1

EVALUAREA ECONOMIC I FINANCIAR A NTREPRINDERILOR

1.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.
ntr-o lume supus legilor pieii unde totul se cumpr i se vinde ntr-un ritm rapid,
evaluarea ntreprinderii constituie un act frecvent n viaa economic contemporan;
accentuarea liberalismului economic nsoit de privatizri multiplic numrul ntreprinderilor
care pot face obiectul unor tranzacii; pe de alt parte, dezvoltarea schimburilor la burs
face s creasc necesitatea evalurii unei societi n vederea vnzrii sau cumprrii
unei pri din aceasta, orict de mic ar fi.
Dar de ce trebuie evaluat o ntreprindere?
Pentru c exist trei grupe de factori care influeneaz permanent valoarea oricrei
ntreprinderi i anume:
- influene legate de existena preurilor libere;
- influene legate de modificrile raportului de schimb al monedei naionale;
- gestiunea intern a fiecrei ntreprinderi, mai ales n ce privete politicile de amortizare i
politicile de contabilizare (cu deosebire contabilitatea costurilor).
Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte
numeroase. Iat cteva:
a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii
b) In tranzaciile comerciale
c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
e) Determinarea cursului de introducere la burs
f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor
g) n aciuni juridice cu scop patrimonial
h) n scopuri fiscale
g) n alte scopuri
2.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate are ca punct de pornire bilanul contabil,
Bilantul contabil este motorul tuturor operatiunilor de evaluare deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma,
Bilantul contabil reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si
rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza utilizat in cadrul diagnosticului de
evaluare
Bilantul contabil este sursa de date ce se preluceaza pentru realizarea diagnosticului
contabil si financiar
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare
Bilantul contabil este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o intreprindere
3.Explicai diferenele dintre pre i valoare
Valoarea
Valoarea reprezinta o calitate conventionala a unui bun, a unei proprietati sau afaceri,
stabilita prin calcule, in cadrul operatiunii de evaluare de catre expertul evaluator.
Valoarea reprezinta opinia evaluatorului care determina un evantai de valori folosind mai
multe metode de evaluare car vor constitui baza de pornire a negocierilor

Fiind rezultatul muncii de evaluare, ea apare pehartie, nu pe piata

Pretul
Pretul reprezinta expresia baneasca a unei valori, a unui bun si este tangibil, palpabil,
verificabil
Pretul este unic si este rezultatul muncii de negociere intre vanzator si cumparator
Pretul apare pe piata si reprezinta suma platita, respectiv incasata ca urmare a incheierii
unei tranzactii
Valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale, ale
cuiva (n cazul fiinelor) sau nsuiri fizice, materiale ale unui bun, iar preul reprezint
expresia bneasc a valorii.
Sunt cel puin patru criterii de difereniere a celor dou categorii economice:
- ca fel al mrimilor, preul este o mrime concret, tangibil, pe cnd valoarea este o
mrime convenional;
- ca numr, preul n orice tranzacie este unic, pe cnd valorile sunt multiple, iar
expertului evaluator i se pretinde prin regulile de bun practic s nu se opreasc la mai
puin de trei valori;
- dup locul de formare: preul se formeaz pe pia ca punct de ntlnire ntre doi actori - un
vnztor i un cumprtor i el este rezultatul artei de a negocia - diferit de arta de a
evalua; valoarea este rezultatul artei de a evalua, ea se stabilete folosind mintea i
imaginaia evaluatorului i se gsete pe hrtie. Este firesc ca o valoare preluat de actorii
negocierii s devin sau nu pre;
- caracter obiectiv: preul este o mrime obiectiv n raport cu evaluatorul i subiectiv n
raport cu prile negociatoare reflectnd actul lor de voin; valoarea este o mrime
obiectiv n raport cu actorii negocierii i subiectiv n raport cu evaluatorul, fiind creaia sa.
4.Clasificai diferitele tipuri de evaluri
Numeroasele metode de evaluare pot fi grupate n funcie de anumite criterii :
a)
In funcie de obiectul supus evaluarii:
- evaluri de bunuri mobile i imobile independente;
- evaluri de grupe de bunuri i uniti generatoare de numerar;
- evaluri de active economice (secii, fabrici, magazine, pri ale ntreprinderii etc);
- evaluri de active i elemente intangibile;
- evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor;
b)
In funcie de metoda de evaluate utilizata::
- evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i
ntreprinderilor;
- evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ - performanele
financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea
sub diferite forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net,
dividend, cash flows etc;
- evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ ct i cea calitativ, intrnd n logica
lucrrilor, sub o form sau alta de exprimare, att patrimoniul ct i performanele activului
sau ntreprinderii;
- alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate - cifra de afaceri, de exemplu, pe
comparaii etc).
c)
In funcie de scopul evalurii:
- evaluri contabile, sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile,

folosite n scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor;

- evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse; cum nici un act
normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea fiecrei
ntreprinderi a modificrii preurilor, raportului de schimb al monedei naionale i politicilor de
gestiune, evaluarea administrativ poate, nu mai din ntmplare i numai n momentul cnd a
fost emis actul normativ, s se apropie de valoarea de pia a unor bunuri, niciodat ns de cea
a unei ntreprinderi;
- evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz i
diagnostic i care au ca int final determinarea valorii de pia, innd seama de condiiile
concrete de utilizare a bunurilor, de organizare i funcionare a ntreprinderilor.
d)
n funcie de beneficiarul evaluarii;
- evaluri pentru propeietarii afacerii,
- evaluri pentru institutiile financiar-bancare sau fiscale,
- evaluri pentru instantele judecatoresti
- evaluari petru persoane fizice
e)
In funcie de valorile obinute, evalurile se pot grupa n:
- evaluri care au la baz valoarea de pia ; implica functionarea unei piete in cadrul
careia tranzactiile au loc ara restrictie din partea fortelor din afara pietei; trebuie sa identifica
si sa includa definitia valorii de piata utilizata in evaluare
- evaluari care au la baza valori diferite de valoarea de piata: Aceste evaluri utilizeaz
metode care iau n considerare unitatea economic sau funciunile unui activ, altele
dect capacitatea acestuia de a fi cumprat i vndut pe pia. Aceste evaluari trebuie sa
includa definitia valorii aplicate de evauare; sa utilizeze procedurile corespunzatoare si sa
analizeze suficiente informatii pentru efectuarea unei estimari rezonabile a valorii
- evaluari nebazate pe piata; in acest caz in raposrtul de evalare trebuie sa se mentioneze
faptul ca valoarea obtinuta nu va fi interpretata ca valoare de piata
f)
Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in:
- metode aa zise clasice; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile necotate;
- metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt
tranzacionate pe o pia reglementat.
Clasificarea nu este rigid, n practic fiind chiar recomandat abordarea concomitent
att prin metode clasice ct i prin metode bursiere n vederea susinerii sau nlturrii
unora din ipotezele avute n vedere la evaluare.
5.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a ntreprinderii i tot el
poate explica diferenele dintre valorile determinate de evaluatori diferii.
Diagnosticul are drept scop
intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al
intreprinderii;
cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens
calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a
deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de
evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor,

ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor

de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
6. Definii valoarea de pia
Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data
evalurii, ntre un cumprtor decisi un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat
obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile au acionat n
cunotin de cauz, prudent i fr constrngere. Este tipul de valoare la care se recurge
cel mai frecvent, motiv pentru care trebuie struit pe elementele componente ale acestei
definiii i anume:
- Suma estimat este cel mai probabil pre exprimat n uniti monetare, pltibil pentru
proprietate, ntr-o tranzacie independent, de pia. Este cel mai bun pre care se poate
obine n mod rezonabil de ctre vnztor i cel mai avantajos pre obtenabil n mod rezonabil
de ctre cumprtor.
- O proprietate va fi schimbat se refer fa preul la care piaa ateapt c tranzacia - care
ntrunete toate celelalte condiii ale definiiei valorii de pia - ar putea fi ncheiat la data
evalurii; se refer, de asemenea, la faptul c valoarea unei proprieti este o sum de
bani estimat i nu un pre de vnzare predeterminat sau preul actual de vnzare.
- La data evalurii semnific faptul c valoarea de pia estimat este specific unui
moment, unei date precise, data evalurii.
- Intre un cumprtor decis se refer la un cumprtor care este motivat, dar nu constrns,
s cumpere; un cumprtor care nu este nici nerbdtor s cumpere, nici determinat s
cumpere la orice pre; un cumprtor care achiziioneaz n concordan cu realitile pieei
actuale i nu ale unei piee imaginare sau ipotetice.
- Un vnztor hotrt, adic nu este nerebdtor sau constrns s vnd, nici forat s
menin un pre care este considerat realist pe piaa actual; un vnztor motivat s vnd
proprietatea n condiiile pieei, la cel mai bun pre obtenabil.
- ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, tranzacie ntre pri, ntre care nu
exist o relaie particular sau special (de exemplu, compania mam cu filialele sale)
ntre pri distincte, fiecare acionnd n mod independent.
- Dup o activitate de marketing adecvat nseamn c proprietatea va fi prezentat pe
pia n cel mai adecvat mod;durata timpului de expunere pe pia trebuie s fie suficient;
se presupune c perioada de expunere trebuie s nceap nainte de data evalurii.
- n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz i prudent, adic ambele
pri sunt bine informate, acioneaz n propriul interes i n mod prudent.
- i fr constrngere; ambele pri sunt motivate dar nu constrnse.
7. Definii valoarea just
Valoarea just este suma la care poate fi tranzactionat un activsau decontata o datorie, de
buna voie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv.
8. Definii valoarea actual a unui bun
Valoarea actual este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care
urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii firmei.
9. Definii valoarea de origine

Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric reprezinta totalitatea costurilor

necesare pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de
utilizare.
10.Definii valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumit proprietate o are pentru o utilizare
specific i pentru un anumit utilizator, de aceea nu este n relaie cu piaa;
....se refer strict la valoarea cu care o anumit proprietate contribuie n ntreprinderea din care
face parte, fr a avea n vedere cea mai bun utilizare a proprietii sau suma de bani ce
poate fi obinut n urma vnzrii sale.Standardul internaional de contabilitate IAS 36
definete valoarea de utilizare ca fiind valoarea actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se
ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la sfritul
duratei de via util...
11.Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea
pe baza de expertiza si diagnostic.
1.
2.
3.
4.

Schimbari in marime si structura capitalului

Schimbari in numarul si componenta actionarilor si asociatilor
Actiuni juridica cu scop patrimonial
Tranzactii comerciale (privatizare)

....
Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte
numeroase. Iat cteva:
a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii
b) In tranzaciile comerciale
c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
e) Determinarea cursului de introducere la burs
f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor
g) n aciuni juridice cu scop patrimonial
h) n scopuri fiscale
g) n alte scopuri: Evaluarea pentru creditare Evaluarea pentru asigurare
12. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin
trei puncte de vedere:
din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea
fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce
va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor

elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de
investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta
este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata
necesitatea unei eventuale restructurari.
.
13.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic
Obiectiv:Aprecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii
si cu salariatii
Mijloace de realizare:
A. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde:
> drept comercial, cu subrubricile :
acte i contracte privind modul de exploatare (fond comercial, locaii,
concesiuni, licene, contracte de franciz);
acte i contracte privind situaia imobiliar (acte de proprietate, leasing,
nchirieri, expertize recente privind evaluarea);
acte i contracte privind alte imobilizri (titluri de participare, mrci i brevete
etc);
acte i contracte privind finanarea pe termen mediui lung (credite bancare, linii
de credit);
asigurri (contracte de asigurri, obiect, riscuri asigurate).
>drept social, cu subrubricile:
- existena contractelor de munc, a regulamentelor de organizare i funcionare sau
regulamentelor interne;
- data ultimului control al organismelor sociale i principalele constatri;
- partenerii sociali (sindicate, conflicte sociale etc)
>drept fiscal, cu subrubricile:
- analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particulariti;
- data ultimului control fiscal i principalele constatri.
>drept societar, cu subrubricile:
- analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale al Adunrilor
Generale i ale Consiliului de Administraie);
- inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprinderii.
B. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conductorilor
ntreprinderii
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se
stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter
previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice
favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil
negativ (invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;

- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
Puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
14.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de catre intreprindere, in prezent si
viitor
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde
subrubricile:
- poziia strategic a ntreprinderii (situaia sa general n comparaie cu mediul economic,
cu sectorul, cu piaa sa);
- piaa (localizarea i descrierea pieii);
- clientela ntreprinderii (numr, repartizarea, clieni strategici, clieni ru platnici, fragilitatea
relaiilor cu clientela etc);
- produsele (gama, produse cu marj ridicat i cu marj redus, rennoirea produselor,
politica de cercetare i dezvoltare, brevetele deinute de ntreprindere);
- politica de preuri (competitivitatea preurilor, existena unor restricii legate de
reglementri de distribuie, costuri de producie, concuren);
- distribuia (reea de distribuie, cheltuieli de marketing, fora de ptrundere i de
adaptare, service asigurat etc);
- publicitate i promovare.
Concluzia
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a
produselor si serviciilor
Puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.
15.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de
exploatare
Obiectiv: Stabilirea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale
sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potentialului cumparator
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehno logic i de exploatare,
care cuprinde subrubricile:
- activitatea de cercetare i dezvoltare a ntreprinderii;
- procesele de fabricaie (aprovizionare, producie, stocuri, calitate, productivitate);
starea mijloacelor de producie (utilaje, construcii, personalul productiv - structur)
Concluziile se prezint sub forma:
Oportunitilor

Riscurilor
Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne,
produse si servicii competitive
puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a
aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor
16.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management
i resurse umane
Obiectiv: Analiza structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la
realizarea obiectivelor ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic i o descriere a profilului cadrelor din
ntreprindere (structura multicriterial a personalului, conducere, aspecte sociale).
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la
realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere;
fluctuaiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de
conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
Puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie
intre conducere si salariati.
17.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil
Obiective: stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii evaluate
> fiabilizarea valorilor contabile reinute;
> aprecierea ajustrilor necesare cauzate fie de politicile contabile fie de politicile fiscale;
> aprecierea rezultatelor;
> exploatarea i echilibrele financiare;
> studiul resurselor si utilizrilor.
Mijloace de realizare:
> cunoaterea principiilor i metodelor contabile proprii sectorului de activitate i aplicate
de ntreprindere;
> construirea (elaborarea) diferitelor situaii necesare pentru analiz i diagnostic (tablou de
finanare, bilan funcional, tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc);
- analiza ratelor;
- evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor;
- punerea n lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balane, trezorerie, conturi clieni,
stocuri, valori mobiliare de plasament imobilizri i amortismente, alte elemente de activ,

mprumuturi, furnizori, alte datorii, impozite, evenimente posterioare, litigii, fonduri proprii etc).
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile
coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice
evalurii lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
18.Rolul bilanului contabil n diagnosticul de evaluare
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului
contabil si financiar.
19.Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare
Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor
functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si
functia de finantare in pasiv.
20.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei
ntreprinderi?
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i
bunuri n afara exploatrii;
- reevaluarea bunurilor necesare exploatrii;
- calculul matematic al activului net corijat.
21.Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?
Componentele fundamentale ale unei evaluri sunt:
- activul net corijat,
- capacitatea beneficiar
- rata de actualizare.
22.Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat se poate stabili prin dou metode: metoda substractiv i metoda
aditiv.
23.n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat?
Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a
tuturor datoriilor ntreprinderii; ANC = Total active reevaluate corijate Total Datorii
24.n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?

10

Metoda aditiv care n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor

influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor
din bilanul ntreprinderii.
Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din reevaluarea
elementelor patrimoniale. ANC = Capitaluri proprii Diferente din reevaluare (ajustari
ale valorilor contabile)
25.Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai
semnificaia acesteia.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii
activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din
diverse cauze (nchiriate etc).
Valoarea substantiala bruta (VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale
intreprinderii, angajate si organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine
cont de modul de finantare a acestora.
Valoarea substantiala bruta, asa cum s-a mai spus de altfel, este egala cu totalitatea
activului reevaluat corijat plus valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le
foloseste fara a fi proprietara ( inchiriate, imprumutate, leaging etc) minus valoarea
actuala a elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc
in intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica
micsorand profitul si diminuand valoarea goodwill-ului.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le
poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza
principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
26.Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10000lei; banca
150000; cheltuieli de nfiinare 15000; cldiri 200000; echipamente 250000; stocuri
300000; furnizri 400000; creditori 80000; mprumuturi bancare pe termen lung
200000; capital social 100000; rezerve 10000; venituri anticipate 80000; profit 55000.
a)
ANC = AT DT
AT = 10000 + 150000 + 200000 + 250000 + 300000 = 910000
DT = 400000 + 80000 + 200000 + 80000 = 760000
ANC = 910000 760000 = 150000
b) ANC = Kpr Diferene = 100000 + 10000 + 55000 15000 = 150000
27.Ce este si cum se determina rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii
actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de
ncasat sau de pltit ulterior. Rata de actualizare este un element al pieei financiare
introdus n calculul parametrilor economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din
piaa de bunuri i servicii. Actualizarea este un instrument prin care se asigur

