Sunteți pe pagina 1din 58
Evaluare Unitatea 2
Evaluare
Unitatea
2
••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Graf1c~ de Salvador DaH
50
puncte
1.
Redactati o fila de jurnal de lecture pentru
un text stu­
diat In aceasta unitate sau citit de voi ca lecture particulara
care poate f i Tncadrat ln tema ,, Lumi fantastice". Argumen­
tati alegerea textului.
40
puncte
2. Rezolvati. la alegere,
una dintre urrnatoarele cerinte:
a. Scriet i
o naratiune
de 10- 15
randuri
despre o tntarn­
plare fantastica traita,
auzita sau irnaqinata de voi.
b. Descriet i,
ln 10- 15
randuri,
lucrarea
lui
Salvador
Dali
reprodusa ln aceasta pagina ~i dati­i un titlu care vi se pare
potrivit.
10 puncte
3. Scrieti cinci adject ive care sa apartina carnpului
seman­
tic al fantasticului.
t a t e a Lun1i L fa.nta.stice
t
a
t
e
a
Lun1i
L fa.nta.stice

Un

popas

primejdios

••••••••••••••••••••••••••••••••••••

PENTRU

iNCEPUT

1. Amintiti­va o lntarnplare ciudata. greu de explicat, pe

care ati trait­o, la care ati asistat sau care v­a fost relatata. Povestiti­o in scris, intr­o forrna succinta. Tn cateva fraze.

Dati colegei sau colegului povestirea voastra,

un titlu care sa sugereze cat mai bine despre ce fel de intam­

plare este vorba. Discutati lrnpreuna titlurile propuse ?i con­ veniti asupra variantelor care vi se par cele mai potrivite.

2. Cititi titlurile tuturor povestirilor elevilor din clasa.

transcriindu­le pe tabla. Grupati­le ln functie de:

pentru a­i gasi

I on

Luca

Caragiale

(1852­

1912), drarnaturq ?i prozator Provi­ ne diutr­o farnilie modeste. cu post­ bile ascendente straine, qrecesn sau albaneze. race scoala pnmara rn 01a­ sul in aproo.erea caruia so nascuse. Ploiesti, apoi se instruieste in aria

d1c1mdl!Ct1 la Conserv.rtorul d111 Bucu­ resti. V1a!d lu: c plma de meandre, ca

?I canera lit erri rcJ. t ucre a za, cu int e r ­

rnitente,

mai ales m teatru ?i 111zid11s­

uca. 111 1870 sc anqejeaza sufleor ?I cop.st la Teatrul Na!ionrll cl111

Bucuresti In 1888 1889 este director general al teatrelor, Iuncue din care

e nevort Sil se retrngcJ duoa 11u11ic11 un an Cr1 11.:i11st colaboreaza dP a Jun

gul vicJi1 la numeioase

d1feritc culon poliuce. De asemenca,

edrleaza ~i uneon scne de unul sm­ gur qazete, dintre Gire cea rnai cu noscuta este Moftul rotn.tn, aparutd

in doua intervale, 1n 1893 )I m 1902­

1903. Fire unpulsiva, reusestc sa 1?1

taca multi dusmaru rn epoca. Acuzat la un moment dat de plagiat, cljunqe protagonist al unui rasunator proces ilterar. Nernulturnu de felul in care era privit de contcrnporaru, se exi­ leaza din '1906 la Berlin, pdstr;md tnsa vii leqaturile cu pnetenu din Ro m o1111a . In 1908 a r e c hia r o cu n oa ­ sa tentative de a intra m politica rornaneasca. lansandu­se mtr­o earn­ panie electorala. Moare la Berlin,

qazcte.

de

• nat ur a lnt arnplarii evocat e Tn ti t lu;

• prezenta sau absents persoanei

I in titlu.

LA HANUL

de I. L. Caragialc

LUI MANJOALA

Un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala

de-acolea,

o postie: in buiestru potrivit, un

ceas ~i jumatate

han ~i-1 odihnesc trei sferturi de ceas

zica, un sfert ~i cu trei, un ceas, ~i pana-n Popesti unul si ju-

matate, fac doua ~i jurnatate

Am cam

intarziat

de asteptat, ma asteapta A~a socotind in gand, am ~i vazut de departe,

o ba-

taie buna de puses, lumina multa la hanul lui Manjoala, adi-

ca, asa-i rarnasese numele; acum era hanul Manjoloaii -

Zdraviinii ferneie ! ce a facut,

ce a dres, de uncle era cat p-aci sa le vanza hanul cand traia barbatu-sau, acuma s-a platit de datorii, a dres acaretul, a mai ridi ca t un gr a jd d e p ia t r a, ~i Inca sp un t o t i ca t r eb ui e sa a ib a ~i parale bune. U nii o banuiesc ca o fi gasit vreo cornoara .

omul murise de vreo cinci ani

pana-n Popestii-de-sus,

daca-i dau graun~e la merge. Care va sa

Buiestrasu-i

bun

Acu sunt sapte trecute: al mai

dar in sfarsir !

ca la

tarziu pana la zece, sunt la pocovnicu Iordache

trebuia sa plec mai devreme

altii, cii urnbla cu fermece. Odata au vrut s-o calce talharii . S-au apucat sa-i sparga usa, Unul dintre ei, al mai voinic, un

om cat un taur, a ridicat toporul

Frate-sau a dat sa

vorbeasca, dar n-a putut - arnutise, Erau patru insi. L-au pus pe mort in spinarea Jui frate-sau, ~i ceilalti doi I-au apu- cat de picioare, sa-1 ingroape undeva departe. Cand sa iasa

