Sunteți pe pagina 1din 2

MIELITA TRANSVERSA

Mielita transversa este o afectiune inflamatorie acuta sau subacuta, in general


monofazica, a maduvei spinarii.
Simptomul initial este durerea focalizata, cervicala sau posterioara, urmata de
variate combinatii de parestezii, pierderea sensibilitatii, pareza motorie si tulburari
sfincteriene, eVOLuand de la cateva ore la cateva zile.
Pot exista doar simptome senzitive usoare sau sectionare transversa functionala
devastatoare a maduvei spinarii.
Formele partiale pot afecta, in mod selectiv, cordoanele posterioare, tracturile
spinotalamice anterioare sau o hemimaduva. Disteziile pot debuta la nivelul
piciorului si urca fie simetric, fie asimetric, mai rapid la nivelul unui membru inferior
fata de celalalt; aceste simptome pot ridica initial suspiciunea de sindrom GuillainBarre, dar afectarea trunchiului cu un nivel medular net demarcat indica natura
mielopatica a procesului.
In cazurile severe, areflexia indicatoare de soc spinal poate fi prezenta, dar
hiperreflexia se instaleaza rapid; paralizia areflexica persistenta indica necroza unor
segmente multiple ale maduvei spinarii.
Pana la 40% din cazuri sunt asociate cu infectii in antecedente sau cu vaccinare
recenta. Au fost implicati multi agenti infectiosi, printre care virusul gripal, al
rujeolei, varicelei, rubeolei, oreionului, Epstein-Barr si citomegalic, precum
siMycoplasma.
Ca si afectiunea inrudita, encefalomielita diseminata acuta (modulul 376), mielita
transversa debuteaza adesea pe masura ce pacientul pare sa se recupereze dupa o
infectie, iar agentii infectiosi nu au fost izolati din sistemul nervos al persoanelor
infectate. Aceste caracteristici sugereaza ca mielita transversa este rezultatul unui
raspuns autoimun declansat de infectie si nu al unei infectii directe a maduvei
spinarii.
Scleroza multipla (SM) ( mai jos) se poate prezenta la debut ca mielita transversa.
Mielita transversa asociata SM nu este, de obicei, asociata cu infectii sau vaccinari
in antecedente. Boala Devie (modulul 376) este o afectiune demielinizanta
frecventa la asiatici, care se prezinta ca mielita transversa asociata cu nevrita
optica, in mod tipic, bilaterala. Mielita transversa, uneori recurenta, a fost, de
asemenea, asociata cu lupusul eritematos sistemic si alte boli vasculare de colagen,
sindromul Sjogren si boala Behcet; sarcoidoza poate produce o mielopatie
transversa subacuta cu edematierea severa a maduvei spinarii.
Semnele RMN in mielita transversa constau din edematiere variabila a maduvei
spinarii si zone difuze sau multifocale de semnal stralucitor anormal pe secventele
T2-ponderate, deseori cu extindere de-a lungul a mai multor segmente medulare.
Intensificarea contrastului, indicand intreruperea barierei hematoencefalice,
asociata cu inflamatia perivenoasa, este, de asemenea, prezenta in cazurile acute.

RMN este utila si pentru a exclude compresia medulara. Trebuie efectuat un examen
RMN cerebral in toate cazurile, pentru a evalua posibilitatea ca mielita transversa sa
reprezinte un atac initial de SM. Un examen normal indica faptul ca riscul de
evolutie spre SM este mic - aproximativ 5% in urmatorii 3-5 ani; in contrast,
evidentierea de multiple leziuni periventriculare T2-stralucitoare indica un risc de
50% sau mai mare pentru aceeasi perioada de timp.
Examenul LCR in mielita transversa poate fi normal, dar mai frecvent exista
pleiocitoza, cu mai mult de cateva sute de celule mononucleare pe mm3; in cazurile
severe si rapid elutive pot fi prezente celulele polimor-fonucleare. Nivelul proteinelor
in LCR este normal sau cel mult usor crescut; bandarea oligoclonala este o
constatare variabila, dar, cand este prezenta, este asociata cu o elutie ulterioara
spre SM.
Nu exista studii prospective de terapie. Corticoterapia, constand din administrarea
intravenoasa de metilprednisolon urmata de admnistrarea de prednison oral (elul
376-4) este utila pentru tratamentul simptomelor moderate si severe.

MIELOPATIIINFECTIOASE ACUTE
Aceste afectiuni inflamatorii rezulta din invazia directa a maduvei spinarii de catre
agentii infectiosi. Virusul poliomielitic este virusul prototip care produce infectia
acuta a maduvei spinarii. Herpes zosterul este, in prezent, cea mai frecventa
etiologie virala a mielitei acute; ocazional, au fost identificati virusul citomegalic,
herpes simplex tip 1, Epstein-Barr si rabic. Virusul herpes simplex tip 2
poate produce mielita sacrata recurenta, care poate fie eronat
interpretata ca SM, in asociere cu eruptie herpetica genitala.

Schistosomiaza (modulul 224) este o importanta cauza universal raspandita de


mielita parazitara. Mielita are un caracter intens inflamator si granulomatos,
determinat de un raspuns local la enzimele tisulare de digestie produse de ouale
parazitului. Toxoplasmoza (modulul 219) determina rar mielopatie focala si acest
diagnostic trebuie considerat la pacientii cu SIDA datorita frecventei inalte a
toxoplasmozei sistemului nervos la aceasta populatie.