Sunteți pe pagina 1din 40

EVALUAREA ECONOMIC I FINANCIAR A NTREPRINDERILOR-2016

1.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.


Evaluarea consta intr-un complex de tehnici si metode prin care un bun, o grupa de
bunuri, un activ, un element intangibil, sunt aduse, din punct de vedere valoric, la nivelul
pietei si prin care li se asigura comparabilitatea cu piata.
Necesitatea unei evaluari apare atunci cand in viata unei intreprinderi au loc unele
schimbari semnificative cum ar fi:
- ori de cte ori au loc modificari n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
- ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
- in cazul tranzactiilor comerciale
- in cazul determinari cursului unei actiuni pentru introducere la burs
- n aciuni juridice cu scop patrimonial: succesiuni, fuziuni, divizari, faliment
- n scopuri fiscale
- n alte scopuri, de cate ori autoritatea cere acest lucru
2. Clasificai diferitele tipuri de evaluri
Numeroasele metode de evaluare pot fi grupate n funcie de anumite criterii :
a)
In funcie de obiectul supus evaluarii:
- evaluri de bunuri mobile i imobile independente;
- evaluri de grupe de bunuri i uniti generatoare de numerar;
- evaluri de active economice (secii, fabrici, magazine, pri ale ntreprinderii etc);
- evaluri de active i elemente intangibile;
- evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor;
b)
In funcie de metoda de evaluate utilizata::
- evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura patrimonial a bunurilor i
ntreprinderilor;
- evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ - performanele
financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea,
rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau
ntreprinderii: profit net, dividend, cash flows etc;
- evaluri combinate/mixte; abordeaz att latura cantitativ ct i cea calitativ, intrnd
n logica lucrrilor, sub o form sau alta de exprimare, att patrimoniul ct i
performanele activului sau ntreprinderii;
- alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate - cifra de afaceri, de exemplu,
pe comparaii etc).
c)
In funcie de scopul evalurii:
- evaluri contabile, sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile,
folosite n scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor;
- evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse; cum nici un
act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea
fiecrei ntreprinderi a modificrii preurilor, raportului de schimb al monedei naionale i
politicilor de gestiune, evaluarea administrativ poate, nu mai din ntmplare i numai n
momentul cnd a fost emis actul normativ, s se apropie de valoarea de pia a unor

bunuri, niciodat ns de cea a unei ntreprinderi;


- evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz
i diagnostic i care au ca int final determinarea valorii de pia, innd seama de
condiiile concrete de utilizare a bunurilor, de organizare i funcionare a ntreprinderilor.
d)
n funcie de beneficiarul evaluarii;
- evaluri pentru propeietarii afacerii,
- evaluri pentru institutiile financiar-bancare sau fiscale,
- evaluri pentru instantele judecatoresti
- evaluari petru persoane fizice
e)
In funcie de valorile obinute, evalurile se pot grupa n:
- evaluri care au la baz valoarea de pia ; implica functionarea unei piete in cadrul
careia tranzactiile au loc ara restrictie din partea fortelor din afara pietei; trebuie sa
identifica si sa includa definitia valorii de piata utilizata in evaluare
- evaluari care au la baza valori diferite de valoarea de piata: Aceste evaluri
utilizeaz metode care iau n considerare unitatea economic sau funciunile unui
activ, altele dect capacitatea acestuia de a fi cumprat i vndut pe pia. Aceste
evaluari trebuie sa includa definitia valorii aplicate de evauare; sa utilizeze procedurile
corespunzatoare si sa analizeze suficiente informatii pentru efectuarea unei estimari
rezonabile a valorii
- evaluari nebazate pe piata; in acest caz in raposrtul de evalare trebuie sa se
mentioneze faptul ca valoarea obtinuta nu va fi interpretata ca valoare de piata
f)
Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in:
- metode aa zise clasice; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile
necotate;
- metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri
sunt tranzacionate pe o pia reglementat.
Clasificarea nu este rigid, n practic fiind chiar recomandat abordarea
concomitent att prin metode clasice ct i prin metode bursiere n vederea
susinerii sau nlturrii unora din ipotezele avute n vedere la evaluare.
3. Enumerati fazele si etapele necesare realizarii unei evaluari de intreprindere.
Sunt 3 faze si 8 etape:
I Faza initiala
etapa 1 cunoasterea preliminara;
etapa 2 pregatirea actiunii
II Faza de realizare
etapa 3 identificarea situatiilor financiare;
etapa 4 diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala;
etapa 5 determinarea componentelor dinanciare;
etapa 6 evaluarea propriu-zisa
III Faza concluziilor
etapa 7 elaborarea raportului de evaluare;
etapa 8 documentarea lucrarilor evaluate.

4. Explicai rolul bilanului contabil ca punct de pornire n evaluarea unui activ


sau a unei ntreprinderi si a bilantului economic ca instrument de lucru pentru
evaluarea intreprinderii.
Bilantul contabil constituie punctul de pornire in orice evaluare de activ sau de
intreprindere deoarece acesta reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma
de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a
incheiat.
Bilantul economic este un bilant teoretic, un instrument de lucru in evaluare. El este
elaborat in scopul evaluarii unei intreprinderi pentru a corija/ corecta distorsiunile care
apar intre imaginea contabila a intreprinderii si realitatea sa economica si financiara.
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
Este elaborat de experti exclusiv in scopul evaluarii.
Acesta cuprinde un patrimoniu exprimat in valori economice si nu contabile, precum si
un rezultat financiar, profit net determinat tinand seama de conditiile normale ale
pietei din care face parte intreprinderea.
Elaborarea bilantului economic se realizeaza cu ocazia elaborarii a doua lucrari
indispensabile oricarei evaluari: determinarea activului det corectat (ANC) si
determinarea capacitatii beneficiare (CB) a activului sau a intreprinderii.
5. Explicai diferenele dintre pre i valoare, enumerati tipurile de valori folosite
in evaluare.
Valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale,
ale cuiva (n cazul fiinelor) sau nsuiri fizice, materiale ale unui bun, iar preul
reprezint expresia bneasc a valorii.
Sunt cel puin patru criterii de difereniere a celor dou categorii economice:
- ca fel al mrimilor, valoarea este o mrime convenional a unui bun/activ stabilita
prin calcule in cadrul operatiunii de evaluare; preul este o mrime concret, este
tangibil/palpabil si verificabil.
- ca numr, valorile sunt multiple, evaluatorul, in cadrul operatiunii de evaluarea
calculeaza/determina mai multe valori (cel putin trei valori) folosind mai multe metode de
evaluare; preul este unic, si este rezultatul muncii de negociere dintre vanzator di
cumparator.
- dup locul de formare: valoarea este rezultatul munci de evaluare, ea se stabilete
folosind mintea i imaginaia evaluatorului i se gsete pe hrtie; preul se formeaz
pe pia si reprezinta suma platita/incasata, ca urmare a incheierii unei tranzactii.
Se pot folosi mai multe tipuri de valori:
- valoarea de origine, de achizitie, de inventar sau istorica
- valoarea actuala
- valoarea venala
- valoarea de folosinta
- valoarea justa
- valoarea de piata

valoarea de recuperare bruta


valoarea de utilizare
valoarea de lichidare
costul de inlocuire net
valoarea de asigurare
valoarea de impozitare

6. Definii valoarea de pia


Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data
evalurii, ntre un cumprtor decisi un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre
determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile au
acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere.
Este tipul de valoare la care se recurge cel mai frecvent, motiv pentru care trebuie struit
pe elementele componente ale acestei definiii i anume:
- Suma estimat este cel mai probabil pre exprimat n uniti monetare, pltibil pentru
proprietate, ntr-o tranzacie independent, de pia. Este cel mai bun pre care se poate
obine n mod rezonabil de ctre vnztor i cel mai avantajos pre obtenabil n mod
rezonabil de ctre cumprtor.
- O proprietate va fi schimbat se refer fa preul la care piaa ateapt c tranzacia care ntrunete toate celelalte condiii ale definiiei valorii de pia - ar putea fi ncheiat la
data evalurii; se refer, de asemenea, la faptul c valoarea unei proprieti este o
sum de bani estimat i nu un pre de vnzare predeterminat sau preul actual de
vnzare.
- La data evalurii semnific faptul c valoarea de pia estimat este specific unui
moment, unei date precise, data evalurii.
- Intre un cumprtor decis se refer la un cumprtor care este motivat, dar nu
constrns, s cumpere; un cumprtor care nu este nici nerbdtor s cumpere, nici
determinat s cumpere la orice pre; un cumprtor care achiziioneaz n concordan
cu realitile pieei actuale i nu ale unei piee imaginare sau ipotetice.
- Un vnztor hotrt, adic nu este nerebdtor sau constrns s vnd, nici forat s
menin un pre care este considerat realist pe piaa actual; un vnztor motivat s
vnd proprietatea n condiiile pieei, la cel mai bun pre obtenabil.
- ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, tranzacie ntre pri, ntre care nu
exist o relaie particular sau special (de exemplu, compania mam cu filialele sale)
ntre pri distincte, fiecare acionnd n mod independent.
- Dup o activitate de marketing adecvat nseamn c proprietatea va fi prezentat pe
pia n cel mai adecvat mod;durata timpului de expunere pe pia trebuie s fie suficient; se presupune c perioada de expunere trebuie s nceap nainte de data
evalurii.
- n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz i prudent, adic ambele
pri sunt bine informate, acioneaz n propriul interes i n mod prudent.
- i fr constrngere; ambele pri sunt motivate dar nu constrnse.

