GENA

Gena are trei caracteristici de baz:

- unitate funcional

- unitate mutaional

- unitate de recombinare

Structura genei:

5 3 catena sens, codificatoare

3 5 catena anti-sens, matrice pentru ARNpm

Promotorul (200pb)

Unitatea functionala

Terminatorul

PROMOTORUL

cutia TATA (Hogness) determina primul nucleotid ce va fi transcris in ARN ; prezinta

secven TATAAAA situat la circa 30 pb n amonte de SIT

cutia CAAT (5 GGCCCAATCT 3) situat n amonte de caseta TATA (la circa 75 pb de SIT)

cutia GC, cu secvena consens GGGCGG situata la circa 90 p.b. n amonte fa de SIT .

S.I.T

5UTR (untranslated region) conine o secven (prezent la toate genele) 5'-CCAGCCATG-3',

codonul iniiator ATG

dupa ultimul exon din zona centrala transcrisa a genei exista o secventa 3UTR necodanta
(transcrisa dar netranslata) Ea ncepe cu unul din codonii stop (TAA, TAG, TGA) ce reprezint
semnalul de oprire a sintezei proteinei.

situsul de poliadenilare .

Pentru ca ARNpm sa devina ARNm:

matisare

+ CAP

poliadenilarea capatului 3

acoperirea cu un strat proteic protector

Unitatea functionala are o structura discontinua, fiind alcatuita din exoni si introni.

EXONI

Numarul exonilor variaza de la o gena la alta (intre 2 si mai mult de 50)

Genele alele sunt situate n aceleai locusuri n perechile de cromosomi omologi unul de la
forma printeasc masculin i altul de la cea femenin (cu excepia genotipurilor XY, XO)

INTERACTIUNILE DINTRE GENE

Interactiunea intre genele alele se manifesta prin relatii de

dominanta

recesivitate

codominanta

letalitate sau

semiletalitate
Penetranta reprezinta frecventa de manifestare in fenotip a unei gene dominante.
Trei alele situate pe 9q34 sunt implicate n determinismul genetic al sistemului AB0: A, B i O.

A si B sunt codominante

A si B sunt dominante fa de 0

Alela 0 este nefuncional, adic nu codific sinteza niciunei glicoziltransferaze.

Interactiunea intre genele nealele:

A. Epistazia
B. Inlantuirea genica (linkage)
Gene sintenice = gene cu loci pe acelasi cromozom
Nr. mare de recombinari (crossing over)
Recombinari putine sau absente (valori scazute ale fractiei de recombinare)
Frecventa de recombinare

este raportul intre numarul de descendenti recombinanti si numarul total de descendenti

Unitatea de masura a distantei genetice este denumita Morgan
1 centiMorgan (cM) = distanta genetica in care se produc recombinari cu o frecventa de 1%
1cM ~ 1.000.000 pb (1.000kb)
Ex: un cromozom cu 1-3 recombinri per meioz prezint deci 100-300 cM.
Cum aflam daca 2 gene sunt situate pe acelasi cromozom?

Cromozomi diferiti
Acelasi cromozom

= 0.5
< 0.5

Cu cat este < 0,5 cu atat distanta dintre cei 2

loci este mai mica.

Recombinarea creeaza noi haplotipuri

Intre 2 perechi de gene alele (A/a si B/b) exista 2 posibilitati de dispunere, numite faze de inlantuire:

cuplare sau cis ( A si b, respectiv a si B)

repulsie sau trans (A si B, respectiv a si b)

DETERMINAREA SEMNIFICAIEI REZULTATELOR ANALIZELOR
DE NLNUIRE: SCORUL LOD
Probabilitatea relativ la o anumit valoare a lui (de ex., 0.1) este egal:
probabilitatea datelor dac locii sunt nlnuii la valoarea 0.1 a lui /
probabilitatea datelor dac locii sunt nenlnuii = L() /L(0.5)

Logaritmul zecimal al probabilitilor relative (deci al raportului de probabilitate) sau scorul

LOD simbolizat prin Z():
Z()= log10 [L()/L(0.5)]
Pentru analiza de nlnuire n familiile mici, probalitile se calculeaz pe baza distribuiei
binomiale a probabilitii:
Z()= log10 [R(1- )NR] / 0.5NR+R, unde R este numrul de recombinani i NR este numrul de
nerecombinani. Probabilitatea unei nlnuiri [L()] este egal cu R(1- )NR iar probabilitatea
absenei nlnuirii [L(0.5)] este egal cu 0.5NR+R. Dac de ex., din patru descendeni unul singur este
recombinant scorul LOD se calculeaz, pe baza formulei de mai sus, n felul urmtor:
Z()= log10 [R(1- )NR] / 0.5NR+R = log10 [1(1- )3] / 0.53+1
Pentru o frecven de recombinare =0.1, calculul scorului este:
Z(0.10)= log10 [0.101(0.90)3] / 0.54 =0.067
Scorul LOD la =0.5 va fi totdeauna egal cu zero; un scor LOD mai mare dect 0 este o dovad n
favoarea nlnuirii, n timp ce un scor LOD mai mic de 0 (deci negativ) pledeaz contra nlnuirii.
Cel mai bun scor este dat de valoarea maxim a lui Z.

