fost supusi dea lungul zbuciumatei noastre istorii.
in exercitiul 1 de la p. 90, textele apartin lui Nicolae
salcescu (a.), lui Eugen Lovinescu (b.) ?i Stolnicului
Cantacuzino (c.). Textul de la exerdtiul 5, p. 91, este
din Levantul lui Mircea Cartarescu.

..