7. Definii valoarea just


Valoarea just reprezinta pretul la care un bun ar putea fi schimbat inre cumparator si
vanzator, normal informati si interesati intr-o tranzactie echilibrata.
8. Definii valoarea actual a unui bun
Valoarea actual este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care
urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii firmei. Se obtine corectand
valoarea de origine cu inflatia care a avut loc de la data achizitiei si cu coeficientul de
invechire.
9. Definii valoarea de origine
Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric reprezinta totalitatea
costurilor necesare pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de
folosire sau de utilizare.
10.Definii valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumita proprietate o are pentru o
utilizare specifica si pentru un anumit utilizator. Se refera strict la valoarea cu care o
anumita proprietate contribuie in intreprinderea din care face parte, fara a vea in
vedere cea mai buna utilizare a proprietatii sau suma de bani ce poate fi obtinuta in
urma vanzarii sale.
11.Definii valoarea venala.
Valoarea venala este o valoare obtinuta in momentul cedarii bunului, este un pret real,
determinat exclusiv de raportul cerere-oferta.
12.Definii valoarea de folosinta
Valoarea de folosinta este totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobandirea
unui bun susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand
aceeasi durata prezumta de folosinta si posedand aceleasi performante cu obiectul
reevaluat.
13.Definii valoarea de recuperare bruta
Valoarea de recuperare bruta este valoarea unei proprietati (cu exceptia terenurilor)
care se poate obtine mai degraba din valoarea materialelor pe care le contine decat din
valoarea care se obtine din continuarea utilizarii, fara a necesita reparatii sau adaptari
speciale.

14.Definii valoarea de lichidare si valoarea de fuziune


Valoarea de lichidare (valoarea de vanzare fortata) reprezinta suma care ar putea fi
primita, in mod rezonabil, din vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea
scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara.
15.Definii costul de inlocuire net.
Costul de inlocuire net este o valoare utilizata in raportarea financiaraa pentru a
determina un surogat al valorii de piata a proprietatilor specializate si cu piata limitata,
pentru care nu sunt disponibile informatii de piata.
16. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?
Diagnosticul are drept scop
intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al
intreprinderii;
cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte
intreprinderea;
determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in
viitor;
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de
evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor,
ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea
ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
17.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic
Obiectiv: Aprecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii,
tertii si cu salariatii.
Mijloace de realizare: Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu
celelalte diagnostice
18.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de catre intreprindere, in prezent
si viitor
Mijloace de realizare: Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu
celelalte diagnostice

19.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de


exploatare
Obiectiv: Stabilirea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale
sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potentialului cumparator
Mijloace de realizare: Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu
celelalte diagnostice
- concluziile din raportul altui specialist tehnic
20.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,
management i resurse umane
Obiectiv: stabilirea modalitatilor de organizare si conducere a intreprinderii., analiza
structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la realizarea
obiectivelor ntreprinderii.
Mijloace de realizare: Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu
celelalte diagnostice
- concluziile din raportul altui profesionist specialist in resurse umane
21.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil
Obiectiv: stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii evaluate. Aprecierea fiabilitatii datelor
cuprinse in situtiile financiare. Examinarea si estimarea starii de sanatate financiara
prin aprecierea echilibrului financiar. A rentabilitatii si a riscurilor financiare.
Mijloace de realizare: Se utilizeaza:
- datele si informatiile primite din partea intreprinderii
- datele si informatiile rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interfata cu
celelalte diagnostice
22.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei
ntreprinderi?
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii
i bunuri n afara exploatrii;
- reevaluarea bunurilor necesare exploatrii;
- calculul matematic al activului net corijat.
23. Prezentati semnificatia separarii tuturor bunurilor evidentiate in bilantul
contabil in bunuri necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii ca etapa in
determinarea activului net corectat.

Aceasta prima etapa de evaluare are dubla semnificatie: in primul rand constatarile
facute pot constitui punct de pornire in abordarea unei probleme de fond in legatura cu
strategia entiattii respective restructurarea; in al doilea rand, se creaza o concordanta
intre efortul investitional existent necesar in mod real si performantele inregistrate de
entitate, conditie esentiala pentru aplicarea ulterioara a metodelor de evaluare, stiut
fiind ca in evaluarea unei intreprinderi este penalizat orice exces de patrimoniu si orice
insuficienta de rentabilitate.
Activele din afara exploatarii sunt cele care aparent nu au legatura directa cu activitatea
de baza a entitatii (case de vacanta, ambarcatiuni de placere) sau cele care din diferite
motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (terenuri, constructii, masini)
24. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru
determinarea activului net corectat?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii
etc.) sunt considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al
ntreprinderii, cu o singur excepie: cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la
produse noi sau la dezvoltare (i nu cele care sunt efectuate pentru meninerea
potenialului existent), care se iau n calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n
contabilitate. Motivul? Dac imobilizrile necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale ntreprinderii, sunt bine gestionate i exploatate, influeneaz valoarea
ntreprinderii ns nu patrimonial ci prin rentabilitate, aa cum se va vedea la capitalul
privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii.
25. Cum se evalueaz imobilizrile corporale ale unei ntreprinderi pentru
determinarea activului net corectat?
Imobilizarile corporale sunt evaluate la valoarea de folosinta a activelor respective
atunci cand evaluarea nu se face intr-o optica de vanzare sau lichidare a acestor active.
Valoarea unei imobilizari corporale va fi cu atat mai mare cu cat durata de viata ramasa
va fi mai mare, in sens contrariu, actioneaza uzura morala si functionala precum si
performantele in utilizare a bunului respectiv.
26. Cum se evalueaz imobilizrile financiare ale unei ntreprinderi pentru
determinarea activului net corectat?
Imobilizarile financiare: titluri de participare (actiuni, parti sociale), credite acordate sau
plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit, dupa cum coteaza sau nu la bursa si dupa cum se
constituie intr-un pachet majoritar sau un pachet minoritar.
-Titlurile care conteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de
reglementare al pietei de capital cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii
actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre media ponderata a preturilor la
tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceeasi

zi cu conditia sa fie un pret relevant, adica se se refere la cel putin 0.5% din numarul de
titluri ale emitentului.
-Titlurile care nu coteaza si se constituie intr-un pachet minoritar prin metoda
capitalizarii dividendelor
-Titlurile care nu coteaza si se constituie intr-un pachet majoritar prin metoda
capitalizarii dividendelor, metode bazate pe evaluarea globala a intreprinderii.
Creditele acordate, plasamentele evaluate la valorile din scriptele contabile iar cele in
valuta actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii
anterioare in care au demarat studiile pentru evaluare.
27. Cum se evalueaz stocurile unei ntreprinderi pentru determinarea activului
net corectat?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se
procedeaz la elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de
provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o
perspectiv de continuitate a exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n
vedere urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna
anterioar celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media
preurilor de achiziie din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul
de naintare n realizarea fizic a produselor.
- Stocurile la ieire se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile
estimate n aceste preuri.
28. Cum se evalueaz creantele unei ntreprinderi pentru determinarea activului
net corectat?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i
se calculeaz provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite;
creanele se iau n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind
actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei
n care are loc evaluarea ntreprinderii.
29. Cum se evalueaz disponibilitatile banesti si alte valori mobiliare de
plasament ale unei ntreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele
n valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a
lunii anterioare celei n care are loc evaluarea.
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din
momentul evaluarii.

30. Cum se evalueaz obligatiile financiare si nefinanciare in valuta, cheltuielile


inregistrate in avans si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ale unei
ntreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor
proprii (in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii), sau pe seama rezultatelor financiare
(in cazul evaluarilor in alte scopuri).
Cheltuielile inregistrate in avans - sunt asimilate creantelor
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli:
-cele care sunt bine fundamentate au caracter de rezerva (se adauga la rezerve)
-cele nefundamentate se inregistreaza la rezultatul financiar.
31. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat se poate stabili prin dou metode:
1. metoda substractiv scaderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor
datoriilor
2. metoda aditiv adaugarea la capitalurile proprii a tuturor influentelor rezultate din
inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice.

32. In ce consta metoda substractiva de calcul al activului net corectat?


Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate
corijate a tuturor datoriilor ntreprinderii;
ANC = Total active reevaluate corijate Total Datorii
33. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corectat?
Metoda aditiv care n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor
influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale
elementelor din bilanul ntreprinderii.
Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
ANC = Capitaluri proprii Diferente din inlocuirea val. Contab. cu val. ec. (ajustari
ale valorilor contabile)
34. Cum se calculeaz valoarea substanial brut, valoarea substantiala bruta
redusa si valoarea substantiala neta a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia
acestora.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii
activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora,
minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt
folosite din diverse cauze (nchiriate etc):

VSB = Total activ reevaluat corijat + Valoare bi luate in chirie Valoare bi date in chirie
Valoarea substantiala bruta redusa (VSBr) este VSB din care s-au dedus obligatiile
nefinanciare:
VSBr = VSB Datorii nefinanciare
Valoarea substantiala neta (VSN) este egala cu VSB din care se scad toate datoriile:
VSN = VSB Total Datorii
Valoarile substantiale nu sunt valori de tranzactie; ele se folosesc in metodele de
evaluare bazate pe combinatie patrimoniu-rentabilitate.

35. Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderii:


conturi curente la banci in lei 160.000; cheltuieli de constituire 15.000; cldiri si
constructii 200.000, din care o casa de vacanta in suma de 20.000lei; echipamente
250.000lei; stocuri 300.000; datorii nefinanciare 480.000lei; datorii financiare
200.000lei; capital social 100.000lei; rezerve 10.000lei; venituri inregistrate in
avans 80.000lei; profit 55.000lei. cu ocazia reevaluarii bunurilor necesare
exploatarii se constata urmatoarele: echipamentele au fost evaluate la 400.000lei,
iar stocurile, la 270.000lei.
Se cere:
a)Determinai activul net corijat prin ambele metode,
b)determinati valoarea substantiala bruta redusa (VSBr) si valoarea substantiala
neta (VSN);
c)in masura in care capitalul social este format din 10.000 actiuni, calculati
valoarea instrinseca a unei actiuni.
Pentru rezolvarea problemei se intocmeste un tabel cu informatiile asa cum apar in bilant, in care se
realizeaza Bilantul Economic (sumele cu negru sunt informatiile din problema, cele cu albastru sunt
calcule si corectii).

BILANT
ACTIV

PASIV

A. IMOBILIZARI
1. Imobilizari Necorporale
2. Imobilizari Corporale
- terenuri , - cladiri, - echipamente
3. Imobilizari Financiare
-actiuni la alte firme

C. CAPITALURI PROPRII
1. Capital Social
2. Rezerve
3. Rezultat

B. ACTIVE CIRCULANTE
4. Stocuri
5.Creante
6.Disponibilitati

D. DATORII TOTALE
4. Datorii Financiare (purtatoare de dobanda)
- pe termen lung: credite bancare
- pe termen scurt: linii de credit

5.Datorii Nefinanciare
- pe termen lung: creditori
- pe termen scurt: furnizorii, salarii
Total ACTIV

Total PASIV

-ordonam informatiile din problema pe cele 2 coloane asa cum apar in bilantul contabil (pentru verificare
Toatal Activ trebuie sa fie egal cu total Pasiv (sumele cu negru din coloana 1)
- efectuam corectiile la ACTIV astfel:
- etapa 1: - se elimina casa de vacanta (-20.000lei)
- etapa 2: - se elimina cheltuielile de constituire (-15.000lei)
- se face reevaluarea echipamentelor: val. contabila 250.000lei valoare evaluata
400.000lei rezulta diferenta din reevaluare + 150.000 lei
- se face reevaluarea stocurilor: val. Contabila 300.000lei valoare reevaluata
270.000lei rezulta diferenta din reevaluare 30.000lei
- se face totalul corectiilor pe orizontala si pe verticala
- se aduna totalul corectiilor cu sumele initiale si se afla sumele din bilantul economic
- efectuam corectiile la PASIV astfel:
- etapa 1: - nu avem corectii
- etapa 2: - se scad veniturile in avans si se adauga la datorii nefinanciare (-80.000lei la vi in
avans si +80.000lei la dat nefin.)
- se introduce postul 7. Difernte din inlocuirea val. Contabile cu val. economice cu
suma de la total cerectii Activ. (85.000lei)
- se face totalul corectiilor pe orizontala si verticala
- se aduna sumele din bilantul contabil cu sumele din total corectii si se afla sumele din bilantul economic.
La final tabelul trebuie sa arate asa:
ACTIV

explicatii
1. Cheltuieli
constituire
2. Constructii,
cladiri din
care:
- casa de
vacanta
3.
Echipamente

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa 1

PASIV
corectii
etapa 2

total
corectii

date din
bilantul
economic

15,000

-15,000

-15,000

200,000

-20,000

-20,000

180,000

20,000

-20,000

-20,000

250,000

150,000

150,000

100,000

2. Rezerve

10,000

10,000

55,000

55,000

400,000

3.Rezultat
4. Venituri in
avans

80,000

-80,000

-80,000

5. Datorii
nefinanciare

480,000

80,000

80,000

560,000

200,000

200,000

85,000

85,000

85,000

925,000

85,000

85,000

1,010,000

-30,000

-30,000

270,000

5. Conturi
Banci

160,000

160,000

-20,000

105,000

85,000

date din
bilantul
economic

total
corectii
0

925,000

corectii
etapa 2
0

300,000

1,010,000

1. Capital Social

corectii
etapa 1

100,000

4. Stocuri

Total

explicatii

Date din
bilant
contabil

6. Datorii
financiare
7. Diferente din
inlocuirea
valorilor
contabile cu cele
economice

Total

Apoi calculam:
a) ANC prin Metoda1 (substractiva)
ANC = Total activ corijat (adica total ACTIV din bilantul economic) Datorii totale
Total Activ Corijat = 1.010.000lei
Total Datorii = Datorii nefinanciare + Datorii financiare = 560.000 + 200.000 lei (sumele
din bilantul economic) = 760.000lei
ANC = 1.010.000lei 760.000lei = 250.000lei
ANC prin Medoda 2 (aditiva)
ANC = Capital propriu Diferene din inlocuirea val contab cu val ec (postul 7 din
pasiv)
Capital propriu = Capital social + Rezerve + Rezultat = 100.000+10.000+55.000 =
165.000lei
ANC = 165.000 + 85.000 = 250.000lei
b) VSBr = VSB Datorii nefinanciare
VSB = Total Activ net Corijat + Val bi luate in chirie Val bi date in chierie = 1.010.000
+ 0 0 = 1.010.000lei
VSBr = 1.010.000 - 560.000 = 450.000lei
VSN = VSB Total datorii
VSN = 1.010.000 760.000 = 250.000lei
c) valoare intrinseca actiune = ANC/nr actiuni = 250.000 / 10.000 = 25lei/actiune
36. Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderii:
cheltuielile in avans 20.000lei; conturi curente la banci in lei 140.000; cheltuieli de
constituire 15.000; clienti 450.000lei; echipamente 250.000lei; stocuri 300.000;
datorii nefinanciare 480.000lei; datorii financiare 450.000lei; capital social
100.000lei; rezerve 10.000lei; provizioane pentru litigii 90.000lei; profit 45.000lei.
cu ocazia reevaluarii bunurilor necesare exploatarii se constata urmatoarele:
echipamentele au fost evaluate la 400.000lei, din totalul creantelor clienti 20.000lei
reprezintaclienti incerti; din totalul stocurilor 30.000lei reprezinta stocuri fara
miscare.
Se cere:
a) Determinai activul net corijat prin ambele metode,
b) determinati valoarea substantiala bruta redusa si valoarea substantiala neta;
c) in masura in care capitalul social este format din 10.000 actiuni, calculati
valoarea instrinseca a unei actiuni.
Intocmim tabelul cf bilant si ordonam informatiile.
-Se fac corectiile la ACTIV:
etapa1: - clienti incerti (-20.000lei)
-stocuri fara miscare (-30.000lei)
etapa2: -se exclud ch de constituire (15.000lei)
-se reevalueaza echipamentele: val contabila 250.000lei valoare reevaluata 400.000lei rezulta
diferenta din reevaluare + 150.000lei
-cheltuielile in avans se asimileaza creantelor (-20.000lei la ch avans si +20.000lei la creante)

Se face totalul corectiilor pe orizontala si verticala, se aduna coloana activ contabil cu total corectii si se
afla sumele din activ economic.
-Se fac corectiile la PASIV:
etapa1: fara corectii
etapa2: - provizioanele se trec la rezerve
-se adauga postul 7 cu diferentele din inlocuirea valorilor contabile cu cele economice (totalul
corectiilor din ACTIV)

Tabelul final:
ACTIV

explicatii
1. Cheltuieli
constituire

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa 1

PASIV
corectii
etapa 2

total
corectii

date din
bilantul
economic

15,000

-15,000

-15,000

2. echipamente

250,000

150,000

150,000

400,000

3. stocuri

300,000

-30,000

-30,000

270,000

30,000

-30,000

-30,000

-fara miscare
4. Clienti
-clienti incerti

5. cheltuieli in
avans
6. Cont curent
banci

Total

450,000

-20,000

20,000

-20,000

20,000

140,000

1,175,000

20,000

450,000

-20,000

-20,000

-20,000

140,000

-50,000

135,000

85,000

1,260,000

explicatii
1. Capital Social

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa 1

corectii
etapa 2

100,000

2. Rezerve

10,000

3. Provizioane

90,000

4.Profit

45,000

5. Datorii
nefinanciare
6. Datorii
financiare
7. Diferente din
inlocuirea
valorilor
contabile cu cele
ec.

Total

100,000

90,000

90,000

100,000

-90,000

-90,000

45,000

480,000

480,000

450,000

450,000

85,000

85,000

85,000

1,175,000

85,000

85,000

1,260,000

Apoi calculam:
a) ANC prin Metoda1 (substractiva)
ANC = Total activ corijat (adica total ACTIV din bilant ec.) Datorii totale
Total Activ Corijat = 1.260.000lei
Total Datorii = Datorii nefinanciare + Datorii financiare = 480.000 + 450.000 lei (sumele
din bilantul economic) = 930.000lei
ANC = 1.260.000lei 930.000lei = 330.000lei
ANC prin Medoda 2 (aditiva)
ANC = Capital propriu Diferene din inlocuirea val contab cu val ec (postul 7 din
pasiv)
Capital propriu = Capital social + Rezerve + Rezultat = 100.000+100.000+45.000 =
245.000lei
ANC = 245.000 + 85.000 = 330.000lei
b) VSBr = VSB Datorii nefinanciare

