Taierea pomilor fructiferi

Taierea pomilor fructiferi Dupa ce am cumparat pomul fructifer si dupa ce l-am plantat vom efectua taieri pentru
formarea si dezvoltarea coroanei.
Un pom fructifer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. Ramurile se incovoaie si nu
mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat
atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba.
Formarea unei coroane se obtine in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise, prin scurtari sau suprimari
de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor.
Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi
dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreaza capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in
anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare.
Taierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este
favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai
pot surveni

Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decit cei care au suportat actiuni de taiere inaintea
aparitiei acestor geruri.
Taierile de vara
Pentru pomii fructiferi, pot fi aplicate si taierile de vara ce incep prin ruperea lastarilor cu crestere incomoda(maiiunie), crescuti pe lemn destul de vechi si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiile normale ale pomului. Ruperea
cu mana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca 15-20 cm. La sfarsitul lunii iulie si inceputul lui
august, se va continua taierea de curatare pentru eliminarea ramificatiilor scurte care au format muguri terminali.
In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic, dar au o productie redusa, se va efectua o taiere pentru iluminare
incepand cu mijlocul lunii august. Aceasta taiere poate determina o linistire a cresterii mladitelor si o crestere a
productiei pomului. Prin aceste taieri se inlatura parti intregi de crengi, chiar daca pe ele se afla si fructe. Aceasta
"taiere de august" se aplica cu succes cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi executat alta taiere timp de cel putin un an si
jumatate.
Taierile anuale
Prin aceste taieri si urmareste reducerea incarcaturii excesivae cu muguri a pomilor fructiferi si pentru a se stabili

marimea ramurilor si intrepatrunderea lor.

Taierile de intretinere
Prin aceste taieri se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varf si pentru a lasa lumina sa patrunda in adancimea
coroanei. Stropirile se fac mult mai greu la pomii fructiferi care au coroana deasa, existand si riscul ca solutia cu care
se stropeste sa nu poata fi aplicata pe toate ramurile.
Taierile de fructificare
Sunt necesare pentru a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii fructiferi aflati in plina
rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi.
Taierile de intinerire
Sunt recomandate atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se intinereste in majoritate.
Taierea pomilor fructiferi trebuie facuta in perioada de repaus, eventual primavara tarziu dar numai in cazul in care
pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger.
Taierile in verde
Se executa la unii pomi fructiferi : cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor. Aceste taieri vin in completarea unui
ansamblu de lucrari fundamentale pentru pomii fructiveri , de care vor depinde recoltele viitoare (sapatul in jurul
pomilor, varuitul,stropiri).

Stropiri fundamentale pentru pomii fructiferi

In pomicultura, dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si stropiri care vor
asigura recoltele acestui an.
La mar se aplica doua tratamente de baza cand:
1. 10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o urechiusa de iepure);
2. 10-15% din flori si-au scuturat petalele.
Ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii. La aceste stropiri, se folosesc unul dintre
urmatoarele produse: Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 0,125%.
Este indicat sa folositi solutiile alternative pentru o mai mare eficienta.
La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada urmatoarele tratamente:
1. Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de buton verde si inaltarea
inflorescentelor. Tratamentul se aplica cu zeama bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0,5%.
2. La caderea petalelor, prunii se stropesc cu unul din urmatoarele produse: Dithane M45 0,2% sau Vondozeb
0,2%.
La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane
M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si deschiderea primei flori.
La cires si visin se folosesc aceleasi produse ca la par, impotriva moniliozei si antracnozei si se aplica la
scuturarea petalelor.
La piersic si cais se aplica o stropire impotriva moniliozei, fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau
Sumilex 0,1%, atunci cand 10-15% din flori si-au scuturat petalele.
Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza.
Tratamente importante la specia mar sunt;
1. tratam. in repaus vegetativ pana in faza de urechiusa de ,,soarece" co OLEODIAZOL 1,5% , APLAUDUS
super- 1,5%, OlEOCARBETOX- 1,5%
2. tratament prefloral -pana la faza de rasfirare a inflorescentei . Se comb. urmatoarele boli Focul bacterian
(Erwinia a.)daca a fost inf. in anul trecut; Rapan- este tratament cheie pentru combatr. acestei boli; Fainare + oua
de Aphide, insecte defoliatoare etc.
Se folosesc la tratam urmatpp.
Alcupral 0,2% sau Funguran 0,2%, sau Champion 0,2% + insacticid ca Diazol 0,15% sau Carbetox 0,4% sau

Sinoratox 35CE 0,2% etc.