cat jos. L-au ridicat repede ! era mort

si cand a tras cu sete, a pi-

Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I dupa ce refuzase invitatia la sarba­ tornea ce i
Unitatea
2 ­
Lumi fantastice
I
dupa ce refuzase invitatia la sarba­
tornea ce i se preqatea in \ara la trn­
din curtea hanului, Manjoloaia incepe sa strige pe fereastra:
plirurea varstei de 60 de ani. Evocan­
le celor care I­au cunoscut. adesea
contradictorii. portretizeaza un om
deosebit de inteligent ?i capricios.
Traseul creauei e lntortocheat. Prima
hotii ! si-n fata-le, iaca zapciul cu mai multi insi ~i cu patru
dorobanti calari, Striga pomojnicul: ,,Cine-i ?" Horii cei doi,
fugi care-ncotro ! rarnane mutul cu frate-sau mort In carca.
Acu, ce te faci la cercetare? Toata lumea stia ca murul vor-
beste ; cui putea sa-i tread prin cap ca mutul nu se preface?
opera notabila,
O noapte furtunoasa,
are numai doua reprezentatii (1879),
fiind scoasa de pe afis din pricina
presiunilor politice ?i a disputei dintre
autor ?i directorul
teatrului, Ion
Ghica. Abia in 1884 piesa 0 scrisoare
L-au batut pana l-au srnintit, ca sa-i vie glasul la loc - degea-
ba. De atunci li s-a taiat pofta flacailor sa mai cak e hanul
Pana sa-rni tread toate astea prin minte, am sosit. 0
suma de cara poposesc in curtea hanului; unele due la vale
cherestea, altele porumb la deal. E o sears aspra de toamna.
oierdut« se bucurs de succes atat la
public, cat si la critica dramatica. insa
urmatoarea comedie. 0-ale carnava-
lului (1885), e fluieratd. Caragiale 1?1
Chirigiii se-ncalzesc pe langa focuri
de aceea se vedea ata-
ta lumina de departe. Un argat imi ia calul in primire sa-i dea
graunte la grajd. lntru in carciuma, uncle fac refenea oameni
multi, pe cand doi tigani sornnorosi, unul cu lauta ~i altul cu
surpr inde contemporanii
prin repeta­
te schirnbari de traseu: de la comedie
la drama si la nuvelistica surnbra,
apoi la proza scurta cornice ?i. in cele
din urrna, la povestiri fantastice.
Aile repere bibliografice: volumul
Teatru (1889) cuprinde prinopalele
comedri ale autorutui, iar M omente
( 1901) reuneste majorilatea schitelor
cornice.
cobza, tarlaie intr-un colt olteneste.
Mi-e foame si frig-
m-a
razbit umezeala.
- U nde-i cucoana? intreb pe baiatul de la taraba,
- La cuptor.
- Trebuie sa-i fie mai cald acolo, zic eu si tree, printr-o
salita, din carciuma in bucararie ;
Foarte curat in bucatarie
~i abur, nu ca in carciuma,
de
cojoace, de cizme ~i de opinci jilave - abur de pane calda,
Manjoloaia priveghea cuptorul
- Bine v-arn gasit, cocoana Marghioalo.
- Bine-ati venit, cocoane Fanica,
lea,
- Mai s-o fi gasind ceva de rnancare ?
un
- Pentru
oameni
de omenie ca dumneata,
si la miezul
e la
noptii,
Si repede coana Marghioala da porunca unei cotoroante
JU­
mar
sa puie de masa-n odaie, ~i pe urrna s-apropie de codon lava-
tra, si zice:
cam
- Uite, alege-ti.
r!
ba-
adi-
Cocoana Marghioala era [rumoasa, voinica si ochioasa,
stiarn, Niciodata insa de cand o cunosteam - s-o cunostearn
de mult: trecusem pe la hanul lui Manjoala de atatea ori, Inca
de copil, pe cand traia raposatul taica-rneu, ca pe acolo n-era
drumul la targ - niciodata nu
mi se paruse mai placuta
Eram tanar, curate! si obraznic, mai mult obraznic decat cu-
ratel. M-am apropiat pe la stanga ei, cum era aplecata spre
vatra, si am apucat-o peste mijloc; ajungfind cu maria de bra-
tul ei drept, tare ca piatra, m-a-rnpins dracul s-o ciupesc.
- N-ai de lucru? zice femeia si s-a uitat la mine chioras
Dar eu, ca s-o dreg, zic:
- Strasnici ochi ai, coana Marghioalo
!
- Ia nu ma-ncanta: mai bine spune ce sa-ti dau.
at
sa
- Sa-mi dai
sa-rni dai
Da-rni
ce ai dumneata
L-au
apu-
- Zau
Si eu, oftand:
a iasa
- Fie, ca strasnici ochi ai, coana Marghioalo !
43 •
- Da dad. te-aude socru-tau? - Care socru ? de unde stii ? - D
-
Da dad. te-aude socru-tau?
-
Care socru ?
de unde stii ?
-
D um n e ata ga nd e~t i ca,
d aca t e - a sc u n z i
sub caciula, nu te mai vede nimini
ce faci
asa-ntr-o parte pe pat, sa trag 0 tigara cu ale
din urrna picaturi chihlibarii din pahar, si ma
uitarn, pan fumul tutunului la cocoana Mar-
ghioala, care-mi sta pe scaun in fa\a si-rni fa-
Nu te duci la pocovnicu Iordache sa te logo-
cea tigari. Zic:
desti cu fata a mai mare?
Aide, nu te mai
- Fie, cocoana Marghioalo, strasnici ochi
uita a~a la mine; treci in odaie la masa,
ai !
Stii
ce?
Multe odai curate ~i odihnite am vazut in
- Ce?
viata mea, dar ca odaia
aceea
Ce pat! ce
-
Dacii nu te superi, sa-rni mai faca o ca-
perdelute ! ce pereti ! ce tavan ! toate
albe ca
fea;
da
laptele. Si abajurul si toate cele lucrate cu igli-
ta in fel de fel de fete
~i cald ca subt o aripa
Si razi !
zice:
nu a~a duk e
Cand vine jupaneasa cu cafeaua,
de closca
~i un miros de mere
~i de gutui
- Cocoana,
durnneavoastra stati de vorba
Am vrut sa rn-asez la masa si, dupa obiceiul
apucat din copilarie, m-am intors sa vaz inco-
tro e rasaritul, sa ma-nchin. M-am uitat cu ba-
aici
nu stiti ce-i afara
- Ce
e?
- S-a pornit un vant de SUS
vine prapad,
gare de seama de jur imprejur pe toti peretii -
nici o icoana. Zice cocoana Marghioala:
- Ce te uiti P
Arn sarit drept in picioare ~i rn-am uitat la
ceas: zece si aproape trei sferturi. fn loc de o
jumatate de ceas, statusern la han doua ceasuri
Zic:
~i jumatate ! Vezi ce e cand te-ncurci la vorba ?
- Icoanele
U ncle le ~~i?
- Sa-mi scoata calul !
Zice:
- Cine?
Argatii s-au culcat.
- Da-le focului de icoane ! d-abia prasesc
- Ma due eu la grajd
cari si paduchi de lemn
- Ti-a pus ulcica la pocovnicu ! zice co-
Ferneie curata !
M-am asezat la masa fa-
candu-mi cruce dupa datina, cand deodata, un
racnet: calcasern, se vede, cu potcoava cizrnii,
pe un cotoi batran, care era sub masa. Cocoa-
na Marghioala sare repede ~i deschide usa de
perete ; cotoiul suparat da navala atara, pe
cand aerul rece napadeste-nauntru ~i stinge
lampa. Canta chibriturile pe bajbaite ; caut eu
coana pufnind de ras ~i tinandu-rni calea la
use.
Am dat-o binisor la o pan e ~i am iesit pe
prispii. fn adevar, era o vreme vajnica
Focurile chirigiilor se stinsesera; oameni si
vite dormeau pe coceni, varandu-se cuminti
unii-ntr-altii jos la parnant, pe cand pe SUS
prin vazduh urla vantul nebun.
incolo, cauta cocoana-ncoace -
nit piept in piept pe-ntunerec
ne-am intal-
- E vifor mare, zise cocoana Marghioala,
Eu, obraznic,
o iau bine-n brate si-ncep s-o pup
Cocoana
infiorata si apucandu-rna strans de mana ; esti
prost? sii pleci pe vremea asta ! Mai de noap-
mai nu vrea, mai se lasa; ii ardea obrajii, gura-i
era rece si i se zbarlise pe Ianga urechi puful
te aici; pleci mane pe lurnina.
- Nuse poate
piersicii
fn sfirsit iaca jupaneasa aduce tava
Mi-am
tras maria cu putere;
am mers
la
cu dernancare si cu o lumanare. Pesemne om
fi cautat mult chibriturile,
ca tilindrul
lampii
se racise de tot. Am aprins-o iar
Buna mancare ! pane calda, rata fripta pe
varza, carnati de puree! prajiti, si niste vin ! ~i
grajd; cu mare greutate am desteptat un argat
~i mi-am gasit calul; I-am inchingat, I-am tras
la scara ~i m-arn suit in odaie sa-rni iau noap-
cafea turceasca ! si ras si vorba ,
halal sa-i fie
te buna de la gazdii. Femeia, dusa pe ganduri,
sedea pe pat cu caciula mea in mana, 0 tot in-
vartea s-o rasucea.
cocoanii Marghioalii ! Dupa cafea, zice coto-
- Cat am de plata P am intrebat.
roantii:
- fmi platesti cand treci inapoi, raspunse
- Spune sa scoata o jumatate de tamaioasa
Grozava tamaioasa
!
Ma apucase un fel
de arnorteala pe la incheieturi; rn-arn dat
gazda, uitandu-se adanc in fundul ciiciulii.
Si pc urma se ridicii in picioare ~i mi-o 'in­
tinse. Mi-am luat caciula ~-am pus-o-n cap,
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice Roberto Matta (1912­ 2002), Tnd oi al a cil
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
Roberto Matta (1912­ 2002),
Tnd oi al a cil l il t or ul ui
a~a cam la o parte. Zic, privind pe femeie drept
In lumini, care-i sticleau grozav de ciudat:
- Sarut ochii, cocoana Marghioalo !
- Umbla sanatos !
M-am aruncat pe sea; jupaneasa batrana
mi-a deschis poarta, ~i am iesit. Rezemat cu
bubuituri In urechi. Am baut prea mult!
m-am gandit eu, dandu-rni caciula mai pe
ccafa ~i ridicandu-rni fruntea spre cer. Dar
vartejul norilor rna arnetca ; ma ardea sub
coastele din stanga, Am sorbit in adanc van-
tul rece, dar un junghi m-a fulgerat pan tot
co-
palma stanga pe coapsa calului, mi-am inters
la
inapoi capul: peste zaplazul inalt se vedea usa
odaii deschisa, si in deschizatura, umbra alba
cosul pieptului de colo pana colo. Am aplecat
iar barbia. Caciula pares ma strangea de cap
ca o menghinea; am scos-o ~i am pus-o pe
t pe
a femeii
adurnbrindu-si
cu
maria
arcurile
oblanc
Mi-era rau
N-am facut bine sa
sprancenelor. Am tinut la pas incetinel, fluie-
plcc ! La pocovnicu Iordache trebuie sa doar-
rand un cantec de lume ca pentru mine sin-
gur,
pana cand, cotind dupa zaplaz
sa-rni
ma toata lumea: m-or fi a~teptat; pe vremea
asta, or fi crezut oamenii, fireste, ca n-arn fost
Am indernnat calul care
se-rnpletecea parca bause ~i el
Dar vantul s-a mai potolit;
s-a luminat
a
;q t1
apuc drumul, mi s-a ascuns vederea cadrii.
Am zis: hi! la drum! si mi-am facut cruce;
atunci, am auzit bine usa bufnind ~i un vaiet
de cotoi. Gazda mea stia ca nu o mai vaz, in-
trase degrab in caldura ~i apucase pe cotoi cu
usa, desigur. Afurisit cotoi ! se tot vara pantre
picioarele oamenilor.
Safi mers o bucata buna de drum. Viforul
crestea scuturandu-rna de pe sea, in inalt,
nori dupa nori zburau opaciti ca de spaima
unei pedepse de mai sus, unii la vale pe dede-
subt, altii pe deasupra la deal, perdeluind In
clipe largi, cand mai gros, cand mai subtire,
lumina ostenita a sfertului din urrna. Frigul
ud ma patrundea; simteam ca-mi 1ngheata
pulpele ~i bratele. Mergand cu capul plecat ca
sii nu ma-nece vfintul, incepui sa simt durere
prost sa plcc
ploaie; lurnina cetoasa ; incepe sa cearna ma-
~oap-
runt si-ntepos
Imi pun iar caciula
Deo-
data sangele incepe iar sa-mi arza peretii ca-
pului. Calul
a obosit
de tot;
gafaie de-necul
ers
la
vantului. ii Strang In calcaie, Ii dau 0 lovitura
argat
r tras
hoap-
de biciusca; dobitocul face cativa pasi pripiti,
pe urrna sforaie ~i se opreste pe loc ca ~i cum
ar vedea in fata o piedica neasteptata. Ma
nduri,
uit
In adevar, la cativa pasi inaintea calului
.ot in-
zaresc o mogandeata mica sarind ~i to-
paind
ra?
Un dobitoc !
E prea mica
Ce sa fie?
Fia-
punse
Pun mana pe revolver;
~lii.
atunci auz tare un glas de caprita
Indemn
i-o in-
calul cat pot: el se-ntoarce-n Joe ~i porne~-
n cap,
la cerbice, la Irunte ~i la tample fierbinteala ~i
te-napoi. Cativa pasi
~i iar sta sforaind
Iar caprita ii opresc, ii intorc, ii dau cateva pat! Am strivit iedul ! Pun
Iar caprita
ii opresc, ii intorc, ii dau cateva
pat! Am strivit iedul ! Pun mana iute la desa-
lovituri, strangandu-l din zabala. Porneste
ga: desaga goala -
am pierdut iedul pe drum!
Cativa pasi
Iar caprita
Norii
s-au subtiat
Calul se scoala scuturandu-si capul ca de bui-
de tot: acuma
vaz ca t se poat e d e bin e. E o ca-
maceala; se ridica in doua picioare, se smuces-
prita mica neagra; aci merge, aci se-ntoarce:
te-ntr-o parte ~i ma tranteste-n
partea ailalta;
arunca din copite; pe urrna se ridica-n doua
picioare, se repede cu barbita in piept ~i cu
fruntea inainte sa-rnpunga, ~i face sarituri de
necrezut ~i mehaie ~i fel de fel de nebunii. Ma
dau jos de pe cal, care nu mai vrea sa mearga
pe urrna 0 ia la goana pe camp ca de streche si
piere-n intunerec.
Pe cand ma ridic zdrunci-
nat, auz fosneala pantre coceni si un glas de
om din apropiere, tare:
in ruptul capului, ~i-1 apuc scurt de capastru ;
ma aplec pe vine-n jos: ,,Ta-ta!" ~i chem ca-
prita cu rnana parca as vrea sa-i dau tarate.
Caprita se apropie zburdand mereu. Calul
sforaie nebun, da sii smuceasca; ma pune in
genunchi, dar il tiu bine. Caprita s-a apropiat
de mana mea: e un ied negru foarte dragut,
care se lasa bland sa-l ridic de jos. L-am pus
in desaga din dreapta peste niste haine. in
vremea asta, calul se cutrernura ~i dardaie din
toate incheieturile ca de frigurile rnortii.
- Tiu! Ta-ta! Ptfiu ! Uciga-te toaca, du-
ce-te-ai pe pustii !
- Care-i acolo? strig eu.
-
Om
bun!
-
Care?
-
Gheorghe!
-
Care Gheorghe?
-
Natrut
Gheorghe Natrut, care pazes-
te la coceni.
- Da nu vii incoace?
- Ba, iaca viu.
Si, dintre coceni, se arata umbra omului.
Am incalecat
Calul a pornit nauc,
- Ma rog, frate Gheorghe, unde suntem
De mult acum, mergea ca prastia sarind
peste gropi, peste rnosoroaie, peste busteni,
fara sa-l mai pot opri, fara sa cunosc locurile ~i
fara sa stiu unde ma ducea. in goana asta, cand
la fiece clipa imi puteam frange gatul, cu tru-
noi aicea?
am ratacit cu viforul
asta dru-
mul.
- Da unde vreai dumneata sa mergi?
- La Popestii-de-sus,
- Ehei ! la pocovnicu Iordache.
pul inghetat si capul ca-n foe, ma gandeam la
culcusul bun pe care-I parasisern prosteste
- Ei,
da.
- Apoi, n-ai ratacit drumul
da mai aide
De ce?
Cocoana Marghioala mi-ar fi dat
furca pana-n
Popesti
Aicea esti d-abia in
mie odaia ei, aminteri nu ma poftea
Iedul se
Haculesti.
misca in desaga sa se aseze mai bine; mi-am
intors privirea spre el: cuminte, cu capul des-
- in Haculesti ? am zis cu bucurie. Atunci,
sunt aproape de hanul Jui Manjoala
tept scos afara din desaga, se uita ~i el la mine.
- Uite-l colea; suntem la spatele grajdului.
Mi-am adus aminte de alti ochi
Ce prost
- Hai de-mi arata drumul, sa nu-mi rup
am fost !
Calul se poticneste: ii opresc
in
sila; vrea sa porneasca iar, dar cade zdrobit in
genunchi. Deodata, printr-o spartura de nor
se arata felia din urrna aplecata pe o rana. Ara-
tarea ei m-a ametit ca o lovitura de maciuca la
gatul tocm-acuma.
Ratacisem vreo patru ceasuri
in cativa pasi am ajuns la poarta. La odaia
cocoanii Marghioalii lumina, ~i umbre misca
pe perdea
A avut parte cine stie ce alt dru-
mir. Mi-era in fa~a
Atunci sunt doua luni pe
cer ! eu merg la deal: luna trebuie sa-rni fie-n
spate! Si mi-am intors repede capul, s-o vaz
pe cea adevarata
Am gresit drumul ! merg la
vale
U nde sunt? Ma uit inainte: porumbis-
te cu cocenii netaiati; la spate, camp larg. imi
fac cruce, strangand de necaz calul cu pulpele
arnortite, ca sa se ridice - atunci, sirnt 0 zvac-
met mai intelept de patul eel curat ! Eu oi fi
ramas sa capat vreo lavita langa cuptor. Dar
noroc ! cum am ciocanit, m-a $i auzit. jupa-
neasa batrana a alergat sa-rni deschiza
Cand sa intru, ma-rnpiedic pe prag de ceva
moale - iedul
tot ala! era iedul gazdii
neala puternica langa piciorul drept
Un ti-
mele ! A intrat ~i el in odaie ~i a mers sa se cul-
ce cuminte sub pat.
) I Unrtatea 2 ­ Lumi fantastice I Ce sa spui ? Sti a fe
)
I
Unrtatea
2 ­
Lumi fantastice
I
Ce
sa spui ?
Sti a fe m e ia
ca m a-n t orc?
Patul era ne-
Tocma-ntr-un tarziu, intr-o noapte limpe-
ori se
sculase de dimineata
?
de de iarna, pe cand sedearn cu socru-rneu la
desfacut.
lafuri, dupa obiceiul de la tara, dinaintea unui
-
Cocoana Marghioalo ! atat am putut sa
z ic, si vra nd sa mul t urn esc lui Dumn ez eu ca
m-a scapat cu viata, am dat sa ridic dreapta
spre frunte.
Cocoana mi-a apucat repede mana si, dan-
borcan de vin, aflararn de la un ispravnicel,
care sosea cu curnpararuri din ora~, cii despre
ziua statuse sii fie foe mare la Haculesti: arse-
se pana-n pamant hanul lui Manjoala 1ngro-
pand pe biata Marghioala, acu harbuita, subt
du-rni-o in jos, m-a luat cu toata puterea in
un morman urias de jaratic.
brate.
Parca vaz inca odaia ceea
-
A bagat-o in sfaq it la jaratic pe
matra-
.
cuca ! a zis socru-rneu
razand.
Ce pat!
ce perdelute !
ce pereti !
ce
tavan !
toate albe ca laptele. Si abajurul
si
toate cele lucrate
cu
iglita
in
fel
de
fel
de
fete
~i cald ca subt o aripa de closca
~i un
miros de mere ~i de gutui
Si m-a pus sa-i povestesc iar istoria de mai
SUS pentru a nu stiu catea oara. Pocovnicul 0
tinea intruna cii in fundul caciulii irni pusese
cocoana fermece ~i cii iedul ~i cotoiul erau
totuna
A~ fi stat mult la hanul
Manjoloaii,
daca
- Ei a~! am zis eu.
nu venea socru-meu, pocovnicu Iordache,
Dumnezeu sa-l ierte, sa ma scoata cu taraboi
de acolo. De trei ori am fugit de la el inainte
de logodna si m-am inters la han, panii cand,
batranul, care vrea zor-nevoie sii ma ginereas-
d , a pus oameni de m-au prins ~i m-au dus
legat cobza la un schit In munte: patruzeci de
zile, post, matanii si molitve. Am iesit de-aco-
lo pocait: m-am logodit si m-am insurat,
- Era dracul, asculta-rna pe mine.
­ 0 fi fost, am raspuns eu, dar dacii e asa,
pocovnice, atunci dracul te duce, se vede, ~i la
bune
- Yntai te dii pe la bune, ca sii te spurce, si
pc urrna stie el uncle te duce
- Da dumneata de unde stii ?
I
- A sta nu-i tr eaba ta, a raspuns barrfinul; (
asta-i alta caciula !
_/.
Note lexicale
pestle (corect post a), sf. (m text) urutate de rnasuia a drstantelor 111
trecut, de aproximauv 20 km
"-·
buiestru, s.n. ­ mers al
rele de pe aceeasi partc
calului.
in care accsta i~i mises s.multan
prooa­
buiestras,
s m
cal care merqe 111 buiestru
pocovnic (corect polcovnic), s.rn (mv ) ­ grad rmhtar corespunzator ce­
lui de colonel
acaret, s.n. ­ construcue auxihara intr­o qospodane
zapciu, s.m. (lnv.) (in text) agent de polrtie
dorobant, s.m. (inv.) ­
pomojnic, s.rn
(inv) ­
daia
chirigiu,
s.m
(mv.)
(in text) jandarrn
functionar din admtrustratra locala
caraus, persoana care transporta cu caruta oarneru
·~ca
sau rnarfuri
refenea.
s. f.
­
chef
dru-
iglita.
s.I.
-
ac de ciosetat
oi fi
zaplaz, s.n
Dar
nu/ Jui M linjoala s­a pu­
cerbice.
o bl a n c ,
sf.
­
qard
parte din spate a qatului, ceafa. qrumaz
Jupa-
s.n.
p a1 t ea de dm a inte i1 s P11, mc.11 11d1cr1t,i 51 m covo u t a
t
in
,
­
pentru
prima
oara
molitv a .
s.f.
­
ri 1g aciune
o rt o d oxa nt 1trl de nu ­c t pent ru 1erta 1ei1 p.i<"
za
., Revista ilustrata ,,Ga-
tcloi
ceva
ta Sateanului". Textul
a fost
a sed ea la lafuri ,
loc. vb.
a
pr1lr1vrag1
rit m volumele
Momente
~azdii
ispravnicel,
s m
(inv.)
subaltern al vatatului Celle supraveqhe 1 1111HKc1
1) ~· Nuvele, povestiri
e cul-
a 1ga !i l o r
p e m o5 11
m atr ac uc a. s. f .
l eme1e ur~ t a, pr oest a. vulga ra, ~111cat"
/
DISCUTAREA TEXTULUI • Timpul in naratiune 1. Ce distanta in timp credeti ca exists tntre
DISCUTAREA TEXTULUI
• Timpul in naratiune
1. Ce distanta in timp credeti ca exists tntre momentul
desfa?urarii actiunii din La hanul lui Manjoala ?i momentul
relatarii acesteia? Discutati, aducand argumente
din text.
2. Ce timp verbal predornina de requla intr­o naratiune?
I Dictionar literar
3. Recititi cu atentie textul, urrnarind alternanta timpuri­
Timpul povestit, timpul povestirii
lor verbale:
trecut (perfect campus, perfect simplu, imper­
terrneru
care se refera
In mtervalul
de tirnp
In care se petrcc evenimcn­
fect, mai mult ca perfect), prezent, viitor. Care dintre aces­
tea au o pondere mai mare in text?
t ele
naral e
?i
la
intervalul
de
timp
4. In ce portiuni ale textului relatarea la prezent capata o
in
care
se
petrece
actul
povesnrii.
Timpul povestini este aproape
intot­
pondere deosebita? Alegeti trei fragmente care vi se par
ilustrative.
deauna
ultouor
timpului povestit, In­
t
re cele
doua
mtervaluri
exrstano
o
5. Exernplificati cu citate din text fiecare dintre urrnatoa­
drstanta
temporala
mai mica sau 111a1
rele functii pe care le poate indeplini prezentul narativ:
mare.
Exceptie
lac situauile
rare
In
• reflecta gandurile personajului­narator;
care
naratoi ul
relatcaza
faptele
pc
•ii pune pe cititor in situatia de ,,a se pune in pielea" per­
mdsu1·(J
ce ele se petroc,
eel, de exem­
sonajului­narator, de a imparta?i impresiile ?i trairile acestuia;
plu,
un cramic
sporuv
la radio
sau
la
televrziune.
• ii plaseaza pe cititor in pozitia de ,,spectator", ca ?i cum
ar urmari, ca la cinematograf, faptele relatate.
6. Adverbul de timp acum sernnifica de requla un mo­
ment care coincide cu eel al relatarii (,,in momentul de
fata "). De aceea, el se asociaza cu verbe la timpul prezent.
In eel de al doilea paragraf al textului, el determina insa un
verb la imperfect: ,,Acuma era hanul Manjoloaii". Cum ex­
plicati aceasta particularitate? Discutati, pornind de la suges­
tiile de mai jos:
• ,, acuma" nu se refer a la timpul povestirii, ci la timpul
povestit;
• utilizarea speciala a acestui adverb semnaleaza momen-
tul central al relatarii.
vizita personajului­narator
la hanul
lui
Manjoala;
• folosirea lui ,,acuma" indica, lrnpreuna cu alte elemen­
te din text, faptul ca naratorul­personaj retraieste cu inten­
sit ate lntarnplarile
prin care a trecut mai demult;
• cititorul este indemnat sa se desprinda de timpul real in
Desen de N. S. Petrescu
care citeste ?i sa se transpuna in timpul fictiv al desfasurarii
evenimentelor narate, ca ?i cum ar fi de fata la acestea.
7. In paragraful care incepe cu ,,Multe
odal
curate ?i
odihnite
" majoritatea enunturilor sunt eliptice de predicat.
Ce timp verbal s­ar potrivi mai bine, in cazul in care am vrea
sa completam aceste enunturi? Arqumentati.
• Spatiul in naratiune
1. ldentificati
locurile in care se petrec lntarnplarile
nara­
te in La hanul lui Manjoala. Cat de precise sunt localizarile
din text?
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice 2. Discutati de ce nu exists in text repere
I
Unitatea
2
­
Lumi fantastice
2. Discutati
de ce nu
exists
in text repere
mai exacte
pri­
vind locul actiunii,
pornind
de la urrnatoarele
sugestii:
este vorba despre
locuri
fictive,
care nu exista
in reali­
tate;
nu conteaza in ce locuri anume se petrece actiunea,
ci
doar
felul sau aspectul
acestora (de exemplu,
nu
la
eras,
in zone pustii
?i
nu in
zone
populat e
la tara ?i
etc.);
textul reproduce
o povestire
orala.
Tn care
povestitorul
e convins ca auditoriul
stie unde se afla localitatile
numite.
3.
Recititi
pasajele
in care este infati?at
drumul
protago­
nistului
pana ce revine,
fara
sa vrea,
la han.
Ce detalii
de­
scriptive predornina?
Cum
va explicati
saracia
reperelor
spa­
tiale? Alegeti dintre raspunsurile de mai jos sau forrnulati
alte ipoteze:
• redusa. din cauza intunericului
vizibilitatea
?i a furtunii;
• peisajului,
monotonia
Tn care cineva
se poate
U?Or ra­
taci:
deruta
personajului­narator.
4.
Tn naratiunile
literare,
au adesea un rol important
spet»
ile interioare. Revedeti modul in care este prezentat interiorul
hanului, discutand in ce masura diversele detalii suqereaza:
curatenia • ospitalitatea • puterile vrajitoresti ale gazdei •
atractia
erotica.
5. Epitetele care sernnifica sau suqereaza curatenia
(,, foarte cu rat in bucatarie", ,,odai curate", ,,al be ca
le") intra in contrast cu banuiala ca Manjoala ar avea
lapte­
puteri
,,necurat e" (in credintele populare, diavolul este deseori nu­
mit ,,Necuratul"). Credeti ca exista vreo legatura intre aceas­
t a ambiguitate ?i felul in care se aut ocaracterizeaza narat o­
rul­povestitor, la vremea la care se desfasoara actiunea rela­
tata (,, Eram t anar, curate! ?i obraznic, mai mult obraznic de­
cat curate!")? Arqurnentati.
I
nite
6. Paragraful care incepe cu ,,Mult e odai curat e ?i odih­
" cuprinde o enumeretie. Totodata, prin reluarea lui
Dictionar
literar
aproape ldentica in
partea a doua a textului,
se realizeaza o
Epitet - determinantul cu functie
smtactica de atribut sau de nurne
repetitie. Cum interpretati aceasta repetitie? Discutati,
orientandu­va dupa urrnatoarele sugestii:
predicativ al unui substantiv, avand
valoare descriptive :;i expresiva. Unii
cercetatori considera epitcte ;;i deter­
m1nant ii modali ai verbelo r, care ca­
racterizeaza sau califica o actiune.
Enumeraiie - figura de stil prin
rare sunt prezentate, in lnsiruire,
date, caracteristici, argumente privi­
t"ldre la aceeasi terna: procedeu care
consta in lnsiruirea unor termeni din
.eeas: categorie morfologica.
Repetitie ­ figura de stil care con­
• personajul­narator
te de plecare;
a revenit
exact in situatia de dinain­
• se suqereaza
ideea ca protagonistul
a rarnas tot timpul
in plasa farmecelor hanqitei:
• se suqereaza ideea ca revenirea infaptuie?te dorinta ini­
tiala a protagonistului de a ramane la han peste noapte.
• O
poveste cu mai multe intelesuri
a-
1.
ldentif icati ,
Tn afara
descrierii
spatiilor
interioare,
?i
alt e
J in reluarea unui cuvant sau a unui
detalii
care sugereaza
ca
la
hanul
lui Manjoala
se petrec
lu­
le
g
JP de cuvinte pentru a intari
o idee
sa
1
o irnpresie,
cruri
nefiresti.
&11~ ),_ (l ~ ~~ J)p. ~ ~ ""14. I Dictionar literar tit auAUfl< ;'Mtt°aP4'tR"
&11~
),_ (l ~
~~
J)p. ~
~ ""14.
I Dictionar literar
tit auAUfl< ;'Mtt°aP4'tR" '""' ~~
tat~~ 'hwfl.'
Perspectiva narativa unghiul din
/
care sunt percepute :;i mtelese srtuatr­
~ - ~
niriJ.-
-ht~r
Uhlde.
*4{
">f4,' .Jli
fil.J't'.o ~
.
ile 51 evenunentele
narate. Cu alte cu­
vmto. pprspectiva - clcnumita ade-
""'lttl- ~/)\
~
~A
vi,14 ,ca·~
·.
ft4. hta;
I
·~
sea ~1 punct de vedeie,
ca!tzare se rotera la
vizuui e sau fo-
4,,,
~
cine, de pe ce
<(
11!1ti'
~M
i,~~v
ponue :;1 in ce fel percepe :;i uiterpre-
teez« faptele oovestue. Important
este in pnmui rc'.lnd raportul dintre na-
rator ?i personaj privind capaotatea
acestora de a cunoaste 5i de a lntele­
gc faptele relatate. Uni1 cercetaton
-1ut:Ktd ~·~
·
~~
J
-
~
.
-'t« a,,
~ k.
e,d. 1"- C2%!­ ti/iht,- I "1-
.41ot­ ~
'IQ,G;' te• :}'- ~t:tlii.v'
~
·~n,,:, '°'~
drstrnq trei tipuri esentiale de per­
~
J
spectiva sau de vizrune narativa:
cea
dm spate", m care naratorul cu­
noastc 1r1a1 mult decat pcrsonajul;
cea ,, tmpreun« cu", In care naratorul
,, Ctli.t'i:Jd »
.,~,( .~
cunoaste tot atat cat personajul ?i cea
dm afard", in care naratorul cunoas-
t e ma t pu\ 111 deca l p e r sonaju l Pri m a
este caractcnstica pentru naratiunile
la persoana a Ill­a cu naratori omni­
scienii 5i omruprezenti care stiu tot
·11111-tll/ n' ~ T .
7yy,Y .
(?ah.h~ · frlJ.~
# <I~
Scrisoare din 1888 a lui Caragiale catre Titu Ma!()(escu, pe atunc1 ministru
al lnstruqiunii
Pubhce. Este ~natA
. Cmicul" Caragiale.
:;i se aflc1 rnereu la fata locului
­
, cea
2. Analizati
sub aspect
stilistic fragmentele
in care este
de a doua apare in narauunile la per­
prezentata ratacirea protagonistului,
avand in vedere:
soa n a I , 111
care na .a t o rul este to t o d a­
• atmosfera sugerata de diversele
detalii
privind starea
ta ?1 persona], ultirna este specified
penu u nerauunile relatate de martori
care povestesc doar ce au putut ve­
dea ?i auz: e1 1n?1:;1, far c1 a pu t ea cu­
noaste nernulocit, de exemplu, gc'.ln­
vremii;
• cuvintele sau grupurile de cuvinte care se refera la sen­
zatiile Tncercate de catre personaj;
durilc 51 sentimentele personajelor
principale.
Persoana narativ a este eel mai
adesea persoana a Ill­a sau persoana I,
• secventele intercalate care reproduc gandurile
jului;
persona­
• cuvintele sau enunturile care indica spaima, surpriza,
