Proiect Management Integrat in Constructii

Universitatea Tehnica
de Constructii Bucuresti
Scoala Doctorala
Management integrat in constructii

Plan de afaceri privind infintarea unui societatii care sa fie un
organism Dozimetric Acreditat de catre Comisia Nationala
pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) pentru
activitatea de monitorizare dozimetrica
Indrumator
prof. Dr. Ing. Popovici Adrian
Ianuarie 2014
Doctorand
ing. Grozea Gabriel Liviu
Plan de afaceri privind infintarea unui societatii care sa fie un organism Dozimetric
Acreditat de ctre Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare (CNCAN)
pentru activitatea de monitorizare dozimetric
CUPRINS
1
SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI ...................................................................................... 3

1.1
1.2
PROCESUL LEGISLATIV...................................................................................................... 5
2.1
2.2
PIATA PRODUSULUI ................................................................................................................................. 17

Evaluarea pietei .......................................................................................................................................... 17
ESTIMARI PENTRU VANZARE ................................................................................................................. 18
VOLUM IN TIMP ......................................................................................................................................... 18
PROMOVAREA .......................................................................................................................................... 18
DOMENIUL ECONOMIC AL FIRMEI ................................................................................... 19

6.1
7
8
STRUCTURA, ORGANIGRAMA ................................................................................................................ 17

FUNCTIONALITATEA, RESPONSABILII DE COMPARTIMENTE ............................................................ 17
PIATA MARKETINGUL PENTRU FIRMA ......................................................................... 17

5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
PRODUSUL .................................................................................................................................................. 6
DESCRIEREA TEHNOLOGIEI ..................................................................................................................... 6
RESURSELE UMANE SI MATERIALE ...................................................................................................... 11
PRODUCTIVITATE, PRODUCTIA ............................................................................................................. 14
CONDUCEREA FIRMEI ...................................................................................................... 17

4.1
4.2
LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE........................................................................................ 5

LEGISLATIE PSI SI SSM ............................................................................................................................. 5
PRODUCTIA FIRMEI............................................................................................................. 6
3.1
3.2
3.3
3.4
DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI ................................................................................................ 3

DESCRIEREA AFACERII ............................................................................................................................. 3
BUGETUL INITIAL DE INFINTARE SI DE FUNCTIONARE IN PRIMUL AN ............................................ 19
Concluzii .............................................................................................................................. 26
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 28
LISTA FIGURILOR
Figura. 3.2.1 Dozimetru fotografic ................................................................................................ 7
Figura. 3.2.2 Detectorul din florura .............................................................................................. 7
Figura. 3.2.3 Dozimetre tip bratara .............................................................................................. 8
Figura. 3.2.4 Dozimetru termoluminescent de albedo ................................................................. 9
Figura. 3.2.5 Cititor Harshaw 4500 .............................................................................................. 9
Figura. 3.2.6 Diferente intre cataracta si ochi sanatos ................................................................. 9
Figura. 3.3.1 Evaluare costuri lunare transport dozimetre ......................................................... 12
Figura. 3.4.1 Schema logica a operatiunilor efectuate in cadrul societatii ................................. 14
Figura. 3.4.2. Schema logica a fluxului tehnologic ..................................................................... 15
Figura. 3.4.3 Fluxul tehnologic realizat cu ajutorul unui operator si a unui singur
densiometru optic DENSIX ........................................................................................................ 16
Figura. 3.4.4 Optimizarea productiei cu ajutorul a mai multor densitometre optice DENSIX
(4 densiometre per operator) ..................................................................................................... 16
Figura. 4.1.1 Organigrama societatii .......................................................................................... 17
Figura. 6.1.1 Evaluarea chiriei apartament inchiriat vs. spatiu birouri ..................................... 21
Figura. 6.1.2 Cheltuieli infintare intreprindere ............................................................................ 23
Figura. 6.1.3 Cheltuieli lunare de functionare intreprindere ....................................................... 23
Figura. 6.1.4 Comparatie cheltuieli initiale si cheltuieli lunare .................................................... 24
Figura. 6.1.5 Flow Chart intreprindere - cheltuieli ...................................................................... 25
Figura. 6.1.1 Calculul timpului de amortizare evaluare initiala si situatia reducerilor de
costuri ........................................................................................................................................ 27
MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Data: 09.01.2014
Pagina: 2 din 28
1 SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI

Prezentul plan de afaceri este intocmit de catre Grozea Gabriel Liviu si are ca scop principal,
evaluarea pietei, a solutilor de marketing si stabilirea capitalului necesar atat pentru deschiderea cat si
pentru desfasurarea activitatiilor intr-o intreprindere care se doreste a fi un organism Dozimetric Acreditat de
catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) pentru activitatea de monitorizare
dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante.
Aria de activitate a societatii este cea nucleara. Activitatea desfasurata de noi consta in evaluarea
dozelor primite de persoane care desfasoara activitati in camp de radiatii conform directivele europene si
normele nationale de securitate radiologica. Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus
profesional la radiatii ionizante reprezinta procesul prin care sunt evaluate si interpretate dozele de radiatii
primite de persoanele care desfasoara activitati in domeniul nuclear.
Serviciile prestate de firma noastra sunt:
Monitorizare dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante.

Comercializare aparatura dozimetrica electronica, echipamente de radioprotectie individuala, filme
radiologice, reactivi, consumabile
Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care desfasoara activitati
la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri
Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina
nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara etc.
1.1
DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI
Societate comerciala din punct de vedere a formei este Societate cu raspundere limitata SRL
Denumirea firmei: SC MONiDOZ SRL
Are ca principal obiect de activitate: Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la
radiatii ionizante
Capital social: 1000 Ron
Sediul social: Tabelul. 1.1 Activitati conform CAEN si UNESCO
Domeniul de specialitate
Conform clasificarii UNESCO:
Conform clasificarii CAEN:
Activitate principala:
2207
7487 Alte activitati de servicii prestate in principal
intreprinderilor
Activitati secundare:
7310 Cercetare dezvoltare in stiinte fizice si naturale
7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
7430 Activitati de testari si analize tehnice
1.2
DESCRIEREA AFACERII
In activitatea desfasurata firma noastra doreste sa indeplineasca obligativitatea impusa de directivele