3. tratament dupa scuturatea petelelor - tratament cheie pentru rapan - se executa daca in anul anterior au fost
infectii puternice cu acest agent fitopatogen ( Venturia i
Se folosecte un fungicid sistemic : Topsin 0,1% sau Carbendazim 0,1% sau Sisthane forte 0,02%
4. tratament pentru generatia a-I-a la Viermele marului si ag. fitop. ca ( Rapan , Fainare , Monilioza etc. )Se
efect.in 10- 15 mai , cand fructele au marimea unei alune.
Se folosesc pp. ca ; Reldan 0,1%; Sinoratox, carbetox, diazol etc.complexat cu un ul din fungicidele indicate mai
sus.
5. La 8-10 zile se repete tratamentul nr. 4 - scopul este pentru a combate larvele - viermele marului care au eclozat
dupa efectuarea tratamentului 4
6.Tratament pentru a comb. generatia a-IIa - viemele merelor + rapan, fainare etc.
Se executa spre sf. lunii iunie , cand fructul are marimea unei nuci .
Se folosesc produsele indicate la tratamentul anterior, nu este bine sa folositi acelasi produs la mai multe
tratamente , faceti o alternare a produsele.
TRATAMENTE LA PRUN
1. Tratament in rep. vegetativ pana la faza de Buton verde .
Se folosesc aceleasi pp. ca la mar
2. Tratam. pentru Hoplocampa m. - Viespea cu fierastrau Se efectz. tratam. cand 10 %- 15 % din petale s-au scuturat
Se folosesc insecticide ca Sinoratox Plus sau CalYpso 480 Sc - 0,02% sau Talstar- 0,04% sau Cipertrin - 0,02%
3. Tratam. pentru- Eurytoma sch. - Viespea semintelor de prun .
Se executa la 8- 10 zile de la tratamentul anterior
Se foloseste unul din pp. indicate mai suu. Nu acelasi insecticid care s-a folosit la tratm. 2
4. Tratament se repeta la 10 - 12 zile. Se folosete unul din isecticidele indicate mai sus.
Si la prun se poate complexa tratamentuele cu fungicide pentru a combate; Moniloza. patarea rosie, ciuruire etc.
cu Folpan, Bravo 0,15%, Captan 0,15%

Spre finele repausului vegetativ, in conditii meteorologice care permit lucrari in

livada (temperaturi de peste 5 C), este necesara continuarea tratamentelor chimice (al 2lea tratament) sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat pana in prezent.

Acestea fac parte dintr-un sistem de combatere integrata, caracteristic fiecarei specii pomicole:
la mar, tratamentul al 2-lea se aplica in februarie sau martie, sustinut de taierea ramurilor atacate de fainare,
scopul lui fiind de a combate paduchele din San Jos, ouale de afide, acarienii si cotarii, precum si de a
distruge sporii de ciuperci fitopatogene;
la par, tratamentul se face in martie pentru combaterea coccidelor, afidelor si acarienilor. Contra patarii cafenii a
frunzelor si fructelor si rapanului ramurilor inca din toamna, dupa caderea frunzelor, se aplica un tratament
facultativ, de obicei cu produse cuprice, pe care daca nu l-ati efectuat pana in prezent, acum este momentul
sa-l aplicati;
la prun, tratamentul se face in timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor,
cotarilor si a sporilor de ciuperci, de regula dupa taierile de fructificatie si dupa indepartarea ramurilor uscate;
la cais si piersic, tratamentul al 2-lea se aplica iarna, in ianuarie-februarie, pentru combaterea basicarii
frunzelor, daca anul trecut s-a manifestat puternic;
la cires si visin, tratamentul 2 se realizeaza dupa taierile de fructificare si inainte de dezmugurire, pentru
combaterea paduchilor testosi, a oualor de afide, paianjeni si cotari, a formelor mobile de paianjeni si a

sporilor de ciuperci, in special pentru ciuruirea micotica a frunzelor de samburoase.

