CURS I Generalitatiprivind activitateade administrarea

rutiere
drumurilor si investigatiile

1. Obiectulsi scopulinvestigatiilorrutiere.
Investigatiile rutiere au ca scopstabilireadin punct de vederetehnic
gi economic a lucrdrilor gi serviciilor pentru fiecare din activitdtile de
proiectare, executie, intrefinere gi reparare a drumurilor gi podurilor de
gosea,a construcfiilorgi amenajdriloraferentelor.
Investigatiile rutiere deservescdiferite etapedin activitateade executiesi de
intretinere rutiera si stau, conform legii, labaza tuturor deciziilor legate de
acivitateade administrarea drumurilor.
Potrivit prevederilor legale, administrareadrumurilor publice gi private are
ca obiect proiectarea, construirea, reabilitarea, rcparare4 intretinerea gi
exploatareadrumurilor.Reglementareain mod unitar a acestoractivitSli se
gasestein Normativul privind administrarea,exploatarea,intrefinerea gi
reparareadrumurilor publice AND 554-94.
Acest normativ reglementeazaorganizareasi planificarea activitatilor de
urmdririre a proiectarii, a execu{ieilucrdrilor gi serviciilor de intretinere gi
reparafii, in mod sistematic ai la timp, pentru a asigura desfdgurarea
traficului rutier in condilii de siguranf[ gi confort gi conservarea
patrimoniului rutier.
Con{inutul gi domeniulde aplicarea normativului :
a) clasificarea gi definirea lucrdrilor gi serviciilor desfrgurate de citre
administratorii refelei de drumuri publice aferente intrelinerii gi repardrii
drumurilor, a podurilor de $oseagi a anexeloracestora;
b) principii, sistemegi proceduride planificaregi evaluarea lucrdrilor de
intre{ineregi reparafii la drumuri, poduri gi construclii aferente;
c) proiectarea,avizareagi aprobareadocumentafiilortehnico - economice
pentru lucrdrile de intrelinere gi reparalii la drumuri , poduri gi construclii
aferente;
d) organizarea,executareagi urmdrirea lucririlor de intrelinere gi reparatii
e) recep{ialucririlor de intrefineregi reparafii;
2. Clasificarealucrdrilorgi serviciiloraferenteintre{ineriigi repardrii
drumurilor,podurilorgi anexeloracestora

Activitafile de intrefineregi repararea drumurilor, podurilor gi anexelor

aferenteacestorase clasificain :
a) lucriri gi servicii planificate;
b) lucrdri accidentale.
Lucrdrile gi serviciileplanificatepot fi :
a) servicii pregdtitoareaferenteintrefinerii gi repardriidrumurilor, podurilor
gi anexeloracestora
b) lucr[ri gi servicii privind intretinereacurentaa drumurilor, podurilor gi
anexeloracestora
c) lucrdri gi servicii privind intrelinereaperiodicaa drumurilor, podurilor gi
anexeloracestora
d) lucrdri aferentereparaliilor curentela drumurilepublice
e) lucrdri aferenterepara{iilorcapitalela drumurile publice
intrelinerea gi reparareadrumurilor, podurilor gi anexelor acestora
cuprinde deci pe ldngd lucrdrile propriu-zise gi o serie de servicii
pregdtitoare, incepdnd de la gestionarearefelei de drumuri, intocmirea
documentaliilor tehnico-economice gi asigurarea calitS{ii, pdnd la
monitorizareacontrolului mijloacelor de transportcare circula pe drumurile
publice.
Lucrdrile gi serviciileprivind intrefinereadrumurilor, podurilor gi
anexeloracestoraconstauin totalitateaactivitdlilor de interven{iece se
executain tot timpul anului, determinatede uzurasaudegradareain condilii
normalede exploatare,ce au ca scopasigurareacondiliilortehnicenecesare
normelor in
desfdgurdriicirculafiei rutiere in siguranfd,cu respectarea
vigoare,precumgi de a menfineacestpatrimoniupublic in starepermanentd
de curdfeniegi aspect.
2.1. Lucrdrilede intrelinerepot fi:
a) lucriri de intrelinere curentd, care se executd pernanent pentru
mentinerea curd{eniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru
eliminareaunor degraddripunctualede micd amploarela drumuri, lucrdri de
artd,de sigurantdrutierd gi cladirilor anexeaferentedrumurilor;
b) lucrdri de intrelinere periodici sunt acelelucriri care se executdperiodic
9i planificat in scopul compensdrii parfiale sau totale a uzurii produse

