1.

Reinsertie si neoinsertie
Resinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical muco-gingival de restaurare a
nivelului gingiei fata de coletul dintelui in cazul unei retracii gingivale de localizare
Neoinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare a unei pungi
parodontale
2.Root planning
-indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea unei suprafete netede dupa
detratraj sau chiuretaj gingival.
-operatiune activa(de raschetare) a suprafetei radiculare
3.Debridment
-indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de adancime mica,formate
din PB si metabolitii toxici produsi de aceasta si materia organica neviabila:resturi alim,t. de granulatie
infectat,detritus celular
-modern,cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gg si al resturilor de tartru inclavate in cementul
radicular
-conservativ sau chirurgical
4.Atritie si abraziune
Atritie=fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
-la niv marginilor incizale,suprafetelor ocluzale si aproximale,prin masticatie si deglutitie
Abraziune=actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar:perii de dd ff
aspre,pilirea voluntara a dd,din cauza unor forte biomecanice anormale,nefiziologice
Eroziune=lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale,localizata la nivelul coletului
-prin demineralizare acida:regurgitatii,reflux gastroesofagian,consumatori de citrice sau bauturi
carbogazoase
Abrfractia=lipsa de substanta ,lacunara ,la colet,produsa prin trauma ocluzala
5.Parodontologie si parodontopatie
Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului marginal,din punct de vedere
anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor
6.Parodontoza
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa
bacteriana(inflamatieterminatia ita).Corect este parodontita
-terminatia oza- se foloseste in leziunile degenerative distrofice
7.Descrieti stomodeum din perioada embrionara
-apare in sapt III
-placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o cavitate mare transversala=stomodeumul(gura
primitiva)
-este limitat superior de mugurele FN(frontonazal)-mugurele nazal intern(situat median) si 2 muguri nazali externi
lateral de 2 muguri maxilari
inferior de 2 muguri mandibulari
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificarea desmala=structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor
maxilari ca oase de membrana rezistenta mai redusa in tot cursul odontogenezei.Osul de membrana se
formeaza direct din tesut conj, fibros.Astfel din mezenchim se diferentiaza un tesut osteogen care contine
osteoblastelematrice omogena dispusa in interiorul retelei fibroase initiale si se calcifica sub forma de os
trabecular sau spongios
1

Osificarea endocondrala=osul endocondral,format pe model cartilagions rezulta din calcifiere cartilajului

original care sufera procese degenerative si e substituit de osul nou format.
Implicatii practice:Structurile osoase mandibulare pe model cartilaginos sunt mai rezistent(cartilajul
Meckel),predominant anterior-corespund caninului si primului PM.In rest, parodontiul osos mandibular si celelate
componente(desmodontiu, cement , gingie) se formeaza tot ca os de membrana
9.Lama dentara si mugurele dentar.Implicatii practice
Lama dentara=viitorul organ odontogen, provine din celulele mucoasei stomodeumului ,care ,in etapa de
proliferare din sapt 6a,prezina o intensa multiplicare
-e situata langa marginea libera a maxilarelor
-histologic,e o ingrosare epiteliala formata din celule aplatizate situate pe un strat bazal de celule inalte (strat
germinativ)
-din luna 3a apar mugurii dentari temporari si apoi cei ai frontalilor permanenti si molarilor
-dupa aparitie,la scurt timp se diferentiaza o ingrosare epiteliala sit.V si Olama vestibulara se scindeaza si
apare o adancitura=viitorul sant vestibular
-prolifereaza selectiv in 10 locuriprima forma de reprezentare a odontomului
Mugurele dentar=provine din proliferarea lamei dentare,initial avand un aspect bulbos
-in etapa de histodiferentiere,mugurii dentari au forma de clopot caracterizat prin invaginarea portiunii profunde in
raport cu directia de eruptie
-celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui=EAE
-celulele invaginale,inalte,hexagonale=EAI.Sunt ameloblasti cu rol in diferentierea celulelor din jur
-in cavitatea clopotului sunt odontoblasti si fibroblasti pentru viitoru organ pulpar
-intre EAE si EAI se formeaza organul smaltului din celule stelate
-EAI+EAE=EAR,care, in portiunea bazala stabileste JSD,de unde,caudal ,se constituie teaca epiteliala Hertwig
Implicatii practice:din mugurii dentari recoltati de la porcine s-au izolat derivati ai matricei smaltului(DEM) care
stimuleaza angiogeneza si regenerarea gingivo-parodontala in special in dehiscente ale osului alveolar si resorbtii
osoase angulare sau in aplicatii topice la nivelul pungilor parodontale instrumentate mecanic
10.Diafragma epiteliala si resturile epiteliale Malassez.Implicatii practice
Diafragma epiteliala= formata de teaca Hertwig,formatiune epiteliala bilamelara alcatuita din unirea EAI cu EAE
fara prezenta reticulului stelat; care se curbeaza spre interior in unghi drept la nivelul viitoarei JSC,inaine de
formarea radaciniidiafragma epiteliala
-radacina se alungeste pe masura ce diafragama coboara.La mono,teaca Hertwig se prezinta ca o singura
structura tubulara
-la pluri,deschidere centrala a diafragmei e strabatuta de lambouri orizonale care o impart in 2 sau 3 orificii
corespunzatoare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei radacini
Resturile Malassez=fragmente din teaca Hertwig,localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcare sau
trifurcare
-mai frecvente la tineri,persista toata viata
-pot degenera prin calcifiere si formeaza cementiculi.In urma inflamatiei pot genera formatiuni chistice sau
prolifereaza in locurile unde se produc fenomene osteitice
Implicatii practice: astfel se creeaza cnd pt patologie inflamatorie resorbtiva si degenerativa la aceste niveluri
11.Cementogeneza
-cementul se formeaza din celulele conj situate la limita interna a sacului dentar,in vecinatata tecii Hertwig si
dentinei.dupa formarea dentinei
-incepand cu sapt 6 a,se diferentiaza cementoblastii-specializati in elaborarea cementului.
-cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si elab.PTG si GP,care prin polimerizare,formeaza
subst fundamentala
Cement acelular
-formarea are loc sub forma de depozite stratificate succesiv,care nu inglobeaza celulele
formatoarecementul primar care acopera in intregime radacina dintelui,mai putin apical
2