Daca tratamentele de iarna sunt bine aplicate, ele sunt suficiente pentru combaterea ciupercii care produce
ciuruirea micotica a frunzelor, nemaifiind necesare alte tratamente.
Combaterea formelor de rezistenta peste iarna a fitopatogenilor in plantatiile de mar, par, gutui si
prun:
ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul bacterian al rozaceelor, patarea cafenie a frunzelor si fructelor;
SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %: monilioza, patarea rosie a frunzelor, ciuruirea frunzelor;
TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapan, fainare, entomosporioza, patarea
Combaterea formelor hibernante de daunatori, in plantatii de mar si prun livezi de pomi (paduchele
din San Jos, acarianul rosu al pomilor, alti daunatori):
APLAUDUS SUPER: 1,5%;
OL 40: 1,5% (22,5 l/ha);
OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l insecticid la 1000l apa);
US-1: 1,5% (30 l/ha)

Cultura pomilor fructiferi

Plantarea Perioada de plantare coincide cu perioada repaosului vegetal, adic toamna ntre 20 octombrie 20
noiembrie i primvara ntre 1 martie 20 aprilie. Distanele de plantare uzuale pentru speciile de pomi fructiferi
sunt urmtoarele:
Specia

Distana
ntre rnduri (m)

pe rnd (m)

mr/franc, cire

pr, prun, cais, piersic,

nectarin

mr/vegetativ, viin

naintea plantrii propriu-zise se sap gropile la 50 x 50 x 50 cm i se fasoneaz tulpina i rdcinile pomului.

Materialul sditor fasonat se introduce cu rdcinile ntr-o mocirl compus din baleg proaspt de bovine,
pmnt i ap, n aa fel nct fiecare ramificaie s fie acoperit cu o pelicul fin din aceast compoziie.

Pomul trebuie plantat la adncimea la care a crescut n pepinier, adic cu punctul de altoire aflat la 2-3 cm
deasupra nivelului solului. Pe msur ce se aeaz pmnt peste rdcini, se efectueaz tasarea prin clcare.
Odat cu plantarea, se administreaz 10-15 kg gunoi de grajd fermentat n amestec cu pmntul i se ud cu 12-15
l ap. n final, se execut un bilon de protecie de 20-25 cm. Cnd plantarea se face primvara, bilonul va avea
doar 12-15 cm nlime.
Foarte important! La plantare nu folosii gunoi proaspt sau ngrminte chimice, deoarece compromitei
prinderea plantei.

Lucrrile de ngrijire
Considerm cunoscute noiunile de baz referitoare la lucrrile mecanice ale solului, ngrare, udare i tieri i
de aceea acordm atenie deosebit tratamentelor fitosanitare, capitol neglijat sau considerat dificil pentru
majoritatea pomicultorilor debutani.
n continuare facem referire la reete minimale aplicate pomilor din jurul casei sau aflai n livezi mixte de diferite
mrimi. Astfel se urmrete orientarea ctre grupele de insecto-fungicide, aflate n comer, care permit ca aceeai
soluie s poat fi folosit pentru ct mai multe specii de pomi existeni n alctuirea livezii. Primele dou
tratamente se aplic n timpul iernii (ianuarie, februarie) n zilele cu temperatura peste 3-4 C. Se vor mbia prin
stropire toate speciile de pomi fructiferi. Primul tratament se face cu unul din substanele: Oleocarbetox, sau
Carbetox, sau Polisulfur de bariu, iar al doilea tratament, la un interval de cel puin 10 zile, cu Sulfat de cupru,
fr var, n concentraie de 3%.
n cursul vegetaiei, recomandm urmtoarele tratamente:

10-15 aprilie:

Captadin+Decis

toate speciile

25-30 aprilie:

Dithane+Sinoratox

toate speciile

10-15 mai:

Topsin+Mospilan

toate speciile

Systhane (sau Bavistin) +

mr

25-30 iunie:

Sinoratox

5-10 iulie:

Dithane + Decis

pr, prun, cais, piersic,

nectarin

Topsin+Nissorum

mr, pr, prun

5-10 septembrie: Zeam bordelez 1%

cais, piersic, nectarin,

cire, viin

n tehnica stropitului manual recomandm aplicarea tratamentului ct mai mult posibil pe dosul frunzelor prin
atingerea tuturor zonelor aeriene ale plantei. Momentul optim al aplicrii tratamentelor este nainte de mas pn
la ora 10-11, sau dup masa ntre orele 18-20. n timpul preparrii i administrrii soluiilor pentru combatere,
ferii-v de contactul cu acestea, nu consumai alimente i nu fumai.