nedumerire;
nardt1u111le la persoana a II­a fund ex­
trern de rare. In naratiurule la persoa­
• referirile indirecte la obiecte, la fiinte sau la practici de­
monice, vrajitore?ti.
11a I so fo l oses t e
.,lrnp 1eu11c1 cu ",
d e r cg u l d pe r sp ec t i v a
d esi aceas t s p oa t e
3. In ce perspectiva
narativa este relatat acest episod?
aparca s1 111 na r at i u rul e l a perso an a a
111­a, atunci cand naratoi ul se transpu­
ne 111 suuaua personajulut 5i pnveste
evenrmontele narate pnn oc.hii acestu­
ia. Totodata, datorita distantci !11 timp
dmtre momentul relatani >i momentul
in care s au desfasurat intamplarile re­
latate. se poate ca ?i m cazul naratiu­
ni1 la persoana I perspectiva naratoru­
lui sci difcre de cea a personejulut.
Este, de exernplu, cazul evocani unor
ex p er i ente tra i te ! 11 cop il ane , pe ca r e
povestitorul adult le vede lntr-o alta
lurnma fdtd de cum le­a perceput, ca
persona], pe cand era copil.
Alegeti una dintre cele trei variante enuntate in definitia ala­
turata. Argumentati alegerea facuta.
4. Povestea istorisita in La hanul lui Manjoala poate fi Tn­
teleasa in mai multe feluri. Gasiti in text argumente pentru
f iecare dintre ipotezele de mai jos:
• protagonistul cade prada farmecelor Marghioalei care,
pr i n vr a j il e sale, Tl aduce Tndar a t la han;
• protagonistul se ratace?te din cauza vremii, a Tntuneri­
cului, a mole?elii ?i a neatentiei pricinuite de regretele pleca­
rii de la
han ?i, fiind probabil un om superstitios, i se pare ca
i se Tntampla lucruri supr anatu rale;
• presupunerea ca ar fi fost vrajit de catre Marghioala
est e inventat a ulterior de catre povest itor, pentr u a­?i just ifi­
Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I I Dictionar literar Fantastic ­ categorie estetica, refe­ ntoare
Unitatea
2
­
Lumi fantastice I
I
Dictionar literar
Fantastic ­ categorie estetica, refe­
ntoare la ceea ce este propriu 1nchi­
puirii, ceea ce nu poate exista in rea­
litate. Este inrudrt cu mir aculosul ?i
cu fabulosul (prezent in legende,
basme, povesti, mituri, epopei etc.),
de care ii diterenttaza o anume ,,in­
certitudine" intre real ~i imaginar, ca
,,ezitarea cuiva care nu cunoaste de­
ca lntoarcerea la han, In special fata de socrul sau. polcovni­
cul lordache.
5. In ce masura credeti ca perspectiva narativa ?i utiliza­
rea timpurilor verbale contribuie la ambiguitatea relatarii?
Cum credeti ca ar fi fost aceasta daca ar fi fost facuta la per­
soana a Ill­a ?i doar la timpul trecut?
DINCOLO
DE TEXT
cat legile
naturale pus in fa\a cu un
1.
La hanul lui Manjoalaeste un text considerat ca tacand
eveniment supranatural" (Tzvetan
Todorov, /ntroducere In liiereture f an-
testes. Bucurcsti, Editura Univcrs.
1975). Desi fantasticul este prezent in
arta ?i in cultura din cele mai vechi
tirnpuri. literatura fantastlca este o
specie literara moderna, recunoscuta
abia din secolul al XIX­lea. Aceasta se
caracterizeaza prin aparitia brusca a
urun element misterios, inexplicabil,
care perturbs ordinea Iireasca a ieah­
ta\ii, starnind nelinistea sau chiar
qroaza personajelor, care incenrcc:i sa
inteleaga ce se lntampla. De requla.
nici o explicaji e nu se dovedest e panci
la urma pe deplin satistacatoare.
parte din categoria povestirilor fantastice ale lui Caragiale.
Cititi definitia alaturata ?i comentati aceasta afirrnatie.
2.
Cititi povestirile lui I. L. Caragiale La conac ?i Kir lanu-
lea, comparandu­le lntre ele ?i cu La hanul lui Manjoa/a In
urrnatoarele privinte:
prezenta elementelor supranaturale;
ezitarea, incertitudinea;
motivul literar al hanului, al locului izolat;
motivul literar al privirii care deoache (al ochilor sasii).
3.
In ce alte texte ati tntalmt personaje a carer natura rea,
dernonica este sernnalata de cate un detaliu fizic?
4. Cititi
una dintre
povestirile fantastice ale unor autori
celebri din literatura universals (E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe
s.a.) sau din literatura rornana (Mihai Eminescu, Gala Galac­
t ion, Mi rcea Eliade, Vasile Voiculescu s.a.), Ceret i sfatu l pro­
fesorului vostru sau al profesoarei voastre. Alcatuiti fise de
lecture ?i completati­va jurnalul de lecture cu tnsernnari de­
spre textele care v­au impresionat In mod deosebit.
iN LOC DE SFAR~IT
Redactati o compunere de eel mult doua pagini In care sa
relatati, la persoana I, o intamplare stranie sau fantastica.
Dati compunerea colegului sau colegei de banca, urmand ca
acesta sau aceasta sa arate In care dintre cele doua catego­
rii se lnscrie relatarea voastra. sa o rescrie la persoana a Ill­a
?i sa comenteze pe scurt rnodificarile aparute In urma aces­
tei operatii.
Universul S. F .
Universul
S. F .
••••••••••••••••••••••••••••••••••••
PENTRU
iNCEPUT
De ce credeti
ca oamenii
sunt
atat
de preocupati de
ipoteza
existentei altar fiinte rationale In univers?
Discutati,
orientandu­va dupa urrnatoarele raspunsuri
posibile:
• din dorinta de a­?i raspandi civilizatia
In alte spatii,
•de teama:
• din nevoia de modele;
• din sentimentul singuratatii;
• din cauza credintelor religioase;
• din curiozitate;
• din nevoia de cunoastere.
Q v.
S.
Cr o hrn af ni ce anu
(1921­ 2000), c1 Iuc literar ?I prozator
Stud u po ht ehruce. Oupa 1947
se 0 1i­
e ot eaz a
spre o car ior a 111 d om e niul
ROADELE UNEI DIPLOMATU CHIBZUITE
filologic, ca profesor la Universitatea
de Ov, S. Crohrnalniceanu
Bucuresli
5i ca rcdactoi
de publicatti
culturale
Se specializeaza In hteratu­
ra rornana mterbelica. Pubhca free­
Arcadia era o planets nu prea mare, situata m galaxia
v en t c r o ru ca ut e r a r a ~i s p n j i n CI af 1r ­
N .G.C.147 din constelatia Casiopeea. Atinsese un grad re-
marea scrutorilor
liner i qrupati
in
.,genera\ia '80" T5i face debutul edi­
[ativ inalt de civilizatie ~i cunostea o prosperitate economics
apreciabila. Arcadienii nu difereau foarte mult de noi, doar
torial
in beletrisuca
cu volumul
de
ca aveau doua Iete, acestea in inteles literal, mai exact spus,
p o v es t m S.F
tsto] 1nsol il e (19 8 0 ).
ei erau fapturi integral simetrice, adica si in raport cu un plan
Alte repere biblloqrahce:
iitersturs
rom,ind totre cele doua
rezboeie
mondielo
(vol.
I
Ill,
1967
1975),
ampla smteza dedicata acestei peri­
oade; Literatura romen« ;;1 exotesio-
ntsmu! (1971 ); C1110 oioreton in cino
feluri de l eclur dl (19 8 4) ;
Al t e i st o ru
msolite (1986,
care le-ar fi trecut prin cap, umeri, rnfiini ~i picioare.
Fara sa aiba instincte belicoase excesive (cam atatea cate
vadeau ~i semenii lor), desi pusesera la punct o tehnologie
dezvoltata (intreprinsesera vreo optsprezece expeditii spa-
tiale, construisera patru statii orbitale si lansasera o puzderie
de sateliti artificiali ), eradicasera cancerul ~i grip a, prod uceau
povestiri
S.F.)
filme tactile foarte amuzante ~i simfonii kinestezice lnalta-
toare, nu izbutisera sa alunge din viata lor amenintarea raz-
boiului.
Se pastra - e drept - de peste noua decenii o pace cladita
pe echilibrul militar al celor doi centri energetici, colosi ca-
re-si imparteau dorninatia planetei In emisferele ei, nordica ~i
sudica. Ca urmare, cursa inarrnarilor continua, absorbind o
imensa parte din resursele Arcadiei. Acordurile periodice, o
supraveghere stricta reciproca, activitati intense si neintre-
rupte ale serviciilor de inforrnatii ~i contrainformatii, mereu
intarite ~i dotate cu
alte ,,gadget" -uri, asigurau aceasta stare
nu prea fericita, dar oricum preferabila unei conflagratii care
ar fi avut efecte catastrofice.
, ! Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I Interveneau momente de criza; totusi, atunci cand
,
!
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
I
Interveneau
momente
de
criza;
totusi,
atunci cand confruntarea parea iminenta,
aparea panii la urrna o solutie salvatoare ~i rii-
fuiala era amanata.
Ambii colosi energetici se detestau sincer,
atribuindu-si unul altuia perversiuni inoma-
bile, moravuri decazute, ipocrizie, pofta de a
domina
intreaga planets
(cruzimi
savarsite
impotriva
animalelor,
conceptii
politice
ob-
scurantiste, badaranie, aroganta, fanatism
ideologic etc.), dar intretineau relatii suspi-
cioase cordiale.
Pentru rezolvarea crizelor grave, care pu-
teau pune In primejdie pacea, se asigurase
posibilitatea unui contact direct si rapid intre
factorii hotaratori ai celor doua parti.
Era o realizare deosebita, nu pe nedrept
considerata o mare opera diplomatics $i in
egala rnasura tehnica, o prevedere inteleapta
impotriva tensiunilor cu tendinte explozive.
Yn asemenea cazuri, dup a cum stipulau si
acordurile, conducatorii celor doi megacentri
i~i puteau impartasi fulgerator gandurile, fara
nici un ascunzis. Mijlocul ii constituia o des-
coperire foarte pretuita, putem spune, fara
exagerare, epocala: asa-numita legatura tele-
patica nernijlocita, ininterceptabila, integrals
si in culori.
Ca sii se inteleaga mai bine lucrurile tre-
buie sii venim cu cateva lamuriri,
Arcadienii erau cam tori telepati, bineinte-
les de calitati diferite (nu toata lumea are o
egala ureche muzicala). Ei i~i puteau deci co-
munica gandurile intr-o mai mica sau mai
mare rnasura. Facultatea era dezvoltata prin
educatie ~i exercitii, dar, fireste, pentru a atin-
ge o treapta foarte inalta cerea $i o inzestrare
naturala aparte.
Yntre calitatile care decideau o cariera poli-
tica inalta intra neaparat si aceasta insusire, Ca-
pacitatea telepatica In forme superioare era co-
lorata (adica respectivul vedea reprezentarile
din mintea altuia), rarnanea ininterceptabila
(o a treia persoana nu putea interveni, ca sii zi-
cem asa, pe fir), explora intreg cuprinsul con-
stiintei interlocutorului (altfel zis citea ~i gandu-
rile lui secrete, nimic neputandu-i fi ascuns).
T rebuie sii adaugam ind ceva: ca to ate co-
municatiile telepatice, si cele de pe Arcadia
presupuneau principiul ,,caprii" - ,,oaie",
respectiv distinctia ,,emitiitor" si ,,receptor".
Sa ne amintim cii locuitorii planetei din
Constelatia Casiopeii aveau doua perechi de
ochi, doua nasuri, doua guri ~i patru calote
cerebrale absolut simetrice. Insii de rand nu
posedau insa niciodata ambele Facultati tele-
patice egal dezvoltate, unii erau mai mult
,,caprii", altii mai mult ,,oaie". Aici aparea
primul semn al vocatiei de sef. Telepatii supe-
riori intruneau amandoua proprietatile, iar
conducatorii supremi (asta era o calitate a lor
foarte rara) le aveau egal de dezvoltate. Ei
puteau deci comunica fara nici o dificultate in
ambele sensuri, neapeland la concursul alt-
cuiva, ca restul arcadienilor. Personificarea
puternica a legiiturii o facea ininterceptabila.
Era asemenea unei lungimi de unda foarte
mari, practicabila numai pentru doua minti
care posedau forte ernitatoare ~i receptoare
iesite cu totul din comun. Ba mai mult,
detinea si o facultate ,,analiticii" exceptionala,
fiind in stare sii scotoceasca instantaneu ~i
inconstientul, surprinzand dorintele ~i mobi-
lurile inavuabile ale partenerului.
Legatura aceasta atfit de importanta se rea-
liza din orice punct. Yn birourile conducato-
rilor respectivi insa, ecrane special arnenajate
sporeau considerabil calitatea cornunicarilor.
Reiese clar ce rol de seama juca o atare
legiiturii intre emisfere. N u se prea abuza,
prin urmare, de ea, fiindca spcctacolul gan-
durilor secrete si mai ales al celor refulate era
greu suportabil. Dupa o convorbire, partcne-
rii ingretosati aveau nevoie de cateva zile ca
sa-~i regaseasca buna dispozitie.
Legatura telepatica la nivelul eel mai inalt
Nord-Sud pe Arcadia incepea printr-o man-
carime a doua din urechile unui conducator.
Era o formii superioara, silentioasa, secreta,
de apel telcfonic. Ce) chemat se ,,deschidea"
ca ~i cum ar fi ridicat receptorul. Totodata, cu
organul ernitator, simetric, transmitea sern-
n alul ca e di spu s sii su stina dia log ul. Accepta-
rea legaturii era resimtita de doritorul ei prin-
tr-o mancarime la pcrcchea urechilor sale re-
ceptoare. Se ,,deschidea" atunci ~i el, iar con-
vorbirea putea avea loc fara nici o stanjcnire,
Conducatorul emisferei sudice fu trezit
din somn, la 15 august 2261, de rnancarimea
arnintita. Era ora 3 1/2 noaptca. ,,Ce dracu
s-o mai fi intamplat ?" se intreaba cascand ; l~i puse papucii, irnbraca grabit peste
s-o mai fi intamplat ?" se intreaba cascand ; l~i puse papucii,
irnbraca grabit peste pijama un halat si trecu In cabinetul sau
de lucru. lnstalat la birou, mai astepta cateva clipe intrigat
(rnancarimea din urechi crestea nervoasa) ~i se ,,deschise".
Foarte curand lua cunostinta de gandurile omologului sau
din emisfera nordica. Erau, inainte de toate, foarte agitate,
anxioase, nerabdatoare. Rezumate ~i transcrise (fireste, sub o
forrna simplificatoare care, fatal, nu le poate cuprinde toata bo-
ga\ia nuantelor, precum ~i partea inefabila), ar fi sunat cam a~a:
- Suntem victimele
unei invazii spatiale,
nu stim Inca de
pe ce planets. Reteaua satelitilor nostri santinele sernnaleaza
deasupra oceanului boreal mai multe astronave, care nu vor
sa-si dezvaluie identitatea, In ciuda tuturor somatiunilor.
Musafirii astia nepoftiti sunt grupati in forrnatie de lupta ~i
au intentii agresive indubitabile; densitatea radioactiva a
crescut considerabil in zona respectiva. Suntem siliti sa ac-
tionam. Vreau sa spun ca trebuie sa le-o luam noi inainte.
-
Va intelegern, raspunse presedintele emisferei sudice.
-
Cele mai calde multumiri ! Dar
ca sa evitam orice
rise
suntem siliti sa utilizam
cum sa spun
o arrna spe-
ciala, Stiti, farfuriile alea zburatoare, O.Z.N.-urile, cum Ii se
spune, si in jurul carora au circular atatea legende, sunt niste
nave spatiale de lupta foarte rapide. Ale noastre. Un fel de
torpiloare cosmice
In fine
0 sa va comunicarn dupa
Imagine din filmul Ri'lzboiul stelelor
aceea principiul de zbor ~i planurile lor exacte. Am vrut doar
sa va facem, in prealabil, cunoscute lucrurile, ca sa nu pro-
voace, la dumneavoastra, vreo alarrna
si
sa nu se dea
actului cine stic ce
interpretare.
Supcrtelepatul sudic citi In constiinta partenerului sau
nordic jena (ca omul prins cu mata-n sac), dar ~i teama. Nici
o intentie de inselaciune in directia aceasta; o teama auten-
tica, incontestabila.
- Farfurii zburatoare, ziceati ? De astea avem o gramada
~i noi. Nu e nevoie sa ne mai cornunicati nimic. E in regula !
Dati-i drumul si succes ! Inforrnati-ne de rezultate ! suna
raspunsul astcptat cu atata neliniste.
Supertelepatul nordic rasutla usurat,
- Inca o data, mii de multumiri, apuca sa zica grabit ~i se
,,lnchise".
Patru ore mai tarziu avu prilcjul sa reia legatura ~i sa
anunte radios:
- Farfuriile noastre zburatoare au dat iama prin ei. I-am
risipit ~i le-am facut harcea-parcea peste treizeci de nave.
Vin, probabil, dupa cat am putut afla pana acum, de pe
Orcus. Fugeau de le sfaraiau rachetele propulsoare, dar s-ar
putea sa reincerce atacul In alta parte, tinern sa va avertizarn.
Doua zile mai tarziu, prezidentul emisferei nordice trebui
sa-si intrerupa somnul. Omologul sau sudic era, de asta data,
cu nervii zdruncinati rau, gandurile i se invalmaseau in minte
~i nu stia cum sa inceapa:
Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I - $titi secaturile alea de pe Orcus au Supertelepatul
Unitatea
2 ­
Lumi fantastice I
-
$titi
secaturile
alea
de pe Orcus
au
Supertelepatul
Sudului
fu alertat
la
ora
reaparut,
asa cum prevedeati.
S-au
strecurat,
pranzului ~i trebui sa-si intrerupa masa, ca sii
ticalosii, prin reteaua radio-observatoarelor
noastre, pe ce cale nu pricepern bine. E cam
se ,,deschida"
imediat.
- Primejdie mortala ! afla. Inamicii nostri
groasa
Cum sii vii explic? Au reusit sii de-
au reusit sa ocupe Nordpolul.
barce pe un platou din Lantul Antarctidei.
Chiar acum mi s-a comunicat. Vii dati seama
cat de gravii e situatia ~i pentru ce trebuie sa
recurgem la masuri extreme.
- Cum asta? se mira sincer, cu ultima in-
ghititura rarnasa Inca In gat, superteleparul
Sudului.
- Au patruns prin zona ecuatoriala cate
- Fireste,
doar
n-o
sa-i lasati
sii faca
In
unul-doi, irnbracati asa incat sa-si acopere
ernisfera dumneavoastra uncap de pod! - in-
cuviinta rnintea conducatoare din N ord.
complet o jurnatate longitudinalii a corpului
si sa lase impresia ca sunt
arcadieni. N ordpolul
- A, In privinta asta, fiti fara nici o grija, le
venirn noi de hac. Dar
(si aici se deslusea
bine telepatic
o
pauza
fastacitii ).
Vedeti
vom
fi nevoiti
sa folosim
pusti
laser.
E ceva
e acum in mainile !or, au scos din lupta fortele
noastre aflate acolo. Controleazii cornunica-
tiile ~i lanseaza prin posturile de emisiune
locala tot felul de inforrnatii derutante. Sigur
nou, foarte eficace. Am vrut sa o aflati chiar
cii ati auzit
~i
durnneavoastra
ce neghiobii
din partea noastra, ca sii
(iarasi o ezitare
debiteaza si nu le dati nici o crezare. Sunt pe
incurcata). Ca sii nu ne-o luati In nume de
rau, Cum se linistesc lucrurile, primiti o piesa
cu toate lamuririle necesare. V-o expediem
chiar de-acurn, indata ce dau ordinul pentru
cale sa-si
instaleze o baza de debarcare. Nu
vin de pe Orcus, cum am crezut; patria lor e
In alta galaxie. Arata monstruos, i-am vazut
cu
teleobservatoarele noastre. fnchipuiti-vii,
declansarea atacului.
nu
sunt simetrici decat pe un plan! Au o infa-
- E inutil sa va deranjati, aveti la ora asta
necazurile dumneavoastra, interveni flegma-
tisare dezgustiitoare: numai doi ochi, doua
urechi, un singur nas ~i o singurii gura. Din-
tic supertelcpaticul nordic. Pustile laser le cu-
noastern de rnult ~i am fabricat destule ca sii
inarrnam cu ele toata infanteria marina. Ocu-
pati-va de leprele alea !
tr-o parte, nu Ii se vede
nici
un
fel de fata,
ci
doar par. Brr! E oribil ! 0
sii va trimitern tele-
imagini urgent. Deocamdata, v-arn deranjat
ca sa vii anuntarn
- ~i aici reaparu potic-
- Multumim pentru
spiritul
cornprehen-
neala cunoscuta - n-avem incotro
altfel
siv de care dati dovada. Lasati pe noi, n-o
sii
ar insernna sa distrugem
ora~ul
am bagat In
riimana
nici macar scrumul din ei.
el atatia bani cii-mi vine rau numai cand ma
Peste o ora, supertelepatul nordic aflii cii
invadatorii debarcati pe platoul Lantului
Antarctidei fusesera nimiciti pana la unul:
gandesc
In
fine
puneti-va
in locul nos-
tru trebuie
sa arunciim
o bomba
bacterio-
- I-am ras ! Ii comunica triurntator orno-
logiciL Are o raza de aqiune strict limitata la
zona respectiva. Speram ca asta sa nu creeze
logul sau sudic, 0 sii le tread cheful, sum si-
gur, sa mai puna piciorul pe planeta noastra.
Gresea.
Invadatorii
apartineau unei rase
inciipatanate ~i nu-si dadusera ind pe fata
toate cartile. Mai dispuneau de alte arrne ne-
intrebuintate pana acum si erau neintrecuti in
a gasi noi trucuri ca sa-si insele adversarii.
Gratie unuia din acestea (lmprumutasera
printr-o stratagema foarte abila infatisarea
arcadienilor), se infiltrasera in zona ecuatori-
ala, uncle exista un fcl de ,,no man's land" si,
cand ajunsera destui ca numar, printr-o sari-
tura spectaculoasa, ocupara orasul Nordpol,
important centru economic boreal.
nici un motiv de supiirare intre noi. Vii tinem
la dispozitie formula; o mostra ~i masca de
aparare au ~i plecat ciitre dumneavoastra.
Franc vorbind, preferam sii nu ajungem aici.
Dare
singura
ie~ire
-
inaltul raspuns din Sud. Aveti, vasazicii, ~i
bomba bacteriologicii. Asta-i buna ! N u ne la-
sati sa v-o luam nici macar cu un pas inainte.
Bravo! Spuneati cii ne-ati expediat o mostra?
Fain! 0 s-o comparam cu bomba noastra.
Dar macar a~a sunteti siguri c-o sa-i faceti
pilaf? (Formula nu prea diplomaticii tinea de
N elndoios,
veni
dupii o mica pauza
o fatala asociatie culinara; sa nu uitam cii inal-
tul personaj tocmai rnanca, atunci cand simtise furnicaturi in urechi.) - Absolut ! il asigura
tul personaj tocmai rnanca, atunci cand simtise furnicaturi in
urechi.)
- Absolut ! il asigura partenerul nordic. 0
sa moara ca
mustele. $i nu vom sparge nici macar o fereastra la Nordpol.
Ar fi fost ~i pacat. E un oras atat de frumos, ii cunoasteti bi-
ne, am fost doar impreuna acolo, acum cinci ani, cand ne-ati
facut o vizita de curtoazie.
- Sigur, sigur ! Nu mai asteptati o secunda !
I
Enciclopedie
Pslhanaliza ­ teorie psiholoqica ?I
metoda de terapie psihica, inaugu­
rata de medicul austriac Sigmund
l reud (1856- 1939). Psihanaliza inves­
uqheaza procesele psihologice de
profunzime, cautand sa elucideze ra­
portunle dmtre
constiinta
si sub­
constient.
Roadele unei diptomsti; chib-
zuite face
parte
din
volumul
lstorii insolite (1980).
lnvadatorii fura intr-adevar starpiti cu totul din Nordpol.
Planurile !or agresive nu se vadira insa dezarmate de esecu-
rile suferite, indaratnicia i~i spunea aici cuvantul. Un an
aproape repetara tentativele de cucerire a Arcadiei. Legatura
telepatica nernijlocita, ininterceptabila, colorata ~i ,,psiho-
analitica" functiona pe parcursul acestei perioade mai des ca
in tot rastirnpul care trecuse de la infiintarea ei.
Sudul ~i Nordul fura siliti sa-si comunice folosirea altor
,,mijloace de aparare extrema" ca bomba cu mezoni, racheta
teleghidata, unda magnetics paralizanta, gazul Titan - soli-
dificator instantaneu al sangelui - ploaia infectioasa, raza
orbitoare, ultrasunetul care provoca o hemoragie cerebrala
brusca, oglinda parabolica ridicatoare a ternperaturii la 3 500°
et c., con st at and su ccesiv ca n u le erau n ecuno scute nici u na
dintre aceste arme ,,netraditionale".
Pina la urrna, invadatorii i~i abandonara intentiile, fiind
curatati de fiecare data radical. (Chiar ~i lncapatanarea, in
asemenea conditii, are limitele ei.)
Arcadienii rasuflara usurati. Legarura telepatica superioa-
ra intre Nord ~i Sud reveni ~i ea la functionarea normala.
Supratelepatii se felicitara reciproc pentru felul cum gasisera
caile potrivite spre a evita incurcarurile iscate de invazie ~i
co nvenir a ca e caz u l sa aiba n eapar at o i ntalnir e, d upa o b in e-
meritata odihna, ,,Cat mai curand" - hocarara ei referitor la
proiectata intrevedere. N u de alta, dar scoaterea la iveala a
,,noilor arme defensive" reclama includerea lor in acordurile
care asigurau echilibrul fortelor celor doua emisfere.
Note lexicale
helices, adj. ­
razboinic
kinest ezic (sau
chinestezic), adj. ­
refe
or
senzatule de rniscare ale
corpului
g adg et ,
­
utilitate practice: invenne marunta, ingenlOcl~
s.n.
termen f olosrt pentru apa ate sau mstrurnente rnici de
conflaqratie, s.f. ­
razboi de mar proport1
obscurantist,
adj. ­
rnaporat, potmmc proqresulur
inavuabil,
refulat , adj ­
adj. ­
care nu poate fi rnartur sit, rusmos
(despre contmutun psihtCe dor nte,
gandun, unaqini, arrun­
tiri etc.) neacceptat de gand1rea corsuenta, tnrrus in subconstient
omolog, s.m., adj ­ rpersoana care are aceeasi functie sau ocupa
aceea?i pozitie ca altoneva
anxios, adj. ­ nehrusnt ternator
compre h e n siv , adj. ­ Tnte egat or
mezon, s.m. ­ parucula care ntra n components nucleului atomic
no man's land (engl.) ­ tara n marun
Colaj de imagini
din filmul
Ri'lzboiul stelelor
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I Dictionar literar DISCUTAREA TEXTULUI Literature S.F. ­ tip
I
Unitatea
2 ­
Lumi fantastice
I Dictionar literar
DISCUTAREA TEXTULUI
Literature S.F. ­ tip de proza nara­
t iva care imagineaza situau. ?I even1­
mente ireale pornind de la premise
stiintlfice. Temele predilecte ale lite·
raturii SF. se leaga de explorarea
spatiutui ­ patrunderea 1n lumi
necunoscute sau considerate oana la
un moment dat inaccesibile, contac-
tul dintre lumi care nu aveau cunos-
• ~tiinla~i fantezie
1. ldentificati
In text principalele
momente ale subiectu­
lui: expozitiunea. intriga
sau conflictul, desfasurarea actiunii,
deznodarnantul. Selectati indiciile care marcheaza t recerea
de la expozitiune la relatarea actiunii propriu­zise (de exem­
plu: modificarea timpului verbal dominant, indicarea exacts
tinta una de cealalta ­
:;i a timpulu:
a momentului, focalizarea asupra unui singur personaj etc.).
­ , posibilitatea
de a prevedea, cu
2. Care dintre partile identificate capata o amploare mai
mijloace stiintiiice, lumi ale viitorului
sau chiar de a le ,, vizita", calato ria 1n
timp etc. Pentru
ca se bazeaza pe
mare decat se obisnuieste In constructia textelor narative?
Cum justificati aceasta amplificare? Orientati­va ?i dupa
ipoteze inca neconfirmate sau pe
considerarea drept real1tati a unor in­
ventii t ehnoloqrce teorenc cosibile.
dar Inca nerealizate, literatura S.F.
(science-fiction, ?tiin.t1fico-fantastica/
este numita ?i literature de antici­
interventiile naratorului care stabilesc contactul cu cititorul.
3. ln ce moment se petrece actiunea relatata? Cum justi­
ficati folosirea timpului trecut pentru relatarea unor eveni­
mente din viitor?
4. Ce tnsusire a arcadienilor este prezentata cu bogate
patie.
detalieri stiintifice?
• Pamanteni ~i extraterestri
[Literatura S.F. esteJ o /1teraturJ care
exptoreszs campul posibilului, ess
cum ne pettnite sa-1 intrezClrim stiin-
1. In descrierea civilizatiei arcadiene, din primul paragraf
ta. Ea este un fantastic incadrat in-
tr-un realism.
al textului, sunt folosite unele
aprecieri comparative. Care cre­
deti ca este reperul In raport cu care se fac aceste aprecieri?
(Michel
Butor, Cnza dezvoltsrn
2. Planeta pe care se desfasoara actiunea se nurneste
lttereturn de ant1opaf1e)
,,Arcadia". Considerati ca acest nume este ales lntarnplator
sau poate avea o sernnificatie anume In text?
3. Pornind de la caracterizarea
qenerala a lnfati?arii arca­
dienilor (,,ei erau fapturi integral simetrice, adica ?i In raport
cu un plan care le­ar fi trecut prin cap, umeri, rnaini
?i picioa­
re"), lncercati sa taceti descrierea detaliata a unui astfel de
extraterestru ?i sa forrnulati cateva supozitii privind modul
lor de viata (de exemplu: cum se deplaseaza, cum se hre­
nesc, cum se cornporta In prezenta celorlalti, cum se ln­
mult esc, cum l?i petrec t impul liber et c.). Puteti face aceste
exercitii imaginative ocupandu­va individual sau In grup de
cate un aspect anume ?i cornparand apoi raspunsurile.
4. De ce credeti ca o astfel de prezentare arnanuntita
I
este ornisa In text? Aleqeti dintre urrnatoarele variante sau
propuneti altele:
Enciclopedie
• ar fi arnanat prea mult lnceperea actiunii propriu­zise;
Arcadia ­ regiune din Grecia anti­
ca, din part ea centrala a Pelopone­
sului. Traditia poetics a antichitati:
• detaliile descriptive nu au relevanta pentru subiectul
povestirii;
i­a
• ar fi complicat prea mult istoria relatata:
conferit
sensul
simbolic
de tararn
al
• descrierea In arnanunt a arcadienilor ar face neclara
fericirii. Expresia lat. Et in Arcadia
sernniflcatia
textului;
ego- ~i eu
am fo st
se refer a la acest sens
in Arcadia" ­
al cuvantului.
• cititorul e lasat sa­si imagineze singur astfel de detalii.