11

comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n

perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea
actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali:
durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea
sumei n prezent.
28.Care sunt tehnicile de actualizare?
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n
calcul factorul timp, i anume:
1. dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se
numete de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor)
suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (1 + i)n:
X(1+in) =Y
n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare.
2. dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se
numete de actualizare propriu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea:
o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n
trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu
XY

1
(1 i) n

1 i n

n care n = numrul de ani si i rata de actualizare.

Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur i simplu are n vedere
faptul c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast
sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect
dobnda pieii.
29. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare
Pentru determinarea ratei de capitalizare de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite
teoretic mai multe metode:
.1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat
fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n condiii
de macro stabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare
a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de
bunuri i servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a
ntreprinderilor.
.2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la
alineatul precedent, plus o prim de risc.
.3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
.4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai
sus).
.5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat
metod, mai ales n condiii de instabilitate i incertitudini n macroeconomia rii, deoarece
ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii expertizate.

12

Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se
obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
30.Ce este actualizarea?
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari
i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea
actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata
temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n
prezent.
31.Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei
ntreprinderi
Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei
relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n
condiii normale poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele
externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de
neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne
(dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i
orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i
msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea
abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea.
Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de influena
pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de
influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau
nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei
aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n
cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine
ntreprinderea.

13

n raport cu , aciunile se clasific n:

- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al
pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este
specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n
general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu
comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii
ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai
variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale,
bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:
Cci = Cd(1-0,16)
unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
32.Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n
condiii normale poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele
externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de
neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne
(dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i
orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i
msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea
abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea.
33.Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare
Creterea riscurilor atrage dup sine creterea ratei de actualizare.
Intre rata de actualizare si riscul de tara exista urmatoarea relatie: cu cat riscul de tara este
mai mare cu atat rata de actualizare este mai mare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca
viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii
de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului,
incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea
prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei
sau metoda deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei
curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie
sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile
specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o

14

investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente
cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect
si riscul fluxului de numerar.
34.Explicai relaia dintre riscuri i valoare ntreprinderii
Creterea riscurilor atrage dup sine scderea valorii ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul
pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata
de actualizare mai mare.
35.Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii
Creterea ratei de actualizare atrage dup sine reducerea valorii ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat
rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
36.Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de
determinare.
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul
ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama
de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor
interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor
c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
- valoarea contabil;
- valoarea real sau valoarea matematic;
- valoarea activului net reevaluat;
- valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii;
- activul net de lichidare;
- valoarea substanial;
37.Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n
evaluarea unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei
ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale,
identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa
ntreprinderii.
Este vorba de a determina, pornind de la bilant si evidentele contabile, care este rezultatul
economic rezonabil la care un comparator ar putea sa se astepte. Este ceea ce se numeste
capacitatea beneficiara.
Capacitatea beneficiara ceeaza usor o confuzie suplimentara: nu este vorba de un
beneficiu, de un profit in sensul usual, ci de un randament financiar al totalitatii capitalurilor
care finanteaza exploatarea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;

15

- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;

- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de ntreprindere.
38.Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar, acest profit viitor al ntreprinderii, se determin parcurgndu-se
succesiv trei etape:
- studiul rezultatelor trecute,
- examenul
- calculul matematic al capacitii beneficiare.
I.
Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a
profitului din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci
trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. Corectiile se
refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net
sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de
evaluare.: -marja bruta; -valoarea adaugata ; -excedent brut/net din exploatare; -profit net.
Aceste corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau
exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile
efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost
constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de
perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia
categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor ; F. corecii
legate de sinergii ;
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea
valoarea ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor. Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului
ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel
evaluatorul va folosi metode lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din care evaluatorul va folosi una:
1) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se
recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
2) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in
evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital.