Cultura viei de vie

Plantarea
Via de vie se planteaz ori toamna naintea ngheurilor, ori primvara n lunile martie aprilie. n ambele cazuri
se impune condiia ca temperatura solului la adncimea de 40 50 cm s nregistreze 7 10 grade Celsius.
Fasonarea i mocirlirea sunt operaii premergtoare plantrii propriu zise. Fasonarea const n scurtarea cordiei
la 3 4 ochi (dac sunt dou cordie, una la 2 3 ochi, cealalt la 1 ochi) i a rdcinilor bazale la 8 10 cm i
eliminarea rdcinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului (dac sunt).

Imediat dup fasonare se face mocirlirea. Se introduc rdcinile i circa 15 cm din lungimea portaltoiului ntr-o
mocirl fcut din pmnt argilos 2/3, baleg de vac 1/3 i ap, pn la obinerea unui terci gros ca smntna,
care s adere bine la rdcini. Viele mocirlite se repartizeaz la gropile deja spate.
Distanele de plantare uzuale sunt n funcie de modul de conducere:
1,10 x 1,30 m
1 x (1,5 2) m
(0,7 1 m) x (3 4 m)

pe araci (pari)
pe spalier
pe bolt sau alte sisteme artistice

Pe direcia rndului, de aceeai parte a pichetului i la o distan de 5 6 cm de acesta, se fac cu cazmaua gropi
adnci de 50 cm i largi de 35 x 35 cm. La baza gropii dinspre pichet se realizeaz un muuroi din pmnt
mrunit pentru aezarea rdcinilor.

Viele pregtite anterior se aeaz vertical lng peretele gropii dinspre pichet, n aa fel nct rdcinile s fie
rsfirate uniform pe muuroiul de pe fundul gropii. Punctul de altoire se potrivete la 3 4 cm deasupra solului,
pentru a preveni formarea ulterioar a rdcinilor din altoi. Groapa se umple cu pmnt reavn pn la 1/3, se
taseaz bine, fr a deplasa punctul de altoire. Apoi se introduce n groap 1/3 mrani i pmnt n amestec i se
ud cu 10 15 litri ap. Dup infiltrarea apei, se acoper groapa cu pmnt mrunit, fr s se mai taseze. n
jurul cordiei se face un muuroi din pmnt reavn i mrunit.

Lucrrile de ngrijire
Dezgropatul se face la nceputul lunii mai. n viile tinere, pn n anul 3 inclusiv, o lucrare foarte important este
copcitul. De aceast lucrare este legat consolidarea plantelor. n primul an, copcitul se face de dou ori: n iunie
i n august. Pentru executarea copcitului se face cu grij o copc (gaur) n jurul viei. Cu un briceag sau cosor
bine ascuit se taie n ras toate rdcinile date din altoi i din partea superioar a portaltoiului, ca i lstarii
pornii din portaltoi. Dup primul copcit, muuroiul se reface parial, iar dup cel de-al doilea, nu se mai reface.
Legatul lstarilor se face cnd lstarii au atins lungimea de 30 40 cm. Ei se leag vertical de pichet, lucrarea
repetndu-se cnd lstarii au ajuns la 80 cm lungime. Dac este cazul, cu ocazia primului legat, se face un plivit,
lsnd numai 2 3 lstari la fiecare vi.
Tratamentele de prevenire i combatere a bolilor (man, finare, putregai cenuiu) i duntorilor (molia
strugurilor, pianjenul rou comun, bicarea) se pot face conform indicaiilor de mai jos:
Boala / duntorul
Substanele de combatere

Observaii
4 5 tratamente anuale
*pentru soiuri rezistente: la
nevoie 1 2 tratamente

Mana

Piatr vnt, sau Dithane, sau

Captadin, sau Ridomil Gold

Finarea

3 4 tratamente anuale
Sulf muiabil, sau Kumulus, sau Topsin,
*pentru soiuri rezistente: la
sau Tilt, sau Bavistin
nevoie 1 tratament