structurii rutiere, lucrdrilor de art6, de siguranldrutiera gi cladirilor anexe

aferentedrumurilor.
Ca strategiede execufiea lucrdrilor de intre{inere,acesteapot fi:
- de tip curativ,carese aplicdde reguldin conditiileunui bugetrestrictiv,
cdnd se executdlucrdri punctuale,func{iede degraddrilece apar,
- de tip preventiv careare ca obiectiveprincipaleconservareagi adaptarea
sistemuluirutier saua elementuluilucrdrii de artd(pod,podef,pasaj,
viaduct,etc.) pentrunivelul de agresivitatela careestesupus.
2.2. Ltcrdrile de reparatii a drumurilor publice constauin totalitatea
lucririlor ftzice de intervenlie care au ca scop compensareapa\iald sau
totald a uzurii ftzice gi moraleprodusdca urrnarea exploatdriinormalesau a
acfiunii agenlilor de mediu, imbundtd[ireacaracteristicilortehnice la nivelul
impus de traficul maxim pentru numirul de benzi de circulatie existente,
refacereasau inlocuirea de elementesau p[r,ti de constructii iegite din uz
care afecteazd,rezistenfa, stabilitatea, siguranla in exploatare gi protecfia
mediului.
In funcfie de modalitateade interventielucririle de reparafiipot fi :
a) reparaliicurente
b) reparatii capitale
a) Lucrdrile de reparalii curentesunt cele care se executaperiodic
in scopul compensdriiparliale sau totale a capacitd{iiportantegi
uzurti produsedrumurilor, podurilor gi anexeloracestora,pentru
a li se reda condiliile normale de exploataregi de sigurantaa
circulatiei rutiere
b), Lucrdrile de reparafiicapitalesunt cele care se executaperiodic
in scopul compensdrii totale a uzuni frzice gi morale sau a
ridicdrii caracteristicilor tehnice ale drumurilor, podurilor gi
anexeloracestorala nivelul impusde cregterea
traficului rutier gi
in raport cu cerintelecategorieidin care faceparte drumul lindnd
seamaatdt de condiliile prezentecdt gi cele de perspectivd.

3. Planificarealucrdrilor gi serviciilor aferenteintrefinerii gi repardrii

drumurilor, podurilor gi anexeloracestora
La planificarealucrdrilor gi serviciilor privind intretinereagi
reparareadrumurilor, podurilor de goseagi a anexeloraferentelor, se tine
seamade urmdtoareleprincipii debaz6:
a) creareaunor legaturi organiceintre diferite categoriide drumuri
(autostrdzi,drumuri expres,drumuri nalionaleeuropene,drumuri nafionale
principale, drumuri na{ionalesecundare,drumurijudelene,drumuri
comunale,drumuri vicinale qi strdzi)in vedereaasigurdriiunei retelede
drumuri unitare din punct de vederefuncfional gi omogenedin punct de
vederetehnic in concordanldcu cerinfeleeconomieinafionale;
b) acordareaprioritdlii in planificarealucririlor de intrefineregi reparalii
pentru drumurile deschisetraficului internafional,traseelorimportantedin
punct de vedereeconomic,administrativqi turistic;
c) oblinereaunei eficientemaxime autilizdrii fondurilor.
Tipurile de lucrdri de intre{ineresaureparafii,volumul lucririlor gi
fondurilornecesareexecutieiacestorase stabilescin funcfiede :
a) nivelul de serviciu al drumului respectiv(naturagi intensitateatrafrcului,
zonaclimaticd);
b) stareatehnicda drumurilor, a podurilor gi a construcliilor aferentelor, ca
urrnarea efectudriimdsurdtorilortehnice,a reviziilor gi controalelor;
c) evidenfeletehnice(bancade datetehnicerutiere)privind comportareain
exploatare;
d) strategiagi politicile de intrefinereadaptatein funclie de ipotezele
bugetareavutein vedere;
e) normativelespecificefiecdreiactivitdfi.
4. Prevederigeneraleprivind duratanormaldde func{ionarea drumurilor
publice
DuratanormalSde funcliorare a unui drum estedurata deutlhzare
in condifii normalede exploatare,exprimatdin ani, de la dareain circulafie a
drumului,ca nou, gi pdndla introducereasain primarepara\iecapitaldsau
intre doui reparclii capitale.
Durata normaldde funcfionarescursade la dareain circulalie a drumului ca
nou, gi pdndla prima reparaliecapitaldesteduratainifiala de funcfionare.
Duratanormaldde funcfionare(ini1ialdsauintre doudreparalii capitalese
stabilegtein raport cu intensitateamedie zIlnicd,anualda traficului in
perspectivaexprimatdin vehicule frzice,gi de tipul sistemuluirutier realizat.