date din
bilantul
economic

total
corectii

VSB = Total Activ net Corijat + Val bi luate in chirie Val bi date in chierie = 1.260.000
+ 0 0 = 1.260.000lei
VSBr = 1.260.000 - 480.000 = 780.000lei
VSN = VSB Total datorii
VSN = 1.260.000 930.000 = 330.000lei
c) valoare/actiune Va = ANC/nr actiuni = 330.000/10000lei = 33lei/actiune
37. Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderii:
cheltuieli in avans 20.000lei; conturi curente la banci in valuta 43.000lei
10.000eur*4.3lei/eur); cheltuieli de constituire 15.000; creante clienti xterni
90.000lei ( 20.000eur * 4.5lei/eur); echipamente 707.000lei; stocuri 300.000; datorii
nefinanciare 480.000lei; datorii financiare 4500.000lei; capital social 100.000lei;
rezerve 10.000lei; provizioane pentru litigii 90.000 lei; profit 45.000lei. cu ocazia
reevaluarii bunurilor necesare exploatarii se constata urmatoarele: un
echipament de 20.000lei nu a mai fost utilizat in ultimii 3 ani decat in proportie de
5%; cursul de schimb 4.4lei/eur; stocurile reevaluate la la 4500.000lei. entitatea
are echipamente luate in chirie in val de 11.000lei si echipamente date cu chirie
de 5.000lei
Se cere:
a) Determinai activul net corijat prin ambele metode,
b) determinati valoarea substantiala bruta, valoarea substantiala bruta redusa si
valoarea substantiala neta;
Intocmim tabel idem problema 35.
-Se fac corectiile la ACTIV:
etapa1: - echipamente neutilizate (-20.000lei)
etapa2: -se exclud ch de constituire (-15.000lei)
-se reevalueaza creantele: val contabila 20.000eur*4.5 = 90.000lei valoare reevaluata
20.000eur * 4.4 = 88.000lei rezulta diferenta din reevaluare - 2.000lei
- se reevalueaza stocurile: val contabila 300.000lei val reevaluata 450.000lei rezulta diferenta
de reevaluare +150.000lei
- cheltuielile in avans se asimileaza creantelor (-20.000lei la ch avans si +20.000lei la creante)
-se reevalueaza banca 10.000eur * 4.3lei/eur = 43.000lei minus 10.000eur * 4.4lei/eur = 44.000lei
rezulta o diferenta de +1.000lei
Se face totalul corectiilor pe orizontala si verticala, se aduna coloana activ contabil cu total corectii si se
afla sumele din activ economic.
-Se fac corectiile la PASIV:
etapa1: fara corectii
etapa2: - provizioanele se trec la rezerve (-90.000lei provizioane si +90.000lei rezerve)
-se adauga postul 7 cu diferentele din inlocuirea valorilor contabile cu cele economice (totalul
corectiilor din ACTIV)
Tabelul final:
ACTIV

explicatii
1. Cheltuieli
constituire

Date din
bilant
contabil
15,000

corectii
etapa 1
0

PASIV
corectii
etapa 2

total
corectii

date din
bilantul
economic

-15,000

-15,000

explicatii
1. Capital Social

Date din
bilant
contabil
100,000

corectii
etapa 1

corectii
etapa 2
0

date din
bilantul
economic

total
corectii
0

100,000

2. echipamente

707,000

-neutilizate 30%
3. creante

-20,000
-20,000

90,000

20.00eur*4.5

4. stocuri
5. cheltuieli in
avans
6. Cont curent
banci

-20,000

687,000

2. Rezerve

10,000

90,000

90,000

-90,000

-20,000

-20,000

3. Provizioane

90,000

-90,000

18,000

108,000

4.Profit

45,000

45,000

-2,000

-2,000

-2,000

5. Datorii
nefinanciare

480,000

480,000

20,000

20,000

20,000

6. Datorii
financiare

450,000

450,000

114,000

114,000

114,000

1,175,000

114,000

114,000

1,289,000

300,000

150,000

150,000

450,000

20,000

-20,000

-20,000

43,000

43,000

1,000

1,000

1,000

10000eur*4.3

7. Diferente din
inlocuirea
valorilor
contabile cu cele
ec.

Total

1,175,000

-20,000

100,000

134,000

114,000

1,289,000

Total

Apoi calculam:
a)Metoda1 (substractiva)
ANC = Total activ corijat (adica total ACTIV ECONOMIC) Datorii totale
Total Activ Corijat = 1.289.000lei
Total Datorii = Datorii nefinanciare + Datorii financiare = 480.000 + 450.000 lei (sumele
din bilantul economic) = 930.000lei
ANC = 1.289.000lei 930.000lei = 359.000lei
Medoda 2 (aditiva)
ANC = Capital propriu Diferene din inlocuirea val contab cu val ec (postul 7 din
pasiv)
Capital propriu = Capital social + Rezerve + Rezultat = 100.000+100.000+45.000 =
245.000lei
ANC = 245.000 + 114.000 = 359.000lei
b) VSB = Total Activ net Corijat + Val bi luate in chirie Val bi date in chierie
= 1.289.000 + 11.000 5.000 = 1.295.000lei
VSBr = VSB Datorii nefinanciare
VSBr = 1.295.000 - 480.000 = 815.000lei
VSN = VSB Total datorii
VSN = 1.295.000 930.000 = 465.000lei

38.Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n


evaluarea unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei
ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale,
identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa
ntreprinderii.
Semnificatie: CB in cadrul evaluarii este utilizata la aplicarea metodelor aplicate pe
rentabilitate si in cazul metodelor cominate.
39.Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
1. studiul rezultatelor trecute: principalele corectii: amortizari si diferite alte deprecieri;
salarii si asimilate salariilor; corectii legate de sinergiile descoperite in cadrul
diagnosticului de evaluare; alte corectii
2. examenul previziunilor: previziunile stabilite pe o perioada cat mai lunga de timp nu
mai putin de 3 ani
3. calculul matematic al capacitii beneficiare: se poate utiliza una din cele 4 variante
40. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul
contabil pentru determinarea capacitii beneficiare
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul
contabil, cruia i se aduc dou categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor
modificrilor din legislaia fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori
se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii
situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt
analizate i corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie
de constatrile din diagnosticul de evaluare i din analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri
a oricrui exces de amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare,
referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici
asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a
exceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o
standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc
i protecie social;
- corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele
sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare
celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale.

- Alte corectii se efectueaza exclusiv pe baza constatarilor din diagnostic si din analiza
fundamentala si se pot referi la: profituri si pierderi; fluxurile intragrup; etc.
41. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a
unei ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant
recomandat n cazul evalurilor pentru privatizare (CB1);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad
trecut i viitoare (CB3);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute
i viitoare (CB4).
42. O entitate prezinta urmatoarele informatii: profiturile nete anuale corectate
dupa efectuarea tuturor ajustarilor asupra profiturilor din bilanturile contabile
pentru cei 3 ani anteriori studiati sunt: anul 3 12.000lei; anul 2 12.500lei si anul
1 13.000lei; - previziunile arata profituri nete previzionate pe urmatorii 3 ani
astfel: anul 4 21.000lei; anul 5 22.000lei si anul 6 22.500lei.
Se cere:
Pe baza datelor de mai sus, calculati capacitatea beneficiara in toate cele patru
variante.
CB1 = media profiturilor nete anuale previzionate
= (21.000 + 22.000 + 22.500 ) / 3 = 21.383lei/an
CB2 = media profiturilor nete anuale corectate din ultimii 3 ani
= (13.000+12.500+12.000 ) / 3 = 12.500lei/an
CB3 = media profiturilor nete din perioada trecuta si din perioada viitoare
= (13.000+12.500+12.000+21.000+22.000+22.500)/6 = 17.167lei/an
CB4 = media profiturilor nete fdin diferite perioade succesive
= (12.000+21.000+22.000)/3 = 18.667lei/an
43. societatea alfa prezinta urmatoarele informatii: profitul net anul N a fost
20.000lei; profitul net in ultimii 2 ani anteriori au fost 15.000lei in n-2 si 18.000lei in
n-1; in cursul anului n-2 a avut loc o greva generala, piederea fiind de 2.000lei;
studiile efectuate de expertii tehnici privind durata de viata utila a activelor au
evidentiat o insuficienta de amortizare in n-2 in suma de 1.500lei; studiile
efectuate pe piata muncii de expertii independenti in munca au evidentiat un
exces de salarizare in n-1 in suma de 3.000lei; previziunile pe urmatorii 4 ani arata
cresterea profitului inreg la 31.12.n cu 20% in primul an si apoi cate 5% in fiecre
an.
Se cere:
a) precizati ce corectii se aduc profitului contabil in vederea calcularii capacitatii
beneficiare;
b) pe baza datelor de mai sus, calculati capacitatea beneficiara.

a) se fac urmatoarele corectii:


- pierderea suferita ca urmare a grevei se adauga la profit in anul N-2
- insuficienta de amorizare se adauga la costuri, deci se scade din profitul anului N-2
- excesul de salarizare se scade din costuri si se adauga la profit in anul N-1
b) Intocmim un tabel cu informatiile din problema, adaugam corectiile, previziunile si
calculam profitul net pe baza caruia se calculeaza CB:
an
N-2
N-1
N
N+1
N+2
N+3
N+4

profit

corectii

previziuni

profit dupa corectii

crestere 20%
crestere 5%
crestere 5%
crestere 5%

15.000+2.000-1.500=15.500
18.000+3.000=21.000
20.000
20.000+ (20.000X20%) = 24.000
24.000+ (24.000X5%) = 25.200
25.200+ (25.200X5%) = 26.460
26.460+ (26.460X5%) = 27.783

greva +2.000
15,000 amortizare - 1500
18,000 exces sal + 3.000
20,000

Alegem o metoda de calcul CB de exemplu media pe toti ani:


CB= (15.500+21.000+20.000+24.000+25.200+26.460+27.783 ) / 7 = 22.849lei/an
44.Ce este actualizarea? Prezentati tehnicile prin care se realizeaza si se exprima
actualizarea.
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori
financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea
actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali:
durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea
sumei n prezent
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat
n calcul factorul timp, i anume:
1. dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica
se numete de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este
urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau
n viitor) suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (1 + i)n:
X(1+in) =Y
n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare.
2. dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut,
tehnica se numete de actualizare propriu-zis. Regula actualizrii propriu-zise

este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca


echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu
XY

1
(1 i) n

1 in

n care n = numrul de ani si i rata de actualizare.


Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur i simplu are n
vedere faptul c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece
aceast sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai
mic dect dobnda pieii.
45. Societatea alfa a cheltuit in urma cu 3 ani suma de 2.000lei. Stiind ca rata de
capitalizare este 10% calculati echivalentul in prezent a sumei cheltuite.
Avem in vedere ca factorul timp este luat in calcul din directia trecut-prezent-viitor iar
tehnica se numeste tehnica de capitalizare:
Y = X(1+in) = 2.000 (1+10%)3 = 2.000 * 1.13 = 2.662lei

46. Societatea alfa prevede sa cheltuiasca peste 3 ani suma de 3.000lei. Stiind ca
rata de actualizare este 10% calculati echivalentul in prezent al sumei.
factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut tehnica se numete
de actualizare propriu-zis
1
1
3.000
XY
= 3.000 * 0.7513 = 2.254lei
n
1 10 %3
1 i
47. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare
Pentru determinarea ratei de capitalizare de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite
teoretic mai multe metode:
.1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat
fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n
condiii de macro stabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie
de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate
din piaa de bunuri i servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de
evaluare a ntreprinderilor.
.2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la
alineatul precedent, plus o prim de risc.
.3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
.4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de
mai sus).
.5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat
metod, mai ales n condiii de instabilitate i incertitudini n macroeconomia rii,

deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii expertizate.


Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se
obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
48. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei
ntreprinderi
Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza
urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n
condiii normale poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele
externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de
neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne
(dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i
orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim
i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea
abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea.
Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de
influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta
determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin
riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n
risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al
ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al
pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia
este specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice

etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu


comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii
aciunii ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai
variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale,
bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:
Cci = Cd(1-0,16)
unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
49. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n
condiii normale poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele
externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de
neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne
(dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i
orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim
i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea
abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea.
Costul capitalului propriu se poate obtine si prin dividende:
D(dividend )
Ccp
g (rata.crestere.dividend )
P( pret.actiune)
50. Cum se determin costul capitalului imprumutat al unei ntreprinderi?
Se obtine prin relatia:
Cci = Cd (1-0.16)

Cd (cos tul.datoriei)

cheltuieli. financiare veniruri. financiare


datorii.totale

51. Se cunosc urmatoarele informatii despre intreprinderea alfa: rata cu riscuri


20%, coeficientul primei de risc 1.20; obligatiile financiare reprezinta 20% din
masa capitalurilor proprii folosite de intreprindere si sunt in valoare de 5.000lei;
cheltuielile financiare 2.000lei; veniturile financiare 800lei, rata neutra de
plasament a disponibilitatilor pe piata financiara 5%, impozit pe profit 16%.

Se cere:
a) calculati costul capitalului propriu;
b) calculati costul capitalului imprumutat;
c) calculati costul mediu ponderat al capitalului.
a) Ccp = Rn + (Rr Rn)x
Rr=rata neutra=5%
Rr=rata cu riscuri=20%
=1,20
Ccp= 5% + (20%-5%) x 1,2 = 5% + 15% x 1,2 = 5% + 18% = 23%
b) Cci = Cd (1-0.16)
Cd = (ch financiare-vi financiare)/datorii financiare = (2.000 800) / 5.000 = 0,24
Cci = 0,24 ( 1-16%) = 0,24 0, 84 = 0, 2 = 20%
c) CMPC = Ccp x

Ccp
Ccp+Cci

Daca:
Cci_____ = 20% atunci
Ccp+Cci

+ Cci x Cci____
Ccp+Cci

Ccp____= 80%
Ccp+Cci

CMPC = 23%+80%+20%+20% = 143%


52. Ce reprezinta coeficientul primei de risc si cum se clasifica actiunile in raport
cu acesta?
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim
i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea
abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea.
Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de
influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta
determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin
riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n
risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al
ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al
pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia
este specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice
etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu
comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii
aciunii ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc);

- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai


variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holding, construcii industriale,
bnci etc.)
53.Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode
de determinare.
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul
ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine
seama de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat,
probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la
ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
- valoarea contabil; este data de activul det cntabil Anc, patrimoniul net sau situatia
neta. Anc= Active totale Datorii totale
- valoarea real sau valoarea matematic; reprezinta Activul net corijat obtinut prin
eliminarea nonvalorilor, ajustarea provizioanelor, reevaluearea titlurilor de participare, a
creantelor si obligatiilor in devize, etc.
- valoarea activului net reevaluat; se determina pornind de la valorile contabile
corectate la inflatie.prin aplicarea unor indici globali de variatie.
- valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii;
- activul net de lichidare;
- valoarea substanial; VSB se intelege activul bilantier reevaluat plus valoarea
bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora (bi. luate cu chirie) minus
valoarea bunurilor care nu sunt folosite de intreprindere dar este proprietara acestora (bi
date in chirie); VDBr este valoarea substantiala bruta din care s-au dedus obligatiile
nefinanciare; VSN egala cu VSB din care se deduc toate datoriile.
54. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
caracterul incomplet: elementele necorporale (partea invizibila) nu este luata in calcul;
caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri
din activul ntreprinderii, mai ales cele specifice, deci riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unor evaluri patrimoniale
viabile;
Pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de
metoda sa fie retinuta, ar trebui indeplinite cumulativ urmatoarele 4 conditii:
-. posibilitatea efectuarii evalurii elementelor de activ pe baza unor comparatii de
piata;
-. prima de risc pentru societate sa fie redusa;
-. un nivel satisfacator de investitii;
-. posibilitatea masurrii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv
determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata
financiara a echivalentului activului net reevaluat.

55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru a evalua prin rentabilitate o
intreprindere?
Sunt necesare 3 elemente de calcul:
1.indicatorul de performanta financiara care poate fi profitul net, dividendul sau fluxul de
trezorerie degajat de intreprindere
2.rata de capitalizare sau de actualizare determinata de experti; formata de regula,
dintr-o baza neutra la care se adauga prima de risc.
3.perioada de referinta exprimata in nr de ani (n).
56. Ce reprezinta valoarea de rentabilitate si cum se determina? Dar valoarea de
rentabilitate limitata si valoarea de rentabilitate continua?
Cunoscuta si sub denumirea de metoda capitalizarii veniturilor.
Valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la capacitatea beneficiara (CB)
exprimata prin profitul net, a unui multiplicator capitalistic y.
V = CB x y
Valoarea de rentabilitate limitata si valoarea de rentabilitate continua sunt derivate ale
valorii de rentabilitate si se obtin astfel:
-valoarea de rentabilitate limitata:
CB
Vr
V

n
(1 i )
(1 i ) n
CB = profituri nete anuale viitoare raportate la nr de ani
Vr = valoarea reziduala
-valoarea de rentabilitate continua:
CB
V CB
i
CB/I = valoarea de rentabilitate
CB= profitul net anual previzionat
57. Societatea alfa prezinta urmatoarele informatii: capacitatea beneficiara
calculata 22.792lei/an; rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata
financiara este de 12%. Se cere: Calculati valoarea de rentabilitate si valoarea de
rentabilitate continua.
Vg = CB/i = 22.792 / 12% = 22.792 x 8.33 = 1.899,33lei
Vg = CB + (CB/i) = 22.792 + (22.792 / 12%) = 22.792 + 1.899,33 = 24.692,76
58. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea
unei ntreprinderi?
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o
societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i

modului de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea


mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la
care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic ((amortismente (am) i
provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru
meninerea potenialului actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment
normativ (ANFR)).
CF = Pn + Am + Pr Ir NFR
59. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:
n

V ( DCF )

CF

Vr

1 t 1 t
1
in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;
Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an
n ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i
reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea
rezidual a ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale
de dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul
financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete
de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul
respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de
rentabilitate a cumprtorului (investitorului).
n

60. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Aplicarea metodei se face n patru etape succesive:
- 1. Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc
toate constatrile din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar
(vnzri, costuri pe natur). Fluxul de lichiditi nete istorice se poate calcula pornind de la
profitul net cruia i se aduc ajustri sau pornind de la excedentul brut de exploatare
(EBE):
- 2. Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar
compatibil cu orizontul de prognoz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun
nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare ct mai fidel
posibil, deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor de
exploatare i a cheltuielilor de capital.
- 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor
degajate de ntreprindere.