I

r --·~;.:~l'

1.

11

~' ~

~

­~.

~ ~~:

;

>

-

r, L iteratu.r~·.:

In lectura unui text literar conteaza

nu numai ceea ce se

spune, ci ?i ceea ce nu se spune In text.

5. ln fragmentul introductiv se spune ca ,,arcadienii nu

difereau foarte mult de nai, daar ca aveau doua fete. aces­ tea In tnteles literal". Ce tnsearnna, cu sens figurat, expresia ,, a avea doua fete"?

6. Textul este redactat, In cea mai mare parte a lui, Tn­

Sta\ia Spa\ial3 lnternationala

I Dictionar literar

Literature de consum senor:

care au drepl seep delectarea citito­

1ulur, peuecerca plc1cutd a lirnpulut liber: Se Iolosesc penu u aceasta noti u ne d if er it i terrne ru. pilrt 1c1I sin o nu n r literatura de divertisment, para­ literatura, literatura triviala etc utcratura de consurn tinteste catre pubhcul larq, cu depnndon de lectura comode Consrderato mat putin el,1­

borate ~i rna1 scbematrca decat

,, lite

ratura l nalta" , eJ solic1ta in t r­un

g1c1d

mai redus atenua crtnorului. efortul acestuia de a Tntelege textul citit

Granitele lrteraturu de consum nu

sunt rrguros definite, cmar in

veste apartenenta lcJ aceasta a unor

qenun foarte populare piccum lite­ ratura S.F., romanul politist, ro­

de avent uri, romanul sen­

manul

ce pr i­

timental, senzational, de suspans sau de groaza etc. Cel mai evident echivalcnt lilmic al literaturii de d1ve1­ trsment ii constiture. 111 zrua de azt.

telenovelele. Ca ~1 in cazul ,, literaturri

in categorra lrteraturir de

consum figureaza deopotriva opere

de buna ?' de proasta calitate.

malto ".

tr­un registru stilistic elevat (termeni nealagici, frazare dara

?i eleqanta, expunere Iimpede a ideilar etc.). Apar totusi, din

lac ln lac, devieri de la acest registru stilistic tntr­unul coloc­

vial. ldentificati aceste devieri, aratand daca ele apar birea naratarului sau In varbirea persanajelar.

7. Arcadia pare sa fi fost invadata de pamanteni sau, ln

orice caz, de niste fiinte din alta galaxie, care sunt aidama aamenilar. Infatisarea ?i purtarea invadatarilar starnesc re­ pulsie arcadienilar. Cum explicati aceasta reactie?

tn var­

8. Caracterizati lacuitarii planetei Arcadia.

9. Credeti ca finalul

pavestirii reprezinta a buna solutie

pentru realizarea ,,echilibrului" darit? Cornentati, din aceas­

ta perspective. titlul pavestirii.

DINCOLO

1. Va place

DE TEXT

sa cititi

literatura

S.F.

sau considerati

mai

deqraba ca lectura unor astfel de scrien e pierdere de timp? Puteti organiza o scurta dispute, ln care cineva T?i va sustine

succint punctul de vedere, ceilalti putand sa­i adreseze intre- bari de larnurire. Apai un alt elev sau o alta eleva va sustine un punct de vedere contrar.

2. Credeti ca ,, literatura de consum" este bine sa figure­

ze In manualele scolare? Arqurnentati,

3. Dati exemple, din lecturile voastre, de literature de di­

vertisment de buna calitate.

4. Care este filmul vostru S.F. preferat? Motivati alegerea

tacuta Tntr­un comentariu de eel mult doua pagini.

iN LOC DE SFAR~IT

De cele mai multe ori, S.F.-ul este un vis despre viitor; uneori el se tmplineste. Scrieti un scurt eseu parnind de la

afirrnatiile de mai sus, exernolif icand cu creatii S.F. (lit erare,

cinematagrafice

etc.) cunoscute.

Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I l m a q i n a t i
Unitatea
2
­
Lumi fantastice I
l m a q i n a t
i e
S I
• fictiune
,
,
••••••••••••••••••••••• • • • •• ••• •• • ••
1. Unele texte
literare Inf atiseaza personaje ?i tntamplan
I Dictionar
Mitologie ­
totalitatea rmturilor ~i
verosimile, altele, din contra, prezinta fiinte ?i fapte pe care
suntem convinsi ca nu le­am putea reqasi In realitate. Aratati
a legenclelor dintr­o cultura;
na care studiaza miturile.
drsopli­
Mit ­
nouune controversata ce de­
sernneaza. m sens restrans. o nara­
trune co n si d e rat e l a origin e c a f 11nd
adevarata,
despre evenimente petre­
care dintre textele de fictiune studiate pana acum ilustreaza
prima categorie ?i care pe cea de a doua.
2. Chiar ?i atunci cand construieste lumi complet desprin­
se de realitatea cunoscuta, irnaqinatia se calauzeste dupa
anumi te reg u li, c ar e Ti c onf e r s coe r e n t a. l ma g in ati­va o fi in­
cute Jn urnpur
stravechi.
avand
ca
ta de pe o planeta foarte indepartata
personajc zoi sau eroi de natura divi­
In care este In perrnanenta extrem de frig;
na. In acest sens, mitul este o ,, rstone
sacra" (Mircea Eliade). Pnn desacra­
lizerea mrtunlor. acestea au fost trep­
Tn care forta qravitatiei este foarte slaba:
tn care nu exista lurnina:
tat asrrnilate
sens ma: larg,
Iicuunit lit orar«,
lntr ­un
In care sufla vanturi foarte puternice.
f1gurat, se po.no de
3.
Lumile fantastice, construite dincolo de realitate sau In
asemenea vorbt de ,, mituri rnoder­
ne", care se bazeaza pe modele larg
contradictie cu aceasta, sunt foarte variate, exploatand resur­
ru~pcindit e de Tn1elegere 5i de apre­
oere a exstcntei: ,,mitul progresu­
lur" crcdinta m mersul ascendent
al civilrzatrilor ­ , ,, rrutut self-made
mr111" credinta Jn posibrluatea de
sele bogate ale imaqinatiei. Cititi textele din aceasta unitate,
notandu­va ln caiete, pe parcursul lecturii, epitetele care se
potrivesc eel mai bine fiecaruia: absurd • superstitios • rnito­
logic • alegoric • vizionar • fabulos • straniu • misterios.
4. Ati citit povestirea lui H. G. Wells, Razboiul lumilor? In
a reus: prin forte proprti etc.
ea este vorba despre o invadare a Terrei de catre rnartieni.
Mult superiori in tehnica de lupta, acestia sunt pe punctul de
a cuceri Parnantul ?i de a­i extermina pe parnanteni. Deodata
insa
Gasiti un final adecvat pentru o rezolvare surprinzatoa­
re ?i totusi verosirnila a acestei sit uatii dramat ice (Tn caz ca ati
citit povestirea, propuneti alt final decat eel imaginat de autor).
5. In anul 1938, un actor si regizor celebru, Orson Wells,
a com pus un scenariu radiofonic dupa Razboiul lumilor atat
I Dictionar literar
Alegorie ­
procedeu artistic con­
md m reprezentarea unor sensuri
bstracte pun interrnedrul unor nna­
de bine regizat ?i interpretat, incat ascultatorti din New York
ai emisiunii au crezut ca e vorba despre un reportaj al unor
evenimente reale si panica a pus stapanire pe eras. Cine ere­
deti ca poate fi ,,Tnvinovatit" de situatia creata?
• autorul scenariului radiofonic, pentru ca ?i­a inselat as­
g ru concrete Alegona se realrzeaza
cultatorii:
pnn conslruirea unui sistern de aria­
• ascultatorii. pentru ca nu au fast ln stare sa distinqa
log 11, d e c ore s pond e nt s s i mbol i ce
intre fictiune ?i realitate;
ure nivelui
i dif erite
de sernnificatie
f oula, care so refora indirect, prin in­
rnediul povestirilor despre anirnalo,
• responsabilii postului de radio, pentru ca nu s­au gan­
dit la consecintele pe care le­ar fi putut avea transmiterea
c mportamentul uman ~i la insus»
scenariului radiofonic.
e omenesti. Ioloseste procedeul ale­
11e1 eel mai adesea lntr­o mamera
parenta, sensul e1 frgurat fund
de inteles.
6. Revedeti definitia fantasticului de la p. 51. Ce trasaturi
ale acestuia explica incidentul dedansat
fonic al lui Orson Wells?
de scenariul radio­
l iteraturii / N onfictiune Textul stiintific , , •• •••• • •••••••• •••••
l
iteraturii
/
N onfictiune
Textul
stiintific
,
,
•• •••• • •••••••• ••••• • • • • •• •••••• •• • •
PENTRU
iNCEPUT
Notati In caiete trei titluri
posibile pentru studii stiintifice
din domenii de cercetare diferite (de exemplu: istorie, mate­
rnatica, biologie etc.). Doua dintre aceste titluri trebuie sa fie
serioase, iar unul amuzant
Aratati ce ati scris colegului sau
colegei de banca, urrnand ca acesta sau aceasta sa transfor­
me titlul amuzant intr­unul serios.
COND ITIA LITERATURII S.F.
de Florin Manolescu
I
Profil
- fragmente -
Florin
Manolescu
(n
1943,
Bucu­
Spre deosebire
de literatura
,,normala"
sau
,,obi~nuita",
re?ti)­
critic literar. eseist ?i protesor
univcrsit ar de literatura. A debut at 1n
1971 cu volumul Poeus aiuciior ?i a
colaborat constant la revistele litera­
re, Alte scrieri: Cc1ri:ig1alest Cetsqts!e.
Iociui cu me! tnulte strategi1 (1983) ?i
D1c,tionarul exifului romenesc (2003).
Serie ?I povestiri SJ ., reunite In volu­
mul Misterul camerei tncnise (2002).
literatura S.F. reprezinta un mediu protejat de un baraj apre-
ciabil de reguli $i de norme, cu care trebuie mai Imai sate fa-
miliarizezi. Ceea ce se vede de la distanta este un nurnar re-
lativ mic de scriitori, inconjurati de o lume ererogena de ad-
miratori care se numesc Jani, care edireaza fanzine, acorda
premii si organizeaza, impreuna cu scriitorii, consfatuiri
anuale, denumite conuentii. in general, roti membrii fando-
mului se cunosc, intretin prin inrermediul revistelor o cores-
pondenta care, nu de purine ori, reprezinta singura forrna de
critica literara a genului si, ceea ce este mai important, exer-
cita o presiune constanta, cu efecte nu inrordeauna benefice,
asupra S.F.-ului ca intreg.
lmpresia de lum e i'nch1.:>a, pe care o
poare provoca primul
contact cu literatura stiintifico-fantasrica decurge ~i de aici.
Boicotului din ce in ce mai putin justificat al istoriei literare,
S.F.-ul i-a raspuns printr-o ,,economic inchisa", care a reusit
sa adanceasca ~i mai mult falia dintre cele doua literaruri.
Da r i n t elegerea
gen ului este
co mplicat a si de faptu l ca i n -
sa~i literatura S.F., obiectul de cult al fanilor, este literatura
pe o cale proprie. Urrnarind sa concilieze doua atitudini spe-
cifice unor sisteme diferite de valori iatiucdinea ?tiin#fica ~i
atitudinea estetica), literarura S.F. a fosc nevoita, In chip fi-
resc, sa-si cornpuna o personalitate lexicala noua si un numar
I Dictionar
Estetica
­
?t1intci
care se ocupa cu
studiul frumosulin ?i al artei 1n general.
de teme, specii, personaje, obiecre si procedee literare pro-
prii, incadrate intr-un context narariv diferit de acela al lite-
raturii main-stream. De aceea, demersul unui critic care in-
cearca sa formuleze o judecata de valoare asupra unui roman•
Unitatea 2 ­ Lumi fantastice I • S.F., pornind numai de la normele estetice pe
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
I
S.F., pornind numai de la normele estetice pe care i le ofera
literatura obisnuita, este lipsit de eficienta.
Situ atia se comp lies si m ai mult at un ci cand constatam ca
rezistenta pe care o manifests critica fata de literatura S.F. nu
provine numai de aici.
l'ntr-o proportie de aproximativ 90%, literatura S.F. este
o
literaturiipopulara(numita ~i literaturd de consum,parali-
teraturd sau Trivialliteratur), cu o valoare estetica ~i de cu-
I
noastere foarte redusa, Adeseori se intampla ca normele care
se instituie la acest nivel, ~i care sunt In esenta norme de con-
sum, sa exercite o presiune asupra lntregului domeniu. De
aceea, chiar ~i la nivelul S.F.-ului exigent, putem constata si-
tuatia paradoxala a unui continut grav, ascuns In decorul fri-
Dictionar
vol impus de modul de productie
Judecata de valoare ­ expnmarea
unut punct de vedere argumental
asupra calitatii unei creatu arusuce.
Observatia
cea mai generala
al literaturii populare.
care se poate face in acest
se
n s est e ca d o u a d in ele m e nt ele ese n t ia le a le ca r t ii d e co n-
sum, coperta ~i titlul (la care se adaoga aproape intotdeauna
~i un rezumat), marcheaza aproape orice carte S.F., indite-
rent de valoarea ei literara. Premisa publicitara care impune
I
Dictionar literar
Lit er a tu re
popul ar s ­
productie 11­
unui roman popular sa aduca pe coperta mai multe elernen-
re de soc, sistemul de reclarr.a prin titlu ~i prin ilustratie, de-
terrnina o libertate a editorului fata de cartea S.F., inexisten-
«
ta in literatura obisnuita, [., .]
;l
'
re-
fa-
terara de rnasa. pentru gusturile unut
public ma: puiin cultivat. Termeni
echivalenti: literature de consurn, tri­
viala, de divertisment, pareliteratura
(vezi si p. 58). Acest sens al expresiei
,,litcratura populara". care se refera
la scrien difuzate In ed1tii de mare tr­
raj, nu trebuie confundat cu eel pnvi­
tor la creatia folclorica, orala, rurala.
anonima ~1 colectiva.
Ilustratia copertilor face si ea apel la elementele facil-em-
blematice ale genului, o masina cosrnica, un monstru extra-
terestru, un conflict In care este pus la contributie arrnarnen-
tul eel mai neobisnuit.
Se i nt elege d e la sine ca un cr it ic sau un cit itor p r et ent io s,
care ia contact cu domeniul S.F. prin intermediul acestor
produse ~i fixeaza norma 'intregului gen la acest nivel ele-
mentar, nu poate fi decat un critic sau un cititor deceptionat.
Dar In fond pe ce se interneiaza
prima vedere pare sa fie deterrninata
aceasta deceptie,
care la
numai de un nivel este-
tic precar?
Par t iz anii genu lu i inv o ca In spri jinul !or argum entu l ca
orice literatura contine nu numai capodopere, ci si exernpla-
r e m o dest e, d ar ca nici un criti c
n u r esp in ge, In i ntr egirne,
literatura obisnuita, pornind de la numarul mare al insucce-
selor ei. in realitate, S.F.-ul nu este trivial asa cum noua ro-
mane din zece sunt mediocre si nici In felul In care poezia
este versificatie, de la un anumit nivel In jos. Diferenta din-
tre literatura triviala sau populara ~i litcratura norrnala nu
este, cum s-a spus, numai o diferenta estetica, ci ~i una de
mentalitate ~i de ideologie.
Un roman exceptional, o capodopera se deosebeste de o
carte rnediocra printr-o diferenta de vocatie literara sau de
talent. in cazul literaturii S.F., deosebirea aceasta antreneaza
de cele mai multe ori pericolul unei deviatii psihosociale.
Cultul Iortei ~i al eroului, care simplifies in chip grotesc ima-
ginea realitatii, permanenta regresiune spre copilarie, com-
~ : ' Literatura I N onfictiune I Personalitati plexele erotice, evidente in S.F. prin
~
: '
Literatura
I
N
onfictiune
I
Personalitati
plexele erotice, evidente in S.F. prin absenta personajului fe-
minin sau prin transformarea lui intr-un obiect, provoaca ci-
titorului normal un sentiment de panica psihica ~i de culpa-
bilitate.
Distantarea fata de aceasta literatura se produce ~i in ca-
zul in care ease substituie articolului de propaganda politics
si ideologies, transformandu-se intr-un obiect caricatural al
razboiului rece.
Spre deosebire de literatura aceasta, S.F.-ul exigent ~i grav
reprezinta
o literatura
a celor mai importante
probleme
ale
Isaac Asimov (1920­1992), biochi­
mist ?i scriitor american, nascut In
Rusia. autor celebru de scrieri S.F. in­
tro care Eu, Robotul (1952), Funda,tie
omului, ca specie, o literatura vie, aflata, din punct de vede-
(1953).
Condit ia literaturii S.F. este
ultimul
capitol
al
studiului
monografic Literatura S.F. de
Florin Manolescu (1980).
re al sernnificatiei umane, cu un pas inaintea literaturii de azi.
Cele patru serii de schimbari radicale din cea de-a doua ju-
matate a secolului XX, explozia dernografica, explozia de
automatizare, explozia de inforrnatii ~i explozia de libertate,
cum le numeste Asimov, sunt, toate, teme ale literaturii S.F.
Sunt scriitori care considers S.F.-ul ca fiind literarura cen-
trala a epocii noastre. Oricata exagerare ar contine aceasta
afirrnatie, prin varfurile ei, literatura S.F. este o literatura
profund umana, o arta mai degraba a celor de jos, care spe-
ra, decat a celor de sus, pentru care lur-iea ar trebui sa rama-
na neschimbata, un senzor al epocii In care trairn, ca ~i poe-
zia sau romanul din literatura obisnuita.
Reprezentand mai intai o rninoritate contestata, cu o psi-
hologie de secta discriminate ~i de ghetou, silita sa se afirrne
impotriva criticii, ca orice inovatie sau miscare literara noua,
literatura S.F. ~i-a descoperit in ultimii ani personalitatea is-
torica ~i a inceput sa atraga atentia specialistilor, patrunzand,
ca obiect de studiu, in universitati si in scoli. [
]
Nole lexicale
et
erogen, adj. ­ amestccat. cornpus din elemente de
nature difentCl
precar, adj. ­ nes1gur
trivial. adj. ­ comun
capodopera, sf ­
fan , s.m. ­ adrrurator entuziast (al unci vedete, al unu:
qen de muzica etc.)
fanzin, s.n. ­ revtsta editata, de regula de tineri, pe
teme care pasioneaza un grup de suporteri
psihosocial, adj ­ re e
grotesc, adJ ­ e g a•
regresiune, s f ­
terior
cobor
fandom, s.n. ­
citrtorii pasionati de S. F., aflari in con­
tact prin mterrnediul
tanzinelor
;;1 al inlalnirdor
benefic, adj. binetacator
fa
lie,
s. f.
sccartoi
­
Pam~ntului; (figural ): rupture.
rupture care desparte doua blocuri ale
fractura
complex, s n ­ n te
p. 56): ansamblu de rep e
intensitate afect1va pa a
tnfluenteaza erno e at
persoanelor
boicot , s.11. ­ ( in t ext) sab o t aj, m a r g in a li za r e
a
concilia, vb. ­
a lmpaca
culpabilitate, sf ­
demografic. ad1 ­
pr
novdtle
tor la demografie, stunta care
estetic , adj , ­ p t ivit o r la cst et ica. 5Li1nt a care stu diaza
caracteristicile generalc ale creatlei artistice. refentor la
s lud raza
modrncanle
n numarul, dens rtatee ~1 compo­
zitia populatrei
crcatia artistka
main­stream (lb. engl.) ­ ,,curent principal"
frivol, adj. ­ usuratic, lipsit de seriozitate
facil, adj. ­ care se face cu efort minim, superficial
emblematic, adj. ­ upk, ilu>trativ pentru ceva, exemplar
a discrimina
vb
­
a acorda dreptun diterite. inegale,
unor cateqor« de populatre. popoare, state etc
ghetou, s n ­ earner al u 1 oras in
care este obliga­
ta sa tra1a• j o parte a populatrer,
de o anurruta rasa.
reli91e sau nat•onalitatP, o urmare a discnrninarii
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice fe- DISCUTAREA TEXTULUI Cl- pa- 1. Seqrnentati t extul
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
fe-
DISCUTAREA
TEXTULUI
Cl-
pa-
1. Seqrnentati t extul astfel incat fiecarei secvente ident i­
I
Dictionar
fica t e sa Ti cores pu nd a o id ee centra la.
ca-
2. Arataf ce pasaje din text fac trecerea de la o secventa
tica
la alta, respectiv de la o idee la alta (de exemplu: ,, Dar Tnte­
l al
legerea genului este complicate ?i de faptul ca
").
3. Aratati ce grup de cuvinte Ice pasaj din interiorul fie­
rav
ale
de-
Textul stiintific apare in revistc de
specialilate sau in volume de studu 51
cercetari dm diverse dornenii (5ti1n1c
socio­umane, stiinte exacte, stimtele
naturii, tehnica etc.), reprezentand
tipuri variate: note, arucole. recenzu,
analize, diaqnoze 5i proqnoze. trat,1
azi.
carei secvente identificate vi se pare eel mai important pen­
tru conturarea ideii respective (de exemplu: n un mediu pro­
tejat de un baraj apreciabil de reguli ?i norme" sau ,,o lume
le, sinteze etc.
tnchisa ").
JU­
de
Scopul textelor 5tiin!if1ce este, 111
primul rand, transferul de intorrnatre
stiintifica (concepte, notiuru. rauona­
mente), tacancu-se apel ta capao-
tatea mtelectuala a receptorului, ~1 nu
la sensibilitatea acestuia. cum sc Hl­
t~mpla in cazul textelor literare.
4. Forrnulati Tn cuvint e proprii ideea centrals exprirnata I n
fiecare secventa.
5. Cum vi se pare atitudinea autorului fata de tema de
cercetare abordata (literatura S.F.), obiective sau subiectivs?
ra
Precizia ?i ngoarea inforrnatiilor
sunt
Forrnulatl rapid un raspuns intuitiv, fara a verifica impresia
voastra printr­o relectura a textului.
de cea rnai mare irnportanta.
pe-
6. Cornparati
raspunsurile
pe care le­ati dat la exercitiul
ma-
In textele din dorneruul stuntetor
oe-
• autorul are o atitudine neutra fata de literatura S.F., nu
exprima puncte de vedere personale in legatura cu aceasta;
• autorul are o atitudin e pozitiva fata de lit erat ura S.F.,
pe care o sirnpatizeaza. si cauta sa convinqa cititorul
[oua,
ritele acesteia;
ta is-
exacte, stiintelor naturii etc., impli­
carea subiectiva a autorului este
exclusa. acesta prezentano date strict
obiective 5i argumente.
In domeniul stiintelor socio­umane
insa, ln cazul istonei lrterare, de
exemplu, chiar al istonei, subiecuvi
tatea autorului este eel mai adesca
precedent ?i discutati­le. tinand cont de reperele de mai jos:
ps1-
rme
de me­
~and,
• autorul are o atitudine personals. de simpatie, fata de
vizibila,
opinnle
expnrnate
fund 111~
lite rat ura S.F., pe care cauta sa o justifice prin argumente
intotdeauna argumentate. Nu este
exclus in acesle cazuri apelul la sensr­
bihtatea 51 la imaqmatra receptorulur.
obiective, bazate pe fapte ?i pe constatari certe.
Stilul stiintific este caracteuzat prin:
DINCOLO
DE TEXT
respectarea normelor literare, utihza
rea Iorrnelor apartinand hmbii stan­
dard (de exemplu, evitarea rcqrona
hsrnelor, a arhaisnielor, a Iorrnelor
popularc) • claritatea, sobrietatea ~i
precizia exprimani • Iolosirea unui le­
xic specializat (termeni din domeniul
de cercetarc abordat) • folosirea
frecven ta a neolog ismelor • tolosi rea
sensului propriu al cuvmtelor. evrta­
rea fiqurilor de stil • folosirea aproa­
pe exdusiva de propozitu enunuative
neexdarnative • folosirea unor cuvin­
te I formulari specifice lehnirn argu
1. ldentificati,
urrnarind dictionarul
din stanqa
paginii,
1alci
trasaturi ale stilului ~tiintific In textul analizat.
u an­
2. Ce credeti
ca deosebeste textele stiintifice
de textele
informative jurnalistice
de tipul stire. relatare,
reportaj etc.?
tvezi
Discutati.
Puteti revedea, pentru aceasta, lectia Textulj urna-
mare
care
listic, p. 16- 17.
entul
iN LOC DE SFAR~IT
1 care
'11p0-
mentarii (de exemplu: tn primul rand,
Alcatuiti
un portofoliu cu eel putin doua texte stiintifice
egale,
pe una dintre urrnatoarele teme sau pe o terna aleasa de voi
cu ajutorul profesorului sau profesoarei de limba rornana:
bhqa-
rasa.
i n al doue« rJnd, dm aceasta cauz ci,
dm mouvele enumerate entenor, In
aceasta pnvinfa, sub acest aspect, pr
d e o p ar te, p e d e a/t a pen e, a~ad ar,
ca atare, In consecints , In conciuzie
etc.).
viata pe alte planete • farfurii zburatoare • fenomene para­
normale • viata Tn oceane la mari adancirni,