-mai subtire la niv JSC si se ingroasa spre apex

Cement celular
-odata cu aparitia solicitariilor prin presiuni asupra arcadelor,cementoblastii formeaza o noua matrice
cementoida,in care sunt inglobati
-fibrele sacului dentar, tangente la suprafata dentinei,dispar si sunt inlocuite de fb de colagen ce se
orienteaza in unghi drept fata de suprafata radiculara,in care patrund si sunt inglobate in subst cementoida,prin
depunerea cristalelor de hidroxiapatita
-in cursul vietii,cementoblastii depun ritmic noi straturi de cement,contribuind la formarea
radacinii,migrarea verticala a dd si imbunatatirea implantatiei
12.Formarea desmodontiului
-tes conjunct situat in spatiul dento-alveolar provinde din sacul dentar
-dupa diferentiere,cementoblastii se aliniaza in zona interna ,iar osteoblastii,extern
-fibroblastii sunt concentrati in zona centrala si produc fibre de colagen,la inceput neorientate functional
-Fibrele de colagen raman inglobate cu un capat in cement si cu altul in osul alveolar.In timpul eruptiei si dupa
realizarea planului de ocluzie se diferentiaza functional pe grupe:
-fb gg supraalveolaredentodentare,transseptale, de la cementul unui dinte la cementul dd vecin
-fb alveolodentare
-vasele sangvine se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare,in zona peretilor alveolari si mucoasei gingivale
-formatiunile nervoase:corpusculi si baroceptori in jului fasciculelor de colagen mai voluminoase,rol in controlul
presiunii asupra dintilor
-fb nervoase mielinice,filamente terminale specializate in receptia stimulilor durerosi
13.Formarea oaselor alveolare
-oasele alveolare se formeaza si la maxilar si la mandibula prin centre de osificare desmala,initiate in sapt 6-7
-procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre inferior spre exterior,se unesc de baza maxilarului
si arcada bazala a mandibulei
-osteoblastii sunt celulele formatoare de os alveolar
-in perioada neonatala,oasele sunt reprezentate prin suporturi mineralizate in jurul dd neerupti
-perioada dd temporare:cresc in inaltime,odata cu eruptia DT,care continua si dupa stabilirea in plan ocluzal
-perioada dd mixte:oasele alveolare dispar odata cu pierderea DT si se formeaza si se inalta alveolele DP
-perioada dentitiei permanente: la adolescenta, continua cresterea in inaltime a suportului osos alveolar al DP,care
se finalizeaza la maturitate
-perioada de involutie:reducere prin atrofie a inaltimii oaselor alveolare la nivelul crestelor si septurilo
interalveolae si interradiculare ale dd inca prezenti si micsorarea prin resorbtie pana la disparitia osului in zonele
edentae
-sunt intr-o permanenta remaniere de la formare pana la sf.vietii
-solicitarile exercitate pe dd,determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii lig
periodontal
-aceasta orientare se gaseste si la osul trabecular,care in portiunea interna ,prezinta o structurare a septurilor in
continuarea liniilor de forta ale fibrelor dento-alveolare
14.Eruptia activa.Implicatii clinice-egresiune
=deplasarea dd spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
-apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.Astfel extremitatea apicala a epiteliului
jonctional pastreaza distanta constanta de marginea osului alveolareruptie a dd + alveola
-cand la nivelul planului de ocluzie dintele nu se intalneste cu antagonisul,deplasarea continua in mod rapid,timp
scurt=eruptie activa accelerata
-eruptia activa se caracterizeaza prin mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina
anatomica=radacina clinica

15.Eruptia pasiva.Implicatii clinice-extruzie

=rezulta prin desprinderea de coroana si radacina cu deplasare progresiva spre apical a nivelului de insertie a
epiteliului jonctionalmarirea cor.clinice
-se compenseaza intr-o masura prin atritie,dar care se produce mai lent decat retractia gg,a.i. alungirea coroanei
clinice prin eruptie pasiva e predominanta
-stadii:
1.epiteliul jonctional si baza santului gg sunt pe smalt
2.epiteliul jonctional e localizat si pe smalt si pe cement,baza santului e inca pe smalt
3.epiteliul jonctional e in intregime pe cement,baza e sub nivelul JSC
4.epiteliul jonctional s-a retras spre apical,cement expus,baza se afla pe cement
-eruptia pasiva poate sa fie rapida in conditiile supraadaugarii inflamatiei =eruptie pasiva accelerata(proces de
retractie gg rapida)
16.Componentele principale ale parodontiului marginal
A.Parodontiu marginal superficial:
-gingia
B.Parodontiu marginal profund
-MGL
-cement radicular
-Papila interdentara
-desmodontiu
-gingia fixa
-os alveolar
-sant gingival
17.Mucoasa cavitatii bucale:zone principale
1.Gingia si mucoasa care acopera bolta palatina osoasa=mucoasa masticatorie, ferma si fixa, rezistenta la presiuni
si solicitari
2.Mucoasa de pe fata dorsala a lb,specializata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative
3.Mucoasa de captusire a cavitatii bucale,slab keratinizata si cu o submucoasa,repr de t.conj lax=mucoasa
buzelor,obrajilor,suprafetei ventrale a lb,a planseului bucal,a palatului moale si uvulei,mucoasa alveolara
18.Marginea gingivala libera
=portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare si corespunde peretelui extern al santului gg
-grosime:0.5-2mm
-conturul ascutit,neted,fara neregularitati sau depresiuni
-limita dintre MGL si gingia fixa e marcata de santul MGL,care poate sa si fie sters sau sa lipseasca
-santul MGL corespunde cu portiunea cea mai decliva a santului gg
19.Papila interdentara
=ocupa spatiul interdentar,fiind situata imediat sub punctul de contact, cand aceasta lipseste(diastema,incongruenta
cu spatiere)
-se prezinta sub forma de platou/sa, ca o depresiune concava
-forma normala e piramidala in reg,frontala,iar la dd laterali are aspect de cort,cu o depresiune pe muchia
superioara
-intre dd laterari posteriori,are vf.concav,corespunzator zonei de contact
-prezinta pe fetele V o depresiune verticala ca un sant linear,mai evident la copii.
20.In raport cu ce factori variaza forma si volumul papilei interdentare,aspecte fiziologice si patologice
-morfologia osului alveolar subiacent
-varsta
-copii si tineri:ocupa spatiul interdentar si are un vf punctifom,rotunjit usor
-varstnici:se aplatizeaza prin scaderea volumului+trauma ocluzala,periaj; abraziunea, inflamatiile
supraadaugate
-incongruenta dentoalveolara cu spatiere reduce volumul,prin impact alimentar direct si ii modifica forma in
platou/forma concava
4

