REFERAT la:

SPAIUL PUBLIC EUROPEAN

TEMA:
Criza refugiailor n ZONA EURO

Std. Roiti Raul Vasile

Anul IV Drept

Criza refugiaior o problem european major a

secolului XXI

Criza refugiailor n Europa reprezint un fenomen politico-social declanat pe baza unor

presupuse motive, cum ar fi conflictele din rile din nordul Africiii din Orientul Mijlociu, nivelul
de srcie i al nclcrii drepturilor omului din aceste state.
Un moment important, cnd criza a nceput s fie perceput n ntreaga sa dimensiune istoric
l-a constituit aprilie 2015, cnd cel puin 5 vapoare avnd la bord circa dou mii de imigrani s-au
scufundat n Marea Mediteran, incident care s-a soldat cu peste 1.200 de victime.
ntre 2007 i 2011, un mare numr de emigrani fr documente legale, proveni i din Orientul
Mijlociu, Africa i Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia i Grecia, oblignd
Agenia European pentru Gestionarea Cooperrii Operative la Frontierele Externe ale Statelor
Membre ale Uniunii Europene s ntreasc controlul la grani e. De asemenea, UE ncearc s
gseasc msuri care s reduc fluxul de emigran i. Statele componente au trecut deja la msuri
radicale, montnd garduri la frontierele acestora: Ungaria la grania cu Serbia, Bulgaria la grania
cu Turcia, Republica Macedonia la grania cu Grecia, Austria la grania cu Slovenia. Spre
deosebire de statele UE, multe state non-UE nu au dorit s primeasc refugia i, un exemplu n acest
sens fiind Japonia, care n 2015 a acordat statutul de refugiat doar pentru 27 de persoane din 7.000 de
cereri (pe care le vor repatria la sfr itul conflictului din Siria i Irak).
Este considerat cea mai mare criz a refugia ilor de dup cel de- al Doilea Rzboi Mondial,
de grupurile pro-refugiai.
Gradul de acceptan fa de refugiai a sczut dup ce a devenit cunoscut faptul c unul din
autorii atentatelor de la Paris din noiembrie 2015 a fost un solicitant de azil cu paaport sirian.
Statele din Grupul de la Visegrd s-au manifestat cel mai vehement mpotriva cotelor de refugia i,
adic mprirea refugiailor ntre statele membre ale Uniunii Europene, a a cum au propus Germania,
Austria i Suedia.
Criza refugiatilor a pus pe jar intrega Europa si a alarmat liderii tarilor occidentale. Motivele pentru care valul urias de
imigranti din afara UE a ajuns pe continentul nostru in aceasta vara sunt mai multe.
Printre acestea se numara razboiul, vremea favorabila, precum si considerente logistice, toate stand in spatele acestui aflux
extraordinar de refugiati care au ajuns in Europa, scrie Liz Sly, pentru Washington Post.
Arhitectii Uniunii Europene au stabilit cu decenii in urma sa creeze o alianta fara obstacole nationale in ce priveste
deplasarea oamenilor si a produselor muncii acestora.
Astfel, nu ar fi fost necesare verificari la vama sau controale ale pasapoartelor, la traversarea granitelor interne, scrie Carol J.
Williams, intr-un articol pentru Los Angeles Times, ce abordeaza tema refugiatilor care au luat cu asalt Europa, in ultimele luni.
De asemenea, lipsa taxelor pe bunuri sau a barierelor in calea angajarii ar fi trebuit sa ajute competitia, randamentul si inovatia.

Centrul de putere economic care era menit sa apara astfel ar fi trebuit sa imparta bunastarea cu cei mai putin norocosi, vazand
in situatia proasta a refugiatilor si a celor care cauta azil o obligatie morala de a le atenua conditia.
Insa planul pentru o Europa fara granite a aparut in urma cu 30 de ani, inainte ca terorismul la scara mondiala sa devina un
pericol prezent tot timpul, iar razboaiele civile din Africa si din Orientul Mijlociu sa stimuleze migratia de proportii istorice.

Pe un continent ghidat acum mai mult de ingrijorarile privind siguranta decat de altruism, viabilitatea granitelor deschise este
pusa sub semnul intrebarii deopotriva de lideri si de cetatenii Europei.

Si atitudinile diferite fata de imigranti in randul celor 28 de state UE provoaca discordie sociala si zguduie credinta in unele
dintre angajamentele fundamentale ale Uniunii.

Numarul celor care au fugit de razboi si de persecutie este cel mai ridicat de la Al Doilea Razboi Mondial incoace, a transmis la
sfarsitul anului 2014 Biroul Inaltului Comisar pentru Refugiati al ONU.
Mai mult de 60 de milioane de oameni au fost stramutati de conflictele din Siria, Afganistan, Irak, Libia, Yemen, Ucraina si din
alte locuri ale lumii, si este de asteptat ca violenta sa-i faca pe alte sute de mii de imigranti sa caute azil anul acesta si anul
viitor.