Durata initiald de funcfionaresauintre doudreparafiicapitale,se

cd prin proiectareseprevddtoateelementelegi
stabilegteconsiderdndu-se
constructiileaferentecareasigurdstabilitateagi capacitateadecirculafie a
drumului.
La alegereasistemelorrutiere gi dimensionareaacestora,elemente
care determindin mod direct duratanormaldde funcfionarea drumurilor, se
tehnicede proiectarespecifice.
va line seamade normelegi reglementdrile
Duratele normale de funcfionare a diverselor sisteme rutiere stabilite in
raport cu elementelemenlionatemai sus,pot fi reduse,dupd caz, dacddupd
darea in circulafie (ca nou sau dupd efectuareaunor repara{ii capitale) au
intervenit cregteri ale traficului sau modificdri in structura acestoraaltele
decdt cele avute in vederela dimensionareasistemelorrutiere respective.in
acestcaz se vor executalucrdri de repara{ii capitalela drumurile respective
inainte de expirareadurateinormalede funclionare.
Se considerdcd durata normald de func{ionare este expiratd qi in
situaliile in care drumurile publice au capacitateade trafic depdgitd
necesitdndldrgiri, benzi suplimentarede circulalie sau modernizdi chiar
dacd din punct de vedere al sistemelor rutiere executate, durata de
funcfionarea acestoranu a expirat.
Durata inilial[ de funclionare sau intre doud repara\ti capitale va
putea fi prelungita in cazul in care starea tehnicd a sistemelor rutiere
existente gi capacitateaportanta a drumului se men{in in limite admisibile
prevdzute-de regle-.ntd.i1. tehnice in vigoare la data expirdrii duratei
normalede funcfionare;
Timpul de prelungire sau de scurtare a duratei normale de
functionarese determindprin observaliigi m[sur[tori directeale traficului qi
capacitSliiportante ale sistemelorrutiere cdt gi a determindrii capacitSliide
circulafie in raport cu evolu{iatraficul rutier.