Putregaiul cenuiu

1 2 tratamente cu 6, apoi 4
sptmni nainte de recoltare
Topsin, sau Euparen Multi, sau Rovral
*pentru soiuri rezistente: nu e
cazul

Moliile strugurilor

Decis, sau Karate

la nevoie 1 2 tratamente

Acarianul rou

Neoron, sau Omite, sau Talstar, sau

la nevoie 1 2 tratamente

Mitac
Erinoza (bicarea)

Kelthane, sau Mitigan, sau Reldan

la nevoie 1 tratament

n cazul repetrii tratamentului fitosanitar, se recomand folosirea n alternan a substanelor de combatere.

Enumerm cteva soiuri de struguri de mas rezistente la boli: Palatina, Esther, Nero, Muscat de Plske, Perl de
Zala, Thereza, Moldova, etc.
Tierea reprezint o lucrare important n cursul perioadei de repaus (tiere n uscat) prin care se regleaz
ncrcarea medie de 15 17 ochi pe metru ptrat. Prin operaiile n verde (ciupit, copilit, crnit, desfrunzit parial)
se influeneaz latura calitativ a produciei. Numrul de inflorescene lsate pe butuc n funcie de mrimea
strugurilor corespunztoare unor soiuri uzuale sunt:
Numr inflorescene pe butuc

Mrimea strugurilor

Observaii

14 16

Foarte mari: 300 500 g

Splendid, Victoria, Thereza,

Napoca, Moldova, etc.

25 26

Mari: 200 300 g

Muscat de Hamburg, Palatina,

Nero, Muscat de Plske, etc.

30 32

Mici : 100 200 g

Perl de Csaba, Chasselas dor

Protejarea vielor pe timpul iernii se face indiferent de zona de cultur prin muuroire pn la nivelul ochilor 5 6
de la baza coardelor, sau prin imobilizare fa de sistemul de susinere n cazul soiurilor cu rezisten deosebit la
ger (ex.: Palatina, Thereza, Nero, Muscat de Plske).

Cultura arbutilor fructiferi

Cerine fa de condiiile de mediu
Coacz
Jota
Agri

Zone colinare i
premontane
300 800 m altitudine

- nu suport cldurile mari de var

- iarna rezist pn la -20-25 C

Zmeur
Zmeurmur
Mur
Afin

- climat umed i rcoros

- precipitaii anuale ntre 700 i 800 mm
- iarna rezist pn la 32 C

Zone colinare i
premontane
200 800 m altitudine

Zone colinare i

- rezisten sporit la secet

- iarna rezist pn la -15-20 C

- Atenie: necesit soluri acide cu pH 4-6. Corectarea

pH-lui se face prin folosirea turbei acide, rumeguului

premontane
400 800 m altitudine

de conifere sau sulfatului de amoniu

- cerine deosebite fa de umiditatea din sol (800
1000 mm precipitaii pe an) i cea atmosferic

Plantarea
Distane de plantare

Fasonarea plantelor

ntre plante

ntre rnduri

1,2 m

2,5 3 m

Coacz, Agri
Jota

1,5 m

3 3,5 m

Zmeur

0,7 m

1,5 2 m

Zmeur-mur

1,2 m

2 2,5 m

tuf

trunchi

15 20 cm

10 15 cm

25 30 cm

10 15 cm
Mur

1,5 m

3 3,5 m

Afin

0,8 m

1,5 2 m

20 25 cm

Lucrrile de ngrijire

Tuf

Gard fructifer (spalier)

- se las 8 10 tulpini
Coacz
Jota

- tulpinile mai btrne de 4 ani se suprim

- tierea de rodire const n scurtarea la 20
30 cm a ramurilor laterale

- se utilizeaz 3 nivele

- se las 5 6 tulpini

- se las 5 6 tulpini care nu se

- se rresc i se scurteaz ramificaiile laterale scurteaz, dect peste 1,70 m

Agri

- ramurile laterale se scurteaz la

15-20 cm

Cu trunchi
- tutorele (parul) s
fie btut n pmnt
astfel ca s fie cu 4-5
cm sub punctul de
altoire (de unde
pornesc ramurile de
coroan)
- se elimin de la
baz lstarii slbatici
din portaltoi (din
rdcini sau de pe
trunchi) lucru valabil
i n cazul plantelor
altoite n trunchi
scund de 20 cm i
cultivate n sistem
tuf