europene si normele nationale de securitate radiologica referitor la evaluarea lunara a dozelor primite de
persoanele care desfasoara activitati in camp de radiatii.
Masuratorile efectuate pentru evaluarea dozelor datorate expunerii la radiatii sunt descrise prin
termenul general de monitorizare. Desi masuratorile de doza sunt o parte extrem de importanta a oricarui
program de protectie radiologica, monitorizarea reprezinta mai mult decat efectuarea unor masuratori,
deoarece implica interpretare si evaluare si de asemenea demonstreaza ca masurile de radioprotectie sunt
adecvate si implementate.
Data: 09.01.2014
Pagina: 3 din 28
Programul de monitorizare dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii
ionizante furnizeaza informatii care conduc la optimizarea protectiei radiologice la radiatii, certifica faptul ca
nu sunt depasite limitele de doza impuse prin legislatie si semnaleaza catre organismele competente in
domeniul nuclear orice depasiri ale acestora.
Persoanele expuse profesional se clasifica in doua categorii:
- Categoria A - cuprinde acele persoane pentru care exista o probabilitate semnificativa de a primi o
doza efectiva mai mare decat trei zecimi din doza maxim admisa anual (20mSv)
- Categoria B cuprinde celelalte persoane expuse profesional. Monitorizarea dozimetrica individuala
a persoanelor expuse profesional de categorie B are ca obiect demonstrarea incadrarii corecte a lucratorilor
in aceasta categorie, urmand ca apoi sa nu mai fie necesara.
Pentru fiecare persoana expusa profesional de categoria A, doza de radiatii se determina lunar. Pentru
evaluarea dozelor efective inregistrate lunar de persoanele expuse profesional la radiatii ionizante se
folosesc dozimetre fotografice sau dozimetre termoluminescente.
Printre persoanele carora este necesar sa li se monitorizeze lunar dozele absorbite, efective si
echivalente se numara: persoanele care desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul
de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru
persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala,
ortopedie, medicina veterinara

Data: 09.01.2014
Pagina: 4 din 28
2 PROCESUL LEGISLATIV
2.1
LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE
2.2
Legea 31/1990 privind societatile comerciale

Normele fundamentale de securitate radiologica dorivind acreditarea serviciilor de supraveghere
dozimetrice,
NSR-02 - CNCAN norme de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor
externi
NSR-03 norme de securitate radiologica - proceduri de autorizare
NSR-04 norme privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante
NSR-07 normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea
expertilor acreditati in protectie radiologica
NSR-11 norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie
interventionala
Legea 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul
activitatilor nucleare
Ordinul 888/2006 al ministrului sanatatii publice privind revizuirea reglementarilor referitoare la
examinarile radiologice de masa
LEGISLATIE PSI SI SSM
L319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

HG 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a L319/2006
HG 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a L319/ 2006
HG 1169 - modificare HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
HG 1242/1211 completarea si modificarea Normelor metodologice L319/2006
HG 1091/2006 cerinte privind locul de munca
HG 1146 cerinte privind echipamentul de munca
HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
HG 1048/2006 cerinte utilizare echipament individual de protectie (EIP)
Codul Muncii
HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul
de munca
Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta din 2007
Norma generala de aparare impotriva incendiilor din 2007
Ordin nr. 1184 din 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de
evacuare in situatii de urgenta
SR EN 17025:2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari

Data: 09.01.2014
Pagina: 5 din 28
3 PRODUCTIA FIRMEI
3.1
PRODUSUL
Scopul prezentei lucrari consta in identificarea locurilor de amplasare ale platformelor, balustradelor,
punctelor fixe, solicitate prin lista (vezi cap.1), adica precizarea unitatii, a cladirii, cotei si camerei sau axelor.
Aceasta se realizeaza atat prin consultarea datelor din proiect cat si in urma vizitelor la fata locului si
efectuarea de poze.
In urma inspectiilor se va analiza situatia din teren si se vor propune solutii de principiu pentru
elementele metalice solicitate in cadrul prezentului raport.
3.2
DESCRIEREA TEHNOLOGIEI
3.2.1
Marimile dozimetrice si marimile operationale
Marimile dozimetrice si marimile operationale utilizate in protectia radiologica sunt:
Doza absorbita - principalul parametru de evaluare cantitativa folosit in studiul transformarilor

chimice produse de radiatiile ionizante. Doza absorbita reprezinta energia cedata de radiatia ionizanta in
unitatea de masa a substantei prin care aceasta trece. Unitatea de masura in S.I. este J/kg, care se numeste
grey (Gy).
Doza efectiva reprezinta suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea externa si
interna, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Pentru ponderarea dozei echivalente intr-un tesut
sau organ sunt introdusi factori de ponderare tisulara wT . Unitatea de masura in S.I. pentru doza efectiva
este Sv (sievert).
Doza echivalenta reprezinta doza absorbita in tesut inmultita cu un factor de ponderare pentru
radiatie, care caracterizeaza modul in care energia este distribuita in tesut. Factorul de ponderare pentru
radiatie este o marime adimensionala, de aceea unitatea de masura in S.I. pentru doza echivalenta este tot
J/kg, dar are denumirea de sievert (Sv).
Doza efectiva si doza echivalenta nu pot fi determinate direct, de aceea este necesara utilizarea
unor marimi operationale care sa estimeze convenabil valorile acestor marimi.
In acest scop, ICRU (International Commission on Radiation Units & Measurements a definit marimile
operationale, care furnizeaza aproximatii rezonabile pentru doza efectiva si pentru doza echivalenta in piele.
Marimea operationala folosita in monitorizarea individuala pentru estimarea dozei efective
datorate expunerii externe este echivalentul de doza individual penetrant Hp(10), care reprezinta
echivalentul de doza in tesuturile moi, la o adancime de 10 mm, sub un punct specificat pe corp.
3.2.2
Dozimetrie la nivelul intregului organism. Dozimetrul fotografic
Dozimetrul fotografic este utilizat pentru determinarea dozelor de radiatii X si gamma. Filmul dozimetric
si caseta fotodozimetrica alcatuiesc un dozimetru ce masoara echivalentul de doza in tesuturile moi, la o
adancime de 10 mm. Dozimetrul fotografic se poarta la piept, pentru o perioada de o luna calendaristica.
Filmul dozimetric este compus din doua pelicule de sensibilitati diferite, impachetate in hartie neagra
pentru a fi protejate de expunerea la lumina ambientala si ambalate intr-o coperta de plastic. Caseta
dozimetrica contine filtre metalice de absorbtie din materiale diferite (Al, Cu, Pb) si de grosimi diferite.