CURS

Determinareastarii tehnicea drumurilor

1. Implementareasistemelorde programare a lucrarilor de

intrefinere si a resurselor financiare aferente in domeniul infrastrucfurii
transporturilor rutiere
Domeniulproiectdriigi modelareasistemelorde intrelinerein timp la
sectorulrutier au fost dezvoltatede BancaMondialdtimp de mai bine de20 de ani
prin combinalii intre solulii tehnice si economicela investilii, precum si la
elaborareade standardesi sffategii de aplicare.Aceste obiective analizatein
programulamericanH.D.M. III (HighwayDevelopement
andManagement)
au fost
dezvoltatede studii internalionale sub forma unei extensiia modeluluiH.D.M.
III, penfru a deveni un sistemimbunat5litin managementulrutier, care sd se
mai bine la sistemulinformatic.Noul H.D.M. [V esteun sistemevoluat
adapteze
perrtru_PLANtrICAREA STRATEGICA,PROGRAMAREALUCRARILOR $I
PREGATIREA PROIECTULI-NDE APLICARE.
Planificareastrategiciconlineo anahzda reJeleirutiere,tipicd solicitdrilor
pe termenlung, a strategieiprogramdriilucrdrilor, a estimdrii dezvoltdrii acestei
refelea previziondriivariantelorbugetaregia scenariiloreconomice.
gi construclia
Programarea
lusdrilor deintervenfiein calereprennthpregdtirea
bugetuluiaferentlucrdrilordedrumuripe mai mu{i ani,precumgiprograme
gi verificdridelaborator,undeseanalueazA
pe sectoare
predeterminate
experimentale
diversesolufiigi suntidentificategi verificatesolufiileoptime.
Intocmirea proiectului de aplicare reprezntd ultimul stadiu, unde beneficiile
economiceale studiilor efectuateasupradrumului sunt analizatedtn punct de
vedereal prioritdlilor, pentru implementarealor in documentaliade execulie.in
aceastafazAre descriuopttmizueametodelordezvoltatepentru STRATEGIA qi
PROGRAMUL DE, APLICARE dupa modelul IIDM ry, in care raportul
beneficiu/costdicteaz[ programarealucrdrilor.
Previzionareatrebuiesi conducala selectarea
bugetuluieficient gi a indicatorilor
de performan{dnecesarconditiilor tehniceale drumului, cu variantegi nivele de
fi.rndamentare.Lucrdrile preconizate trebuiesc sus{inute de o planificare
economicdla nivel de administra[ie
rutierd.
Desfasurareaunei analizela nivelul factorilor de deciziepenfu evaluareastdrii
tehnicela un momentdat pentmun drum luat in studiu,precumqia soluliilor de
remedierecu costuriinglobatecuprindeacesteetape.

Astfel,
Initial sedesfasoara
un ciclu de analizd- investigaretehmco- economrcS.
dupd investigafii in teren se determindindicii de starela nivel de bancdde date
D.R.D.P.(Direc{iaRegionalSde DrumuriqiPoduri),funclie de carese intocmesc
rapoarte de necesitatecdfre A.N.D. (Administralia Nalionald a Drumurilor).
Nivelul de degradaresolicitd infaza de proiectareun anumittip de interven{iein
cale.Cu aceastaocaziese stabilescgi costuriinglobateexprimatein schemaprin
costuri relative (globale).Acesteala rdndul lor influen{eazdpolitica bugetari la
nivel central,undesestabilescprioritafile,precumgiresurseleaprobate.
In general, dacdlucrdrile de intrefinere curentainfluenfeazi bugetul alocat la
nivel de D.R.D.P.,cheltuielileaferentepenfruconsolidarea
structuriirutieresau
reconsfucfie necesitasumemai mari, care suntla diqpoziliaguvemuluireqpectiv
la nivel debugetnafional.Din aceastdcauzd,pentrua nu seajungela acestenivele
de abordare,estenecesardo investigarepermanentdin terengiintervenlii pentru
remedierela timp, in vedereapistrdrii zestreidrumului existentprin lucrdri de
protecjiegimenlinerea caliti\1i suprafeleide rulare la nivelul reglementdrilorin
vigoare.In acestfel se menlin condiliile de sigurantaa circulalieigide confort la
parcurgereatraseului de cdtre conffibuabil, obiectiv primordial in activitatea
lucrdtorilordin sectorulrutier.
1. Metode de investigarea drumului
1.1. Investigareastlrii tehnicea structurii rutiere conform CD
155-2001
Evaluarea stdrii de degradarea structurii rutiere reprezintd o etapd
importantd in stabilirea intervenliilor necesarepentru a aduce drumul la
nivelul cerut de evolufia traficului. Metodologia de evaluare face parte
integrantd din sistemul de administrare optrmizatda drumurilor moderne.
Sistemul de administrare rutieri optimizatd a drumurilor reprezintd,
totalitateaactivitdfilorcare asigurdutihzareajudicioasaa fondurilor alocate
pentru intretinereagi reparatiadrumurilor gi aducerealor la nivelul cerut de
traficul rutier.
Starea tehnicd a drumurilor publice se determind pe baza unor
caracteristici ale acestora,valabile pentru toate categoriile de drumuri, cu
excep{iacelor cu pavaje.
1.2. Cwacteristici utilizate in evaluareastarii tehnice
Starea tehnica a drumurilor se evalueazacu ajutorul urmatoarelor
caracteristici:
planeitatea suprafetei de rulare exprimata prin valoarea
indiceluide planeitateIRI

rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere exprimata prin

valorile SRT sauHS
capacitateaportanat a complexului rutier exprimata prin
valoareadeformatieielasticeecaracteristiced"2s
stareade degradarea imbracamintii rutiere caracteizataprin
urmatorii indici de degradare:
- indicele global de dgradareIG pentru
imbracamintilebituminoase
- indicele de degradareID pentru imbracamintile
bituminoasesi din betonde ciment
1.3. Organizarealucririlor de investigare
Stareatehnicd a unei refele se stabilegtepe toatd lungimea ei. Pentru
aceasta,reteauade drumuri se imparte in tronsoaneomogene caractenzate
prin:
- tipul structurii rutiere,
- anul modernizdriigi / saual ultimei interventii cu lucrdri de intretinere
saureparatiicurente,
- caracteristiciletraficului.
1.3.1Tipul structuriise caracterizeazdprin
alcdtuire:
structuri
rutiere
suple
SS
- care au in componenJdo
imbricdminte bituminoasagi straturi debazd bituminoase,sau
strat de bazd drn macadam,straturi de fundalie din agregate
naturale;
- structuri rutiere semirigide, SSR - compusedin cel pu{in un
strat din agregatenaturale stabilizate cu lianli hidraulici sau
puzzolanicisi imbricdmintea bituminoasd;
- structuri rutiere rigide, SR - cu imbricdminte din beton de
ciment sau bituminoasd cu cel putin un strat din beton de
cimentin alcdtuire.
1.3.2.Traficul estecel corespunzdtor
ultimului recensdmdnt
de circula{ie.
1.3.3. Mdsurareacaractensticilor
seefecfueazd,inurmdtoarele
etape:
l. etapainitiald
- dupd modernizare, reabilitare sau ranforsare, inainte de
preliminard a lucrdrilor, dar nu mai tdrziu de 8 luni de la
recepfia
dareain
circula{ie;
- la drumurile in exploatare,in conformitate cu planificarea
stabiliti de cdtreadministrator:

2. etapacurentdse stabilegtein funclie de clasadrumului, dupd cum

urmeazd:
Tabel l.
lntervalul de timp intre etapele de mdsurare a
caracteristicilordrumului
Intervulul de timp
Categoriu
dramului
tntre etupelede
mdsurure
Drum
nalional
3 ani
european(E)
Drum
nalional
4 anr
principal
Drum
na{ional
secundar
5 ani
Drum iudetean
Drum comunal
6 ani
Perioadacea mai portivitd pentru determinareacaractensticilorde suprafald
se alegein conformitatecu prevederileinscrisein tabelulurmdtor.
Tabel2. Perioadadin
ln an cano
cdndsuntrecomanoate
dateoperatllle
mdsu
operatiilede masurare
Caracteristicu
Perioadu de
Recomanddri
drumului
mdsurare
recomandutd
Planeitatea
Tot timpul anului la
Pe timp frumos, fbrd
oC
precipitatii
temperaturi> 0
Rugozitatea
Aprilie-octombrie
Pe timp frumos, fErd
SRT qi
precipitatiila
in5lfimea de
temperaturi> 15 oC
nisip HS
Deforma!ia
Primdvara,dupd
ln cazulunei alte
elasticd
dezghetsaucel mult perioadede mdsurarese
caracteristici
15 zile dupdperioada
facecorectia
dczo
ploilor de primdvard
rezultatelor
(aprilie-iunie)
mdsurdtorilor
Indiceleglobal
Tot timpul anului,
Dupdperioadade
de degradare
pufin
dupdcel
un an
dezghe!,imediat dupa
(IG) sauindicele
de la execufia
ploaie, cdnd suprafafa
de degradare
ultimului tratament starului de rulare estein

