Notre-Dame de Paris

Notre-Dame de Paris

Catedrala Notre-Dame (romn Catedrala

Doamna Noastr), cu referire la Sfnta
Fecioar. Prima crmid de fundaie a fost
pus n anul 1163. n 1182, episcopul Maurice
de Sully a sfinit altarul, dar construcia
catedralei a durat din 1163 pn n 1345. Construcia cldirii cu cinci nave s-a
terminat prin lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mijlocul secolului al XIII-lea,
prima capodoper a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate c desenele iniiale i
strana evocau nc stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oar soluii
arhitecturale specifice stilului gotic.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69 m fiecare radiaz
echilibru. Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat ornamentate, care evoc
simbolurile goticului trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este
copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri de coloane. De proporii
impozante, 130 m lungime, 45 m lime, 35 m nlime, unde ncap pn la 10 000
de persoane. Nava principal este mpodobit cu statui i picturi.
Notre-Dame este considerat cea mai ntunecat catedral dintre marile catedrale
gotice, dar, pe bun dreptate, lumina care se filtreaz prin rozetele colorate confer
sentimente mistice n penumbra sever.
Catedrala Notre Dame din Paris este vizitat de circa 13 milioane de persoane
anual, ceea ce nseamn o medie zilnica de 30000 de oameni. n zilele cu afluena
ridicat, pricinuit de srbtori sau evenimente importante, se poate ajunge chiar i
la 50000 de oameni. Vorbind despre vitralii, trebuie s amintim de cele trei roze ale
catedralei, care reprezint una din marile opere de art ale cretintii. Roza de
sud, numit i La Rose du Midi, este un dar din partea regelui Saint Louis i este
consacrat Noului Testament.