Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carnavalul de la Koln este cunoscut ca una din cele mai mari petreceri stradale din lume. Veti vedea ca nu
doar sud-americanii stiu sa se distreze. Si nemtii stiu sa faca spectacol. Carnavalul de la Koln isi atinge
punctul culminant cu o saptamana inainte de Aschermittwoch (Mircurea Cenusii Inceputul postului
Pastelui).
La ora 11:11 in acea zi, orasul devine frenetic o data cu declararea inceperii carnavalului care va dura 6
zile. Nemtii, care in general sunt oameni reticenti si formali, lasa deoparte acest aspect al lor si se
distreaza de minune, beau, canta si danseaza. De Miercurea Cenusii, ziua in care se termina carnavalul,
este dezlegare la peste pe care il veti gasi in toate meniurile puburilor si restaurantelor. Oficial
carnavalul s-a incheiat, dar petrecerea va continua un pic mai mult.
Carnavalul de la Koln este raspunsul Germaniei pentru Carnavalul de la Rio din Brazilia. Aceasta
sarbatoare plina de culoare atrage peste un milion de vizitatori in oras din toate colturile lumii. Puburile si
cateva restaurante stau deschise pana la orele diminetii. Spiritul carnavalului inunda strazile, pietele
publice, birourile si casele orasului. Oamenii danseaza, beau si petrec la maxim.
Procesiunile stradale sunt organizate de localnici si scolari si mii de oameni de inghesuie sa urmareasca
spectacolul. Procesiunile sunt pline de culoare si costume inspirate din basme si povesti. Peste 130 de
trupe, sute de cai si grupuri viu colorate marsaluiesc pe strazile orasului, in timp ce lumea ii aplauda de pe
margine. Este cu siguranta o perioada ideala pentru a vizita Koln-ul.
Dat fiind c n sudul Germaniei majoritari sunt catolicii, n timp ce n nord majoritari sunt lutheranii,
obiceiurile difer de la o zon la alta.
n diferitele cri de reete i sfaturi de la bunica se regsete ca obicei general doar acela de a face
dulciuri n form de iepure sau de miel pentru ziua de Pate (de obicei, din aluat cu drojdie), deseori
nvelit sau decorat cu maripan. Tradiionali sunt i micii colcei pe care se aeaz oul vopsit (n mijloc),
care se fac i la noi, n Muntenia.Potrivit tradiiei germane, n Vinerea mare nu se mnnc sub nici o
form carne (doar petele este admis), iar reetele recomandate de Pate vor fi diferite, de la sup de
legume (multe salate, legume i verdeuri) pn la pui sau miel. Nu exist o reet special pentru toate
zonele, n schimb n zilele de Pati sunt fel de fel de reete cu ou, de la omlet i pn la tot felul de ou
umplute.
Pe forumurile germane, oamenii spun c nu mai respect tradiiile bunicilor (chiar i n ceea ce privete
vinerea fr carne), c i gtesc doar ce le place fr s in cont de aceast zi (despre care unii susin c
este doar un week-end prelungit i att), doar dulcele sub form de miel ori iepure regsindu-se n unele
preferine.