Data: 09.01.2014
Pagina: 6 din 28
Figura. 3.2.1 Dozimetru fotografic

Cu ajutorul dozimetrului fotografic sunt evaluate dozele externe datorate fotonilor cu energia
cuprinsa in intervalul 35 1400 keV. Acest tip de dozimetru integreaza doza inregistrata si prezinta informatii
cu privire la energia medie de iradiere. Raspunsul dozimetrului fotografic ca urmare a expunerii la radiatii
este dat de gradul de innegrire al peliculei developate.
Folosirea filmul dozimetric prezinta o serie de avantaje, printre care enumeram:
- informatii de interes privind expunerea (expunere unica, unghiul de iradiere, energia medie, posibila
contaminare a filmului)
- acuratete buna a rezultatelor
- pret redus
3.2.3
Dozimetrie la extremitati
Monitorizarea dozimetrica individuala la extremitati reprezinta procesul de evaluare a dozelor primite la

maini, pentru certificarea faptului ca nu sunt depasite limitele de doza impuse legislativ si pentru semnalarea
depasirilor de doza catre organismele competente in domeniul nuclear.
Limita maxima anuala pentru dozele la extremitati este stabilita prin Normele Fundamentale de
Securitate Radiologica si are valoarea de500 mSv pe an.
Dozimetrul termoluminescent masoara echivalentul de doza superficial Hp (0,07), la o adancime in
tesut de 0,07 mm, pentru radiatii slab penetrante. Acest tip de serviciu se adreseaza persoanelor expuse
profesional din domeniile: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara
etc.
Dozimetrele sunt purtate pe degete, la ambele maini, fie pe un inel de plastic, fie intr-un deget
special de manusa, pentru o perioada de o luna.
Figura. 3.2.2 Detectorul din florura
Detectorul din fluorura de litiu este fixat intre doua

folii de PTFE (teflon). Acest detector este unic
identificat cu un cod de bare. Cristalul
termoluminescent este sigilat intr-o invelitoare din
plastic ce asigura filtrarea necesara pentru
evaluarea Hp(0,07).
Detectorii stocheaza energie sub actiunea radiatiilor ionizante. Prin incalzire, aceasta energie este
eliberata sub forma de lumina. Cantitatea de lumina eliberata constituie o masura a dozei inregistrate.
ORAMED nu recomanda dozimetrele tip bratara datorita unei subestimari a dozei cu un factor de
aprox. 20. Se recomanda folosirea inelului la baza degetului aratator al mainii non-dominante
Data: 09.01.2014
Pagina: 7 din 28
Figura. 3.2.3 Dozimetre tip bratara
3.2.4
Dozimetrie la neutroni
Dozimetria la neutroni reprezinta procesul de evaluare a dozelor datorate componentei de neutroni a

unui camp mixt gamma-neutroni. Dozimetrul termoluminescent pentru campuri mixte gamma neutroni este
un dozimetru tip albedo, cu ajutorul caruia se masoara echivalentul de doza individual la o adancime in tesut
de 10 mm, Hp(10). Dozimetrele sunt purtate la centura, pentru o perioada de o luna.
Acest tip de serviciu se adreseaza persoanelor expuse profesional din domeniul industrial, unde se
utilizeaza surse de neutroni.
3.2.5
Componentele dozei de neutroni intr-un organism biologic
Problematica determinarii dozelor primite de un organism biologic este cu mult mai complicata in cazul
iradierii cu neutroni comparativ cu iradierea la fotoni. La iradierea cu flux extern de neutroni, doza se
distribuie neuniform in interiorul organismului biologic. Distributia de doza depinde de energia neutronilor, de
dimensiunile geometrice ale obiectului si de distributia elementelor in tesutul viu. Doza datorata neutronilor
reprezinta suma componentelor de doza determinate de protonii de recul Dp, de nucleele grele de recul
Dnucl., de particulele ionizate aparute in reactiile nucleare Dreact. si de cuantele aparute la captura
neutronilor, D:
DT=Dp+Dnucl+Dreact.+DY
3.2.6
Dozimetrul termoluminescent de albedo
Pentru evaluarea dozei de neutroni in camp mixt de radiatii gamma-neutroni sunt utilizati detectori
termoluminescenti de tip albedo. Dozimetria de albedo se bazeaza pe detectia neutronilor de
energie joasa care sunt imprastiati de corpul persoanei ce se afla intr-un camp de neutroni de diverse
energii.
3.2.7
Principiul dozimetrului de albedo
Detectorii termoluminescenti de albedo contin patru cristale termoluminescente de fluorura de litiu (LiF)
6
7
doua continand izotopul Li, sensibil la neutroni si fotoni si alte doua continand izotopul Li, sensibil doar la
fotoni. Aceste patru cristale de LiF sunt introduse intr-o caseta dozimetrica. Caseta contine un filtru de
6
7
cadmiu care acopera cate un element din izotopul Li si un element din izotopul Li. Rolul filtrului de cadmiu
este acela de a absorbi neutronii termici proveniti direct de la sursa de radiatii, sub filtru inregistrandu-se
neutronii retroimprastiati din corpul persoanei (neutronii de albedo).
Data: 09.01.2014
Pagina: 8 din 28
Corpul persoanei expuse profesional actioneaza ca moderator pentru neutronii incidenti de diverse
energii. Neutronii incidenti sunt termalizati in corpul uman si vor parasi organismul fiind detectati de
dozimetrul de albedo. Diferentierea intre neutronii termici incidenti si neutronii de albedo se face cu ajutorul a
6
doua elemente de LiF:Mg,Ti, unul plasat sub un filtru de cadmiu (care elimina neutronii termici incidenti) iar
celalalt care inregistreaza contributiile neutronilor termici incidenti si neutronilor de albedo.
Sistemul dozimetric pentru determinarea dozei datorate componentei de neutroni a campului mixt
gamma-neutroni este alcatuit din dozimetrul termoluminescent de albedo si cititorul Harshaw 4500, fiind
prezentat mai jos:
Figura. 3.2.4 Dozimetru termoluminescent de

albedo
3.2.8
Figura. 3.2.5 Cititor Harshaw 4500
Dozimetrie la cristalin stadiul actual
Evaluarea dozei la cristalin implica determinarea marimii operationale Hp(3), care reprezinta echivalentul
de doza la o adancime de 3 mm, pentru cristalin. La ora actuala acest subiect este de un interes crescut,
deoarece studiile epidemiologice efectuate au aratat cresterea incidentei cazurilor de cataracta pentru
persoanele expuse profesional.
Cataracta reprezinta opacifierea cristalinului si apare in mod natural odata cu inaintarea in varsta,
ducand la scaderea progresiva a vederii sau poate aparea ca urmare a unor conditii metabolice specifice
(precum diabetul). Opacifierea cristalinului poate fi de asemenea indusa de expunerea la radiatii.
Figura. 3.2.6 Diferente intre cataracta si ochi sanatos
3.2.9
Metode folosite in laborator pentru evaluarea dozelor de radiatii.
In procesul de monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii

ionizante, se folosesc urmatoarele metode:
Metoda fotografica - Filmul fotografic a fost folosit ca detector de radiatii inca de la sfarsitul
secolului XIX. Descoperirea radiatiilor X de catre Roentgen (1895) si a radioactivitatii de catre Becquerel
Data: 09.01.2014
Pagina: 9 din 28
(1896) sunt strans legate de detectarea radiatiilor cu ajutorul filmului fotografic. Dar intre folosirea filmului
fotografic pentru a obtine o imagine a distributiei fluentei in camp de radiatii si folosirea acestuia ca detector
de radiatii exista o diferenta importanta. Cerintele dozimetriei sunt legate de o serie de aspecte cantitative si
calitative care au necesitat un insemnat efort de cercetare. Astazi dozimetria fotografica este o metoda de uz
curent, utilizata cu precadere in dozimetria individuala.
Metoda termoluminescenta - Sub actiunea radiatiei ionizante au loc ionizari si excitari ale atomilor si
moleculelor. Ca urmare, in structura materialului vor aparea defecte, care reprezinta abateri de la
regularitatea ideala a structurii cristaline. Defectele punctuale exista in orice solid real, dar prin iradiere
numarul lor creste, ceea ce conduce la modificarea proprietatilor materialului iradiat. Datorita defectelor
punctuale din structura cristalina, in interiorul benzii interzise apar nivele de energie noi, numite capcane,
care pot fi ocupate de un purtator mobil de sarcina. Campul coulombian al defectelor atrage si captureaza in
aceste capcane electroni sau goluri, provenind din benzile de conductie sau din benzile de valenta,
formand centre active care joaca un rol determinant in modificarea proprietatilor materialelor.
Fenomenul de termoluminescenta consta in popularea, prin iradiere cu radiatii ionizante a unor centre
active si depopularea lor ulterioara,prin incalzire, ocazie cu care energia acumulata in cristal este eliberata
sub forma de radiatii luminoase.
3.2.10 Bazele teoretice ale fenomenul de termoluminescenta

Fenomenul de termoluminescenta consta in popularea, prin iradiere cu radiatii ionizante a unor centre
active si depopularea lor ulterioara, prin incalzire, ocazie cu care energia acumulata in cristal este eliberata
sub forma de radiatii luminoase. Energia de activare este deci energia radiatiilor ionizante, iar cea de
stimulare este energia termica. Centrele active sunt stabile la temperatura mediului ambiant si se conserva
pana la incalzirea materialului. Prin incalzire, materialul iradiat in prealabil, emite doua feluri de radiatii
luminoase: cele de spectru termic, functie de temperatura, in cadrul procesului de incandescenta si cele
datorate luminescentei, de energii superioare.
3.2.11 Emisia de termoluminescenta. Cinetica fenomenului de termoluminescenta

In urma iradierii, capcanele de electroni si goluri se populeaza datorita purtatorilor de sarcina mobili
eliberati prin ionizare. In etapa de incalzire, depopularea capcanelor se poate produce prin doua mecanisme,
depinzand de stabilitatea centrelor active formate: fie capcana de electroni se depopuleaza si fotonul TL este
emis de catre centrul V, fie capcana de goluri se depopuleaza si fotonul este emis catre centrul F. In
realitate, fenomenele sunt mult mai complexe si cercetarile sunt inca in curs.
Daca este energia capcanei de electroni, masurata ca adancime fata de banda de conductie atunci
cu cat capcana este mai adanca cu atat ea se va depopula la o temperatura mai ridicata. Daca temperatura
creste constant in timp, capcanele se vor depopula succesiv, incepand cu cele putin adanci si apoi treptat cu
cele din ce in ce mai adanci. Fluxul luminos emis in functie de temperatura prezenta o serie de maxime
succesive corespunzand depopularii capcanelor de adancimi crescande. Aceasta curba a fluxului luminos
trasata in functie de timp sau de temperatura se numeste curba de stralucire sau curba de
termoluminescenta.
3.2.12 Clasificarea tipurilor de expunere la radiatii

Expunerea profesionala
Expunerea profesionala la radiatii ionizante face referire la expunerile care apar datorita desfasurarii
de activitati profesionale in camp de radiatii. In aceasta categorie se incadreaza personalul medical care
desfasoara activitati in unitati de radiodiagnostic, radiologie interventionala, radioterapie, medicina nucleara,
oncologie etc., inginerii si operatorii care efectueaza lucrari de control nedistructiv la conducte, cazane, tevi
etc., lucratorii din mineritul uranifer si din procesarea combustibilului nuclear, lucratorii din domeniul
securitate si inspectie, echipajul de zbor si personalul insotitor din aviatia civila, cadrele didactice si
cercetatorii din universitati si centre de cercetare nucleara etc. Pentru fiecare persoana expusa profesional,
doza de radiatii se determina lunar.
Data: 09.01.2014
Pagina: 10 din 28
Expunerea medicala
Expunerea medicala este limitata la expunerile suportate de indivizi ca parte a propriului tratament
sau diagnostic si la expunerile primite de bunavoie si in cunostinta de cauza, a indivizilor care ajuta la
sustinerea si alinarea pacientilor supusi tratamentului sau diagnosticarii. De asemenea, in aceasta categorie
se incadreaza si expunerile suportate de voluntari ca parte a unui program de cercetari biomedicale.
Legislatia recent adoptata pune accent pe cunoasterea dozelor primite de pacienti in urma
examinarii si tratamentelor medicale. Dozele inregistrate in cadrul expunerilor medicale sunt evaluate cu
ajutorul unor dispozitive de masurare a produsului doza-arie (DAP-metre).
Expunerea populatiei
Expunerea populatiei face referire la toate celelalte expuneri, altele decat expunerea profesionala si
expunerea medicala. Cea mai mare componenta a expunerii populatiei este cea datorata surselor naturale
de radiatii, dar cu toate acestea, o atentie deosebita este acordata expunerii la sursele artificiale.
3.2.13 Limitele de doza in expunerea profesionala la radiatii ionizante

Limitele si nivelele de referinta sunt doua notiuni diferite in radioprotectie. O limita este valoarea unei
marimi care nu trebuie sa fie depasita. Un nivel de referinta este valoarea unei marimi care urmeaza sa
determine o serie de masuri speciale.
Limita de doza efectiva pentru persoanele expuse profesional la radiatii este de 20 mSv pe an. In
conditiile respectarii acestei limite de doza la nivelul intregului organism, mai sunt precizate urmatoarele
limite:
150 mSv pe an pentru cristalin - valoarea urmeaza a fi revizuita
500 mSv pe an pentru extremitatile mainilor si picioarelor
500 mSv pe an pentru piele.