16

3) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta
si viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
4) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.
39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul
contabil pentru determinarea capacitii beneficiare
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil,
cruia i se aduc dou categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor
modificrilor din legislaia fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se
retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii
situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i
corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile
din diagnosticul de evaluare i din analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a
oricrui exces de amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina
constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra
duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor
de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele
sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie
social;
- corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele
sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor
reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant
recomandat n cazul evalurilor pentru privatizare (CBj);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i
viitoare (CB3);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i
viitoare (CB4).
41.Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia
pe baza performanelor financiare?
Perioada de referin exprimat n numr de ani corespunde perioadei de prognoz a
ntreprinderii, adic perioada la sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea
fa de afacerea sa. Schimbarea de atitudine const n provocarea unor astfel de modificri
n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia ciclul vieii; astfel de modificri constau n
iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea,

17

divizarea, asocierea cu pri ale ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea

tehnologiilor, modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Deci, perioada de
referin se exprim de regul n ani i corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe
baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului,
aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe
cale s o fac.
42.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de
exprimare a acesteia
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei
ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale,
identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa
ntreprinderii.
Capacitatea beneficiar se poate exprima prin indicatorii:

1) Profitul brut folosit in diagnosticul de evaluare nu in formula de evaluare

2) Profitul net frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode

bazate pe capitalizarea veniturilor

3) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin

metode bazate pe randamentul capitalului

4) Cash-flow folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor

viitoare de numerar.
se determina parcurgand succesiv trei etape:

1) Studiul rezultatelor trecute pe cel putin trei ani

2) Examenul previziunilor pe cel putin 3 ani

3) Mixajul constatarilor din etapele 1 si 2

4) Calculul matematic al capacitatii beneficiare

43.Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei
ntreprinderi?
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o
societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i
modului de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii
acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se
adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic ((amortismente (am) i provizioane
(pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului
actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment normativ (ANFR)).
CF = Pn + Am + Pr Ir NFR
44.n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:
V (DCF)

CF Ir

1 t

Vr

1 t n

in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;

18

Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n
ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere
modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea rezidual a
ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de
dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul
financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de
disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv.
Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a
cumprtorului (investitorului).
45.Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor
de disponibiliti actualizate?
Aplicarea metodei se face n patru etape succesive:
- 1. Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc
toate constatrile din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri,
costuri pe natur). Fluxul de lichiditi nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net
cruia i se aduc ajustri sau pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE):
- 2. Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar
compatibil cu orizontul de prognoz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun
nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare ct mai fidel posibil,
deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor de exploatare i a
cheltuielilor de capital.
- 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de
ntreprindere.
- 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor
nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat
46.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n
patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe
aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui
superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere
peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii,
efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respectiv,
- cheltuieli de constituire,
- de cercetare dezvoltare,
- licente, marci, brevete, softuri,
- fondul commercial, etc.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia
ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea
fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene,

19

brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial (promovare, publicitate, clieni,
vad comercial etc), competena managerial (calitatea personalului, performanele
managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
.
47.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot
clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att
a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale
ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile
folosite i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor
elemente intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice
bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz
a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic)
obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
48.Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor
ntreprinderi?
Aciunile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie
ntr-un pachet majoritar sau un pachet minoritar. Aciunile care coteaz se evalueaz prin
metodele indicate de organismul de reglementare al pieei de capital; cea mai utilizat
metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media
ponderat a preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul ultimei
tranzacii din aceeai zi, cu condiia s fie un pre relevant, adic s se refere Ia cel puin
0,5% din numrul de titluri ale emitentului. Aciunile care nu coteaz i se constituie ntr-un
pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar
se constituie ntr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeai metod a capitalizrii
dividendelor, dar pot fi utilizate i alte metode bazate pe evaluarea global a ntreprinderii n care
s-a investit.
49.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se
procedeaz la elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de
provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv
de continuitate a exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere
urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar
celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie
din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de
naintare n realizarea fizic a produselor.
- Stocurile la ieire se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile

20

estimate n aceste preuri.