I

(~r r · ----

::i:~

'."'

',

.

:' ~

·

II"~

·

Literatura

---·-

- ·

--

·-

·

Texte

auxiliare

••••••• • • • •••••••

e TARAMURI IMAGINARE

TIGANIADA

de Ion Budai-Deleanu

llust ratie de A urel Sto icescu la Tiganiad a

I

Profil

Ion Budai­Deleanu (1760 1820), poet, filolog, istonc. reprezentant de

rnarca al rni~cari1 culturale ilurruruste Scoala Ardeleana Prinopala sa opera beletnstica, tiqsmede. sense In doua versiuni, s­a pubhcat abia In 1875­ 1877, fc'\ra a avea vreun ecou sernni­

versiunea a doua este

fk ativ. in 1925

Unii

istorici

literari sunt de parere ca, daca

ar fi ap a rut l a urnpul sau, Tigant c1d a

publicata intr­o ediue definitive.

ar fi mlluentat substanual teraturii rornane.

evolutia li­

figaniadaeste o epopee de o izbitoare originalitate, pe care

autorul insu~i o prezinta drept un

tiric". Subiectul infati~eaza peripetlile unei ostiri a liganilor,

inarmati de Vlad Tepe~ pentru a

saturile specifice poemului eroic sau epopeii ­ nararea unor fapte de vitejie, personaje care se individualizeaza prin calital i eroice superlative, interventia fortelor supranaturale in deru­ larea evenimentelor, stilul lnalt, solemn ­ sunt transpuse in registru comic: curajul e inlocuit de frica, Intelepciunea de gal­ ceava, stilul e vioi ~i colocvial etc. Referitor la sernnificatia

figaniadei, autorul l ine sa avertizeze ca

fa ll ii carii intocma asa au facut ~· fac, ca ~i tiganii oarecand. Cel intalept va intalege! " Textul propriu­zis al !iganiadet este imbogatit cu o sumedenie de note de subsol, atribuite mai multor .,comentatori" inven­ tati: Eruditian, ldiotiseanul, Simplitian, Adevarovici, Mandrila,

Suf lanvant, Capitan Patitul, popa Nat aroi din Tandaranda, Dubitantius, Agnosie (,.ne~tiutorul"), Musofilos (.,iubitorul muzelor"), Onochefalos (,.cap de magar") etc.

poemation

eroi­comico­sa­

lupta impot riva turcilor. Tra­

prin l igani sa intaleg

in cantul al IX­lea, Parpangel,

mului, face 0 calatorie in iad ~i in rai.

unul dintre eroii principali ai poe­

CANTECUL IX

-

fragment-

103

In raiu nimene nu sa sloboade Daca nu e ca lamura curat, Daci, pa care din launtru roade

Da-ar hi cat da mic ghimp sau pacat, intai trabue pan iad sa tread

$i lunga pocainta sa faca, 1

104

De-acolo venindu-i zioa scrisa Scapa ~i trecand din vama-in vama Soseste pana la poarta-inchisa A raiului, dar' nime nu-I chiarna $i nu poate sa sa bage-in raiu Fara carte de la San Mihaiu.

1 I at a, prec um

am z is eu , sa ar ata f aici, ca t iga nul

au au z it p ove sti n d d e aceste pe t ar ani ~i

In buiguiala fiind apoi, min tea tot cu acestea i sa indeletnice; iar el insanatosindu-sa credea t oate adevarat e, ca cand s-ar fi i nt amplat. CRITICOS.

a) P oa t e ca el n -au fos t In r aiul n os tru , a cres tinil or , ci i n ra iul ~iganil o r . ON OCHEF. b) Bine zice chir Onochefalos, caci de raiul nostru almintre vorbesc s.s. ~arinti. POPA

N ATAROI.

I Unitatea 2 ­ lumi fantastice 105 110 0 ! da iadul urat tot sa
I
Unitatea 2 ­
lumi fantastice
105
110
0 ! da iadul urat tot sa fugi !
In raiul frumos tot sa ramai,
T ocma da te-ar alunga cu drugi !
Ce desfatari si ce veselii
Sunt acolo, nu sa poate spune,
Sufletul uimit da minune !
Campurile cu flori osabite
S'aici la noi Inca nevazute,
Sunt pre desfiitat acoperite
Cu tot feliul de roduri crescute,
Iar' pa zios in Joe da pietricele
Zac tot pietri scumpe ~i margele,
106
111
Raiul e gradina desfatata,
In locul da arburi ~i copace
Intra ceriu si-intre pamant
sadita,
Cresc rodii, naranciuri ~'alamai
Da trup pamantesc
neapropiata,
Si tot feliu da porn ce la gust
p lace,
Da minte-orneneasca
negacita,
Care, dupa vrednicii, sa-imparte
Sufletelor
drepte dupa moarte.1
Cum si rodite cu struguri vii,
Iar' in Joe da nasip si tarana,
Tot graunta da-aur iai In mana.
107
112
Macar de-as avea eu limbi o mie
Si-atate
guri bine graitoare,
Rauri da lapte dulce pa vale
Curg acolo ~i da unt paraie,
Nu va-as putea spune, nice scrie,
Lacasurile desmierdatoare
Tarmuri-s da mamaliga moale,
$i frumusetele raiului toate,
Care pentru cei buni sunt gatate,
Da pogaci, da pite ~i malaie l,
0 , ce santa ~i buna tocmeala !
Manci cat vrei ~i bei far' ostaneala.?
108
113
Acolo vezi tot zile sarine
$i ceriu limpede, fiira nuori,
Vantucele dragalase, line
Dulce sufland prin frunze ~i flori,
Tot feliu da pasarele ciudate
Cu viersuri cantand pre minunate.
Colea vezi un sipot da rachie,
lei da proaspata mursa-un izvor,
Dincolea balta da vin te-imbie,
Iara caus, pahar sau urcior
Zacdnd afli-indata langa tine,
Oricand chieful da baut iti vine.
109
114
Acolo Dumnezieu asa fece,
Sa nu fie vara zadufoasa,
N ici
iarna cu ger, nici toarnna rece,
Ci tot primavara mangaioasa;
Soarele-incalzeste ~i desfata,
Iara nu pripeste niciodata,
Dealurile ~i coastele toate
Sum da cas, da branza, da slanina,
Iar' rnuntii si stance gurguiate,
Tot da zahar, stafide, smochine !
De pe ramurile da copaci,
Spanzura covrigi, turte, colaci.
01
~I
edea
1 La multe
neamuri este raiul zugravit, lnsa In multe chipuri; spre pilda raiul turcilor.
2 Vezi darii ca-i asa cum am zis eu, cii tiganul, ca sa sa facii un datatoriu de lege la tigani si doara s:l facii
o
relighie noao, au adaus aceste din capul sau, stiind ca tiganilor a lucra nu le place, ci a sedea s'a manca;
).)OPA
si
fond ca ~iganii era iubitori de acest feliu de mancari, ~i Parpangel le poveste~te, dupa pustul lor, ca sa aiba
mai mult pofta. ERUDlTIAN.
Gardurile-acolo-s impletite Tot cu fripti carnaciori lungi, aiosi, Cu placinte calde stresinite, Iar' in loc
Gardurile-acolo-s impletite
Tot cu fripti carnaciori
lungi, aiosi,
Cu placinte calde stresinite,
Iar' in loc da pari tot cartabosi;
Dara spetele, dragile mele,
Sunt la garduri in Joe da proptele.1
I Dictionar
1 Acesta-i
adevarat
raiul
~iganilor.
CRITICOS.
lluminism - curent cultural euro­
pean din secolul al XVIII­lea ­ numit
?i .,Secolul Luminilor" ­ , a carui
principals caracteristica poate fi con­
siderata Tncrederea In capacitatea ra­
tiunii entice de a rezolva problemele
urnanitatii. Opera exemplars a curen­
tului este lucrarea colectiva Encyclo-
oedie, ou dictionnaire rsisonn« des
sciences, des arts et des metiers, edi­
tat a Tn 35 de volume Tntre 1751 ?i
Note lexicale
larnura s.f. ­
partea cea rnai buna, mai curate. mai pura dintr­un lucru
nararnz, s.m. (reg.) ­ portocal
mursa, s.f. (reg.) ­
bautura terrnentata,
preparata din miere amestecata
cu apa sau cu lapte
aios, adj. ­ usturoiat (de la reg. ai, s.n., ­ usturoi)
spata, s.f. ­ os care sustine erncutatia membrelor la patrupede (spata de
pore, de vita etc.)
1780.
1. Sintetizati aspectele relevante pentru descrierea tara­
mului infatiset (de exemplu: clima blanda etc.).
2. Raiul, ln
versiunea lui Parpangel, est e prezentat prin
raportare la lumea obisnuita, cunoscuta. Selectati cuvintele
sau constructiile care evidentiaza acest lucru. Cornentati pe
scurt relatia dintre cele doua lumi.
3. ldentificati
secventele care pun In lurnina atitudinile
personajului narator fata de cele vazute.
4. Strofa 107 este construita pe baza unui procedeu con­
sacrat, prin care vorbitorul declare subiectul la care se refera
I Dictionar
literar
Epopee - creatie epica de mari di­
mensiuni, tn versuri, 1nfciti?i:lnd, 1ntr­o
perspectiva legendara, fapte eroice
1ndeplinite de personaje de exceptie.
cu spriimul, dar si cu lrnpotrivirea zei­
lor. !n antichitatea qreco­latma, epo­
peea era una dintre speciile literare
cele mai Tnsemnal e. Epopei celebre
din aceasta epoca sunt //iada ?i Odi-
sees, atribuite lui Homer, ?i Eneida
lui Vergilius. 1n epoca moderns locul
epopeii est e luat de roman.
Jomart, Monumentele geografiei
(detaliu al Paradisului)
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice mai presus de posibilitatile de exprimare. Ce se urmareste
I
Unitatea
2
­
Lumi fantastice
mai presus de posibilitatile
de exprimare. Ce se urmareste
prin tntrebuintarea
acestui procedeu?
5.
Din ce rezulta efectul comic al descrierii? Aleqeti din­
tre urrnatoarele posibilitati
sau propuneti altele:
• naivitatea povestitorului;
• aspectul ilar, provocand rasul. al lumii Tnfati?ate;
• contradictia
dintre ceea ce se crede lndeobste
despre
rai ?i ceea ce descrie Parpangel;
idealul de fericire al povestitorului;
limbajul inadecvat.
6.
Caracterizati succint comentatorii prezenti Tn notele de
Niko Pirosmani,
pictor gruzin, Petrecerea
SUbSOI.
7. Cu care dintre acestia ati putea sa va identificati?
Ar­
qurnentati.
8.
Ce functie credeti ca lndeplineste grupajul de comen­
tarii la strofa 103: explicativa sau anticipative?
Comentariul, fie al naratorului lnsusi, fie al altcuiva, in­
serat Tn textul narat iv sau anexat la acesta, poate servi la
explicarea unor pasaje deja parcurse de cititor sau poate
furniza inforrnatii sau indicii interpretative privind ceea
ce va urma.
9.
Cele trei interventii mentionate la exercitiul 3 pornesc
de la suspiciunea comentatorilor fata de relatarea lui Par­
pangel. Criticos se refera la povestitor, pe cand Onochefalos
se refera la raportul lumii prezentate cu realitatea. Care din­
tre cei doi vi se pare ca exprima un punct de vedere mai
adecvat fata de opera de fictiune?
10.
Scrieti o nota de subsol la un pasaj la alegere din text.
Faceti schimb cu colegul sau cu colega de banca, adauqand
un comentariu la nota acestuia (acesteia).
11.
Raiul, ca loc al neprihanirii ?i al fericirii, nu este pro­
priu doar lumii crestine. Culturi dintre cele mai diverse au
imaginat, sub felurite chipuri, un astfel de tararn. Inchipuiti
o
ipostaza a raiului, aleqand una dintre variantele de mai jos
de situare a acestuia:
• pe fundul rnarii:
• Tn zona polars:
• tntr­o pesters:
• pe o insula:
• intr­un eras:
• intr-o padure.

.,

L

; t er a tu

ra

 

Imagine din filmul

Povesteaf JrJsf ~r~it

(ecranizare

dupa cartea lui Michael Ende)

I

Profil

Michael Ende (1929- 1995),

Po-

vestea f ~:1rJ sfJr;,1t, pubhcat in 1979. a

german.

scrutor

Romanul sau fantastic,

tosi

nal. za r ca

lunbi,

bucurandu­se de un succes excepuo

5i ecrani­

tradus

in

numcroase

a fost

lui

roa1 te apreciata

CcH! i i ,

111

1cg 1a

W o l f ga n g

Petersen.

. >.';j

.:\~

e FAPTURI FANTASTICE

POVESTEA FARA SF AR~IT

de Michael Ende - fragment-

Pov e s tea fa r a sfar~ i t este o cart e ca r e 1i po at e bucura at at pe

cat ~i pe adultl, Ea reuseste Scl tr anspuna universul

copii,

stereotip al basmului Intr-o istorie original i i palpitanta. Ca ~i in basm, este vorba despre un taram aparte, de un regat al

inchipuirii numit Fantazia. Aceasta 1mparatie este atinsa de o boala necunoscuta. Fara vreun motiv aparent, Fantazia este devorata tot mai repede de Nimic, mghitita rn neant cu lucrurile ~i cu fiiniele din ea. Totodatc, o la fel de enigmatica suferinta se abate asupra Craiesei Copile, cea care 1mparatea asupra Fantaziei. La sfatul Craiesei Copile, trebuie gasit un ,.erou" care sa aduca leacul tarnaduuor, Numele lui e Atrelu. Dar, surprinzator, Atreiu, eel carula 1 se incredinteaza aceasta

misiune atat de lmportanta ~i de d1f1cil , e ~'el tot un copil. Cu

t alismanul Craiesel Copile

tare impreuna cu calul sau Atrax, pe care 11 p erde m Mla~tinile intristarii. E indrumat catre Muntele din Corn, unde ar urma sa

afle leacul de la ,,stravechea Morla".

la gat, Atre1u pleacA in

Marea Cau­

Atreiu nu stia de cat timp i~i croia drum, mergand prin mlastini, inainte, tot inainte. Parc-ar fi fost orb ~i surd. Negura era tot mai deasa, si Atreiu avea impresia cii de ore intregi tot rataceste in cerc. N ici nu mai baga de searna uncle pune piciorul, ~i totusi nu se scufunda niciodata mai adanc decat panii la genunchi. Im r-un chip neinteles de el, talis- manul Craiesei Copile ii ducea pe drumul eel bun. Dintr-o data se giisi In fata unui povarnis de munte inalt ~i destul de abrupt. Se urea tinandu-se de stancile ascutite ~i se ciitiirii pe varful rotund al muntelui. La inceput nu-si dadu seama din ce erau stancile. Abia cand ajunse sus de tot ~i i~i roti privirile peste intregul munte vazu ca erau placi imense din corn ale carer crapaturi si adanciruri erau napadite de

muschi,

Asadar, giisise Muntele din Corn! Totusi nu simti nici o multumire facind aceasta descope- rire. Sfaq itul calutului lui credincios il facea sii priveas-a in jur aproape cu indiferenta. Acum mai trebuia doar sa afle cine ~i uncle era stravechea Morla care sala~luia aici. In timp ce mai statea ~i se gandea, simti brusc o usoara cutremurare striibiitand muntele, apoi auzi un suflu grozav ~i plescaituri, ~i un glas ce parea sa vina din cele mai adanci maruntaie ale pamanrului.