Nivelele de referinta utilizate in radioprotectie sunt urmatoarele:
- nivelul de inregistrare: nivelul definit de autoritatea competenta pentru echivalentul de doza efectiv sau
pentru incorporare, la a caror depasire informatia este de un interes suficient din punct de vedere al
radioprotectiei astfel incat sa se justifice inregistrarea si stocarea informatiei;
- nivelul de investigare: nivelul a carui depasire conduce la rezultatele suficient de importante astfel incat
sa se justifice o investigare ulterioara;
- nivelul de referinta: nivelul de doza in practicile medicale de radiodiagnostic care nu trebuie sa fie
depasit daca se aplica practici corecte privind performanta tehnica si diagnosticul.
Un astfel de nivel este specificat anticipat, de o autoritate competenta sau de catre conducerea institutiei,
astfel incat la depasirea unei anumite valori sa fie intreprinse masuri pentru aducerea marimilor in limitele
normale.
3.3
RESURSELE UMANE SI MATERIALE

Data: 09.01.2014
Pagina: 11 din 28
In cadrul intreprinderii in prima faza vor fi doar 2 angajati care isi vor impartii sarcinile necesare realizarii
tuturor activitatilor desfasurate de societate. Acestora se vor alatura si echipe externalizate.
O analiza foarte importanta este accea de a evalua daca achizitionarea unui autovehicul pe firma prin
intermediul unui leassing operational este mai rationala decat angajarea unui serviciu externalizat de
curierat.
Tabelul. 3.1 Evaluarea metodei de colectionare/transmitere dozimetre de la clienti, achizitie autovehicul vs.
curier rapid.
Lei
Euro
900.00
200.00
Asigurare obligatorie RCA
750
166.67
Asigurare facultativa CASCO
2000
444.44
13550.00
3011.11
ACHIZITIE AUTOVEHICUL FIRMA leasing

operational/ luna
TOTAL/an
Media lunara
Plata CURIER
1129.167
250.9259
680
151.11
TOTAL
680.00
151.11
*La calculul sumei lunare pt curier s-au aproximat 40 de drumuri, iar pretul unui transport a fost
considerat 17 lei
Figura. 3.3.1 Evaluare costuri lunare transport dozimetre

Data: 09.01.2014
Pagina: 12 din 28
Evaluand cele doua posibilitati: achizitie autovehicul firma pentru colectarea/livrarea dozimetrelor
de la clienti si folosirea servicilor de curierat, a reiesit ca mai avantajos in prima faza a infintarii
interprinderii este de a apela la un serviciu extern de curierat.
Tabelul. 3.2 Aparatura folosita in cadrul intreprinderii
Aparatura folosita in cadrul intreprinderii

Notebook
Desktopuri (retea 3 calculatoare)
Server
Imprimanta laser monocrom Kyocera
Imprimanta laser monocrom HP
Imprimanta laser color Kyocera
Densitometru optic DENSIX
Nr. Bucati
1
3
1
1
1
1
1

Data: 09.01.2014
Pagina: 13 din 28
3.4
PRODUCTIVITATE, PRODUCTIA
Semnare contract de prestari servicii
NU
DA
STOP
Comercializare dozimetre si/sau consumabile
NU
DA
Livrare dozimetre si/sau consumabile catre client
Client
Ridicare dozimetre de la client
Masuratori laborator
Intocmire raport si introducere in baza de date
Evaluare stare dozimetre si/sau schimbarea consumbilelor
DA
NU
Mai pot fi refolosite
Figura. 3.4.1 Schema logica a operatiunilor efectuate in cadrul societatii

Data: 09.01.2014
Pagina: 14 din 28
Dupa cum se poate observa in Fugurile urmatoare, cu ajutorul unui singur calculator conectat la
densiometru DENSIX folosind programul EVDOZ se pot monitoriza doua dozimetre individuale intr-un
interval de timp egal cu 14,5 minute, aproximativ 8 filme densiometrice intr-o ora. Luand in calcul
aceasta valoare, rezulta ca intr-o zi de lucru de 8 ore, conform legislatiei romane, un muncitor ar putea
monitoriza, fara intrerupere, un numar de 64 dozimetre pe zi.
Tinand cont de nevoile fiziologice si celelalte pauze din timpul procesului de lucru, rezulta ca un
numarul de filme dozimetrice monitorizate este 64*0.7 = 44 filme dozimetice, in conditiile in care celalalt
angajat se ocupa de toate celelalte activitati, cum ar fi: intruniri cu clienti si cu potentiali clienti,
intocmirea rapoartelor si buletinelor dozimetrice continand rezultatele monitorizarii dozimetrice, primirea
de la beneficiar a dozimetrelor utilizate, expedierea catre beneficiar a dozimetrelor procesate si
verificate, etc
In conditile in care cei doi angajati nu au si alte activitati de realizat acestia monitoriza cu ajutorul
densiometrului DENSIX, un numar mai mare de 44 filme dozimetrice cu conditia de a lucra in echipa si
a suplinii absenta celuilalt in momentul in care unul dintre cei doi necesita o pauza.
Pentru a optimiza numarul de monitorizari, pe viitor, se poate monta in paralel un numar de 4
densiometre DENSIX cu ajutorul carora intr-un interval orar de 20 minute se poate monitoriza un numar
de 8 filme densiometrice, de 4 ori mai multe decat fluxul tehnologic initial. Calculand de asemenea
numarul total de monitorizari posibil fara ca operatorul sa se opreasca o secunda, rezulta un numar de
184. Insa de data aceasta consider ca numarul efectiv posibil de monitorizari, tinand cont de pauzele
fiziologice si capacitatea unui operator de a opera cele 4 densiometre astfel incat acesta sa nu
zapaceasca datele este de 184*0.5=92 filme dozimetrice. Aproximativ dublu fata de situatia actuala,
ceea ce ridica intrebarea daca folosirea unui singur operator cu un calculator si 4 dozimetre legate in
serie este mai rationala decat folosirea a 2 operatori concomitent, fiecare cu calculatorul si
densiometrul sau.
Luare dozimetru
Prelevare film dozimetric
Pozitionare film dozimetric in densitometru optic
Citire informatie film dozimetric
Evaluare conditie dozimetru
Schimbare film dozimetric
Introducere rezultat in baza de date
Introducere rezultat in buletinul dozimetric
Expediere catre beneficiar
Figura. 3.4.2. Schema logica a fluxului tehnologic