-incongruenta dentoalveolara cu inghesuire, reduce volumul ,devin hipertofice si hiperplazice,ca un polip

pediculat sau sesil,cu baza mare de implantatie
-traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii,periajul excesiv,reduc volumul
-diastemele si tremele produse prin deplasari patologice-aspect si volum neregulat de la un dinte la altul
21.Gingia fixa
- adera ferm de dinte si de osul alveolar si se intinde de la baza MGL pana la mucoasa alveolara
-h=1-9mm,functie de dintele investigat,localizarea frenurilor si bridelor si creste odata cu varsta si dezvoltarea
verticala a procesului alveolar, are o H mai mare la maxilar,mai ales la incisivi si molari,pe fata V si mai redusa la
C si PM
- e inalta pe fata linguala a M1 mandibular si ingusta la M2 si M3
-la copii e mai redusa cu tendinta de vestibularizare si se mareste la cei cu tendinta de lingualizareindiciu de
perspectiva a depasarii dd
-zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare a MGL,rezultate din periaj sau tractiuni ale
mucoasei alveolare si formatiunilor subiacente(frenuri, bride, fascule musculare)
-intre gg fixa si muc alveolara=jonctiunea muco-gingivala,vizibila V la ambele arcade, sub linie se afla mucoasa
alveolara, mai elastica si mobila
-jonctiunea e vizibila si pe fata linguala,dar lipseste in zona palatinala,unde mucoasa palatului dur e ferm
atasata,bine keratinizata si se continua fara linie de demarcatie cu gingia
22.Culoarea gingiei normale
-normala:roz deschis,dar variaza in raport cu:
-grosimea stratului epitelial
-gradul de keratinizare
-gradul de vascularizatie din corionul gg
-prezenta si nr celulelor melaninoformatoare
-culoarea este mai palida,chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza,de reactie la imactul alimentar
traumatizan
-la populatiile de culoare-maro inchis,albastru inchsnegru, distribuita uniform sau neregulat pe suprafetele
intinse ale gg
23.Aspectul suprafetei gingivale si consistenta gingiei
Aspectul
-in zona fixa e de gravura punctata sau in coaja de portocala,presarata cu orificii corespunzatoare unor zone de
penetratie adanca in corion a digitatiilor epiteliale
-microdepresiunile sunt datorate unor fascicule de bezni de colagen,perpendiculare pe suprafata osului alveolar si
care mentin un contact mai strans intre lamina bazala a mucoasei si periost
-aspectul e mai evident dupa 5 ani,se remarca mai mult la frontali si se diminueaza spre molari,unde dispare
-Aspect mai pronuntat pe versantul vestibular, se accentueaza la adult si dispare la varstnicacest aspect poate
lipsi!!
-prezenta lui e semn de sanatate parodontala
Consistenta-ferma in special in zona de gg fixa
-in raport cu ea,MGL si vf papilelor prezinta o consistenta mai laxa,usor depresibila la comprimare cu o sonda
butonata
24.Culoarea gingiei in conditii patologice
-rosu aprins in inflamatiile acute,din cauza hiperemiei active,in gingivita alergica
-rosu-violaceu in inflamatiile cronice datorita stazei vasculare
-palida,albicioasa datorita hiperkeratozei celulelor din stratul cornos(traumatisme,lichen plan)
-Palid-lucioasa in anemii
-Lizereu eritematos,rosu-aprins,localizat sau generalizat,situat la nivelul papilelor interdentare si al MGL(SIDA)
-negru maroniu in intoxicatiile cu metale,in boala Addison,snd Peutz J.
25.Aspectul gingiei in diferite circumstante patologice
5

-zone de hiperkeratoza(diskeratoza in lichen plan,gingivostomatita micotica)

-eroziuni si ulceratii(lichen plan,gingivostomatita herpetica/aftoasa,gingivita leucemii/de menopauza)
-bule(lichen,penfigus vulgar)
-aspect atrofic(lichen plan,gingivita de menopauza,gingivita micotica)
-descuamari(gingivita descuamativa)
-hipotrofie,hiperplazie,modificari fibrotie(inflamatie cronica)
-aspect granular(prundis)(gingivita hiperplazica idiopatica)
-induratii dureroasae(sclerodermie)
26.De ce factori depinde pozitia gingiei fata de dinte
-eruptia dentara
-tipul constitutional
-varsta
-anomaliile dentomaxilare
-parafunctiile si obiceiurile vicioase
-traumatismele directe
-traumatismele indirecte,ocluzale
-efectul unor circumstante de cauza iatrogena
-influenta unor afectiuni generale
27.Insertia epiteliala
-celulele din epiteliul jonctional,situate mai apical de fundul santului gg,care vin in contact direct cu suprafata
dintelui .Celulele epiteliale situate mai apical=insertia epiteliala primara,cele situate coronar=insertia epiteliala
secundara
28.Stratul bazal al epiteliului gingival
-sunt in contact cu corionul prin lamina bazala
-format din celule de forma cuboidala
-asezate pe 1-2 straturi in palisada
-mitoza celulelor e accentuata de inflamatie si prin exces de multiplicare,palisada e inlocuita de aspectul
papilomatosjonct epit-corion e neregulata,cu penetratii epiteliale lungi in corion
-ritm inalt de multiplicare celularastrat germinativ
-din loc in loc se gasesc melanocite,celule care produc melanina
-celulele epiteliale evolueaza pana la suprafata intr-un interval de timp: turnoverul epitelial e de 2 sapt pt epiteliul
oral si 1 sapt pt epiteliul jonctional
29.Straturile spinos si granulos ale epiteliului gingival
Spinos
-stratul cu cea mai mare grosime
-tonofilamentele sunt mai numerosae fata de cele din stratul bazal si sunt asezate in manunchi de
tonofibrileactivitate crescuta de prekeratinizare
Granulos
-mai redus,celule situate mai superficial ,ce elibereaza in spatiul intercelular particule granulare care contribuie la
permeabilizarea epiteliului prin glicoP
-prezenta de keratohialina, incluziuni rotunde,dense, 0,1um diametru,ce contin filagrina(contine multa histidina)
ce se constituie intr-o matrice care inglobeaza si agrega tonofilamentele pt a creea keratina
30.Stratul cornos,keratinizat al epiteliului gingival
-format din celule aplatizate,fara nucleu si organite,spatiul celular e format numai din keratina
-keratinizarea-stadii:
1.reducerea pana la intrerupere a inmultirii celulare
2.pierderea capacitatii de sinteza proteica
3.acumulare in citolasma celuleor de material macromolecular,tonofilamente si keratohialina
6