STRUCTURA GENOMULUI UMAN

GU = un genom nuclear (complex, 99,5% ADN); un genom mitocondrial (simplu i mic, 0,5%).

Caracteristici

Genom nuclear

Genom mitocondrial

Mrime

3200 Mb

16,6 Kb

Numr de molecule de ADN

diferite

23 (la celulele XX) sau 24 (la

celulele XY)

O molecul circular de ADN

Asocierea cu proteine

Mai multe clase de histone i

proteine nehistonice

Neasociat cu proteine

Procentul de ADN codant

10 %

97 %

Numr de gene

35.000 gene

37gene (28-H, 9-L) 13 gene

codific polipeptide,22 ARNt i 2
pt ARNr

Introni

Prezeni n cele mai multe gene Abseni

Ereditate

Mendeliana pentru genele de pe Exclusiv matern

autosomi i cromosomul X;
paternal pentru secvenele de
pe Y

TRANSPOZONII
La om elementele transpozabile sunt de tip:

transpozoni, secvene de ADN copiate prin transpoziie mediat de ADN

retrotranspozoni, la care transpoziia este realizat prin intermediul ARN

Secventa de inserat (IS) este flancata de 9 13 pb, repetitii inversate

Repetitiile directe si inverse/inversate indica prezenta elementelor genetice mobile
Secventa de inserat contine:
-

o regiune unica codanta pt. enzima transpozaza si

o zona centrala ce poate fi utilizata ca marker genetic

Transpozaza (se leaga de capetele transpozonului original,le sectioneaza si alipeste Tn in alt
loc al genomului)
ADN polimeraza umple golurile dintre capetele ramase lipicioase
ADN ligaza inchide scheletul glucidofosforic

TRANSPOZONII (Tn) comporta 2 tipuri de transpozitii: replicative si non - replicative

1. Tn original ramane la locul sau, se copiaza,iar copia este inserata la alt nivel creste nr.de copii
ale Tn in genom
Mecanism:copy - paste
Transpozitie replicativa (Copy-and-paste)
Elementul transpozabil este copiat; copia se insera in segmentul cromozomial tinta.
2. Transpozitia conservativa (Cut-and-paste)
Elementul se muta prin excizie si integrare
Tn insusi ca entitate fizica se muta direct pe alt situs
3. Retrotranspozitia apare cel mai frecvent la om
-ADN-ul elementului mobil este transcris in RNA.
-ARN-ul este revers-transcris in cDNA, care este apoi inserat in segmentul cromozomial acceptor.
Retrotranspozonii: elemente transpozabile a caror mobilitate este ARN-mediata
Exista 3 clase importante de retrotranspozoni la mamifere :

Retrovirusurile endogene au secvente asemanatoare retrovirusurilor, dar nu pot infecta

celule noi avand actiune limitata la un singur genom; au revers-transcriptaza si LTR

Retrotranspozonii nevirali, fara 3LTR (long terminal repeats), au revers-transcriptaza fiind

capabili de transpozitie independenta

Retro-pseudogenele = pseudeogene procesate, fara revers-transcriptaza, nu transpozeaza

independent; sunt de 2 tipuri:

cu nr.redus de copii (LINEs)

cu nr. inalt de copii: SINEs; Ex. fam. Alu

Insusiri legate de functia genelor:

Specificitatea - ordonarea particulara a nucleotidelor pe o anumita secventa din structura

primara a moleculei de AND

Pleiotropia- ex: sindromul Marfan),

Expresivitatea - polidactilie, sindactilie si adactilie, aceste deformatii sunt printre cele mai
intalnite anormalitati congenitale.

Poligenia n cazul nlimii, greutii, inteligenei, culorii pielii si ochilor.

Exista boli sau malformatii congenitale determinate poligenic. Ex, spina bifida, luxatia congenitala
de sold(displazia congenitala a articulatiei coxo-femurale) , diabetul zaharat, ulcerul duodenal etc.