Data: 09.01.2014
Pagina: 15 din 28
Figura. 3.4.3 Fluxul tehnologic realizat cu ajutorul unui operator si a unui singur densiometru optic DENSIX
Figura. 3.4.4 Optimizarea productiei cu ajutorul a mai multor densitometre optice DENSIX (4 densiometre per operator)

Data: 09.01.2014
Pagina: 16 din 28
Raport privind STRUCTURI METALICE 20500 Solutie conceptuala (de principiu) pentru
platforme metalice de acces la echipamente, scari, balustrade, inchideri exterioare pentru
echipamentele atasate
4 CONDUCEREA FIRMEI
4.1
STRUCTURA, ORGANIGRAMA
MANAGEMENT
PRODUCTIE TEHNOLOGIE
MARKETING -
ECONOMIC
DEZVOLTARE
JURIDIC -
ADMINISTRATIV
MANAGEMENT
Director General
ing. Grozea Gabriel
PRODUCTIE
TEHNOLOGIE
ing. Grozea Gabriel
+ 1 Ing. Fizician
MARKETING DEZVOLTARE
ing. Grozea Gabriel
ECONOMIC
externalizat (pe
baza de contract
de prestari servicii)
JURIDIC ADMINISTRATIV
externalizat (pe
baza de contract
de prestari servicii)
Figura. 4.1.1 Organigrama societatii

4.2
FUNCTIONALITATEA, RESPONSABILII DE COMPARTIMENTE
Ing. Grozea Gabriel este Directorul General al intreprinderii, acesta are ca responsabilitatii principale:
atragerea de clienti noi, formarea si pastrarea unei legaturi profesionale cu clientii existenti, asigurarea
calitatii in firma, asigurarea securitati si sanatati ocupationale in cadrul societatii si a altor cerinte
legislative, tinerea unei legaturi cu departamentele externalizate economic si juridic/administrativ si
asigurarea efectuarii platilor catre toti furnizorii de servicii (serviciile de telefonie fixa, mobila si internet;
servicile de curierat; cheltuieli de intretinere imobil; servicii de furnizare a energiei electrice; salubrizare;
auditorii externi; etc.)
In functie de volumul de lucru si de prioritatile care apar in cadrul societatii, directorul general poate sa
deleaga o persoana din subordine sa il suplineasca intr-o activitate sau alta, daca acest lucru nu este
impotriva literei legii.
5 PIATA MARKETINGUL PENTRU FIRMA

5.1
PIATA PRODUSULUI
Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care
desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele,
Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au
ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina
veterinara etc.
5.2
Evaluarea pietei
Conform listei publicata de Ministerul Sanatatii in tara exista 461 de unitati spitalicesti
In Bucuresti sunt aproximativ 200 clinici medicale,
La nivelul intregii tarii avem aproximativ 1800 clinici medicale.
Data: 09.01.2014
Pagina: 17 din 28
Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care

desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele,
Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au
ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina
veterinara etc.
5.3
ESTIMARI PENTRU VANZARE

Estimativ consider ca numarul persoanelor evaluate dozimetric in fiecare luna pe primul
semestru al primului an va fi de 500 persoane. Conform acestei estimari si rezulta faptul ca
utilizarea unui singur angajat si a unui singur densiometru DENSIX este arhisuficienta pentru a
acoperii productivitatea initiala a societatii.
5.4
VOLUM IN TIMP
Functie de relatile dobandite pe parcurs si influenta politica, numarul poate sa creasca
mai mult sau mai putin, in functie daca societatea reuseste sa penetreze piata formata din
depozitele de deseuri radioactive si centrala nucleara unde numarul de persoane care poarta zilnic
ecusoanele dozimetrice depaseste 200 de persoane.
Volumul in timp va varia functie de:
-
Numarul de pacienti din unitatile medicale

Cerintele activitatilor din centrala nucleara, institutul de fizica atomica, depozitele de
deseuri radioactive, etc (de ex. daca centrala intra in outage pentru control si
specialisti din intreaga lume vor venii pentru a participa la evaluarile de siguranta,
daca dupa un ciclu de functionare o cantitate considerabila de deseu radioactiv
necesita prelevarea, prelucrarea si transportarea sa catre depozitele de deseuri
radioactive in vederea depozitarii, etc.)
Fixand un pret de 20 Ron pentru fiecare monitorizare, rezulta ca in cazul in care cele 500 de
persoane evaluate ar fi monitorizate o singura data pe luna, incasarile societatii ar fi 20*500 =
10000 Ron
5.5
PROMOVAREA
Promovarea societatii se va face prin urmatoarele modalitati:
Electronic Google Ads, Newslettere cu oferte promotionale
Fizic prezenta la expozitii si intruniri la care participa persoane influente cu putere de

decizie din cadrul clinicilor medicale, unitatilor spitalicesti, institutelor, depozitelor de deseuri
radioactive si de la CNE Cernavoda
-
Prin stabilirea de intalniri cu persoane influente cu putere de decizie sau cu

persoane delegate de acestea pentru a fi prezente la intalnire (directori adjuncti,
economical manager, business developer manager, etc) din cadrul clinicilor
medicale, unitatilor spitalicesti, institutelor, depozitelor de deseuri radioactive si de
la CNE Cernavoda
Cadouri promotionale inscriptionate cu sigla si datele firmei pliante, pixuri, stick-uri
usb, brelocuri, snururi ecusoane, mini agende, cani termosensibile

Data: 09.01.2014
Pagina: 18 din 28
2.3
4.26
USB
50
Mapa
50
- imprimare o culoare, 2 pozitii

- imprimare o culoare, 1 pozitie
- capacitata 4 GB
25.32
- imprimare o fata, o culoare
- finit 22 x 31 cm
- big 1,2 cm
- 4+0
2.9
- 350 g/mp
Blocnotes
50
7.16
Cani termosensibile
50
7.6
Carti de vizita
200
0.35
Total
(TVA)
100
100
Pret 100
buc
Pix plastic alb

Pix metalic negru
Observa
tii
Pret/
buc
1
2
Nr
Cantitat
e
Descrier
e
Tabelul. 5.1 Oferta cadouri personalizate MasiDoz promotionale
230
0
285.2
0
2532 3139.68
- buzunar aplicat cu taietura de carte de

vizita
- A4 finit (21x29,7 cm)
- coperta 200 g/mp, 4+0
- interior 20 coli, 4+0, 80 g/mp
- lipire + capsare latura mica
Cani personalizate prin sublimare
- imprimare pe cartoane standard,
lucioase sau mate
- 210-300 gr/mp
TOTAL
290
359.6
716
887.84
760
942.4
70
86.8
4598 5701.52
Pentru 100 de pachete promotionale este necesar de dispunerea unui buget de 5702 Ron
(TVA inclus)
6 DOMENIUL ECONOMIC AL FIRMEI