Refugiatii care au fugit de razboiul civil din Siria constituie cea mai mare parte a celor stramutati, iar impreuna cu afganii si
somalezii reprezinta mai mult de jumatate din noii refugiati inregistrati doar anul trecut.

Turcia vecina, Libanul si Iordania erau principalele state care primeau sirieni, pana in aceasta primavara, cand temperaturile
ridicate si apele calme au ademenit mii de refugiati in fiecare zi pe Marea Mediterana, in barci supraaglomerate care se
indreptau astfel catre promisiunea unei stabilitati si a unei vieti mai bune in Europa.
Peste 500.000 dintre acestia au ajuns pe teritoriul UE in acest an, cea mai mare parte a lor prin tarile sudice, impovarate astfel
de numarul mare de refugiati.

Potrivit ONU, mai mult de 2.600 de imigranti au murit de la inceputul primaverii, in timpul calatoriei periculoase, multi dintre ei
inecandu-se cand vasele nesigure s-au scufundat. Altii s-au sufocat in containere ale vaselor.
Cele mai multe tari UE fac parte din spatiul Schengen, teritoriul care nu are granite, in care traiesc 400 de milioane de oameni si
care a luat fiinta in anul 1985, adoptand numele satului luxemburghez in care a fost semnat tratatul, aflat la granita
cu Franta si Germania.
Tratatul Schengen a fost completat in anul 1990 de regulile de la Dublin, care prevad ca cei care sunt in cautare de azil trebuie
sa se inregistreze in tara prin care ajung pentru prima oara in spatiul Schengen si sunt apoi liberi sa calatoreasca prin acest
teritoriu.

Cu toate acestea, tarile aliantei europene nu au convenit niciodata ce conflicte straine ii indreptatesc pe refugiati sa ceara azil in
UE. Nici nu a fost dezvoltata o politica comuna privind conditiile care ar trebui create pentru cei care au cerut refugiu. Acest
lucru a dus la actuala situatie a imigrantilor din Europa.
Multi dintre cei care sosesc in Grecia si Italia refuza sa-si depuna cererile pentru azil in tari care ii baga pe nou-sositi in tabere
murdare si le ofera perspective limitate privind permisiunea de a se instala si de a gasi de munca.
In schimb, incearca sa ajunga in Germania, Austria sau Scandinavia, unde refugiatii de razboi sunt bine ingrijiti.

Germania, cel mai mare si mai instarit stat european, este liderul in ce priveste primirea imigrantilor care vin din Siria si din alte
locuri periculoase. Aproape 550.000 de refugiati au ajuns in centrele de primire in acest an, iar 800.000 sunt asteptati pana la
sfarsitul anului.
Statele membre UE care au fost mai putin ospitaliere, precum Ungaria si Cehia, au criticat-o peAngela Merkel, pentru ca a
stimulat criza refugiatilor care au inundat continentul oferindu-le acestora beneficii pe care putine state si le pot permite.
In schimb, cancelarul le-a raspuns criticilor sai, marti, spunand ca usa deschisa a Germaniei nu ar trebui sa reprezinte "nicio
surpriza, data fiind situatia din Siria" si ca ar trebui sa fie imitata de toate tarile UE.
n continuare voiprezenta opt motive care au generat cea mai mare migratie a oamenilor pe continent, de la Al Doilea Razboi
Mondial incoace.
1. Razboiul din Siria
Razboiul din aceasta tara a Orientului Mijlociu dureaza de peste patru ani, fara sa se poata intrezari o incheiere a sa, pentru ca
nu exista o abordare diplomatica semnificativa pentru a-i pune capat.

De asemenea, in timp ce Germania a primit cel mai mare numar de imigranti, Suedia a primit la randul sau cel mai mare
procent din populatia tarii - 230.000 de oameni, adica 2 la suta din totalul locuitorilor.
2. Cum afecteaza afluxul de refugiati coeziunea Uniunii Europene?
Principiile fondatoare ale aliantei definesc azilul ca un drept fundamental al celor care se confrunta cu pericolele conflictelor
armate sau ale opresiunii. Insa statele UE care se lupta cu somajul ridicat si cu recesiunea nu sunt dispuse sa-si adauge la
poverile lor refugiatii saraci. Ungaria, spre exemplu, a construit gardul de sarma ghimpata pentru a-i tine cat mai departe de
teritoriul tarii.
Criza a starnit dezbatere despre intelepciunea miscarii prin tarile europene, intr-o perioada in care extremistii tintesc civilizatia
occidentala. Insa frictiunile interne din UE provin mai mult din inegalitatile economice ale statelor membre. Spre
exemplu, Spania, unde somajul in randul adultilor este de 25 la suta, a respins in principiu propunerile pentru o cota obligatorie
de refugiati, acceptand cel mai mic numar raportat la populatia sa - doar 45 de imigranti la 100.000 de locuitori.