4.degenerescenta cornoasa a celulelor care se incarca cu keratina=ortokeratoza

5.exfolierea progresica din stratul cornos al celulelor situate superficial
-patologic apare hiperkeratoza,cu fisuri,desprinderi de lambouri sau parakeratoza,din cauza mitozei accelerate si
timpului insuficient de ajunge la suprafata, pentru a permite transformarea lor in totalitate in keratina,
determinand celule cu nucleu sau fragmente nucleare
31.Celulele Langerhans din epiteliul gingival
-sunt prezente in epiteliul oral,sulcular si jonctional
-apar ca o citoplasma clara cu granulatii caracateristice,fara tonofilamente,fara sistem desmozomal de unire
-provin din osul alveolar medular si se multiplica pe gingie
FUNCTII
-declansarea unui raspuns imun specific,tisularinformeaza antigenic limfocitele T,pe care le activeaza
-actioneaza ca macrofagele in stimularea proceselor imune de aparare antimicrobiana
32.Epiteliul santului gingival:morfologie si implicatii practice
-epiteliul care acopera peretele moale al santului gg e slab keratinizat/nekeratinizatkeratinizarea redusa sau
absenta favorizeaza producerea de microeroziuni urmate de sangerari (implicatie practica)
-ff importanta in dg,ev si trat gingivita cronica si parodontita marginala cronica superficiala
-keratinizarea redusa sau absenta favorizeaza producerea de microeroziuni si microulceratii urmate de sangerari
care sunt controlate in aceasta situatie prin atitudine terapeutica particulara
33.Epiteliul jonctional
-reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento-gingivale(singurul loc expus unei cavitati
deschise,unde un tesut moale,vulnerabil dpdv al rezistenti se ataseaza organic de o structura densa)
-se extinde in directie apicala,de la nivelul portiunii cele mai declive a santului gg si formeaza un manson in jurul
dd-pe smalt,pe smalt si cement,numai pe cement fct de stadiu de eruptie/retractie
-grosimea transversala-3-4 straturi10-20 straturi,pe masura ce se extinde apical ,se reduce ajungand la 3-4
straturi
-inaltimea -0,25-1,35mm
-structural:prezinta 2 lamine bazale
-externa:lamina bazala a epiteliului sulcular si se conecteaza cu t.conjunctiv adiacent
-interna:fixeaza ep jonctional de dinte
34.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional
1.digitatiile epiteliale lipsesc,iar interfata epiteliu-corion e neteda,fara ondulatiinutritie saraca prin imbibite
osmotica
2.reducerea sau absenta keratinizarii(keratina e o scleroproteina care actioneaza impotriva agresiunii u-biene prin
PH acid si mecanic prin consistenta crescuta)adaptare la conditia de aderenta fata de suprafata dintelui,care nu
se poate face prin intermediul keratinei
3.numarul redus de punti desmozomale intracelulareep.jonct e zona de maxim transfer al exudatului si
cel.inflamatorii din t. conj in sant. Keratinizarea redusa/absenta favorizeaza agresiunea bacteriana din placa gg,mai
greu de contolat prin mijolace de igiena obisnuite
35.Santul gingival si proprietatile lichidului sau
Santul gg=spatiul situat intre supradata dintelui si epiteliul sulcular care captuseste marginea gg de la creasta pana
la epiteliul jonctional
-delimitat de:peretele intern dentar/peretele extern gingival/baza santului,conturul coronar al ep.jonctional
-adancimea-1-3mm,media 1,8; adancimea clinica e mai mare
-lichidul provinde din venulele corionului,continuu, in cantitati mici
Proprietatile lichidului santului
1.Indepartarea mecanica din sant a materialului fluid sau sub forma de particule straine,unele cu actiune antigenica
si efecte agresive
2.actiunea adeziuni insertiei epiteliale prin continutul de P plasmatice
7

3.activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi,factori antimicrobieni,leucocite viabile

36.Continutul lichidului santului gingival
-elemente celulare:leucocite PMN,limfocite,monocite
-AA
-albumine
-1,2,,-globuline cu functie de Ac:IgA,IgG,IgM
-fibrinogen
-fibrinolizina
-fractiuni proteice ale complementului C3,C4
-glucide
-sistemul lactoperoxidazei pt corectarea pH
-neutrofile intregi sau fragmentate
-enzime lizozomale
-enzime:fosfataza acida,alcalina,lizozim,proteaze
-electoliti:Na,K,Ca,P
-uneori,subst medicamentoase ca tetraciclina din tratamentul infectiilor si afectiunilor
37.Proteoglicanii din corionul gingival si desmodontiu
-rol major in mentinerea integritatii corionului gg
-componentele principale:carbohidrati si se numesc glicozaminoglicani
Glicozaminoglicanii-compusi nesulfatati:-ac.hialuronic care:
1.actioneaza ca absorbant biologic al solicitarilor mecanice
2.afinitate mare pentru apahidratarea t.conj,act.antiedematoasa
3.mentinerea homeostaziei apei in tesuturi si controlul unor functii celulare ca
inmultirea,dezvoltarea si agregara
4.componentele cu greutate molecuala mare inhiba actiunea fagocitara a macrofagelor,iar cele cu
greutate mica o stimuleaza
5.constituentul principal al invelijului pericelular si influenteaza dezvoltarea,migrarea si inmultirea
celulelor
6.rol in mentinerea si localizarea reteleid e vase sangvine,in vindecare si regenerarea parodontiului
marginal
7.degradarea lui e specifica in inflamatia gg
-compusi sulfatati
-condroitin sulfat
-dermatansulfat
-heparan sulfat
-keratan sulfat

38.Glicoproteinele din corion si desmodontiu

-fibronectina
1.se agrega specific de PTG,contibuind la structurarea subst fundamentale
2.intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din subst fundamentala
3.participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:adeziune plachetara;coagulare;promovarea
r.opsonice si migrarii fibroblastice
-laminina-formarea mb bazale dintre epiteliu si corion
-entacina-fixrea colagenului in mb bazale impreuna cu laminina
-tenascina-implicata in procesele de agregare ale subst fundalmentale,activa in vindecare si proliferare tumorala
-trombospondinele-rol in migrarea,adeziunea si cresterea celulara(PMN,macrofage)
-vitronectinca-activeaza fagocitoza
8

39.Celulele corionului gingival

-Fibroblastii-cele mai numeroase in t.conj al gg sanatoase,dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
-mastocitele-perivascular,produc histamina si heparina,nr lor scade in inflamatiile subacute si creste in cronice
-macrofage,monocite,plasmocite,limfocite,PMN- putine in corionul sanatos,situate in apropierea ep.jonctional,nr
lor creste in inflamatie
-osteoblasti-rol formator si osteoclasti-act.osteodistructiva
-cementoblasti si cementoclasti-formare/resorbtie a cementului
40.Functiile fibroblastilor
1.participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen si la sinteza altor fibre
2.produc PTG,GP ca fibronectinarol in mentinerea integritatii corionului gg
3.rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare
41.Fibrele corionului gingival
1.fibre de colagen-cele mai numeroase;60% din componenta proteica a gg,colagen tip I
2.fibre de reticulina(argirofile)-fb de colagen tip II
3.fibre elastice-6%,dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4.fibre de oxytalan~~ cu fb de elatina,rezistente la oxidarea acida,apar frecvent in zonele de reparatie
tisularaindicator de fenomene regenerative
5.fibre de ancorare formatiuni de colagen tip VII,unesc lamina bazala cu t.conj din corion
42.Fibrele ligamentului supraalveolar
1.fibrele dentogingivale
2.fibrele dentodentare
3.fibrele dentoperiostale
4.fibrele dentoalveolare
5.fibrele alveologingivale
6.fibrele periostogingivale

7.fibrele transgingivale
8.fibrlele intergingivale
9.fibrele interpapilare
10.fibrele semicirculare
11.fibrele circulare
12.fibrele intercirculare