- 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea


fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat
61. Dispuneti de urmatoarele informatii: profit brut 66.000lei, cota de impozit pe
profit 16%; amortizari 35.000lei; provizioane 8.000lei; variatia fondului de rulment
normativ 4.000lei; investitiile pentru mentinerea potentialului actual al entitatii
20.000lei.
Se cere:
calculati cash flow-ul.
Profit net = profit brut (profit brut * 16%) = 55.440
CF = profit net + amortizari + provizioane investitii variata fond rulment =
= 55.440 + 35.000 + 8.000 20.000 4.000 = 74.440
62. Dispuneti de urmatoarele informatii:fluxurile de lichiditati aferente unui activ
proiectate pe o perioada de 5 ani sunt: CF1=70.000lei; CF2=87.000lei;
CF3=101.000lei; CF4=115.000lei; CF5=136.000lei; rata de actualizare este de 10%.
Se cere:
calculati valoarea activului prin metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate.
Calculam valoarea CF actualizat cu indicelle 1+10% pentru fiecare an in parte cf tabel:
an1
an2
an3
an4
an5
70,000.00
87,000.00
101,000.00
115,000.00 130,000.00

CF
1
(1+i)

1.1 = 0.9

1,1 = 0.826

1,1 = 0.751

1,1 = 0.683

1,1 = 0.62

63,000

71,862

75,851

78,545

80,600

CF
actualizat
n

Vg
1

CF

1 t

CF 1 t

Vr

1 t n

63.000 85.851 78.545 80.600 369 .858 lei

Valoarea reziduala = CF ultimul an / factor actualizare = 130.000 / 10% = 1.300.000


Vr

1
1
1
1.300 .000
1.300 .000 5 1.300 .000 0.620 806 .000
n
5
(1 t )
1,1
1 10 %

Vg = 369.858 + 806.000 = 1.175.858lei

63.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot


clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare,
att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale
ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile
folosite i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor
elemente intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice
bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de
baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea
dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
64. In ce consta metoda practicienilor? Dar metoda Retail?
Denumita si metoda indirecta, metoda practicienilor consta in ponderea valorii
patrimoniale si valorii prin rentabilitate:

Vg

ANC

CB
i

Unde: Vg = valoarea globala a intreprinderii


ANC = activul net corijat (valoarea patrimoniala)
CB/i = valoarea prin rentabilitate
Prin aceasta metoda se poate determina indirect goodwill-ul GW
CB
ANC
i
GW
2
Metoda Retail: este o varianta a metodei practicienilor unde capacitatea beneficiara se
exprima prin dividende.

Vg

ANC CB y
2

65.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie
nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar
contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale
ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie
sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de

ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional


al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respectiv,
- cheltuieli de constituire,
- de cercetare dezvoltare,
- licente, marci, brevete, softuri,
- fondul commercial, etc.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia
ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i
solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial
(promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc), competena managerial (calitatea
personalului, performanele managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
66.Care este definiia goodwill-ului si care sunt parametrii care se utilizeaza
pentru evaluarea acestuia?
Goodwill reprezinta excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu
suma valorilor diferitelor active care il compun.
Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin
capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu
valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
67. Prezentati cateva dintre formulele de calcul al goodwill-ului.
- Metoda directa (renta de GW actualizata)

GW

CB ANC i
t

CB=capacitatea beneficiara a intreprinderii ecprimata prin profitul net


I = rata neutra de plasament a disponibilitatilor
t = rata de actualizare (de regula i<t)
ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii
CB ANC x i = superprofitul sau renta de goodwil
- Metoda pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiara a
intreprinderii
GW = CB x K
- Metoda indirecta neta: diferenta intre valoarea globala a intreprinderii si
valoarea sa patrimoniala
GW = Vg ANC

- Metoda indirecta bruta unde GW este calculat ca diferenta intre valoarea


globala si valoarea substantiala neta
GW = Vg VSN

68. Dispuneti de urmatoarele informatii: imobilizari necorporale 1.000lei, din care


cheltuieli de constituire 400 lei; imobilizari corporale 4.000lei; stocuri 3.000lei;
casa si banci 2.000lei; capitaluri proprii 2.000lei; datorii nefinanciare 5.000lei;
datorii financiare 3.000lei. In vederea calcularii activului net corectat, imobilizarile
corporale au fost evaluate la 6.000lei. Capacitatea beneficiara calculata este de
540lei/an; rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara 10%;
rata de actualizare 20%.
Se cere:
a) Calculati valoarea globala a intreprinderii folosind metoda practicienilor;
b) Calculati goodwill-ul pe baza metodei indirecte;
c) Calculati goodwill-ul pe baza metodei directe;
d) Calculati valoarea globala a intreprinderii folosind metoda bazata pe goodwill;
e) Calculati pragul de rentabilitate al inreprinderii;
f) Calculati superprofitul (renta de goodwill).
Intocmim tabel structura bilant si odonam informatiile.
-Se fac corectiile la ACTIV:
etapa1: - nu sunt
etapa2: -se exclud ch cu imob necorporale (-1.000lei)
-se reevalueaza imob corporale: val contabila 4.000 valoare reevaluata 6.000 rezulta diferenta
din reevaluare +2.000lei
-Se face totalul corectiilor pe orizontala si verticala, se aduna coloana activ contabil cu total corectii si se
afla sumele din activ economic.
-Se fac corectiile la PASIV:
etapa1: fara corectii
etapa2: -se adauga postul 4 cu diferentele din inlocuirea valorilor contabile cu cele economice (totalul
corectiilor din ACTIV=1.000lei)
ACTIV

explicatii
1. imobilizari
necorporale
2. imobilizari
corporale

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa 1

1,000
4,000

PASIV
corectii
etapa
2

total
corectii

date din
bilantul
economic

explicatii

-1,000

-1,000

1. Capital
propriu

2,000

2,000

2. Datorii
nefinanciare

5,000

5,000

3,000

3,000

1,000

1,000

1,000

10,000

1,000

1,000

11,000

2,000

2,000

6,000

3. stocuri

3,000

3,000

4. disponibilitati

2,000

2,000

1,000

11,000

Total

10,000

1,000

3. Datorii
financiare
4. Diferente din
inlocuirea
valorilor
contabile cu cele
ec.
Total

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa 1

corectii
etapa 2

total
corectii

date din
bilantul
economic

a) Vg

ANC

CB
i

ANC = total activ reevaluat + total datorii


Total activ reevaluat = 11.000
Total datorii = datorii financiare + datorii nefinanciare = 5.000+3.000=8.000
ANC = 11.000 - 8.000 = 3.000
CB = 540

Vg

540
20% 3.000 2.700 5.700 2.850
2
2
2

3.000

CB
ANC
i
b) metoda indirecta GW
2
540
3.000
2.700 3.000 300
20
%
GW

150
2
2
2
c) metoda directa GW

CB ANC i 540 3.000 10% 540 300 240

1.200
t
20%
0.2
0.2

d) Vg = ANC + GW (la alegere) = 3.000 + 1.200 = 4.200


e) Pr = ANC x i = 3.000 x 10% = 300lei
f) renta GW = CB ANC x i = 540 3000 x 10% = 540 300 = 240
69. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiale brute?
VSB reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate pentru a
realiza obiectul sa de activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora.
VSB = ANC + GW
VSB = totalitatea activului reevaluat corijat + valoarea actuala a bunurilor pe care
intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara valoarea actuala a elementelor
corporale care nu se gasesc in intreprindere.
Cu cat VSB este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul
si diminuand val GW

70. Din bilantul economic al unei entitati se desprind urmatoarele informatii: activ
bilantier reevaluat 558.000lei; datorii nefinanciare 160.000lei; datorii financiare
146.000lei. Entitatea a primit cu chierie masini de la o alta firma in suma de
11.000lei si a adat cu chirie unei alte firme masini in valoare de 5.000lei. Profitul
previzional net a fost determinat la 85.000lei/an. Rata de remunerare a valorii
substantiale brute este de 15%, iar rata de actualizare de 10%.
Se cere:
Determinati valoarea globala a intreprinderii calculand o renta a goodwill-ului
redusa de 5 ani.
Vg = ANC + GW
ANC = activ bilantier corectat Datorii totale
Datorii totale = datori financiare + ratorii totale = 160.000+146.000 = 306.000
ANC = 558.500 306.000 = 252.500
n
rentaGW
GW
(1 i) n
1
Renta GW = profit previzionat remuneratia VSB
Remuneratia VSB = VSB x rata de remunerare VSB
VSB = activ bilantier reevaluat + bi luate in chirie bi date in chirie = 558.500 + 11.000
5.000 = 564.500
Remuneratia VSB = 564.500 x 15% = 84.675
Renta GW = 85.000 64.675 = 325lei/fiecare din cei 5 ani in parte
5

GW
1

5
rentaGW
325 325 325 325 325 325

5 4 3 2 1 295 .5 268 .5 244 222 202 1.232

5
5
(1 10%)
1,1 1,1 1,1 1,1
1,1
1 1,1

Vg = 252.500 + 1.232 = 253.732


71. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii
(CPNE).
CPNE = AI + NFR
AI - active imobilizate
NFR - necesarul de fond de rulment = (stocuri + creante) datorii nefinanciare
FR fond de rulment = capitaluri permanente - imobilizari
Valoarea globala a unei intreprinderi = cu capitalurile necesare pentru a crea o
intreprindere avand aceleasi caracteristici ca intreprinderea evaluata. Mijlocele utilizate
de catre o intreprindere sunt constituite din activele imobilizate + necesarul de fond de
rulment, denumite capitaluri permanente necesare exploatarii (CPNE). Capitalurile
permanente trebuie sa finanteze activul fix net si necesarul de fond de rulment.