- se las 6 7 tulpini, care se scurteaz n primvara urmtoare la 80100 cm,

concomitent cu ndeprtarea celor uscai de 2 ani
Zmeur

- plivitul lstarilor din rizomi, pe msur ce apar

- se las 3 4 tulpini care se
scurteaz la 1,5 2,5 m

Zmeurmur

- ramurile laterale se taie la 25 30

cm

Mur

- se las 10 12 tulpini
Afin

- se elimin tulpinile de 4 5 ani

Tratamentele fitosanitare din cursul vegetaiei se fac doar la nevoie: la coacz i agri mpotriva afidelor (pduchi
verzi sau negri) cu Mospilan sau Calypso sau Decis iar mpotriva finrii la agri (la soiuri rezistente nu e cazul)
cu Tilt sau Topsin sau Euparen Multi.
sol nu prea combat alte insecte.
1. TOAMNA
a. Stropirea la negru
Toamna dupa ce cad frunzele, se face o imbaiere a pomilor cu unul din urmatoarele uleiuri horticole:
APLAUDUS SUPER (insecticid acaricid) se dizolva 150 ml / 10 l apa
CONFIDOR SC 004 OIL (insecticid acaricid) se dizolva 150 ml / 10 l apa
FYFANON 50 EC se dizolva 60 ml / 10 l apa
b. Stropirea albastra
Piatra vanata (CuSO4) se dizolva 200g in 10 l apa fara var
Stropirea la negru se face separat de stropirea albastra, in zile diferite, in urmatoarele conditii:
- temperatura sa fie peste 5oC
- sa nu fie ceata sau umezeala
- pomul sa nu fie umed
- se va imbaia pomul in intregime de la varf pana la baza
2. PRIMAVARA TIMPURIU
Primavara timpuriu pana la dezmugurit se mai poate face un tratament cu ulei horticol. Aplicarea uleiului se face
impotriva oualelor hibernante de acarieni, larvelor hibernante ale paduchelui din SAN JOSE si paduchilor testosi
3. LA INFRUNZIREA MUGURILOR
Se aplica tratamente impotriva reapanului, fainarii si altor boli cu fungicide de contact (CHAMPION 50 WP,
BRAVO 500 SC, CAPTAN 50 W, DITHANE M45, MERPAN 80 WDG, SHAVIT 72 WP, FOLPAN 80 WDG,

THIOVIT JET 80 WG, etc) in asociere cu insecticide de contact (KARATE zeon, RELDAN 40 EC, FASTER 10
CE, DECIS 2,5 EC, etc)
4. LA BUTONUL FLORAL ALB SAU ROZ
Se aplica tratamente impotriva reapanului, moniliozei si altor boli cu fungicide sistemice (CURZATE manox,
RIDOMIL MZ GOLD, ALIETTE 80 WG, TOPSIN, SUMILEX 50 WP, etc) asociate cu produse destinate
combaterii insectelor (MOSPILAN 20 SG, CALYPSO 480 SC, ACCTELLIC 50 EC, NISORUN 10 WP,
TALSTAR 10 EC, ACTARA 25 WG, VERTIMEC, etc)
5. LA SCUTURAREA PETALELOR (DUPA CE CAD DIN FLORI)
Tratamente impotriva reapanului moniliozei si fainarii cu fungicide asociate cu produse destinate combaterii
defoliatorilor, larvelor miniere, vispilor si acarienilor
6. LA FORMAREA FRUCTULUI (FRUCTE CU DIAMETRUL DE 0,5 CM)
Tratamente cu fungicide asociate cu insecticide si acaricide destinate combaterii defoliatorilor, larvelor miniere,
vispilor si acarienilor
7. DUPA RODIRE
Se vor aplica tratamente la interval de doua saptamani cu:
- insecticide (pentru combaterea paduchilor, afidelor, viermilor, vispilor)
- fungicide (pentru combaterea rapanului, fainarii, manei, putregaiului)
- acaricide (pentru combaterea acarienilor)