43.Histochimia gingiei normale; Principalele enzime din corionul gingival

-glicogen:se gaseste in epiteliu,intracelular,in concentratie invers proportional cu gradul de keratinizare; cantitatea
de glicogen din corion creste in inflamatie, component chimic normal care creste in acantoliza (patologica)
-gruparile sulfhidrilice si disulfidice:rol in keratinizare,diviziune,cresterea si permeabilitatea celulara,reactiile
enzimatice
-enzime:rol in procesele metabolice, de keratinizare,in inflamatie si vindecare
Principalele enzime din corionul gingival
-fosfataza alcalina
-fosfataza acida
-difosfo- si trifosfo-piridin-nucleotid-reductaza
-acetilcolinesteraza
-succindehidrogenaza
-glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
-lactic dehidrogenaza
--D-glucozidaza
--glucozidaza
--galactozidaza
-aminopeptidazele
44.Cementul primar,fibrilar,acelular
-cementul e un tesut de tip conjunctic,cu grad ridicat de mineralizare
-60% cementul acopera smaltul; 30% cementul e cap la cap cu smaltul; 10% nu se intalnesc,lasand o
portiune de dentina descoperita
9

-dispus in mare radicular,cel mai gros in 1/3 apical a radacinii; produs de cementoblaste+cementocite
-dispus in 1.2 coronara a radacinii(2/3 din lungimea ei).Prezinta linii de apozitie paralele intre ele si supraf
radiculara
-reflecta apozitia ciclica,periodica de cement,care se continua in tot cursul vietiicontribuie la buna implantare si
explica procesele reparatorii de dupa fracturi radiculare
-grosimea:um-50um-130um-500um la varstnici
-in grosimea sa sunt fb intrinsec iar in desmodontiu sunt fb extrinseci
-cementul demineralizat prezinta benzi din fibrilele de colagen,dispuse mai mult sau mai putin perpendicular pe
suprafata radacinii si care deriva din fb lig periodontal,fb extrinseci fiind produse si incorporate in matricea
cementului sub actiunea cementoblastilor se vor gasi in desmodontiu,de-a lungul suprafetei radiculare,unde
formeaza cementoidul sau precementul,care se va mineraliza impreuna cu fb de colagenfb Sharpey
substanta minerala(cristale de hidroxiapatica)61% si apa 12%
-in imbolnavirile parodontale,cementul expus agresiunii microbiene se poate hipermineraliza
45.Cementul secundar,celular
-situat in apicala a radacinii si la niv furcatiei pluriradicularilor
-grosimea intre 130-200um
-in port mijlocie,poate acoperi cementul acelular depus anterior
-dispunerea diferita a cementului acelular si celular poate fi explicata prin functionalitatea crescuta deasupra si sub
punctul de rotatie hypomochilion al dintelui-deplasari mari,initierea unor mecanisme de protectie, metabolism mai
intens
subst minerale 46%,iar matricea organica contine colagen tip I(90%) si III(5%),glicoP,PTG
-cementocitele-caracteristice cementului secundar,nu se gasesc in desmodontiu,si sunt stationare in lacune ale
cementului,unite prin canalicule fine
-fb de colagen din desmodontiu si fixate in cementul II sunt mai multe decat in cel primar
-fb sharpey sunt mai numeroase si prezinta o mineralizare mai buna,in special periferica,iar axul central e mai slab
mineralizat
46.Spatiul dentoalveolar
-totalitatea structurilor din spatiul dento alv formeaza desmodontiul
-are forma de clepsidra,mai ingust in zona de rotatie a dd-hypomochlion si mai larg cervical si apical,pe Rx apare
ca o zona RT crescuta
-prin pozitia pct hypomochlion,mai aproape de apex(2/3 coronar+1/3 apical),latimea spt dentoalveolar inspre
coronar,va fi mai mare decat spre apical,datorita ef de parghie
-0,35coronar-0,23 apex-0,17 hypomochlion
-dimensiunile depind de:-varsta:mai larg la tineri
-gradul de eruptie:mai ingust la dd neerupti
-gradul de functionare al dd:mai larg la dd cu functie normala,activi
-hiperfunctia prin suprasolicitare mareste spatiu:inflamatia desmodontului si afectiuni sistemice(sclerodemia)
47.Celulele mezenchimale si fibroblastii din desmodontiu
Celulele mezenchimale nedifentiate-potential de transformare in:fibroblasti,cementoblasi si osteoblasti
-au rol in procesele de structurare normala a desmodontiului;in fenomenele regenerative dupa interventii
chirurgicale asupra parodontiului marginal
Fibroblastii-formeaza majoritatea celulara a desmodontiului
-sunt orientati cu axul lung paralel cu fibrele mari
-rol principal in sinteza moleculelor de colagen,care formeaza fibre si fibrile
-actioneaza si in sens invers,prin degradarea fibrilelor de colagen de o colagenaza a carei activitate creste in
inflamatii si scade in adm locala de tetracliclinca
-sintetizeaza matricea de PTG
48.Alte celule din desmodontiu
-osteoblastii-in desmodontiu,inspre osul alveolar,in zonele de osteoformare si osteomodelare alveolara
10

-cementoblastii-spre suprafata cementului si participa in cementogeneza

-osteoclastele+osteoblastii in remodelarea osului
-odontoclastele-celule cu rol in rezorbtia tesuturilor mineralizate
-celulele epiteliale din teaca Herwig ,sn resturile lui Malassez
-celulele de aparare-macofage,mastocite,PMN
49.Fibrele de colagen din desmodontiu:componenta,plexul intermediar,fibrele indiferente
-cele mai multe,formate din fibrile.Numeroase fibrebenzi groase care formeaza ligamentul periodontal
-la dd recent erupti,nr de benzi ce colagen e 50.000/mm2radicular,iar la DP,numarul de benzi e 28.000 la dintii
functionali si 2.000 la cei nefunctionali
-diametrul benzilor e la dd recent erupti:2-3um si se dubleaza la dd maturi,functionali
-la animales-a evidentiat un plex intermediar,rezultat in urma indepartarii capetelor de fb de colagen in zona
mijlocie a traseului lor dintre radacina dd si os alveolar
-la om nu s-a dovedit prezenta lui
-orientarea fb se face intre ocul alveolar si cement, dupa un traseu oblic,dinspre coronar spre apical,dinspre os spre
dinte,traseu ondulat- f bune in preluarea solicitarilor asupra dintilor
-in zona capatului dinspre os,benzile sunt mai distantate decat spre cement
-capetele fb principale inglobate in os si cement si mineralizate=fb Sharpey,dintre care cele incluse in osul alveolar
sunt mai putine si mai distantate pe suprafata decat cele incluse in cement
-fb indiferente au o directie paralela cu suprafata radacinii ,plex mai evident in apicala a radacinii.Pot fi
inglobate partial in cement
50.Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal
1.fb.crestei alveolare-marginea osului alveolar spre cementul radicular
2.fc dentodentare/transeptale-interdentar
3.fb orizontale-in unghi drept de axul longitudinal al dintelui,de la creasta alv-cementul radicular
4.fb.oblice-cele mai numeroase,suportul principal
5.fb apicale-radiar,oblic de la vb radacinii la osul inconjurator
51.Componentele osului alveolar
Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si care serveste la sustinerea si mentinerea dintilor
-os alveolar propriu-zis
-os alveolar sustinator-os medular si corticala externa