- Ia te uita, babatie, parca urnbla ceva pe noi. Atreiu alerga spre caparul culmii, acolo de uncle auzise vocea. In fuga piciorul ii alunecii pe un petic de rnuschi ~i Atreiu incepu sa lunece la vale. Nu izbuti sa se prinda de

I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice nimic, luneca tot mai repede ~i pana la sfarsit
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
nimic, luneca tot mai repede ~i pana la sfarsit
se prabusi. Din fericire, cazu intr-unul din
copacii de jos, ale carui ramuri ii prinsera,
Atreiu vazu in fata sa o vagauna uriasa a
muntelui, unde apele negre clipoceau si
pleoscaiau, caci inauntru misca ceva, iesind
incet la iveala. Arata ca un bolovan de stand
de rnarimea unei case. Abia dupa ce aparu in
'intregime Atreiu i~i dadu seama d era un cap
asezat pe un gat lung ~i zbarcit, capul unei
- Uite ce e, galgai Morla, suntern batrfini,
piciule, mult prea batrani. Am trait destul. Am
vazut prea multe. Pentru cine stie atat de mul-
te
ca noi, nimic nu mai are irnportanta. Toate
se
rep eta vesnic, ziua ~i noaptea, vara ~1 iarna,
lumea e goala ~i lipsita de orice sens. Totul se
invarte intr-un cerc. Ceea ce apare trebuie sa
dispara, ceea ce se naste trebuie sii moara, Totul
se cornpenseaza: binele ~i raul, prostia si inte-
lepciunea, frurnusetea ~i uratenia, Torul e sear-
broaste testoase. Ochii ii erau mari cat doua
iazuri negre. De bot i se prelingeau mal ~i
alge. Inrregul Munte din Corn - dupa cum
intelese Atreiu dintr-o data - nu era decat un
singur animal enorm, o uriasa broasca tes-
toasa de mlastina: stravechea Morla!
Apoi se auzi din nou aceeasi voce galgai-
toare ~i gafainda:
bad. Nimic nu-i real. Nimic nu-i important.
Atreiu nu stia ce sii raspunda. Privirea
imensa, intunecata ~i goalii a stravechii Morla
ii incremenea
orice
gand.
Dupa
un timp
o
auzi ca vorbea iar:
- Mai esti tanar, piciule. Noi suntem ba-
trani. D ad ai fi batrfin ca noi, ai sti ca nu exis-
tii nimic altceva decat intristarea. Uite ce e. De
- Ce faci acolo, piciule?
ce sa nu murim, ~i tu, ~i eu, ~i Craiasa Copila,
Atreiu puse mana pe talismanul de pe piept
si-l tinu In a~a fel ca ochiul cat un iaz sa-l vada.
si toti, toti ? De vreme ce torul nu-i decat pa-
relnic, doar un joc in neant. Totul e lipsit de
- Stii ce-i asta, Morla?
T recu catva timp pana ce ea raspunse:
- late uita, babatie - AURYN - , de mult
nu l-arn mai vazut, e semnul Craiesei Copile
importanta. Lasa-ne in pace, piciule, plead .
Atreiu l~i incorda intreaga vointa ca sii
lupte impotriva incrernenirii pornite din pri-
virea et.
- de foarte multa vreme.
- Daca stii atat de multe, spuse el, atunci
- Craiasa Copila e bolnava, grai Atreiu,
stiai ?
stii ~i care e boala Craiesei Copile, si daca se
gase~te vreun leac pentru ea?
- Nee totuna, nu-i asa, babatie ? raspunse
- Stirn,
nu-i asa, babatie,
gafai Morla, dar
Morla.
Se parea d vorbeste cu ea insa$i In acest fel
ciudat, poate fiindca nu avea nici un alt inter-
locutor de cine stie cat timp !
e t o tun a d ad va fi s a lva t a sa u nu . A~a ca d e ce
s-o mai spunem?
- Daca, lntr-adeviir, ti-e atat de indiferent,
stiirui Atreiu, atunci ai putea tot atat de bine
- Daca n-o salvam, va muri, adauga Atreiu
mai insistent.
Sa-1111 ~I spui.
- Am putea s-o facem, babatie, nu-i a~a,
- Se poate si-asa, raspunse Morla.
grohiii Morla, dar n-avem chef s-o facem.
- Daro data cu ea va disparea ~i Fantazia,
- Atunci, strigii Atreiu, lnseamna ca nu
striga Atreiu, parjolul s-a intins pretutindeni.
Am vazut ~i eu.
Morla 11 privea tinta cu ochiul
ei urias si gol.
- N-avem nimic impotriva, nu-i asa, ba-
batie ? galgai ea.
ti-c cu adcviirat indiferent ! Inseamnii d tu
insati nu crezi ce spui !
Se a~ternu tiicerea pentru multii vreme,
apoi se auzi o galgaialii groasa ~i un soi de
ragaiala. Trebuie sa fi fost un fel de ras, daca
- Atunci ne prapadim cu totii, striga
Atreiu, cu totii !
- Asculta, piciule,
raspunse Morla, ce ne
stravechea Morla mai ~tia ce sunt rasetele. in
on ce caz, spuse:
mai pasa de toate astea? N u mai au nici
portanta pentru noi. E totuna, totuna.
o im-
- E~ti isteh piciule. la te uita ! E$ti iste\ !
zise
- Si tu vei fi distrusa, Morla, striga furios
Atreiu, si tu! Sau crezi d
fiindca esti atat de
I
~1
a de
batrana poti supravietui Fantaziei?
De mult nu ne-am mai distrat atat de bine,
nu-i a~a, babatie? la te uita. Intr-adeviir, am
putea tot atat de bine sii-ti ~i spunem. N -ar fi
nici o diferen\a. Sa-i spunem, babatie?
69
~
Se lasa o tacere indelungata. Atreiu astepta incordat raspun- sul stravechii Morla, fara sa-i intrerupa
Se lasa o tacere indelungata. Atreiu astepta incordat raspun-
sul stravechii Morla, fara sa-i intrerupa prin intrebari ganduri-
le incete ~i deznadajduite. in sfarsit, ea continua sa vorbeasca:
- Tu traiesti putina vreme, piciule. Noi trairn mult timp.
Chiar mult prea mult. Dar trairn cu totii In timp. Tu putin.
Noi mult. Craiasa Copila a existat Inca inainte de mine. Dar
ea nu-i batrana. E vesnic tanara. Uite ce e. Existenta ei nu se
mascara in durata, ci in nume. ii trebuie un nume nou, tot
mereu unul nou. ii stii numele, piciule?
- N u, recunoscu Atreiu, nu
1-am
auzit inca niciodata,
- Nici nu se putea, raspunse Morla, nici chiar noi nu ni-l
mai putem aminti. Si totusi a avut multe nume. Toate sunt
insa uitate. Totul a trecut. Asta e. Dar fara nume ea nu poate
Craiasa Copila
trai. Nu-i trebuie decat un nume nou si Craiasa Copila se va
insanato~i. Dar n-are nici o importanta daca se insanatoseste.
i ~i
i n c hi s e
oc hi i m a ri cat u n i a z ~i in ce p u sa-~ i r e t r ag a ,
incet, capul.
Traducerc de Yvette Davidescu
1. Recititi descrierea stravechii Morla. Ce sugereaza tnfa­
tisarea ei?
2. De ce vorbeste Morla despre sine la plural?
3. Cititi paragraful In care Morla i?i expune .filozofia"
Bastian, cititor ~i. totodata,
erou al Povesti: ftir~ sftir$it
(II- Uite ce e, galgai Morla
11) In paralel cu fragmentul din
tuceetsrul lui Eminescu In care Demiurgul i se adreseaza lui
Hyperion.
Ce similitudini
si ce deosebiri descoperitt?
­
Hyperion, ce din genuni
Ei doar au stele cu noroc
Rasai c­o­ntreaqa lume,
Nu cere semne ?i minuni
Care n­au chip si nume;
~i pngonirt de soarte.
Noi nu avem nici timp, nici loc,
~1 nu cunoaste m
moart e.
Tu vrei un om sa te socoti,
Cu ei sa te asameni?
Din sanul vecinicului
ieri
Dar piara oamenii
cu toti,
Traieste azi ce moare,
Un soare de s­ar stinge­n cer
S­ar naste iarasi oameni.
S­aprinde iara?i soare;
Ei numai doar dureaza­n vant
Oeserte idealuri ­
Cand valuri afla un morrnant
Rasar In urma valuri;
Pilrand pe veci a rasari
Din urma moartea­1 paste,
Cilc1 totl se nasc spre a muri
~1 mor spre a se nast e.
4. In ce pasaj al fragmentului din Povestea fara sfar~itde­
vin mai evidente deosebirile dintre cele doua viziuni asupra
vremelniciei?
5. Leacul pe care Tl prescrie Morla este gasirea unui nou
nume pentru Craiasa
varat?
Copila sau aflarea numelui ei ade­
6. Ce credinte, mituri sau legende despre leqatura dintre
num e si eel c are Tl poarta cunoas t et i ?
Unde vet gasi cuvsntu!
Ce exprima adevJrul?
7. Ati vazut filmul facut dupa cartea lui Michael Ende? Ce
impresie v­a facut?
(M. Eminescu, Cnud ior
me1)
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice ALBINA ~I ARICIUL, MUNTII Zice ca Dumn ezeu, cand
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
ALBINA ~I ARICIUL, MUNTII
Zice ca Dumn ezeu, cand a urzit lumea, a urz it prea mult
si nu incapea sub ceri. Ce sa [aca, ce sa dreaga? la ~i trimite
pe albina sa intrebe de arici. Albina a mers la arici, dar aces-
Albina ~; ariciu/, muntii face
parte din Datinele ~; credin-
tete poporului roman aduna-
te ~; esezete in ordine mito-
Jogica, de Elena Niculilii­Vo­
ronca, una dintre cele mai va­
loroase culegeri de folclor ro­
manesc, aparuta, int r­o prima
editte, In 1903.
lnformator: un taietor de
lemne, Botosani.
ta nu a voit sa-i spuie, zice:
,,Daca-i Dumnezeu, lasa sa stie
singur ce sa faca !" Albina, cuminte, nus-a dus, ci s-a ascuns
Janga borta lui. Ariciul, crezand ca-i singur,
zice la sine:
,,Hm ! El ma intreaba pe mine ce sa Iaca ! Da' de ce nu stran-
ge pamantul in mana bot, ca s-ar face ici dealuri, colo viii, si
ar incapea !"Albina, cum a auzit, a zburat la Dumnezeu si i-a
spus. Dumnezeu, pentru lucrul acesta, a blagoslovit-o ca sa
faca miere ~i oamenii sa manance, ~i de aceea e albina buna
la Dumnezeu.
Note lexicale
borta,
s.f.
(reg.) ­
qaura. scorbura: vizuma
bot,
­
blagoslovi, vb. ­
s.n.
COCOIO?
a binecuvanta
I Dictionar literar
fa­
l.eqenda ­
text In proza sau In ver­
1. Descrieti comportamentul personajelor din aceasta le­
genda populara (Dumnezeu, ariciul, albina). Schitati. por­
nind de aici, portretul fiecaruia.
suri care, printr­o povestire cu elc­
mente miraculoase, tinde sa dea o
explicatie unui aspect din realitale.
2. Cornentati relatia dintre lumea sacra, a f apturilor
dum­
nezeiesti, ?i cea profane. a fapturilor parnantene.
3. Prin ce se asearnana ariciul
?i stravechea
Morla?
4. Definiti tonul naratiunii din legenda cit it a. Puteti alege
dintre alternativele de mai jos:
• glumet;
• sobru;
•familiar;
• prietenos;
•ironic;
• respectuos.
5. Ce efect are folosirea
acestui
ton pentru
un astfel
de
subiect?
Cititi,
pentru cornparatie, primele doua strofe din
poezia Abece de Tudor Arghezi,
facerii cosmosului:
lnfati?and
o alta ipostaza a
A
vrut Dumnezeu sa scrie
N­a? vrea nici atilt sa­l supar
$i
nici nu era hartie.
tde-
N­avea nici­un tel de scule
Glt piperul de ienupar.
Darosa va spui ceva:
$i nici litere destule.
upra
C­un crarnpei de alfabet
Mergea scrisul foarte­ncet.
Nici carte nu prea stia.
Orisice lnvatacel
Stia mult mai mult ca el.
nou
ade­
? Ce
e FANTASTICUL LUMll OBl~NUITE CARTEA DE BUCATE de Simona Popescu +"; fragment - I Profil
e FANTASTICUL LUMll OBl~NUITE
CARTEA DE BUCATE
de Simona Popescu
+"; fragment -
I Profil
C
·
·
d
·
·
1
d
_
/;::
ea mar CIU
ata carte pe care 0 cinsem
a varsta can
nu
Simona Popescu (n. 196s).
poets.
:et1i 'mare lu~ru. di~
1
prozatoare
?i eseista. A pubhcat vo-
je, dar care 1m1 starruse
ca.rti era una. fara ~qiu.ne si .far~ pe:sona-
-
toate simturile,
imaginana
~1
as
lumele de
versuri X J/ofonul si alte z ice ast az i - con st iint a
sau , m a rag, ceva car e m a f acea sa m a
p oem,e (1990)
Exuv 11 (199 7),
?I
Iuv entu s (199 4 )
revolt, Sa ju d ec , Sa tr ag
anurni t e conc lu z ii
si Sa m a i n gr oz esc
0 carte de retrospec­
lliuteea
ce se
chearna fiinta urnana In nebunia
ei anirnalica.
tive In
universul copilariei
?I al adoles­
h
·
"
.
'
d
b
d
f
·
A
centei, reprezinta debutul editorial al
.­­­­
,,
ra ,o veAc
e ~1 patata carte
e
uc~te, cu
esene
so 1st1cat.e m
Simonei
Popescu ca prozatoare.
tus negru, m care se amestecau
cuvinte necunoscute,
cuvinte
domestice ~i salbatice, mirosuri, materii, substante, instrumen-
te, animale ~i plante, culori, consistente - ~i in care cautarn
pana la arneteala amanunte picante, asa cum aveam sa fac mai
tarziu stand aplecata peste reproduceri dupa Bosch ~i Bruegel.
Ea a fost multa vreme cartea mea de ciipiitai, pe care o rasfoiarn
alandala inainte de culcare ca leac imporriva cosrnarurilor cu
I
!J.i i si babe crirninale care aveau, sigur aveau sii vina. [
]
Y
Treceam peste supe, borsuri ~i ciorbe si ajungeam la poar-
ta nfernului, uncle colcaiau intr-o vigneta raci, melci si mi-
dii. fntr-un stil abrupt, citeai cu oroare: ,,Se controleaza ca
toti racii pe care vrem sa-i pregatim sii fie vii" - si ce urma
intrecea orice inchipuire, caci ei erau aruncati asa, de vii
(de-aia trebuiau controlati l), In apa clocotita. ,,Cine doreste,
se spunea acolo, poate sa scoata intestinul din gaturi cat racii
sum inca vii." Chestia asta iti taia respiratia. Mai ales ca ur-
mau la rand cei 24 de racusori carora Ii se scoteau carapacele,
stomacele,
intestinele,
irnbracati fiind 'intr-o haina de aluat si
aruncati in uleiul incins, de asta data.
tntre malurile sosurilor ~i barococoul dulciurilor de la
sfar~it se latea, asadar, Infernul. Aici gaseai cele mai cum-
plite metode de sacrificare ~i torrura, ritualuri sinistre peste
care plutea un cuvant pentru mine de neinteles, dar care ma
ingrozea: eviscerare. E locul In care, pret de zeci de pagini,
se intamplau cele mai salbatice, mai cutrernuratoare fapte.
Sarmanele si nevinovatele animate erau jumulite, decapitate,
razuite, imbucatatite, strivite, despicate, golite prin smulgere
de maruntaiele lor ~i umplute cu cele mai nepotrivite lucruri
cu putinta: gaina cea proasta ~i nesimtita umpluta cu nobile
migdale sau stafide, curcanul maiestuos cu dulci smochine pe
care ind le mai gaseai la Alirnentara, In raft, sub forms de
roata, invelite in celofan, cu eticheta colorata deasupra si care
nu-ti placeau def el, cu pielea aia a lor anirnala adunfind o gra-
mada de semincioare unite de un fel de clei care se agata de
dinti ; porumbeii erau fierti In lapte si adusi pe tava impreuna
Cartea de bucate face parte
cu la fel de napastuitii raci; ratele erau ghiftuite cu portocale,
din volumul Exuvii (1997).
fazanii cu mere intregi, alte vietati erau irnpanate
cu usturoi
:l)JNJl J{ cY sau stropite cu vin si ap mai depa sinistre idei. Se atinsesera
:l)JNJl J{ cY
sau
stropite
cu vin
si
ap
mai depa
sinistre idei.
Se
atinsesera pana
~i de iepur
, ii
i g~
cei blanzi ( ,,Ie-
purele se agata In doua cuie de picioarele indarat desfacute
~i se jupoaie"), pentru a carer preparare se pastra propriul
lor
sange amestecat cu otet, de potarnichi (tinute cateva ore
cu capul In jos ), de bibilici, de sitari (ce [rumosi rni-i inchi-
puiam dupa numele lor, foarte curati, muzicali si luciosi), de
fazanii a carer frumusete parea sa nu mai conteze. [
]
Dupa capitolul epuizant al groazei, trecand prin balti de
supe, prin mlastini
de ciorbe ~i borsuri, rnaluri de sosuri ~i
smarcurile bulioanelor si tocanelor de tot felul, prin cleiuri
ndimentate, prin piftiile trernuratoare, prin tocaturi parjo-
' prajeli,
fierturi
si mostre ale bestialitatii,
ajungeam
in-
un soi d e P u
r g a t ori u
d e fa ino ase ~i a lu a t
·
cl
b ud·
ci
·
leuri, galusti ~i friganele.
,
De cele mai multe ori citeai aiurea, nu la rand. Privirea era
cl
h
·
·
li
·
f
1
·
hi
·
cl
Giusepp e Ar cimbo l do, figur ~ cornousa
din ustensile de bucatarie
_
­
A
agatata e nume aioase, vizua zai in e ~1 c 1p, opnn u-te
la ''.ciu. ercile In ~: lat"
sau I~ ,,castr~a~: le
c:i c~rne"
~a~1 la
~
\\(1
RX
\I?.)
~~
he
r
, care te faceau sa-ti
inchipui
pur ~1 sirn-
~
l:J
~
ni~t
e cu varza
iuperci
gatite In halatul
de casa al mamei,
cas-
-~ .
troane
plastic umplute cu came pe care erai obligat sa le
J\Sl 0(\ C\.901ananci cu totul, plicuri noi ~i albe infundate cu varza ~i puse
()=------ .t::::.e
t::-"'
u.
Toate cornbinatiile
astea suprarealiste
(le-ai spune
7--
,,--,_
-
azi) !ti dadeau apa la moara inchipuirii: ,,prajitura
cu grilaj"
-
o ~i vedeai prizoniera intr-o inchisoare, detinuta si singu-
ratica, de ti se facea mila ; friptura de pore ,,In pergament" -
~
nvelita intr-un fel de papirus continand o poveste ciudata ;
~
~ urele sau merele ,,pe canapea" faceau sa-ti ta~neasca in fata
u
1epure de desen animat stand picior peste picior pe o
anapea bombata ~i asteptand sa fie sfasiat de coltii tai ~i ai
parintilor t::ii,· la fel merele insiropate pares se-ns irau In fata
ta
Personalitati
l
"'­!.
l
pe canapeaua voastra portocalie, pregatite pentru o dernenta
infulecare. Ajungeai In dreptul vreunei bazaconii si nici nu
pi c t o r it a li a n
1n ta bl o u r d e sa
l e
~Y c i t e a i
ce -i d e d es u bt :
cuib de viespi,
fiqura urnana este co~
b i za r e
mflori.
'!frii bu
i ri de ziipada tobii panii de
guriie, ba r ba de
sornn trandafiri
fructe
legume
pesti etc
­ v ~
v
~
'
'
~
·
'
~
·
~ware.
corabware, cdciulue de mere sau limbi de pmca
­­­­­­­­ +"'Ii­­­
Dlctionar
­.·
\. ,,,,s1 - atci t peai de duiosie - flori de soc in rochue galbene.
oar capitolul de creme, dulciuri si bauturi nu ma contraria
~
Purgat oriu ­ loc simbo ic 1/s~k si-m i calma isteria viscerala dupa capitolul generos de carnuri
sirnbolica de purificare a sufletelor ~crse ~i ,,organe". Erau ~i aici niste exceptii, precum cuibul
celor
morti:
pasaj
de trec~~
Cl.J H ~
i pornenit sau capul negru (ce idee sinistra lj.]'
]
lnfern ?1 Pa.radis.
Sup ra r ea hsm
.
Mi s-a parut totdeauna
bizar In cartea
asta amestecul de
­
m1?car e
europeana.
active
lndeosebi
.
arn st ica
lntre
d
.
·
·
d
·
·
b
·
cl
di
·
tan. rete ~1
agres1v1~ate~
e poez1e y
esna it.ate,
e .sa. •.s~
~~
1920
?i 1940,
ce ?i­a propus sa ex­
delicate\e, de arha1c ~1 decaden\a, de cruz1me pnm 1t1va ~1
ploreze posibilitatile de 1mbogatire a
personalitatii omene?ti prin elibera­
rafinament.
Cuvinte
ca rasucire, smidgere, jitmulit, despicat,
eviscerat patruns firi:p· t macerat fezandat taiat tocat zdro-
'
,
'
']'
'
'
'
rea f°.r\el.or psihice. de su_b control~d bit, batut, strivit, oparit,jupuit, inabu~it, dezosat, prajit, f iert
co n s t 11nt e 1, a l r a t 1un11. At at 1n
lit e r atur a ,
­
1-
· d
fi
d (
1
l)
·
·
·
d
· (cl
1
·
·
cat ·?i
pictur~. arti?tii suprareali?ti
e
'.age
a uati:
, tmert ~1 tan
rz.
ov ecen,
1~
sunt interesati de resursele imaginative
state~u a atun
dar ~1 carnea),
catifelat (sosul m care plutea cre1erul),
a se
ale visului,
ale spon aneila ii totale.
odihni t aluatul , proaspat ~i, mai ales de multimea de di-
U0 GS
\ =\\f\ Rs
\N~R
I'. _ I Dictionar literaf minutive (castraveciori,pdinisoare, [eliuse, gulioare, ciuper- cute, mancari{a,
I'.
_ I
Dictionar literaf
minutive (castraveciori,pdinisoare, [eliuse, gulioare, ciuper-
cute, mancari{a, picioruse, aripioare, codite) sau de adjec-
'
II
Metonimie ­
figura
de
stil
con­
stand in inlocuirea unui termen prin
altul pe baza relatitlor concrete dintre
t ive le p en tru fo e: moale ~i mic. C el m ai p oe t ic, In lu m ea ast a
a asociatiilor surprinzatoare, a analogiilor, juxtapunerilor,
metonimiilor, mi s-au parut ,,crenvur~tii inflori~i in capete",
cornbinatie de vegetal ~i animal, alaturand carnea cea neteda
lucrurile pe care acestia le denumesc
(dintre parte ?i intreg, posesor ?i
obiect posedat. origine ;;i produs
etc.) De exemplu, 1n expresia ,,om
fara inirna" termenul sublnteles ­
cu puritatea Ilorala. [
]
,,sensibilitat e",
,, bunatate"
­
a pu­
tut f1 inlocuil pe baza conceptiei ca
inima ar f1 locul in care
mentele.
se nasc senti­
Cartea mamei, In care erau desenati cu minutie pesti ~i
animale, fructe, cochilii, abstractizate cumva de rafinamentul
desenului, mi s-a parut intotdeauna o carte uluitoare, fru-
moasa si monstruoasa, vesela ~i trista, rafinata si grotesca,
maloasa si aeriana, copilaroasa ~i nebuna (asa cum trebuie,
de altfel, sa fie orice carte adevarata). Ea a incetat sa ma inte-
reseze mai tarziu, atunci cand ar fi trebuit sa incep, la randul
meu, sa execut ritualurile cu pricina, care ma ingrozisera fas-
I Enciclopedie