72. Din bilantul economic al unei entitati se desprind urmatoarele informatii:


imobilizari 199.000lei; stocuri 192.500lei; creante 123.000lei; disponibilitati
44.000lei; datorii nefinanciare 160.000lei; datorii financiare 146.000lei. Evolutia
capitalurilor permanente necesare exploatarii CPNE in urmatorii 5 ani este
urmatoarea: anul 1 si doi creste cu 1.000lei/an; anul 3 creste cu 1.500lei/an, anul 4
creste cu 500lei/an si anul 5 creste cu 6000lei/an. Profitul previzional net a fost
determinat la 53.000lei/an. Rata de rambursare a CPNE este de 15%, iar rata de
actualizare de 10%.
Se cere:
Determinati valoarea globala a intreprinderii folosind metoda remunerarii CPNE.
Total ACTIV = 192.500+123.000+44.000 = 558.500
Total datorii = 160.000+146.000 = 306.000
Vg = ANC + GW
ANC = total active - total datorii = 558.500 - 306.000 = 252.500
n

GW
1

rentaGW
(1 i) n

Renta GW = profit previzionat remunerare CPNE


Remunerare CPNE = CPNE/an x rata remunerare CPNE
CPNE/an = CPNE la sf fiec an = CPNE incep an + Mijloace necesare
CPNE incep an = Active imob + NFR
NFR = (stocuri+creante) datorii nefinanciare = (192.500 + 123.000) 160.000 =
155.500
CPNE incep an = 199.000 + 155.500 = 354.500
Pentru calcul CPNE fiecare an se intocmeste un tabel in care calculam CPNE sf an0 =
CPNE incep an0 + mijloace necesare = CPNE incep an1....

CPNE incep an
mijloace necesare
CPNE sf an

an0
an1
an2
an3
an4
an5
354,500
354,500
355,500
356,500
358,000 358,500
0
1,000
1,000
1,500
500
600
354,500
355,500
356,500
358,000
358,500 359,100

Apoi calculam, tot sub forma de tabel Remunerarea CPNE = CPNEsf an X 15%:
remunerare CPNE/an
CNPE sf an
rata remunerare CPNE 15%
Remuneratia CPNE

an1
an2
an3
an4
an5
355,500
356,500
358,000
358,500
359,100
15%
15%
15%
15%
15%
53,325
53,475
53,700
53,775
53,865

Tot sub forma de tabel calculam Renta GW= profit previzionat remuneratia CPNE:

eplicatii
profit previzionat
Remuneratia CPNE
renta GW

GW
1

an1
an2
an3
an4
an5
53,800
53,800
53,800
53,800
53,800
53,325
53,475
53,700
53,775
53,865
475
325
100
25
-65

rentaGW 475 325 100 25 65

431,4 268 ,5 75 17 40 752 ,2


(1 10%)5 1,11 1,12 1,13 1,14 1,15

Vg = 252.500+752,2=253.252,2
73. In ce constau metodele analogice (comparabile) de evaluare a
intreprinderilor? Prezentati cateva dintre criteriile de comparatie.
Metodele analogice sau comparabile se bazeaza pe comparatii efectuate cu tranzactii
bine identificate, realizate in conditii similare si care se refera la investitii apropiate de
cele pe care ne propunem sa le evaluam.
Criteriile de comparatie se refera la:
- raportul pret beneficiu PER
- modelul lui Bates
- modelul Gardon Shapiro
- valoarea de randament
- alti multiplicatori ai pietei
74. Ce reprezinta PER (price earning ratio) si cum se calculeaza?
PER este un indice bursier care pune in relatie pretul si beneficiul anual, adica numarul
de ani de beneficii pe care un investitor este dispus sa-l plateasca pentru procurarea
unui titlu. PER exprima de cate ori piata bursiera recunoaste beneficiul unei
intreprinderi.
PER = cursul actiunii la bursa / beneficiul pe actiune
75. Societatea alfa a obtinut in anul n un profit de 50.000.000lei; profitul net
estimat pentru anul n+1 este de 60.000.000lei, iar pentru anul n+2 de
70.000.000lei. Societatea are 60.000 actiuni. Ultimul curs al actiunii la bursa a fost
de 2.900lei.
Se cere:
Calculati PER in fiecare dintre cei trei ani.

PER

profitnet
nr.actiuni

PER = cursul actiunii la bursa / beneficiul pe actiune


Anul 1: beneficiul per actiune = 50.000.000lei/60.000 actiuni=833,33
PER anul N = 2.900/833,33 = 3,48lei

Anul 2: beneficiul per actiune = 60.000.000lei/60.000 actiuni=1.000


PER anul N+1 = 2.900/1.000 = 2,9lei
Anul 3: beneficiul per actiune = 70.000.000lei/60.000 actiuni=1.166,66
PER anul N+2 = 2.900/1.166,66 = 2,48lei
76. Dispuneti de urmatoarele date:
Alfa: CA 800.000lei; rezultat net 40.000lei si cash flow de 110.000lei. Alfa urmeaza
sa fie evaluata prin raportare la urmatoarele 3 societatii:
Beta: CA 3.000.000lei Rezultat net 130.000lei Cash flow 250.000lei nr actiuni 1.000
curs actiune 1.500lei
Gama: CA 1.000.000lei Rezultat net 90.000lei Cash flow 200.000lei nr actiuni 2.500
curs actiune 300lei
Delta: CA 500.000lei Rezultat net 15.000lei Cash flow 50.000lei nr actiuni 500 curs
actiune 400lei
Se cere:
Evaluati societatea Alfa utilizand ca metoda de evaluare metoda PER.

1. Cifra de afaceri
2. rezultat net
3. Cash Flow
4. nr actiuni
5. cursul actiunii lei/actiune
Se calculeaza:
a) CA/actiune CA = CA/nr actiuni
b) beneficiu/actiune E = rezultat net/nr
actiuni
c) cash flow/actiune CF = Cf/nr actiuni
d) cursul actiunii P = P/CA
e) cursul actiunii P/CA procent
f) cursul actiunii P = P/E
g) cursul actiunii P= P/CF
evaluarea societatii alfa:
cifra de afaceri
rezultat net
cash flow

beta
gama
delta
media
3,000,000 1,000,000
500,000
130,000
90,000
15,000
250,000
200,000
50,000
1,000
2,500
500
1,500
300
400
3,000

400

1,000

130
250
1,500
50%
11.5
6.0

36
80
300
75%
8.3
3.8

30
100
400
40%
13.3
4.0

800,000
40,000
110,000

55%
11.1
4.6

440,000
442,735
504,167

55%
11.1
4.6

Vg=(CA+rez net+CF) / 3 = (440.000 + 442.000 + 304.700) / 3 = 395.567lei

77. Care sunt cele trei mari tipuri de agregate care pot fi folosite in functie de
referentiarul bursier disponibil in materie de comparatii pe piata?
1. multipli de activ net: valoarea se exprima ca un multiplu al activului net reevaluat sau
al activului net corectat. Metoda se preteaza intreprinderilor ale caror imobilizari
corporale fac obiectul unor veritabile piete.
2. multipli de cash flow: valoarea se va exprima ca un multiplu al fluxurilor de trezorerie
degajate de intreprindere
3. multipli care conduc la o valoare a intreprinderii: se procedeaza la determinarea
capitalurilor angajate si la anliza comparativa pornind de la urmat criterii: cifra de
afaceri, excedentul brut de exploqatare, excedentul net de exploatare.
78. In ce consta modelul lui Bates?
Are in vedere principiul potrivit caruia un investitor cauta sa-si plaseze mai bine capitalul
sau, orice consideratie nefinanciara fiind exclusa din rationamentul sau. Pretul pe care
acesta este gata sa-l plateasca este egal cu suma actualizata a veniturilor pe care el
spera sa le obtina. Este vorba de actualizarea veniturilor viitoare (dividende si pret de
revanzare) pentru a obtine valoarea actiunii.
D1
D2
D3
Dt
Pt
Va

1
2
3
t
(1 i )
(1 i )
(1 i )
(1 i )
(1 t ) t
t = nr ani
i = coeficient evaluare
Pt = pret revanzare
79. Care este pretul de cumparare al unei actiuni care se revinde cu valoarea de
1.000lei dupa o perioada de 5 ani in care s-au incasat dividende de 100lei, 120 lei,
130lei, 140lei si 150lei, cunoscand coeficientul anual de evaluare de 10%.
Se foloseste modelul Bates:
Va

D1
D2
D3
Dt
Pt

1
2
3
t
(1 i )
(1 i )
(1 i )
(1 i )
(1 t ) t

D1,D2,D3... =dividende
Dt = dividende ultimul an = 150
Pt = pret revanzare actiune = 1.000
t = 5 ani
i = 10%

Va

100 120 130 140 150 1000

1.097 ,41lei / act


1,11 1,12 1,13 1,14 1,15 1,15

80. In ce consta modelul Gordon-Shapiro?


Se inspira din modelul Bates dar este mult mai simplu. Pornind de la modelul lui Bates
care actualizeaza o secventa de venituri pe mai multi ani, modelul Gardon Shapiro
presupune durata nelimitata a investitiei. Pp ca dividendele cresc cu o rata constanta.