(ID) al
imbrdcdmin{ii

rutiere

bituminosde
I
suprafald
sau
covoare
I

cursde uscare

ranforsdri

1.4. Sectoareomogene,amplasareagi numirul de pozi{ii pentru

determinlri
In vedereacolectdriiunor datede calitate(vezi descriereatehnologiei
de mdsurarein paragrafeleurmdtoare)care sd poatd fi prelucrate in mod
corespunzdtor,
estenecesarca pentru:
a. nluneitate - mdsurdtorilesd fie fdcutede-a lungul unei linii ce marcheazd,
mijlocul benzi| pe cate 200 m (pentru echipamentulAPL), respectivde-a
lungul urmei rofii pe lungimi de 1000m(echipamentul
BUMP Integrator);
b, rugozitste - in sectiuni situate la distanfeegale pe sectorul omogen, in
puncte rcprezentative, numdrul de secliuni fiind stabilit in raport cu
lungimea sectoruluiomogen,dupdcum urmeazd:
L< 1km
- 3 profiluritransversale
L: l-5 km - 5 profiluri transversale
L > 5 km
- 1 profil transversalpe kilometru
Punctelede mdsurarese aleg la 1,00m de margineapa4ii carosabile
gi la 0,5 m de axul drumului.
c. cspscitateuoortantd - lungimeasectoruluide mdsurare,poatef,rmai mic[
de 500 m pe sectoarelecu relief accidentat(munte,dealuriinalte) gi profil
transversalvariabil. Sectoareleomogenesuntcaracterizatepnn:
- tipul profilului transversalpredominant(rambleu, debleu, mixt, la
nivelul
terenului)
- starea de degradarea imbrdcdminfii rutiere (foarte bund, bund,
mediocrd,rea) conformnormativuluiAND 540-98
Numdrul sectoarelorde mdsurarepe sectorulomogende drum trebuie
sd fie de minimum 3, iar lungimeatotalda sectoarelorde mdsuraresd nu fie
mai micd de l/10 din luneimeatronsonuluide drum.

SURS

Investigarea caracteristicilor de suprafafi.

Planeitatea

Aprecierea uniformitifii suprafefeide rulare - planeitatea

Abaterile de la planeitate afecteazdatdt confortul gi siguranjain circulatie,
"cdt
qi costul de exploatareadrumului care se materializeazdprinintdrzieriin
parcurs, consum mai mare de carburanfi gi lubrefianJi, precum gi uzura
vehiculelor. In profil longitudinal, abatereade la planeitate apare prin
ondul[ri ale suprafeleide rulare, iar in profil transversalse manifestdprin
existenta fdgagelorqi alte defecliuni.ConformComitetului tehnic pentru
caracteristici de suprafafd al AIPCR, defectele de planeitate sunt
caractenzateprin lungime de undd gi amplitudinein urmdtoarelelimite:
- lungime de undd : de la 0,50 m la 50 m pentru profil longitudinal,
intre 0,20m la 2,00m pentruprofilul transversal;
- amplitudineade la 3 milimetri la 20 cm.
Defectelede planeitatepot fi grupatein douacategorii:
-

defecte cu lungime de unda scurta 0-3 m in domeniu planeitatesecuritate

defectecu lungimede undapeste13 m in domeniulplaneitate-confort

Existi o gamdfoarte diversdde aparatecu complexitdli diferite pentru

mdsurareaplaneitSlii, de la dreptar, pdnd la instrumente foarte moderne.

Actualmente,in adminisffafiilede drumuri se mai foloseqteincd dreptarulde
3 m care permite apreciereaabateriide la linia dreaptdcu ajutorul unei pene
gradate.Cu destul de largd utilizare este dreptarul-rigld(rigla mobild) care
are un sistemde deplasarepe rofi qi o roatd palpatoarecu ajutorul cdreia se
inregistreazd denivelSrilesuprafeteide rulare.