6.1
BUGETUL INITIAL DE INFINTARE SI DE FUNCTIONARE IN PRIMUL AN
Domeniul economic al firmei este inginerie, Societatea va fi acreditata de catre CNCAN pentru activitati de
monitorizare dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante.
Tabelul. 6.1 Calculul chiriei pentru 100 mp intr-o cladire de birouri.
Valoare
UM
Suprafata
100
Spatiu comun (la inchirierea a 5% dintr-un imobil)
20
mp
mp
120
mp
100 + 20 =
Coeficient add-on
1.06
120 * 1.06 =
127.2
mp
Euro/mp
(b) Cheltuieli operationale
1.5
Euro/mp
(c) = (a) + (b)
9.5
Euro/mp
1208.4
Euro/mp
(a) Chiria lunara
Total chirie/luna (suprafata x (c) )

Data: 09.01.2014
Pagina: 19 din 28
Tabelul. 6.2 Calculul chiriei si a cheltuierilor lunare pentru inchirierea unui apartament 3 camere (75 mp)
Depozit de garantie (3 luni)
Ron
Euro
Depozit inchiriere apartament
6075
1350
Total
6075
1350
Cheltuieli lunare
Chiria lunara
Ron
Euro
2025.00
450.00
Intretinere
400.00
88.89
Energie electrica
250.00
55.56
Internet
160.00
35.56
Telefonie fixa
120.00
26.67
Telefonie mobila
240.00
53.33
3195.00
710.00
Total
Tabelul. 6.3 Calculul chiriei si a cheltuierilor lunare pentru inchirierea unui spatiu de birouri (100 mp)
Ron
Euro
Depozit inchiriere spatiu birouri
16313.4
3625.2
Total
16313.4
3625.2
Cheltuieli lunare
Chirie/luna
Ron
Euro
5437.80
1208.40
Energie electrica
250.00
55.56
Internet
160.00
35.56
Telefonie fixa
120.00
26.67
Telefonie mobila
240.00
53.33
30.00
6.67
6237.80
1386.18
Apa rece/calda + canalizare

Total
Tabelul. 6.4 Evaluarea chiriei Apartament inchiriat vs. Spatiu birouri
Costuri
Cheltuieli lunare
Apartament 3 camere
1350
710.00
Spatiu birouri
3625.2
1386.18
*Costurile sunt date in Euro

Data: 09.01.2014
Pagina: 20 din 28
Figura. 6.1.1 Evaluarea chiriei apartament inchiriat vs. spatiu birouri

Evaluand cele doua posibilitati de inchiriere a unui sediu pentru intreprindere s-a hotarat ca este economic si
rational ca acesta sa fie amplasat intr-un apartament de 3 camere pentru faza de debut.
Tabelul. 6.5 Evaluarea cheltuielilor de infintare si functionare
Cheltuieli directe
IT
Cumparare domeniu web
Achitare host domeniu
Software baza de date EVDOZ
Intretinere baza de date
Software Office Pro (2 buc)
Aparatura
Notebook
Desktopuri (retea 3
calculatoare)
Server
Imprimanta laser monocrom
Kyocera
Imprimanta laser monocrom
HP
Imprimanta laser color Kyocera
Densitometru optic DENSIX
Mobilier
Birouri (3 bucati)
Lei
Euro
300
300
5000
450
660
6710
66.67
66.67
1111.11
100.00
146.67
1491.11
3500
4000
777.78
888.89
5000
1500
1111.11
333.33
1500
333.33
2500
8000
26000
555.56
1777.78
5777.8
600
133.33

Data: 09.01.2014
Pagina: 21 din 28
Cheltuieli directe
Rafturi (10 bucati)
Rafturi cu usi si incuietoare (2
bucati)
Scaune de birou (3 bucati)
Lampa birou (3 bucati)
Prelungitoare (6 bucati)
Lei
Euro
Mobilier bucatarie
Frigider
Cuptor cu microunde
SALARII
Salarii angajati (2 angajati)
Dari la stat (2 angajati) ~30%
Plata contabil
Medicina muncii
Plata avocat
1200
400
266.67
88.89
750
210
300
3460
166.67
46.67
66.67
768.89
500
600
200
2420
111.11
133.33
44.44
537.78
5000
1500
200
150
1350
1111.11
333.333
44.44
33.33
300.00
8200
1822.22
Tabelul. 6.6 Costurile centralizate pentru infintarea intreprinderii
Cheltuieli
Software
Hardware
Mobilier
Mobilier aditional
SALARII
Chirie
Curier
TOTAL
Lei
Euro
6710
26000
3460
2420
8200
9270
680.00
56740
1491.111
5777.778
768.8889
537.7778
1822.222
2060
151.11
12608.89

Data: 09.01.2014
Pagina: 22 din 28
Figura. 6.1.2 Cheltuieli infintare intreprindere

Tabelul. 6.7 Costuri centralizate lunare
Lei
Cheltuieli
IT
SALARII
Chirie
Curier
TOTAL
475
6700
3195.00
680.00
11050
Euro
105.5556
1488.889
710.00
151.11
2455.556
Ponderea cheltuielilor
4%
61%
29%
6%
100%
Figura. 6.1.3 Cheltuieli lunare de functionare intreprindere

Data: 09.01.2014
Pagina: 23 din 28
Tabelul. 6.8 Comparatie cheltuieli initiale si lunare
Lei
Cheltuieli
Initial
Lunar
Euro
49290.00
11050
Total
10953.33
2455.556
13408.89
60340
Ponderea
cheltuielilor
82%
18%
100%
Figura. 6.1.4 Comparatie cheltuieli initiale si cheltuieli lunare

Tabelul. 6.9 Costurile centralizate pentru primul an
Luna
Ron
Euro
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
total anual
56740.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
11025.00
178015
12608.89
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
2450.00
39558.9

