Sunt pretutindeni i nu-s nicieri, M prinde pitulat nemicarea; Dar pier, cu glasul tare de m ceri. M sfie cocoii, cinii m latr, La iaz m joc cu luna plin-n stuf, n jurul lmpii aipesc pe vatr, i satul doarme-n mine ca-ntr-un puf. Din volumul Satul Meu, 1923 Texte culese din Ion Pillat, Poezii, Editura pentru Literatur, Bucureti, 1967