Profilometrele, careevidenfiazdneregularitaliledrumului in lung in

raport cu un element de referinld geometric sau inerfial, sunt echipamente
careau un bun randament,oferdposibilitateacalcululuiunei gamede indici
de planeitate plecdnd de la acelagi profil determinat, dar prezintd
dezavantajulcd sunt costisitoare.Este de remarcat faptul ci acest tip de
analizd, reahzatd,cu ajutorul profilometrelor, ra in consideralie numai
abaterilemici de la planeitate(lungimi de undd mici), nu gi elementede
relief.
Viagraful (fig.1), mai perfecfionat,mdsoarddiverseleabateride la
planeitatein raport cu linia medie a profilului drumului. Este echipat de
asemeneacu o roatd palpatoareamplasatdla mijlocul unui sistemde trei
grinzi articulatecare se sprijind pe rofi agezateechidistantpe lungimeade 6
m. Inregistrareaprofiluluireal sefacegrafic Aielectronic.
ill'

ii;i

Fig. 1 Viagraf

Metoda de determinare a planeitatii cu analizorul de profil lonsitudinal

APL 72 (Instr.AND 56312000)permite redarea continud a varialiilor
profilului

longitudinal. Acest releveu geometric este uttlizat pentru

determinareaunor indicatori ai defectelorde planeitate:coeficientul IRI

(International RoughnessIndex), coeficientul CAPL 25 (caracterizeazd,
uniformitateala recepJialucrdrilor noi de drumuri la un pas de egantionare
Pentru viteza de mdsurarede 20
de 25 cm) pe lungimea de drum anahzatd,.
m/s (72 km/h) se inregistreazddefectede planeitatecu lungimi minime de
unddsituatein domeniul0 - 3 m gi lungimi maximeintre 13 gi 50 m.

EchipamentulAPL estemontatpe un ansambluformat din:

-

vehicul de tractare tip Renault care addpostegteun calculator de

bord

Fig.2 APL

aparatulpentrumdsurareavitezei de mdsurare;
doud remorci APL (vezi frg.2) care au urmdtoarelecomponente:
axul de rotafie a brafului port-roat6,pendulul iner,tial,gasiullestat,
amortizorul,resortul gi roata de mdsurareprevdzutdcu'un captor
de distantd.

MdsurdtorileAPL se efectueazdpesectoarede minim 200 m in cazul

controlului calitdfii lucririlor, respectiv 15.000m in cazul evaludrii stirii
tehnicea drumurilor, in perioadamartie-noiembrie,la temperaturisituate
intre OoC9i 350C.
*
Sectton
no 98766
luitesse
oate hesure
! 260{199{
lPas 6chenrillon
m
|
12932
Longr
seciion
lRemorque
Km.{76+OOO
- 177+OOO zam-Lipova
Idenr.iONT

! O7O.O kmlh
! O.2l m
: Dr.+Ga'
srare
REA

lLongr
fAbsc.
lAbsc,

a{lich6e
d6bqr
{in

:
.
r

946.5
IPR r 6el s
3O O o.O l Oeb.
4946.5 I F i n

en o
3Oo1
.+SAS

4
I

N
D
N

0
N

o
N

F ;'" '-l

Ech

Y =1.OO

L mxl

986.5{

tn

Fig.3 Figd cu rezultateale misurdtorii APL

Metoda APL se utilizeazala toate categoriilede drumuri cu imbracaminti
bituminoasein cazul :
receptionariidrumurilor noi saureabilitate
-