52.Osul alveolar propriu-zis, Lamina dura,Os fasciculat

-compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara radacina si serveste drept suport de insertie capatului osos al
fibrelor ligamentlului periodontal
-reprezentat de corticala interna a osului alveolar
-marginea coronara e ondulata si corespunde in primele faze de eruptie JSC a dd.
-la DP se situeaza la 1-1,5mm de jonctiune
-se mai numeste si:
-Lamina dura:radiologic apare sub forma unei benzi lineare de RO crescuta.
-Initial,are o structura de os fasciculat,caracterizat prin prezenta osteocitelor(f.rotunda sau
stelata,situate in lacune)
-trimit prelungiri catre osteocitele din lacunele invecinate prin reteaua de canalicule radiare
-matricea e formata din benzi de fb de colagen,grad variabil de mineralizare.
-hidroxiapatita se depune ulterior prin epitaxie(crestere a cristalelor) cu formarea unor sfere si care
se constituie in noduli din care se dezvolta osul fasciculat
-pe masura ce copilul creste,osul fasciculat e inlocuit partial cu os lamelar
-Lamina cribiforma:prevazuta cu orificii prin care trec PVN din desmodontiu in osul spongios
11

53.Osul lamelar si osul haversian

Osul lamelarrealizat de osteoblasti prinaparitia succesiva de lamele circumferentiale,separate prin straturi de os
de apozitie sau rezidual
-se dispune sub forma unor lamele concentrice,in jurul unui vas central
Osul haversianin 3D,unitatea e reprezentata de osteon,sistem cilindric.
-intre osteoane,osul rezidual=os interstitial
-osteoanele primare=nu au suferit procese de remodelare,sunt recente
-osteoane secundare=apar in urma resorbtiei si formarii de noi osteoane,proces caracteristic remodelarii
osoase prin apozitie si resorbtie
-resorbtia se realizeaza de catre osteoclastele din suprafata ososasa,fenomen stimulat de factorul de
activare a osteoclastelorcitokina
54.Osul medular spongios
-apartine osului alveolar sustinator
-alcatuit din numeroase spatii captusite cu un strat de celule(endosteum)
-spatiile intraosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma unor trabecule,care jaloneaza in apropierea
laminei dura,traseul fb Sharpey
-se gaseste in cantitate mare la tuberozitatea maxilara si in z.m si pm infrecoltare pt autotransplante
maduva osoase are functie hematopoietica si in rap cu varsta e:rosie,bine vasc la tineri; cu fenomene de
degenerescenta grasa la adulti, cenusie, degenerescenta avansata tip fibros la varstnici
-la varstnici,reducerea spatiilor prin condensare ososa,compenseaza atrofia procesului alveolar
55.Corticala externa
-formata din os haversian si poate fi V sau O
-grosimea V e mai redusa la I,C Pm si mai mare pe fata O
-corticala externa e acoperita de periost , un strat fibros care include si osteoblasti,osteoclate si precursorii lor si
sistemul vascular(cativ in fenomenele de regenerare) si sistem nervos bine determinat
56.Conturul crestei marginale a osului alveolar
-variaza in functie de forma radacinii si e paralel cu JSC
-in zonele unde radacina are suprafata neteda,fara denivelari,maginea crestei alveolare are traiect drept.
-in zona convexitati,marginea prezinta un traiect rotunjit spre apical(de scoica)
-unde suprafata radacinii e concava,traiectul e convex,arcuat spre ascendent
57.Dehiscenta si fenestratia
Dehiscenta=lipsa de os,situata marginal,ca o planie deschisa coronar si mai ingusta apical
Fenestratia=defect osos circumscris,situat sub marginea crestei alveolare
58.Cauze desmodontale de resorbtie osoasa alveolasa sau de anchiloza radiculara
Resorbtia osoasa functionala-componenta cea mai activa a influentelor inductive ale desmodontiului o reprezinta
osul alveolar,care se depunde in zonele de tractiune si se remodeleaza prin resorbtie functionala in zonele de
presiune a.i se asigura stabilitatea dd in alveola in eruptie continua,activa si de mezializare fiziologica
Anchiloza radiculara-anchiloza nu se produce din cauza potentialului inalt de regenerare a desmodontiului.In
timpul procedurii de replantare,extractia dd,urmata de indepartarea mecanica a desmodontiului,deshidratarea si
alterarea celulara ,decontaminarea suprafetei radiculare cu antiseptice drastice determina alterari ireversibile ale
parodontiului
-in astfel de cazuri replantarea e urmata frecvent de resorbtii si uneori de anchiloza
59.Plexul vascular periodontal
-in copul mandibulei:artera alveolara inferioara cu a.mentoniera, bucala si faciale
- la maxilar:arterele alveolare superioare,anterioare si posterioare, artera infraorbitala si palatina care,prin
anastomoze, formeaza plexul subalveolar si cel interalveolar
12

-plexul subalveolar e sursa arteriolelor periodontale ascendente sau intraseptale care au traiect arcuat pe langa
apes si ascendent in desmodontiu
-format din anastomoza plexului interalveolar (rr oblice sau transversale care perforeaza lamina cribiforma) si
arteriolele periodontale ascendente
-sect.orizontala-aspect radiar
-sect.verticala-plex longitudinal cu numeroase ramificatii-aspect denticular,mai redus in densitate in portiunea
terminala
-in portiunea coronara a spt.dento-alveolar,plexul se uneste cu reteaua vasculara gingivala a plexului cervicogingival
60.Surse de vascularizare ale gingiei
-plexul periostal
-plexul intraalveolar
-plexul periodontal
61.Particularitati ale vascularizatiei gingivale evidentiate pe sectiune verticala
-versantul extern,spre MGL,prezinta un plex arterial,format din ramuri groase,anastomozate intre ele,din care
pleaca ramuri paralele ,ce patrund in axul papilelor corionului pana in apropierea epiteliului.Aici au traicet
arcuat,usor ondulat,subepitelial
-versantul intern,spre dinte si epiteliu jonctional,prezinta un plex cervico-gingival in continuarea plexului
periodontal
62.Particularitati ale vascularizatiei parodontiului marginal
-existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase,formate din arteriole si venule,capilare,limfatice si nervi
mielinizati,situate intr-o teaca conjunctiva,care strabat axul lung al papilelor gingivale
-arteriolele terminale prezinta o tunica musculara subtire ,iar contactele axoni-mioblaste sunt numeroasereglare
vasomotorie controlata
-la nivelul diviziunii arteriolei in capilare,comportamentul vasomotor~sfincter precapilar,dat. contactului strans
intre celulereglarea circulatiei
-vasele din parodontiu marginal prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase,cu traiect sinuos,aspect de ghem
vascular
-reteaua vasculara a parodontiului marginal e bine reprezentata si asigura o circulatie buna in teritoriul
parodontal,chiar daca are un caracter teminal.Efectele provocate de fumat,frig,stres pot favoriza aparitia unor
leziuni cu caracter ischemic
63.Particularitati ale vaselor limfatice capilare din parodontiul marginal
-de-a lungul traseului parcurs de vase,se gasesc noduli limfatici cu rol in procesele de aparare imuna
-vasele din corion patrund printre ligamentele supraalveolare,se raspandesc in retea pe suprafata cementului si
printre fb lig periodontal,situate alaturi de vasele sangvine
-la nivelul apexuluivase limf din pulpa dentara,care strabatspatiile medulare catre canalul
mandibular/infraorbital
-se deosebesc de capilarele sangvine prin
-lipsa hematiilor din lumen
-endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
-absenta laminei bazale in jurul vaselor
-prezenta unor valve in lumen
-traseu paralel cu vasele sangvine si trece prin gg limfatici inainte de a repatrunde in circuitul sangvin
-drenaj:gg maxilaruluigg cervicali profunzi
Gg mandibuleigg submentonieri,subangulomandibulari,cervicali
64.Inervatia parodontiului marginal
13