cinatoriu In copilarie, Ea a ramas ~i acum pentru mine in pri-
mul rand o carte de literatura, pe care o rasfoiesc uneori din
Alexandrin ­ refentor la civihzatla
care a inflorit catre sfarsitul anti­
pura placere estetica. 0 carte despre frumusete ~i atrocitate,
despre gingasie si ferocitate, o carte a sirnrurilor, initiatica, In
c hit at i i
111­ l ea
( s e co lu l
d .C hr.)
a l
111­ l ea
1.C hr . ­a l
felul ei, o carte a imaginarului,
alexandrina si barbara,
sofisticata,
dar ~i primitiva,
lnt r- o
zo n a
d e In t r s-
pCitrundere intre cultura
greaca ?1 cea
egipteana cu centrul in orasul Ale­
xandria; (prin extensie, despre stiluri
sau epoci culturale) de o subtilrtate ex­
cesiva, imitativ, incapabil de inovatie.
Note lexrcale
sofisticat, adj. ­
complicat, rafinat
?r subnl
viqneta, s. f (sau vinieta) ­ ornament graftC, qravura sau desen,
pun e de r eg ul il la i n ce putu l sau sf ars itu: une cc'irt 1, al unui ca pitol,
care se
al
un e i
pagini tiparite
barococo, adj. ­ cornbinatie lexicala mtre baroc sr rococo, numele a
doua curente artistice din secolele al XVII­lea~ a' XVIII­lea, care au in co­
mun boqatla ornarnentatiei, prefennta pentru formele neregulate, pentru
asimetrie, boqatia coloristica
eviscerare, s.f. ­ scoaterea organelor dmtr­o cavitate a corpului
supra realist, adj. ­ refer rtor la suprarea/Jsm, (prm extensie)
1log1c, absurd
visceral, adj ­ referitor la visceresau rnaruntaie, organele din cavitatea
abdorninala ;;i din cea toracica; f1gurat care vine din adancurile organis­
mului
sadism, s.n. ­ placere de a chinur, de a provoca sufennta
analogie, s.f. ­ asernanarea dmtre doua elemente dintr­un anumit
punct de vedere
grotesc, ad]. ­ de un comic exagerat nehresc
1. Simona Popescu arninteste cum cartea de bucate citita
In copitarie reusea sa Ti starneasca ,,toate simturile. imagina­
tia si [
] constiinta".
Pornind de la aceasta relatare, dezba­
teti urrnatoarea chestiune: ce i nsusin trebuie sa aiba o carte
buna de literature?
I Dictionar
2. Comparati punctele voastre de vedere cu eel exprimat
de autoare In ultimul paragraf al textului.
Grotescul reprezmta o categone
estetica definita prin bizarerie, can­
catura. amestec de comic ?i de urat
sau tnfricosator.
3. Cartea despre care vorbeste Simona
Popescu nu era
Insa o scriere literara, de fictiune, ci una utilitara. Cum se ex­
plica atunci reactiile tinerei cititoare?
\.
74
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice De requla. autorul decide ce f el de text
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
De requla. autorul decide ce f el de text vrea sa
scrie. La
randul sau. cititorul are posibilitatea sa opteze tn ce fel
sa citeasca un text. lntentie cu care a fost produs un text
joaca un rol important In orientarea cititorului In privinta
scopului lectu rii ~i a modul ui Tn care aceasta e efectuata.
lnsa cit itorul poat e sa ignor e, voit sau nu, acest lucru. El
poate, de exemplu, sa citeasca un text utilitar ca si cum
ar avea de a face cu o scriere fictionala. Multe scrieri care
nu au fost produse ca fictiune ­ scrieri religioase, istori­
ce, documentare, biografice sau autobiografice etc. ­
au devenit , Tn timp, lect uri preponderent literare.
I Dictionar
in
a,
Text utilitar ­ text care 11 ajuta pe
cititor sa 1ndeplineasca o actiune
concrete (sa aleaga mijlocul de trans­
p o rt c ar e Ti co nvi ne, sa 1~i 1ngri j easca
gradina, sa monteze un dispozitiv, sa
1?i t r at eze 0 boa la. sa 1~i gaseasca 0
locuinta etc.).
4. In evocarea vremurilor copilariei se suprapun doua mo­
mente diferite: eel al trairilor de odinioara, rememorate ~i eel
al prezentului in care scrie autoarea. ldentificati Tn text ele­
mentele care indica suprapunerea perspectivei adultului pes­
te cea a copilului.
5. Se crede adesea ca poetii sunt capabili sa vada lucruri
cu totul deosebite acolo unde ceilalti oameni nu vad decat
banalitate. Sunteti de acord cu aceast a opinie? Arqumentat i,
CAMERA FANTASTICA
de Nicolae Manolescu
I Profil
Am aflat in t arnplat or z ilele t recut e ca
care am copilarit va fi daramata; de fapt nu
un a din casele in
casa 'in 'intregime,
Nicolae Manolescu (n. 1939), cnt«
?i istoric literar, eseist. A publicat
timp de peste treizeci de am cronka
lit erara sapt amanala, ma, Tnt~i Tn re­
ci numai partea dinspre Strada. Dupa razboi, cand restul
casei fusese inchiriar, sora bunicii mele reusise sa-si pastreze
'
'
tocmai acolo o camera mare si luminoasa, uncle imi placea sa
ma refugiez ~i sa citesc. in amintirea mea, de aceasta camera
Jrd
vista Contemporanul, apoi In Roma-
tea
nia literara, devenind unul dintre cei
mai apreciati critici literari ai gene­
ratiei sale. Arca lui Noe (vol. 1­ 111,
1980) este o lucrare de referinta de­
spre romanul romanesc. A publicat ?i
cu rnobila aurie, din lemn de par, cu scaune ~i fotolii mici,
IS­
pares de jucarie din cauza formelor neobisnuite, se leaga
aproape toate lecturile din Jules Verne. Tin minte ca, abia
inters de la scoala, imi faceam 'in fuga lectiile ~i apoi, cu
rrut
20 000 de leghe sub mdri
sau cu Mihail Strogoffin mana, imi
un prim volum dintr­o lstorie critics a
literaturii romsne ( 1990)
?i 0 parte
din volumul al II­lea, cu titlul Poet!
petreceam in ea intreaga dupa-amiaza, citind ~i visand nesu-
parat de nimeni.
romantici ( 1999). Director al
Romtinia ilterara. Dupa 1990,
revistei
Erau multe ceasornice in camera, foarte vechi si impodo-
s­a im­
ita
bit e, ~i toa t e m asur au lini stit un t im p care m i se p area ca nu
plicat In viata politica, continuand
se va sfar~i niciodata,
1nsa ?i acnvitatea culturala.
Deschideam pe furis usa unui dulap ~i simteam un miros
puternic de patchouli. ~i ce minuni erau
in dulapurile acelea !
Casete cu infati~are ciudata, cutii cu palarii, bomboniere,
rame pentru fotografii, pulverizatoare din cauciuc, cu cor-
don si ciucuri, obiecte de toaleta al carer rost nu-I stiam. Ma
era
ex­
Camera fantastica face parte
din volumul Teme 2 (1975).
tulburau dulapurile pentru necunoscutul din ele si fiindca
niciodata nu ajungeam sa-mi due investigatiile pana la capat,
Eram prins asupra faptului si u~a se incuia, pentru catva
t imp , cu ch eia. Dar mai t ar ziu m i-am da t
t imp , cu ch eia. Dar mai t ar ziu m i-am da t seam a ca t o cm ai
multiplele usi incuiate ma atrageau in aceasta camera: ele imi
intretineau impresia de lucru tainic, nedezvaluit. Misterul se
datora absentei copiilor; intr-un fel, eram privilegiat, eel din-
tai care, lmpins de curiozitate, i~i vara nasul prin dulapuri
sau noptiere, prin sertarele scrinului sau ale secretaire-ului,
fara sa fie pedepsit, N u era u~a care sa nu ma ispiteasca. Mai
ales aceea
de la camera de baie (acolo, alt univers ! ), tap eta ta
la fel cu peretele, incat abia se observa. Rasuceai o maciulie
alba de os si, in plin perete, se crapa o intrare ingusta.
!ntr-o zi am fa.cut insa o descoperire cu adevarat extraor-
dinara, Povestisem intr-un caiet o anumita intamplare ~i irn-
prejurarea trebuia, dupa socotinta bunicilor mei, sa ramana
secreta. Caietul a fost dat in pastrare surorii bunicii mele,
care 1-a ascuns. !ntrebarea era: Ince loc? Cine stie cand as fi
aflat, daca, intr-o dimineata, nu m-as fi inters de la scoalacu
o ora mai devreme decat de obicei. Am dat buzna in camera
(unde se terminase tocmai o curatenie generala) ~i am sur-
prins-o pe sora bunicii mele potrivind o mare fotografie in-
rarnata pe peretele dintre Ierestrele de la Strada. Nu-mi
arnintesc cum mi-a venit ideea sa misc putin tabloul acela din
loc de indata ce s-a ivit ocazia: am descoperit o u~ita meta-
I
Personatitati
[ica, in culoarea peretelui, cu o broasca minuscula. Era un
Jules
Verne
(1828­1905),
scriitor
tiancez,
unul clintre marii tnaintas:
ai
safe, perfect mascat, nu numai de tabloul de deasupra, dar ~i
de asernanarea usii cu peretele, De la trei-patru pasi, nu se
observa nimic. Caietul se gasea inauntru. Au trecut ani fara
literaturii de anticipatie.
Carrile
lui
ca cin eva sa st ie ca eu cun ost earn t ain a ascu nz at or ii. D e
cat e
reprczinta,
in Tntreaga lume,
o
lec­
Lur~1 oredilect a a varst ei copilariei
:ii
adolescentei.
ori ma credearn In siguranta, scoteam tabloul ~i deschideam
usita (care nu era incuiata), stand minute in sir in fata cutiei
Gravun l<l romanul Hector Servadac in lumea solafr1de Jules Verne
I Unitatea 2 ­ . Lumi fantastice metalice din perete, fascinat, ca In Fata celui
I
Unitatea 2 ­ . Lumi fantastice
metalice din perete, fascinat, ca In Fata celui
mai grozav dintre mistere.
Camera amenintata astazi cu demolarea
si-a pierdut de mult farmecele, continutul
dulapurilor nu ma mai intereseaza de mult,
'insa In copilaria mea, toate acele usi si usite
reprezentau un stimulent nemaipomenit pen-
tru irnaginatie si se asociau cu alte locuri
tainice, din cartile pe care le citeam. Capita-
nul N emo trebuie
sa fi avut neaparat pe sub-
marinul lui un saf e ca acela
dintrc ferestre.
colind colturile cele mai obscure, pline de
larnpi vechi, de clante de alama ~i de alte mi-
nunatii. In carti, copilul cauta aceleasi univer-
suri inchise: ceea ce ma captiva, fara sa stiu, In
romanele lui Jules Verne nu erau nici aven-
turile, nici calatoriile, ci tocmai aceste spatii
secrete ale irnaginatiei, insulele, vapoarele,
submarinul Nautilus, castelul din Carpati,
racheta lui Hector Servadac, interiorul vul-
canului, care corespundeau atat de bine usilor
incuiate, podurilor copilariei, saf e-ului din
Impresia cea mai puternica o datoram carac-
terului ascuns si inchis pe care-I aveau anu-
mite lucruri. Imaginatia copilului este altceva
decat imaginatia poetului: exploatare de
perete.
Cand am citit, acum doi-trei ani, in-
tr-o carte urmatoarea afirrnatie: ,,s' encl ore et
s'installer,
tel est le reve existentiel
de l'en-
fance et de Jules
Verne" 1, a m i ntele s ca e a
spatii inchise. Pana tarziu, m-au atras poduri-
exprima exact sentirnentul
obscur pe care-I
Ie si pivnitele
~i tin rninte foarte bine pana
~i
mirosul de praf inchis din podul casei in care
m -arn nascut, uncle stateam ore
inrregi, ras-
traiarn In copilaric, In camera misterioasa a
surorii bunicii rnele, In lungile dupa-amiezi
de reverie ~i lectura.
I
Referinte
Note lexicale
Capitanul Nemo ­ eroul principal
al romanului lui Jules Verne 20 000
de leghe sub meri,comandantul sub­
marinului Nautilus. Referiri la alte
scrieri de Jules Verne: Castelul dm
Cerpeti. 1-lector Servadac In lumea
solara, Calatorie spre cemro! Paman-
tului.
patchouli, s. ­ planta din A~1a tropicals ?i Oceania, inrudita cu menta,
din care se extrage parfum; parfumul obtinut din aceasta plants
secretaire, s.n. (sau secretar) ­ piesa de mobihei cu sertare in
care se
tin scnson, harni etc.
safe, s.n. (sau seif) ­ casa de bani, tncaoere bme ris1gurata pentru pas­
trarea obiectelor de valoare
obscur, adj. ­ intunecos; (fig.) nedeslusn. vag
1. In ce fel de scrieri, foarte gustate de copii, apare ade­
sea fascinatia tncaperii tainuite. zavorate?
2. De ce cartile de literature se citesc de regula Tn intimi­
t at e, Tn izolare (ln vreme ce alt e t ipuri de
texte se pot cit i or i­
unde: la birou, ln tramvai etc.)? Alegeti dintre urrnatoarele
posibilitati sau forrnulati raspunsuri proprii:
• pentru a avea linistea necesara concentrarii:
• pentru a nu ne expune privirilor celorlalti:
• pentr u a Tnlesni despri nderea de lumea reala:
• pentru a ne reqasi mai U?Or pe noi tnsine,
3. Cum explicati ca, daca urrnarirn un film la cinemato­
graf sau la televizor, nu ne place, de requla. sa fim singuri?
4. Cornentati afirrnatia
lrnaqinatia copilului este altceva
decat lrnaqinatia poetului: exploatare de spatf Tnchise."
5. Considerati ca obisnuinta lecturilor literare Ti izoleaza
pe cei care o au
deschisi f ata de
de semen ii lor sau ca, dirnpotriva, Ti face mai
ceilalti?
1 A se izola si a se instala, acesta este visul existential al copilariei ?i
al lui Jules Verne" (fr.).
e
Textul narativ • • •••••••••• • • ••••• •
Textul
narativ
• • •••••••••• • • ••••• • •••••••••••••• ••
I
Dictionar
e CUM CITES( TEXTE NARATIVE?
Text narativ ­ text care Tnfa(i?eaza
1. Ce texte narative ati studiat pana In prezent Tn clasa a
actiuni, lntamplari. evenirnente. Dupa
IX­a?
unii cercetatori,
un text narativ pro­
2. Poate fi considerat
Sa/onul irwentiilot tresoite un text
priu­zis (o nar at iun e) trebuie sa 1n­
deplineasca urrnatoarele conditii:
narativ? Arqumentati,
luand
ca reper explicatiile
alaturate.
• sa 1nfa1.i?eze eel pu\in dou c:i eveni ­
rnente (.,Un avion s­a prabusit ieri in
Oceanul Pacific" nu est e o naranune):
In lectura unui text narativ, atentia cititorului se orientea­
za Tn principal cat re urrnat oarele aspecte: Cine nareaza?
• eveni rnentele prezentate sc:\ rie In
succesiune cronologica (.,Astazi a
Cand se petrec Intarnplarile narate? Unde? Ce se lntarn-
pla? Cine actioneaza? De ce?
avut lac decernarea prerniilor UNITER
la Bucuresti ?i s­a deschis o expozitie
de pictura la la~i" nu este o naratiune):
3. Ce intorrnatii
ne furnizeaza La hanul lui Manjoala de
• evenirnentele sa fi e Tn legatura ca­
uzala (,,La ora 7.30 am plecat la
I. L. Caragiale despre narat orul din t extul respectiv? Dar Roa-
d el e une i d ipl omatii c h ibzuite de Ov. S. Crohrnalniceanu?
scoala si la 14.00
arn revcnit
acasa"
nu oste o naratiunc),
• even1mentele sa implice persoane
sau personaje care actioneaza (,,Din
cauza unei scaderi
bruste de tempera­
tura s­a format un strat dens de nori ?i
Naratorul dintr­un text narativ poate avea o identitate
(nume, sex, varsta. apartenenta etnica. sociala. educatie,
credinte. atitudini etc.) mai mult sau mai putin sau chiar
deloc precizata,
s-a declansal o ploaie cu grindina care
a produs rnari pagube mateuale" nu
4. Cand se desfasoara actiunea din Roadele unei diplo-
este propnu­zis o naratiune).
[lementele de baza ale unui text na­
rativ sunt: naratorul (eel care narea­
za sau povesteste ­ vezi p. 13; Tn­
tr­un text pot aparea unul sau rnai
multi naraton), subiectul (inlantui­
rea cronoloqica si logicc!l, cauzala, a
Tnrnmplarilor narat e ­ vezi p. 13) ?I
personajele (cei care actioneaza).
timpul ~i spatiul evenimentelor.
Textele narative pol cuprinde pasaje
apartinand altar tipu1·i de text (descnp­
tiv, argurnentativ, informativ etc.).
Exista naratiuru f1q io11ale, care poves­
t esc 1ntamplari inventate, 1nchipuite ~'
neratiuni nonfictionale, care povestesc
Tntamplari petrecul e 1n realit ate. Exis­
ta, de asemenea, naraliuru literare (In
marea !or majoruate ticrionale), care se
citesc sau se asculta de placere ?I nara­
iiuni destinate altar scopun de comu­
rucare (pentru a informa, pentru a in­
strui, pentru a convinge etc.).
metii chibzuite? Dar cea din La hanul /ui M anjoala? Cat de
precise est e situ area t ernporala a actiunii Tn fi ecare t ext?
Cum explicati aceste diferente?
Naratiunile fictionale pot plasa actiunea lntr-un timp in­
cert, nedet erminat,
exemplu, Tn viit o r.
sau Tnt r­un
tim p imaginar ­
de
5. Recitit i La ha n ul l u i M anjoala. Irnp artit i text ul Tn sec­
vent e, Tn raport cu tim pul I n care se desf a?oara actiunea re­
lat ata. Ce part i de vorbire at i avut Tn vedere Tn primul rand
cand ati facut segmentarea?
Tn naratiuni .
rolul pr incipal
revine verbelor, moduri le ?i
timpurile la care sunt folosite acestea constituind repere
esentiale pentru tnteleqeree textului.
6. In ce secventa din La hanul lui Manjoala este inversata
ordinea relatarii.
fiind povestite tntamplari petrecute Tnainte
de momentul actiunii principale?
~
78
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice Desene de Johnny Hart Tn narat iuni. ordin ea
I
Unitatea 2 ­
Lumi fantastice
Desene de Johnny Hart
Tn narat iuni. ordin ea povestirii evenimen­
telor poate diferi de ordinea Tn care aces­
tea se desfasoara.
7. Care credeti ca este rostul secventei res­
pective? Aleqeti dintre urrnatoarele variante
sau formulati raspunsuri proprii:
• sa contribuie la caracterizarea persona­
9. ldentifkati locul actiunii din textul Eras-
mo sau A doua fotografie cu oameni mici de
Mircea Horia Simionescu. Dupa ce repere
v­ati orientat?
io. Repovestiti pe scurt actiunea din Roa-
dele unei diplometii chibzuite, aratand ce
anume determine personajele sa actioneze Tn
modul respectiv.
11. Tn ce exercitiu din lectia despre La ha-
o-
je
jelor;
• sa preqateasca cititorul
care va urma;
nul lui Manjoala sunt
puse In discutie motiva­
pentru relatarea
tiile personajului
principal?
• sa stimuleze curiozitatea cititorului;
Tn lectura t ext elor narati ve tr ebui e avuta
• sa prezint e si alte puncte de vedere, Tn
ln vedere relatia dintre actiune ?i persona­
afara celui al naratorului,
privitor la hanqita;
je. Tn unele narati uni f ict ionale (de exem­
• sa ofere un termen de comparatie, un
reper.
8. Unde se petrece actiunea din La hanul
plu, literatura de aventuri) actiunea este
mai irnpo rta nt a. Tn alt ele (de exemplu,
nuvela psiholoqica sau romanul psiholo­
lui Manj oala?Dar cea din Roadele unei
metii chibzuite?
diplo-
gic) atentia cititorului
principal catre personaje.
se orienteaza
tn
?i
re
12. ln ce rnasura influenteaza naratorul in-
telegerea faptelor narate Tn La hanul lui Man-
joala, Erasmo sau A doua fotografie cu oa-
meni mici si Roadele unei diplomatii chibzuite?
ata
Perspectiva narativa poate influenta Tn
inte
Tn naratiuni le f icti onale. locul actiunii poa­
te corespunde unor spatii din realitate (de
exemplu: Bucuresti, Paris, Delta uunarii.
Romania etc.), poate fi inventat sau poa­
te fi nedeterminat (actiunea se poate pe­
trece oriunde). De asemenea, locul desfa­
surarii actiunii poate avea o sernnificatie
sirnbolica.
grade diferite tnteleqerea de catre cititor
a evenimentelor narate.
Comunicare Textul descriptiv
Comunicare
Textul
descriptiv
••••••••••••••••••••••••••••••••••••
e
CUM CITESC TEXTE DESCRIPTIVE?
1. Transcrieti, ln caiete, doua pasaje scurte din Road ele
unei diplometii chibzuite In care sunt descrisi arcadienii. Pre­
cizati elementele de portret fizic ?i moral prezente Tn pasaje­
le selectate de voi.
2. Cititi t ext ul de
mai jos ?i precizat i obiectul descrierii ?i
tipul textului de mai jos. lndicati elementele de portret fizic
?i moral cuprinse In fragmentul de mai jos:
Aristotel, eel care, alaturi de Platon, este eel mai mare dintre filozofii
greci, se naste i n anul
384 sau
383 l .Chr., ?i anume in Stagira. De aceea,
Art­deco: Dansatoarecu evantai, zinc platinat
el e numit de obi cei ,,St agirit ul" . [
] A rist o t el se mai deosebest e de Pla­
ten prin aceea ca nu apartine unui neam aristocratic. Dar el nu este un
oarecine, ci e un barbat dintr­o familie burqheza buna, e fiul unui doctor
care poarta
totusi titlul de medic personal al regelui Macedoniei. [
] Ta­
tal, instarit cum e. i?i tnzestreaza bine copilul
pentru studiu. De altfel, in­