Data: 09.01.2014
Pagina: 24 din 28
Tabelul. 6.10 Cash Flow pentru primul an
Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Ron
56740
67765
78790
89815
100840
111865
122890
133915
144940
155965
166990
178015
Euro
12608.89
15058.89
17508.89
19958.89
22408.89
24858.89
27308.89
29758.89
32208.89
34658.89
37108.89
39558.89
Suma estimata a fi necesara pentru infintare este 56740 Ron ( echivalentul a 12609 Euro) iar
costurile lunare de functionare sunt de 11025 Ron (2450 Euro), la aceste valori nu s-au luat in
calcul eventualele incasari si cheltuieli aditionale, iar suma totala necesara pentru infintare si
functionare in primul an este de 178015 Ron (echivalentul a 39559 Euro)
Figura. 6.1.5 Flow Chart intreprindere - cheltuieli

Data: 09.01.2014
Pagina: 25 din 28
7 Concluzii
Tabelul. 7.1 Tabel centralizator cheltuieli evaluare intiala si reducere de costuri
Nr. luna
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Evaluare initiala
178015
168015
158015
148015
138015
128015
118015
108015
98015
88015
78015
68015
58015
48015
38015
28015
18015
8015
-1985
Reducere costuri
52660.00
42660.00
32660.00
22660.00
12660.00
2660.00
-7340.00
Tabelul. 7.2 Centralizator cheltuieli situatia reducerilor de costuri
Ron
30460
1170.00
680.00
Cheltuieli
Cheltuieli initiale
Cheltuieli intretinere
Curier
Total
Euro
6768.889
260.00
151.11
32310
7180

Data: 09.01.2014
Pagina: 26 din 28
Figura. 6.1.1 Calculul timpului de amortizare evaluare initiala si situatia reducerilor de costuri
Valoarea necesara pentru infintarea firmei este accesibila in cazul in care se ipotecheaza o locuinta.
Calculand perioada de amortizare a investitiei initiale de 178015 Ron considerand un venit lunar de 10000
Ron (echivalentul a 500 de monitorizari) rezulta ca nu se amortizeaza suma creditata in primul an de
functionare al firmei. Reducand costurile prin eliminarea mobilierului aditional, scaderea salariilor si
eliminarea chiriei utilizand apartamentul propriu a rezultat suma de 52660 Ron. Cu aceasta noua valoare
perioada de amortizare a investitiei considerand acelasi venit lunar de 10000 Ron este de 7 luni.
Conform calculelor realizate afacerea este posibila deoarece concurenta este minima, piata de desfacere
este in plina crestere datorita numarului tot mai mare de aparatura medicala de ultima generatie folosita de
catre medicii din Romania si a caror stari de sanatate necesita o atenta si continua monitorizare, posibilitatea
punerii in functiune a unitatilor 3 si 4 centralei nucleare de la Cernavoda, care va aduce de la sine
anagajarea a unui numar mai mare de operatori si muncitori cu acces in zonele radiologice.

Data: 09.01.2014
Pagina: 27 din 28
8 BIBLIOGRAFIE
1. Din secretele managementului integrat pentru IMM Ed. Matrixrom, Autori:
Nicolae Postavaru
2. http://www.dozimed.ro/
3. http://www.cncan.ro
4. http://www.plandeafacere.ro/modele-planuri/model-plan-de-afaceri-pentruobtinerea-unui-credit-de-catre-o-firma-ce-presteaza-servicii-de-colectare-adeseurilor/
5. http://jobclubom.ro/down/planuri/plan_afaceri_25.pdf
6. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere/ce-sunt-obiectivelesmart/
7. http://www.avocatnet.ro/

Data: 09.01.2014
Pagina: 28 din 28

Proiect Management Integrat in Constructii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Management Integrat in Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica

Management integrat in constructii

SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI ...................................................................................... 3

PIATA PRODUSULUI ................................................................................................................................. 17

DOMENIUL ECONOMIC AL FIRMEI ................................................................................... 19

STRUCTURA, ORGANIGRAMA ................................................................................................................ 17

PIATA MARKETINGUL PENTRU FIRMA ......................................................................... 17

CONDUCEREA FIRMEI ...................................................................................................... 17

LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE........................................................................................ 5

DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI ................................................................................................ 3

BUGETUL INITIAL DE INFINTARE SI DE FUNCTIONARE IN PRIMUL AN ............................................ 19

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

1 SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI

Monitorizare dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante.

DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI

In activitatea desfasurata firma noastra doreste sa indeplineasca obligativitatea impusa de directivele

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE

Legea 31/1990 privind societatile comerciale

LEGISLATIE PSI SI SSM

L319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Marimile dozimetrice si marimile operationale

Marimile dozimetrice si marimile operationale utilizate in protectia radiologica sunt:

Doza absorbita - principalul parametru de evaluare cantitativa folosit in studiul transformarilor

Dozimetrie la nivelul intregului organism. Dozimetrul fotografic

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Figura. 3.2.1 Dozimetru fotografic

Monitorizarea dozimetrica individuala la extremitati reprezinta procesul de evaluare a dozelor primite la

Figura. 3.2.2 Detectorul din florura

Detectorul din fluorura de litiu este fixat intre doua

Figura. 3.2.3 Dozimetre tip bratara

Dozimetria la neutroni reprezinta procesul de evaluare a dozelor datorate componentei de neutroni a

Componentele dozei de neutroni intr-un organism biologic

Dozimetrul termoluminescent de albedo

Principiul dozimetrului de albedo

Figura. 3.2.4 Dozimetru termoluminescent de

Figura. 3.2.5 Cititor Harshaw 4500

Dozimetrie la cristalin stadiul actual

Figura. 3.2.6 Diferente intre cataracta si ochi sanatos

Metode folosite in laborator pentru evaluarea dozelor de radiatii.

In procesul de monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii

3.2.10 Bazele teoretice ale fenomenul de termoluminescenta

3.2.11 Emisia de termoluminescenta. Cinetica fenomenului de termoluminescenta

3.2.12 Clasificarea tipurilor de expunere la radiatii

3.2.13 Limitele de doza in expunerea profesionala la radiatii ionizante

150 mSv pe an pentru cristalin - valoarea urmeaza a fi revizuita

500 mSv pe an pentru extremitatile mainilor si picioarelor

500 mSv pe an pentru piele.

RESURSELE UMANE SI MATERIALE

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Asigurare obligatorie RCA

Asigurare facultativa CASCO

ACHIZITIE AUTOVEHICUL FIRMA leasing

Figura. 3.3.1 Evaluare costuri lunare transport dozimetre

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Aparatura folosita in cadrul intreprinderii

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Semnare contract de prestari servicii

Comercializare dozimetre si/sau consumabile

Livrare dozimetre si/sau consumabile catre client

Ridicare dozimetre de la client

Intocmire raport si introducere in baza de date

Evaluare stare dozimetre si/sau schimbarea consumbilelor