Va

D0
tg

Do = dividendul deja cunoscut (deja distibuit)


t= costul capitalului propriu
g = rata de crestere a dividendelor
81. Societatea alfa distribuie energie electrica. Dividendul distribuit in anul n a
fost 25lei/actiune. Costul capitalului propriu este de 7% iar rata de crestere a
dividendelor de 2%. Care este pretul actual al unei actiuni alfa?

Va

D0
tg

Do=25lei
t = 7%
g = 2%

Va

25
25
25

1,25lei / actiune
7% 2% 5% 0,5

82. In ce consta modelul valorii de randament din cadrul metodelor analogice?


Metoda se fondeaza pe dividendul si randamentul actionarului. Se foloseste impreuna
cu alte metode.
R=D/p
R = randamentul
D = dividendul
P = cursul actiunii
83. Ultimul curs la bursa al unei actiuni a fost 2.500lei, iar dividendul
corespunzator anului evaluarii a fost 140lei. Care este randamentul anual pe
actiune?
R = D / cursul actiunii = 140 / 2.500 = 0.056lei/actiune

84. Care sunt valorile patrimoniale care se pot stabili pentru o actiune care nu
coteaza si cum se determina acestea?
Valoarea contabila, determinata pe baza activului net contabil Va = Anc/ nr actiuni
Valoarea intrinseca, determinata pe baza activului net corijat Va = ANC/nr actiuni
Valoarea de lichidare, este valoarea intriseca minus cheltuieli de lichidare Va = ANCcheltuielile lichidarii / nr actiuni
85. Definiti valorile prin rentabilitate care se pot stabili pentru o actiune care nu
coteaza si precizati formulele lor de calcul.
Valoarea de randament, reprezinta suma care, plasata pe piata financiara la o rata de
capitalizare ce exprima exigenta de rentabilitate a investitorului, genereaza un venit
egal cu dividendul actiunii
Va = dividend / rata de capitalizare
Valoarea de productivitate sau financiara reprezinta suma care, plasata pe piata
financiara la o rata de capitalizare, genereaza un venit egal cu castigul pe actiune
Va = beneficiul pe actiune/ rata de capitalizare
86. Dispuneti de urmatoarele informatii: imobilizari necorporale 1.000.000lei din
care 400.000lei cheltuieli de constituire; imobilizari corporale 4.000.000lei; stocuri
3.000.000lei; disponibilitati 2.000.000lei; capital social 2.000.000lei (1.000actiuni) ;
profit 1.000.000lei;
datorii nefinanciare 4.000.000lei; datorii financiare
3.000.000lei. in vederea calcularii activului net corectat si a lichidarii, imobilizarile
corporale au fost evaluate la 6.000.000lei. cheltuielile de lichidare se ridica la
1.500.000lei. dividendul corespunzator anului evaluarii a fost de 3.000lei, iar rata
de capitalizare de 10%.
Se cere:
a) calculati valoarea contabila a unei actiuni;
b) calculati valoarea intrinseca a unei actiuni
c) calculati valoarea de lichidare a unei actiuni;
d) calculati valoarea de randament a unei actiunii;
e) calculati valoarea de productivitate a unei actiuni.
Intocmim tabelul pe structura bilantului si facem coreciile necesare apoi aplicam formulele:
ACTIV

explicatii
1. imobilizari
necorporale
din care ch
constituire
2. imobilizari
corporale
3. stocuri

Date din
bilant
contabil

corectii
etapa
1

corectii
etapa 2

PASIV
date din
bilantul
economic

total
corectii
1,000,000

1,000,000

explicatii

3,000,000

2,000,000

2,000,000
0

corectii
etapa
1

corectii
etapa 2

date din
bilantul
economic

total
corectii

1. Capital
social

2,000,000

2.
Rezultat/Profit

1,000,000

6,000,000

3. Datorii
nefinanciare

4,000,000

4,000,000

3,000,000

4. Datorii
financiare

3,000,000

3,000,000

400,000
4,000,000

Date din
bilant
contabil

2,000,000

1,000,000

4.
disponibilitati
Total

a) Vc

2,000,000
10,000,000

2,000,000

2,000,000

1,000,000

11,000,000

Total

1,000,000

1,000,000

1,000,000

10,000,000

1,000,000

1,000,000

11,000,000

Anc
10.000 .000

10.000 lei
nr.actiuni
1.000

b) V int ri sec a

c) Vlichidare
d) Vr

5. Diferente
din inlocuirea
valorilor
contabile cu
cele ec.

ANC
11.000 .000

11.000 lei
nr.actiuni
1.000

ANC Ch.lichidare 11.000 .000 1.500 .000 9.500 .000

9.500 lei
nr.actiunie
1.000
1.000

Dividend
3.000 3.000

30 .000 lei
rata.capitalizare 10 %
0,1

e) V . productivitate

beneficiul.actiune 1.000 .000 / 1000 1.000

10 .000 lei
rata.capitalizare
10 %
0.1

87. Cum se evalueaza titlurile care coteaza?


Pe baza metodologiilor stabilite de organismele de bursa. Cea mai recomandata consta
in stabilirea valorii actiunii la nivelul cel mai mic dintre:
- pretul mediu al valorii mobiliare respective, la ultima sedinta in care au fost
tranzactionate;
- pretul de inchidere din cadrul aceleiasi sedinte, cu conditia ca pretul de
inchidere sa rezulte din tranzactionarea a cel putin 0.5% din valorile mobiliare ale
emitentului, de acelasi tip si clasa aflate in circulatie.
Daca cerinta de 0.5% nu este indeplinita, valoarea de piata este data de pretul mediu
ponderat al valorii mobiliare respective.
Cele mai cunoscute modele de evaluare: Modelul Bates si Modelul Modolowsiki.

88. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?


Elementele de baza sunt structurate in 8 capitole:
Capitolul 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri care cuprinde, pe
scurt, obiectul misiunii de evaluare si rezultatele obtinute.

Capitolul 2. Prezentarea intreprinderii care cuprinde cat mai multe informatii,


prezentate succunt, despre intreprindere, obiectul de activitate si cifrele carecteristice
ale activitatii desfasurate, etc.
Capitolul 3. Prezentarea evaluatorilor care cuprinde informatii cu privire la identitatea
evaluatorului, calitatea specifica in care participa la lucrarile de evaluare (evaluator,
mediator, consultanta, agent independent sau impartial), precum si declaratia de
conformitate care va confirma ca:
- prezentarile faptelor din raport sunt corecte si reflecta cele mai pertinente
cunostinte ale evaluatorului;
- analizele si concluziile sunt limitate numai la ipotezele si conditiile
prezentului raport;
- nu a existat niciun interes al evaluatorului asupra intreprinderii evaluate;
- onorariul nu este conditionat;
- se respecta Codul etic si standardele nationale si internationale de
evaluare;
- evaluatorul indeplineste cerintele adecvate de calificare profesionala;
- nicio persoana, cu exceptia celor specificate in raport nu a acordat
asistenta profesionala a evaluatorilor etc.
Capitolul 4. Diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala; prezentat pe
subcapitole sectoriale astfel:
- Diagnosticul juridic;
- Diagnosticul comercial;
- Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare;
- Diagnosticul resurselor umane;
- Diagnosticul financiar-contabil;
- Sinteza diagnosticului evaluarii
Capitolul 5. Bazele lucrarii de evaluare care prezinta subcapitole distincte
-ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice.
-expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri,
publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
-bibliografie;
-factori de risc: endogeni si exogeni;
Capitolul 6. Metode de evaluare aplicate care contine o descriete a metodelor de
evaluare aplicate si a rezultatelor obtinute pentru fiecare metoda dintre acestea.
Constatarile sunt prezentate grupat pe principalele categorii de metode utilizate:
metode patrimoniale; metode prin rentabilitate; metode combinate; metode bursiere;
metode bazate pe comparatii si alte metode.
Capitolul 7. Gama de valori, valoarea actiunilor care cuprinde toate valorile
determinate in capitolul anterior insa in ordinea marimii atat la nivelul intreprinderii, cat
si la nivelul unei actiuni sau titlu emise de intreprinderea evaluata.
Capitolul 8. Opinii ale evaluatorului care cuprinde diferite remarci, sublinieri,
atentionari privind modul de folosire a valorilor determinate in cadrul actiunilor
desfasurate de evaluator.