treaga lui viata. Aristotel a pus mult pret pe o viata confortabita. pe o ser­
vire Indestulatoare, pe o solida dotare a qospodarlei :;i o buna hranire, si
asta cu toate ca a fost filozof. [
] Ni se relateaza ca se tmbraca irnpuna­
tor si ca nu uita sa poarte inele :;i sa­:;i ingrijeasca parul. Se pare totusi ca
in t inuta aceasta, care impunea respect, nu se ascundea o figura pe ma­
I
Dictionar
sura de impozanta. Sursa ant ica adauqa:
Era
slab la picioare si cu ochii
rnici", iar ,,la vorbit era putin peltic".
Text descript iv ­ text in
care sunt
(Wilhelm Weischedel, Pe scara dm dos a ftlozofiei. 34 de mari filozofi
prezentate mforrnatii despre obiecte,
persoane I personaie. locuri, fenome­
ne ale naturn etc. Descrierea poate
In vi afa de z1 cu z1 ~'In g~ndire, Humanitas,
1999)
3. Cititi t extele de mai jos, care cuprind descrieri ale Del­
te i Dunarii, Observati mijloacele de exprimare a pr eciziei Tn
aparea
atat in texte literare.
cat ~i in
texte nonliterare (ghiduri tunstice,
texte stiintifice, anunturi, prozenta­
rea unor produse etc.). Daca in nara­
tiune verbele au un rol important
pentru ca indica o cronologie a eve­
nimenlelor. Tn descriere, calegoriile
gramalicale relevante sunt: substan­
tivele, care desemneaza obiectul de­
descrierea ?tiin t ifica ?i mijloacele de creare a atm osf erei
Tn
descrierea literara. Cornparati ?i timpurile verbale folosite Tn
cele doua descrieri.
a. Delt a Dunarii, sit uat e la mijlocul distantei dintre Ecuat or ?i Polul Nord,
reprezinta un tinut al apelor ?i uscatului aflat in perrnanenta rniscare,
lnceputa in Cuaternar, colmatarea de catre Dunare a unui vechi golf
al Marii Negre a dus la formarea deltei. eel mai nou teritoriu al Romilniei,
scrierii ~1 partile acestuia; acjectivele,
care au rolul de a indica felul in care
sunt percepute proprietatrle obiectu­
lui descris; adverbele. care oredzeaza
coordonatele spatiale ale obiectului
descns sau ale perspectivei din care
acesta este deserts,
Art­deco ­ gen artistic al arulor '20,
avand o supratata de 4 340 km2, din care doar 13% reprezinta portiuni
de uscat, restul de 87% fiind reprezentate de rnlastini, lacuri, gilrle :;i ape
permanente. [
]
Pe lilnga apele curqatoare intillnite in delta, trebuie sa amintim :;i ape­
le statat oare. bine reprezentate de lacuri (Bogdaproste, Fortuna, Rosu,
Puiu
et c.) :;i mlast ini,
precum ?i canalele
care fac legatura i nt re
lacuri si
cele t rei brat e (Dranov, Sontea, Pardina, Caraorman etc.) [
]
Fauna din delt a
est e bine reprezentata cuprinzand
mamifere.
insecte,
cu prelungiri pana tarziu in anii
'70,
care include forme precum miscarea
.Bauhaus". jazz­ul ?i celebrele vase
Galle.
peste 300 specii de pasen :;i peste 11 O specii de pesti Dintre pasari amin­
tim pelicanul (Pelicanus crispus), egreta (Egretta sp.). lopatarul (Plata/ea le-
ucorodina). lebede (Cygnus cygnus) etc. Fauna acvatica este akatuita din
crap (Cyprinus carpio). stiuca (Esox lucius). platica (Abramis brama). somn
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice (Silurus glanis) etc. Dintre mamifere rnentionarn: lupul (Canis lupus),
I
Unitatea
2
­
Lumi fantastice
(Silurus glanis) etc. Dintre mamifere rnentionarn: lupul
(Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), mistretul
(Sus ser e-
schimb, pat ul era nou si asa de scund Tncat pares un di ­
van. Tn apropierea ferestrei se afla o rnasa de toaleta cu
fa), vidra (Lutra lutra), cainele enot (Nyctereutesprocy-
noides):;i altele.
trei oglinzi mobile :;i cu multe
sertare. Tn fata ei se ve­
dea un taburet rotativ de pian. Sertarele de la toaleta :;i
(George
Marcoci,
Delta Dunarii, in Valori,
de la dulapul de haine erau t rase atara
Tn f elurite gra­
magazin
cultural
~tiintific,
anul
I,
nr.
2,
iulie
1999)
b. Soarele asf lntise: deasupra rasaritului, undeva, mai
stapanea Tnca rumeneala lui. Aburii baltii tncepura a
pluti pretutindeni pe luciul undelor. $i Delta cu profun­
zimi misterioase se Tntindea pana departe Tn jurul nos­
tru, din coltul acela de Dunare veche. Umbra cucerea
boltile de sakii si cararile prin trestii. Apele acelea ne­
starsite. care domneau pretutindeni Tntr­un tinut Tntreg,
akatuiau o stapanire a necunoscutului :;i a tainei. De la
rnistretul care dorrniteaza pe plavii, de la lebedele si pe­
licanii care tnspumeaza noaptea negrul ghiolurilor,
de, si­n ele se vedeau, ca niste intestine colorate, ghe­
muri de panglici, cama:;i de matase mototolite, batiste
de broderie :;i tot soiul de nimicuri de fata. Cutii de pu­
dra numeroase, unele desfundate, flacoane de apa de
Colonia destupate erau aruncate Tn dezordine pe masa de
toaleta, ca intr-o cabina de actrita. dovedind graba cu
care Otilia le rnanuia. Rochii, palarii zaceau pe fotolu, pan­
tofi pe sub rnasa. jurnale de rnoda frantuzesti mat peste
tot, amestecate cu note rnuzkale pentru pianoforte.
(Enigma Otiliei, de G. Glllnescu)
pana
la popoarele de pasarele, pana la puzderia de
pesti, pana la nestarsltele miliarde de ganganii nestiute
Cum citesc o descriere?
:;i nebanuite, toate traiesc din apele acestea care au Tn­
Observ daca textul citit este integral sau
tins o bogata Tmparatie, care aduc nomolul plin de hra­
na din rnuntii :;i carnpiile departarii. De mii :;i mii de ani,
s­a plamadtt aici ca i ntr­o Tnfrigurare viata: :;i lupta s­a
o
secventa dintr­un text mai amplu.
desfasurat pentru o
raza de lurnina si pentru
un fir de
• Stabilesc obiectul descrierii (lac, persoa­
na I personaj, obiect etc.).
hrana din seninul de sus pana la fundul nomolului, jos.
• ldentific elementele (componentele sau
(Mihail
Sadoveanu,
Taine, in vol. imparafia ape/or)
4. Cititi cele doua descrieri de mai jos.
Aratati care este obiectul descrierii. Precizati
asernanarile si deosebirile dintre textul literar
?i eel nonliterar:
particularitatile) ?i relatiile (leqaturile din­
tre componente si particularitati, contex­
tualizari temporale si spatiale) prin care se
contureaza imaginea obiectului descris.
• ldentific tipul descrierii: obiectiv (de­
scriere precise, neutra. care nu contine
perceptii subiective); subiectiv (descriere
care cornunica cititorului sentimentele ?i
gandurile celui care descrie). Observ, In
cazul descrierii subiective, din perspectiva
cui este realizata descrierea (naratorul, un
personaj,
eul liric) .
• ldentific rolul descrierii: de informare (pre­
Interior mansardat
a. Mansarda,
de Tnaltime
apreciabila,
este, Tn egala
zentarea unui obiect, a unui obiectiv turis­
t ic); de prezentare a cadr ului Tn care se des­
fasoara actiunea intr-o naratiune: de carac­
terizare a unui personaj; de creare a atmo­
sferei (prin comunicarea unor stari ?i senti­
mente determinate de obiectul descris) etc.
rnasura.
un loc unde
te poti
retrage
pentru
studiu
dar
:;i spat iul Tn care te po t i relaxa. Un calculator
:;i o
cana­
• Observ ordinea descrierii: sistematica
pea confortablla asigura aceste functiuni.
(i n revist a
Oomus, anul
II,
nr.
5, iunie
2000)
b. O larnpa portatlva
cu abajur era aprinsa pe o masa
rotunda, raspandind
cercuri de umbre degradate
prin
casa .?i irnprimand un rot ocol alb Tn t avan. Felix privi Tn
(dinspre general spre particular sau in­
vers, prin qradatie ascendenta sau des­
cendenta) sau nesisternatica (eel care de­
scrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe ma­
sura ce percepe realitatea descrisa).
odaie. Incaperea era mai mult lunga decat lata :;i avea
• Analizez mijloacele prin care se realizeaza
o f ereast ra care da Tn
tlna de plus maron. [
geaml ac, aco perit a cu o mare cor­
] Lucirea peretilor atrase atentla
descrierea: cuvinte­cheie, carnpuri lexicale
dominante, f iguri de stil, timpuri verbale etc.
lui Felix, care descoperi cu mirare ca odaia era tapetata
cu o hartie
dungata si cu mici flori de miozotis. Tn
Comunicare 5. Akat uif grupe de cate sase elevi. Fiecare elev va face o fi?a
Comunicare
5. Akat uif grupe de cate sase elevi. Fiecare elev va face
o fi?a de lecture pentru unul dintre textele reproduse, inclu­
siv portretul arcadienilor selectat de voi din Hoadele unei di-
plometii chibzuite, urrnand precizarile de la p. 81. Discutati
apoi, In grup, felul In care ati realizat f isele.
Tipurile descrierii literare sunt: tabloul(descrierea unui
peisaj, a unor scene din viata sociala, a unui interior sau
a unui obiect) ?i portretul (descrierea fizica ?i I sau mo­
rala a unui personaj). Descrierea poate fi realizata ca sec­
venta textuala cu un anumit rol In textele epice, lirice sau
dramatice, dar ?i ca tip de text (pastelul).
Spre deosebire de naratiune, care consta In succesiune ?i
temporalitate, descrierea vizeaza In principal dimensiu­
nea spatiala, In descriere se folosesc cu predilectie tim­
purile verbale continue, prezentul sau imperfectul, Tn
vreme ce In naratiune predornina timpurile verbale mo­
mentane ale prezentului, perfectului simplu sau compus.
In cazul tabloului, spatialitatea se combine cu temporali­
tatea, fiind prezentate rniscari, procese, transforrnari ale
obiectului descris.
Descrierea este folosita
In texte narative (constituind ade­
sea o pauza narativa, conturand coordonatele spatiale ?i
temporale ale actiunii sau profilul urun personaj), In texte
lirice (reliefand o perceptie asupra obiectului. fenomenu­
lui descris sau evocand o persoana), in texte dramatice
(unde poate aparea atat In indicat e sceruce ale autoru­
lui, cat ?i In discursul personaje'or Perspectiva din care
este facuta descrierea poate apart ne naratorului sau per­
sonajelor (In textele epice), eulu r c. care poate aparea
In diverse ipostaze: poet, indraqos ·n textele lirice) sau
autorului ?i personajelor (in te• e e dramatice). Marcile
subiectivitatii celui care face oesc- erea pot fi: pronumele
personale, diminutive sau auqmentative, superlative, to­
pica, exdernatiile sau interogat e retonce etc.
6. Analizati descrierile literare din textele reproduse, inclu­
siv pasajele selectate de voi din
Roadele unei otplomsti. chib-
zuite, avand In vedere reperele de mai sus. Precizati tipul de­
scrierii (tablou sau portret). rolul acesteia Tn text (asa cum II
puteti deduce din fragmentele reproduse), cine descrie si
care sunt marcile gramaticale s1 lexicale prin care este expri­
rnata perceptia subiectiva. tirnpunle verbale folosite, rolul ad­
jectivelor, al enurneratiilor si al topicii Tn pasajele citat e.
7. Care credeti ca sunt diferentele dintre o descriere lite­
rara ?i una nonliterara?
8. Faceti o lista cu tipurile de descriere nonliterara pe care
le cunoasteti. Aleqeti­va, fiecare, cate un tip de descriere din
lista respective ?i faceti un maraton de descrieri orale. Fieca­
-
82
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice re va avea la dispozitie trei minute pentru a­si
I
Unitatea
2
­
Lumi fantastice
re va avea la dispozitie trei minute pentru a­si
face prezentarea orala. ln final, faceti un top
al celor mai bune descrieri.
9. Aduceti de acasa cateva casete cu mu­
zica dasica (Beethoven, Chopin, G. Enescu,
Handel, Carl Orff, Vivaldi). Profesorul va ale­
ge la lntamplare una dintre acestea. Scrieti In
5 minute, In timp ce ascultati pasajul muzical
selectat, o descriere a unui peisaj, a unui in­
terior sau a unei persoane I a unui personaj,
pornind de la ceea ce va suqereaza muzica.
Cititi apoi, In perechi, descrierile realizate.
10. Descrieti, dupa modelul de mai jos, jo­
cul preferat.
zation), cu actiunea ce dernareaza In secolul XIX. Avan­
suri tehnologice, razboaie, politica de tarife vamale, di­
plornatie, gestiune economica si a resurselor se ameste­
ca savant intr­un soft care a impresionat placut pe toti cei
care au apucat sa­1 joace, In single­player sau In retea.
(Spine!
Adrian,
Electronic Entertainment Expo,
in Computer
Games nr. 6, 1997)
11.
Descrierea nu se realizeaza
doar prin
codul verbal, ci ?i prin codul vizual,
prin irna­
gini. Astfel, fotografia sau pictura, imaginile
unui film artistic sau documentar, plansele
anatomice, diversele scheme recapitulative
pot fi ?i ele considerate descrieri. Discutat i
felul In care este portretizat cuplul Indra­
qostitilor In tabloul lui Chagall, In paralel cu
Imperialism promite sa constituie
un mare succes.
Este vorba despre un joc de cucerire rnondiala (stil Civili­
comentarea picturii, reprodusa mai jos.
Marc Chagall. Plimbarea
I
Personalitati
Marc Chagall (1887­ 1985), pictor
francez de origine rusa. In compozi­
tiile sale, inspirate din lumea satului
natal, din lcgcndele ~i
iesti, irnaqinatia aboleste
mrtunlc
cvre­
legile fizk ir.
A pictat plafonul Operei Garnier din
Paris.
Aici Marc tine lntr­una din rnaini o pasare, cu cealalt a o tine pe Bella [iu­
bit a artistului] care, usoara ca o pana, se ridlca In aer. Cerul alb ?i pustiu
confera acestui tablou o frurnusete subtila. Artistul obtine materia specifics
a aerului transparent proiectand pe fundalul cerului cateva forme geometri­
ce usor albastrui. Forme asernanatoare reqasirn totodata ?i pe parnant. Lun­
ca ?i cat unul se ivesc dintre patrate. triunghiuri ?i linii curbe verzi. Biserica de
un roz palid se arrnonizeaza atat cu parnantul (din punct de vedere al for­
mei), cat ?i cu cerul (din punct de vedere cromatic). Mana lntinsa a Bellei
iese In afara cadrului tabloului, de parca ar dori sa atinqa soarele. Singura
legatura pe care femeia o mai are cu parnantu: est e rnana
iubitului
de care
pare sa se sprijine, desi este putin probabil, caci este irnponderabila.
On revist a Man picton nr. 106)
Comunicare Referatul • •• • • •• • ••••••• ••••••••••••
Comunicare
Referatul
• •• • • •• • ••••••• •••••••••••• ••••• ••••
e
CUM SCRIU UN REFERAT?
1. Discutati intre voi si dati cateva exemple de teme pe
care le­ati tratat In clasele precedente sub forma unor refe­
rate la literatura rornana sau la alte discipline.
2. Notati In caiete cateva observatii privind referatele
realizate de voi:
• materialul documentar folosit (enoclopedii, studii stiin­
tifice, dictionare, articole de revista sau de ziare etc.);
• tipul de text (sinteza stiintifica, prezentare jurnalistica
sau de popularizare etc.);
• modul de prezentare (descnptv, analitic, rezumativ,
conclusiv).
Referat ul este o lucrare scolara oregat ta acasa sau la
biblioteca, In care, In urma une
prezinta In mod structurat 1nfor
-vest qatu personale, se
,,a•
pr
itoare
la
o anu­
mita terna.
Referatul este o rnetoda de lucre d • dual prin care se
largesc ?i se aprofundeaza c
­­os~
"te 'e vizand tema
cercetata. Modul personal de aoo­dare a problemei
tratate presupune
crare a inforrnatiei
dezvoltarea v'i0' ab lltati de prelu­
(prin se ecta-e ·ez
mare,
analiza)
?i
de structurare originala a aceste a
3. V a prop une m cat ev a te rn e Cle ref e r at e pr iv ind
lite ratu ­
ra S.F. sau ariile lnrudite cu aceasta
• Temele predilecte
ale hterat
• st .ntifico­fantastice;
• Lumi posibile In textele S ~
• Personaje specif ice texte or S r,
s portretizarea lor;
• Problema timpului ?I a soa·
w ·, scrierile S.F.
• Etapele scrierii unui referat
1. ln elaborarea
referatu ,
'Tfl.3rtt1
pasf de mai jos.
a.
Alegerea temei (e prefe·ab I ca tema sa va intereseze,
sa va
fie
clara:
de asemenea,
este bine sa aleqeti o terna
pentru care puteti gasi sufio ente surse de documentare);
b.
Documentarea:
identificarea
?i consultarea
surselor
folosi
(texte
de reterinta,
enodopedii,
pe care le puteti
colectii de reviste,
dictionare
etc.);
I Unitatea 2 ­ Lumi fantastice • akatuirea c. Realizarea unor fise bibliografice; unor fise
I
Unitatea
2 ­
Lumi fantastice
akatuirea
c.
Realizarea
unor fise bibliografice;
unor fise tematice cuprinzand
citate din
opera, referinte la opera respective. idei extrase din opera
sau din alte surse consultate;
Pentru akatuirea
gestii:
fiselor
aveti In vedere urrnatoarele
su­
• fiecare fi?a sa contina referiri la un singur subiect;
• reforrnulati
ideile
importante
cu
propriile
voastre
cuvinte;
• folositi semnele citani cand reproduceti cuvintele unui
autor;
• notati­va propriile
fisa, diferentiindu­le
idei referitoare la cele consemnate In
prin culoare sau marcarea cu un anumit
simbol (asterisc, saqeata etc.);
• qrupati fisele In ordine logica (pe teme si subteme).
d. Conceperea
planului
pentru referat (acesta va cuprin­
de temele, subtemele ?i aspectele importante pe care v­ati
gandit sa le abordati):
planul va ajuta sa va dati seama unde
dispuneti de date suficiente si unde trebuie sa va cornpletati
documentarea;
e. Revizuirea
planului
(adauqarea
unor
idei
sau
reor­
donarea
unor subteme; inserarea
concluziilor
proprii);
f. Redactarea
referatului;
este bine ca fiecare alineat
sa
contina o idee principala. lnsotita de explicatiile sau detaliile
necesare;
g. Corectarea
referatului
In ceea ce priveste: claritatea
ideilor exprimate, corectitudinea exprirnarii, ortografia,
punctuatia,
alineatele,
numerotarea
paginilor
etc.;
h. Redactarea formei finale (care va cuprinde rnodificarile
si corecturile facute anterior).
2. Akatuiti trei grupe. Selectati In cadrul fiecareia dintre
grupe eel mai bun referat.
3. Cele
trei referate alese In grupe
var fi prezentate in
fata clasei. Evaluati­le pe baza unor criterii deduse de voi din
sugestiile anterioare.
Situatia , • de c o rn u n r c a r e
Situatia
,
de
c o rn u n r c a r e
••••••••••••••••••••••••••••••••••••
e CE ESTE COMUNICAREA?
1. Forrnati
sase grupuri
de cate patru­cinci elevi. Primul
grup va raspunde la prima intrebare, urrnatorul
la a doua
s.a.rn.d.
Raspunsurile se vor formula pe baza unor discutii.
• Care poate fi scopul unui act de comunicare (scrisa,
orala: literara,
nonliterara)?
• Ce se poate transmite prin comunicare?
­ Ce rol au participantii la un act de comunicare?
• Prin ce mijloace se poate comunica (telefon, scrisoare etc.)?
• Din ce elemente poate fi constituit un mesaj (cuvinte,
rnuzica, gesturi, culori, alt e semne ?i semnale etc.)?
Desen de Sanda Ni\escu
2. Prezentati in fata clasei raspunsurile voastre. Elevii din­
tr­un alt grup vor alege eel putin doua dintre raspunsuri,
care Ii se par convinqatoare ?i le vor scrie pe tabla. Pe baza
acestora, incercati sa forrnulati doua­trei variante posibile
pentru definirea comunicarii.
3. Bifati in casutele corespunzatoare situatiile in care se
desfasoara un act de comunicare:
0
cineva urmareste un film la televizor:
D
cativa prieteni discuta in pauza:
D
un aparat de radio transrmte intr­o tncapere qoala:
0
la un megaton se anunta vreme proasta pe o plaja pustie;
Oun tanar se destinde naviqand pe Internet;
0
un desenator concepe o banda desenata in atelierul sau:
0
purtatorul de cuvant al guvernului tocmai citeste in
fata ziaristilor un comunicat;
D pe Stadionul ,,Lia Manoliu" are loc un concert la care
asista foarte multi tineri;
D un copil telefoneaza acasa, dar eel care raspunde la
telefon nu­I aude.
4. Arqurnentati de ce in situatiile nebifate nu are loc un
In asem enea cer uri I