-gingia maxilarului-n.alveolari superiori anteriori,mijlocii si posteriori,rr din infraorbital,n.palatin

mare,nn.nazopalatini
-gingia mandibulei-n.bucal,n. mentonier,n.sublingual
-rr terminale ale alv.infinervatie senzitiva,fb nervoase patrund in desmodontiu,dupa ce pierd teaca de mielina se
determina 4 formatiuni
Terminatii nervoase libere-stimulii durerosi
Terminatii nervoase fusiforme,inconjurate de o capsula fibroasa ,localizate in principal la apex- pesiune
Corpusculi Ruffini si Krause in zona apicala
Terminatii nervoase ondulate,spiralate in reg mijlocie-tractiune
65.Osteopenia si osteoporoza
Osteopenia=reducerea masei osoase prin demineralizareafectarea componentei minerale cu pastrarea structurii
organice printr-un dezechilibru intre decalcifiere,predominant si apozitie.E asociata cu reducerea prin
demineralizare a inaltimii marginii crestei alveolare(mai ales la femei,dupa menopauza)
Osteoporoza=afectiune osoasa caracterizata prin fragilitatea masei osoase,redusa prin demineralizare si cresterea
riscului de fractura,e legata de densitatea minerala a osului dar si de trama organica trabeculara
66.Enumerati factorii si indicatorii de risc variabili si invariabili
Factorii invariabili
Factorii variabili
-sexul feminin
-menopauza precoce
-varsta avansata
-menopauza posthisterectomie/ovarectomie
-constitutia scheletului
-dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
-ereditatea
-sedentarismul
-fumatul
-abuzul de alcool si cafea
-alimentatia bogata in proteine,sare si fosfati

14

67.Metode de apreciere a gradului de osteoporoza si resorbtii osoase in boala parodontala

-absortiometria fotonica
-absortiometria energiei razelor X
-radiografia sustractiva digitala pt osteoporoza
-masurarea inaltimii crestei alveolare(RX)
-sangerarea papilara si gingivala
-pierderea jonctiunii gingivo-dentare
-adancimea pungilor parodontale
-mobilitatea clinica si instrumentala
-pierderea dd,edentatia in forme clinice variate
68.Regenerarea si reparatia
Regenerarea=proces de refacere,reproducere in intregime sau in parte a unui organ sau tesut ,cu restaurarea
functiilor initiale.E o restaurare structurala comparabila cu starea initiala
Reparatia=vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o restaurare ad inegrum
completa,morfologica si functionala.Este o repunere in stare de functionae a structurilor recuperate
terapeutic
69.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal
-glicoproteinele cu rol in procesele de vindecare si cicatrizare,fibronectina,tenascina,trombospondinele
-celulele mezenchimale tinere nediferentiate,cu proprietati de multiplicare si metamorfozare intre noi tipuri de
celule
-fibrele de oxytalan,acidorezistente
70.Regenerarea tisulara ghidata si regenerarea osoasa ghidata
RTG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste restaurarea structurilor moi si mineralizate ale
parodontiului marginal,distruse prin osteoliza bacteriana
ROG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste inaltarea crestei osoase edentate
71.Proteine de morfogeneza osoasa DEM
-sunt obtinute din muguri dentari recoltati de la porcine ca derivati ai matricei smaltului
-au proprietati deregenerare tisulara indusa
-au rol in procesele regenerative ale sist, gingivo-parodontal,mai ales in dehiscenta osului alveolar si in
resorbtiile osoase angulare
efect angiogenic,vasculoformator
72.Alti factori cu rol restaurativ,regenerativ al structurilor parodontiului marginal
-angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara-initiaza vasculogeneza si proliferarea cel endoteliale
in tesutul traumatizat/ischemic
-factorul de crestere placentar-contribuie la revascularea tesuturilor ischemice
-factorul de crestere insulin-like si trombocitari
-transplantul osos medular autolog
-hidroxiapatita
73.Mecanisme de actiune ale tetraciclinei in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului
marginal
-are proprietati benefice in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal:
1.cresterea atasarii fibroblastilor din corionul gingival si din desmodontiul de componenta
fibrilara,colagenicaformarea crescuta a fibronectinei in prezenta tetraciclinei.Fibronectina inhiba inmultirea
celulelor epiteliale si tendinta acestora de a patrunde in spatiul patologic al pungii parodontale
2.activitate intensa anticolagenolitica
3.inhibarea hormonului paratiroidian actiunea protectoare fata de resorbtia osului