controluluicalitatii lucrarilorpe faze: stratde baza,legatura,u xa

evaluareastarii tehnice

Metoda de determinare a planeititii cu echipamentul BIIMP Integrator

se folosegtela drumuri nalionaleprincipale gi secundaregi, fiind un analizor
de goc,constdin contorizareavalorilor deplasdrilorcumulateale axului din
spatea autovehiculului,fald de corpul acestuia.
Aceasta metoda se utrhzeaza numai pentru evaluarea starii tehnice a
drumurilor.
Yiteza de mdsuraretrebuie sd fie constantd,cele mai uzitate viteze
f,rind:32,50 gi 80 km/h. Lungimeasectoruluide mdsuratse alegede 500 m
cdndexistdbornehectometricesaude 1 km cdndacestealipsesc.Rezultatele
sunt raportatein valori IRI [mlkm] prin calcul de corelarecu ajutorul unui
programpropriu careoferdrezultatelein fiqiereBUMP.xls.
Penffu mdsurareauniformitd{ii profilului transversal se poate utiliza
sablonul, bareoferd valorile abaterilorde la profilul transversalproiectatin
puncte izolate, sau transversoprofilograful,care pennite gi inregistrareape
supotthdrtie pentru comparareacu profilul proiectat.
In mod evident,gi in acestcaz au fost imaginategi alte modalititi de
determinare a planeitdlii in care tehnicile de mdsurare se bazeazd pe
utilizarealaserului.
In tabelele urmdtoare sunt prezentatecdteva astfel de echipamente
carepun in evidenfagi alte caracteristiciale suprafeleide rulare.
Tabl. Aparatede tip profilometru
Aparat
Referin{I
qi [ara
de
origine
Viagraf geometric
(Fr)
rielS
-

Viteza de Parametru
misurl
mdsurat
lkm/hl
mlca

releveu
profil

Parametru
oferit

Lungimi
de
unde
detectate

profil

pdni la de
2
ori

rigida

20 - t40 releveu
constantd profil
0- ll0
accelera!ia

APL
(Fr)
ARAN
(Can)

inerfial
pendul

Laser
RST

distanfa s0-100
Intre
gasiu gi
suprafafa
drumului

(sw)
FHWA

(E.u.)

prof,rl

lungimea
de referintd
pdnala 100
m

profil
0 ,5 - 1 0m
0
posibil
maselor
suspendategi nesistematic
nesuspendate
acceleratia profil
0 ,5 - 6 0 m
gasiului
posibil
(masei
nesistematic
suspendate)

Tab.2. Aparatede tip rdspuns

Aparut
lara
orisine

$ Vehicul
de suport

BUMP
Integrator
ARAN
(Can)

Parametra
mdsurat

Psrametru oferit

Viteza de
mdsurd
Ikm/hl

remorcd cu deplasarea
cumul
de 3 2 - 5 0 o roatd
verticalda rotii deplasdriverticale 80
in raport cu intr-o
directie
sasiul
lmm/kml
vehicul
acceleratia
Indice
de 5 0 - 8 0
osiei din spate planeitate(varianf
a
(mase
acceleraliilor)
nesuspendate)

Conditii de planeitate a suprafefei imbricamintilor bituminoase

executate
Planeitateasuprafe{eiimbrdcdminfilorbituminoasegi condiliile tehnicecare
trebuiesd fie indeplinitesuntconformtabelului( SR EN 17412009)
Verificarea planeitatii suprafeleiimbrdcdmin{ilorbituminoasese efecfiieazd,
in termen de o lund de la execufia acestora,inainte de data recep{iei la
terminarealucrdrilor.
Planitateain profil longitudinal se determindfie prin mdsurareaindicelui de
planitateIRI, fie prin mdsurarea deniveldrilorsub dreptarulde 3 m.

Tab. 3 Conditii de planeitatea suprafeteiimbracamintilorbituminoase

Nr.
crt.
I

Condi{ii de
admisibilit
ate

Caracteristica
profil
Planitatea in
longitudinal
Indice de planitate, IRI,
m/km:
drumuri
de
tehnicdI...il

clasd

drumuri
de
tehnicdlll

clasd

drumuri
de
tehnicdIV

clasd

drumuri
tehnicdV

clasd

de

Reglementdritehnicein vigoare
privind m[surarea indicelui de
planitate

<)5

< 3,5

< 4,5

<55

Uniformitatea in profil
longitudinal
Deniveldri
admisibile
mdsuratesub dreptarul de
3m. mm:

sR EN 13036-7

- drumuri de clasdtehnic5
I .Si strdzi de categoria
< 3,0
tehnicdI...ilI
- drumuri de clasdtehnicd
il gi strdzi de categoria
< 4,0
tehnicdlV
- drumuri de clasdtehnicd

m ...v

Metoda de incercare

< 5,0