Cel putin 250.000 de persoane au murit, asa incat nu e de mirare ca oamenii vor sa fuga de acolo. De altfel, sirienii reprezinta
jumatate din valul fara precedent din acest an si aproximativ acelasi numar de refugiati si imigranti in Europa inregistrati anul
trecut. Acesta este anul in care razboiul sirian a esuat pe tarmurile Europei, comenteaza autoarea articolului.
2. Ruta catre Europa a devenit mult mai usoara
Pana recent, traversarea marii din Libia catre Italia a fost ruta preferata pentru toti imigrantii si refugiatii din Europa. O ruta mult
mai scurta si mai putin periculoasa este cea din Turcia catreGrecia.
Calatoria din Grecia, prin Balcani, catre destinatiile europene nordice preferate de refugiati a fost mult mai complicata decat cea
prin Italia. Dar ruta prin Balcani s-a deschis, dupa ce Macedonia a ridicat masurile dure menite sa impiedice refugiatii sa intre in
tara, in luna iunie.
3. Pretul a scazut
Acest motiv are legatura cu precedentul. Trecerea in Grecia din Turcia dura mai putin de o ora si chiar si 20 de minute,
depinzand de plaja de pe care pleaca barca. Acest lucru nu doar ca face ca traversara marii sa fi mai ieftina, insa refugiatii nu
mai sunt nevoiti sa plateasca traficantii care sa ii treaca granitele prin tarile balcanice.
Si mai multi oameni care planuiesc sa faca aceasta calatorie spun ca acum sunt nevoiti sa plateasca traficantilor 2-3 mii de
dolari, in loc de 5-6 mii de dolari necesari pentru a ajunge in Libia si apoi a traversa marea catre Italia.
4. Vremea
Este un lucru normal pentru migratia ilegala in Europa sa aiba un varf in timpul lunilor de vara, cand traversarile marilor sunt mai
sigure. Astfel, haosul din prezent este provocat si de faptul ca multi oameni incearca sa infaptuiasca aceasta calatorie inainte de
instalarea vremii rele.
Date fiind insa toate motivele pentru care oamenii incearca acum sa ajunga in Europa, este greu de prezis daca sosirea iernii va
incetini ritmul acestor sosiri. Un lucru este clar, insa: vor mai exista decese.
5. Disponibilitatea mare a Germaniei de primire a refugiatilor
Foarte multi imigranti erau deja pe drum cand cancelarul german Angela Merkel a anuntat caGermania este dispusa sa ofere
rezidenta temporara tuturor refugiatilor care ajung in aceasta tara. Insa putini sunt cei care se indoiesc ca aceasta oferta a
incurajat si mai multi oameni sa plece la drum.

Astfel, si mai multi irakieni au inceput sa se alature exodului, iar multi dintre cei care au sosit recent in Turcia pentru aceasta
calatorie au spus ca au fost incurajati de imaginile de la televizor ale germanilor care i-au primit pe refugiati.
6. Campania de recrutare a guvernului sirian
Ramas in criza de forte disponibile pentru a se lupta cu rebeliunea ridicata impotriva sa, guvernul presedintelui sirian Bashar al
Assad s-a apucat, de la sfarsitul anului trecut, de o campanie de inrolare a rezervistilor care sa serveasca in armata. Multi dintre
sirienii care fug catre Europa vin din zone controlate de guvern si spun ca fug de chiar de aceasta recrutare fortata, care ii
vizeaza pe toti barbatii care au efectuat serviciul militar in ultimii 10 ani - de fapt, toti tinerii care au sub varsta de 30 de ani.

7. Guvernul sirian a inlesnit calatoria cetatenilor sai

Desi pare in contradictie cu motivul precedent, se pare ca nu au existat incercari de a-i impiedica pe tinerii care vor sa evite
serviciul militar sa paraseasca tara. Din contra, guvernul le-a inlesnit acestora posibilitatea de a obtine pasapoarte, in ultimele
luni - atat in Siria, cat si in ambasadele din strainatate - si este posibila amanarea serviciului militar, contra unei sume de 300 de
dolari.
Acest lucru a confirmat insa suspiciunile multor observatori sirieni ca Assad ar fi incurajat deliberat refugiatii sa fuga, atat in
tarile vecine, cat si in Europa, ca parte a strategiei sale de a goli tara de potentiali opozanti. In schimb, presedintele sirian acuza
Europa si Statele Unite pentru acest exod, spunand ca cei mai multi dintre refugiati fug de terorism, acuzand Occidentul ca
instiga astfel prin sustinerea elementelor Opozitiei.
8. Neajunsurile efortului de ajutor international subfinantat
Inainte de afluxul masiv de oameni in Europa, 4 milioane de sirieni fugisera deja din calea razboiului din tara lor, in mare parte in
Turcia, Iordania si Liban. Acestia traiau in conditii mizerabile, fiindu-le refuzat dreptul la munca, iar cei mai multi dintre copii nu
merg la scoala. Multi dintre refugiatii care au luat calea catre Europa au spus ca principalul motiv pentru care au cautat sa-si
construiasca noi vieti a fost educatia copiilor lor.