4.actiune antiinflamatoare de lunga durata

5.actiune antimicrobiana asupra principalilor germeni patogeni parodontali
74.Functiile cementului radicular
1.Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal.se realizeaza conditii pt solicitarile aspupra dinteluidin
Pin tractiuni asupra cementului
2.Cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi;mareste suprafata radiculara si
imbunatateste conditiile de implantare
3.Depunerea continua de cement e esentiala pentru mezializarea fiziologica si pt eruptia dintelui,fiindca permite
rearanjarea orientarii si dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal
75.Functia de structurare si restaurare tisulara a desmodontiului si ligamentului periodontal
-desmodontiul+lig. periodontal se dezvolta din tesutul mezenchimal al folicului dentar
-ligamentul periodontal si complexul desmodontal se afla intr-un continuu si constant proces de modelare si
restructurare functionala.
-celulele si fb sunt treptat inlocuite cu altele noi,printr-o activitate mitotica inalta,in special a fibroblastilor si
celulelor endoteliale
- fibroblastii se pot dezvolta spre osteoblasti si cementoblasti
-fibroblastii au o intensa activitate in zona desmodontala ,in contact cu osul alveolar,in mijlocul desmodontiului
si mai redusa spre cement
-pe langa fct. colageno-formatoare,fibroblastii au si fct colageno-litica si fagocitara; se ataseaza de fibra de
colagen prin fibronectina si au capacitatea migratorie de-a lungul fibrelor
-prin intreaga organizare,desmodontiul se comporta ca o membrana periostala pentru cement si os
76.Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare de catre desmodontiu si ligamentul periodontal
1.rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
2.transmiterea fortelor ocluzale catre oslul alveolar
3.protectia fomatiunilor vasculo-nervoase
4.mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare
77.Teoria sistemului vasco-elastica
Fortele de impact imping lichidul extracelular din desmodontiu in spatiile osului medular prin orificiile laminei
dura.Dupa depletitia fluidului intracelular,fibrele ligamentului periodontal se intind si produc o compresie a
vaselor din care,mai ale la arteriolele stenozate,se extravazeaza un ultrafiltrat sangvin care reface volumul
lichidului intercelular
78.Teoria tensiunii ligamentare
In cursul solicitarilor prin impact,fibrele de colagen se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma de
tractiune asupra osului alveolar,care sufera o deformare elastica tranzitorie,care,daca nu e excesiva,e
neutralizata de osul bazal al maxilarului si mandibulei
79.Teoria tixotropica
Desmodontiul ,plus fibrele ligamentului periodontal,are comportamentul unui sistem sau gel tixotropic si
explica reactia fata de solicitari prin modificaii de vascozitate ale acestuia.Reologia=deformarea lenta a
corpurilor solide sub influenta solicitarilor
Tixotropia=lichefierea reversibila a unui gel,sub influenta actiunilor mecanice sau proprietatea unui gel de a se
fluidifica cand e supus la o vibratie,agitatie mecanica si de a redeveni semisolid,dupa indepartarea cauzei
mecanice
80.Fiziologia osului alveolar
Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si prezinta fenomene de remaniere si restructurare in tot cursul
evolutiei odontogenetice
-os alveolar propriu-zis si os alveolar sustinator

-existenta lui e strans legata de prezenta dd pe arcada; cand acestia dispar,tot sistemul parodontal
marginal sufera importante procese de regresiune
1.in copilarie si la adolescenti predomina fenomenele formatorii de apozitie si structura functionala
2.la tineri si adulti-fenomene de restructurare,remaniere printr-un proces echilibrat intre apozitie si resorbtie in
raport cu relatiile interdentare,ocluzale
3.varstnici-fenomene de involutie,reducere in V
-inflamatia bacteriana,manifesta sau oculta interfereaza cu evolutia normala,odontogenetica a osului
alveolar si determina fenomene distructive,ireversibile ,in absenta tratamentului
-remanierea se realizeaza prin resorbtie si apozitie osoasa:
1.producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2.mineralizarea matricii
-formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere
81.Implantarea dentara
1.Fixarea ligamentelor periodontale
2.Preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui si transformarea in actiuni dispersate,echilibrat,in osul
alveolar si transmise osului sustinator prin trabecule osoase
3.Asigurarea unui suport integru de-a lungul radacinii dentarebrat de parghie intraalveolar ,2/3 din lungimea
totala a dintelui
depinde de:
-lungimea radacinilor
-nr radacinilor si gradul de divergenta al acestora
-suprafata radacinilor
-forma si volumul radacinilor:drepte,arcuate,filiforme,voluminoase in portiunea terminala
-prelungiri din corpul oaselor amxilare care intaresc osul alveolar:liniile oblice mandibulare,creasta
zigomaticoalveolara si extremitatea frontala a apofizei palatine
-varsta,starea constitutionala si de sanatate
82.Factorii care controleaza resorbtia osoasa
- IL 1, IL 6 (interleukina)
-limfotocine
-factorul de necroza a tumorilor(TGF-)
--interferonul
83.Factorii de protectie al osului alveolar
-factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite
-f.c. asociati cu heparina
-f.c. insulin-like
-factorul de transformare(TGF-) a cresterii
-proteinele de morfogeneza osoasa
84.Fiziologia ligamentului supraalveolar
1.Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
2.Intareste structura corionului gg ,confera marginii gingivale libere consistenta si rezistentafata de impactul
alimentar exercitat in conditii fiziologice
3.Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere si
in santul gingival
4.Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dd prin fibre dento-dentae sau
transseptale,in conditiile unor arcade integre,fara brese de edentatie,chiar in lipsa punctelor de contact,in
incongruentele dento-alveolare cu spatiere
5.Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana,extinderea inflamatei si a
proliferarii epiteliului jonct. si sulcular in desmodontiu

85.Rolurile functionale ale atritiei

1.Atritia suprafetelor ocluzale ale DP reduce relieful ocluzal accidentat,conditie a retentiei PB si resturilor
alimentare si riscul de producere a cariilor ocluzale.Se previne situatia prin care,la persoanele cu carii
ocluzale,masticatia e deviata in alte zone mai putin afectate,in detrimentul procesului de autocuratire
2.Atritia ocluzala reduce din bratul de parghie extraalveolar reprezentat de coroana clinica a dintelui,care are
tendinta de alungire si de suprasolicitare a parodontiului profund,in timpul eruptiei
3.Atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene;se reduc astfel rezultantele oblice si
orizontale ale fortelor axiale si paraaxiale nocive
4.Atritia suprafetelor aproximale transforma contactul interdenta dintr-o zona redusa initial,intr-o zona
extinsa,ceea ce imbunatateste deflectia alimentelor in mod progresiv,catre zonele periferice ale versantiilor
gg.Asigura o protectie mai buna a papilei interdentare si o stimulare a dinamicii vasculare din corion.

86.Rolurile functionale ale contactului interdentar

1.Transmiterea echilibrata a fortelor din cursul masticatiei,din zonele active la restul dd,al caror parodontiu
marginal va primi stimuli functionali
2.Protejeaza papila gingivala de impactul direct,traumatic al alimentelor
3.Directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali si alveolari,ceea ce contribuie la stimularea dinamicii
vasculare din corion

87.Mezializarea fiziologica si mobilitatea dentara fiziologica

-procesul de migrare a dintilor in directie meziala,catre planul mediosagital.Se presupune ca e datorata
succesiunii de eruptie a dintilor dinspre mezial spre distal,ultimii dinti exercitand presiuni dinspre D catre dintii
erupti anterior/ca urmare a unor rezultante de forta din timpul masticatiei
-prin mezializarea fiziologica,in directia de deplasare a dd,se produce resorbtie osoasa,iar in directie opusa
apozitie,de os lamelar,bogat in fb.Sharpey
-are rol in contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate si in prevenirea formarii spatiilor
retentive sub zonele de contact interdentar
Mobilitatea dentara fiziologica:-0,15 la mono si 0,10 pluri
-valorile variaza de la o persoana la alta,mai mari dupa un efort de masticatie,seara fata de dimineata,in
cursul sarcinii,ciclului menstrual
-rezultatul a 2 faze:
desmodontala-pe seama compresiunii elementelor din spatiu dento-alv=mobilitatea fiziologica I
alveolara-deformarea elastica a peretelui osos alveolar= mobilitatea fiziologica II
-se percepe doar cu ajutorul mobilometriei instrumentale de precizie