50.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se
calculeaz provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite;
creanele se iau n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind
actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n
care are loc evaluarea ntreprinderii.
51.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n
valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii
anterioare celei n care are loc evaluarea.
52.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.)
sunt considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii,
cu o singur excepie: cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la
dezvoltare (i nu cele care sunt efectuate pentru meninerea potenialului existent), care se
iau n calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n contabilitate. Motivul? Dac
imobilizrile necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale ntreprinderii, sunt bine
gestionate i exploatate, influeneaz valoarea ntreprinderii ns nu patrimonial ci prin
rentabilitate, aa cum se va vedea la capitalul privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii.
53.Cum se evalueaz obligaiunile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor
proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in
cazul evaluarilor in alte scopuri.
54.Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra
bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilor care stau la baza raportului.
Elementele de baza sunt structurate in 8 capitole:
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
- scopul evaluarii,
- scara valorilor stabilite si valoarea medie,
- recomandarile privind perspectivele intreprinderii;
2. Prezentarea intreprinderii :
- numele, forma juridica, adresa, codul SIRUES,
Scurt istoric, crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.

21

stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor

de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta
actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea
explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor. Cuprinde informatii cu privire la
- identitatea evaluatorului,
- calitatea specifica in care participa la lucrarile de evaluare (evaluator, mediator,
consultanta, agent independent sau impartial),
- precum si declaratia de conformitate care va confirma ca:
- prezentarile faptelor din raport sunt corecte si reflecta cele mai pertinente
cunostinte ale evaluatorului;
- analizele si concluziile sunt limitate numai la ipotezele si conditiile
prezentului raport;
- nu a existat niciun interes al evaluatorului asupra intreprinderii evaluate;
- onorariul nu este conditionat;
- se respecta Codul etic si standardele nationale si internationale de evaluare;
- evaluatorul indeplineste cerintele adecvate de calificare profesionala;
- nicio persoana, cu exceptia celor specificate in raport nu a acordat asistenta
profesionala a evaluatorilor etc.
4. Diagnosticul de evaluare;
- Diagnosticul juridic;
- Diagnosticul comercial;
- Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare;
- Diagnosticul resurselor umane;
- Diagnosticul financiar-contabil;
- Sinteza diagnosticului evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand
concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior
intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate
mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro
slabe). Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale
prezentate se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare. Se vor mentiona datele si informatiile puse la dispozitie de
client, conform caietului de sarcini si prevederilor din contractul incheiat.
-ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice.
-expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii
utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
-bibliografie;
-factori de risc: endogeni si exogeni;
6. Metode de evaluare aplicate. Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au
determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte: metode patrimoniale;
metode prin rentabilitate; metode combinate; metode bursiere; metode bazate pe
comparatii si alte metode.
7. Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea
metodelor de evaluare mentionate la pct.6 in ordinea marimii atat la nivelul intreprinderii,
cat si la nivelul unei actiuni sau titlu emise de intreprinderea evaluata.
8. Concluziile si opiniile evaluatorului. Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor
obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea
evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.

22

55. Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei

ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb
de la data efecturii evalurii
56.Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in
seama de preturile pieei
57.Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de
exigenele
pieei,
pe
baza
constatrilor
din
diagnosticul
de
evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a
ntreprinderii.
- valoarea net contabil ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaznu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii
elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele
necesare, aplicrii metodelor de evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- de capacitatea potenial de a produce profit.
58.Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei
valori mai mari a activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul
micorrii valorii ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se
face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat
influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda
liniara.
59.Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii?

23

In principiu politicile contabile nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul

contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile
economic corecte.
Politicile contabile diferite conduc la rezultate diferite. Posibilitatea societatii de a opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare
influenteaza valoarea ntreprinderii.
De exemplu, in cazul stocurilor, aplicarea metodei LIFO va conduce la o valoare a stocurilor
mai mare in bilant si un rezultat mai mic, in timp ce metoda FIFO va avea un efect invers.
Efecte asemanatoare au si politicile de amortizare, duratele de viata stabilite sau metodele
de amortizare. O alta situatie este cea de capitalizare a costurilor ndatorrii la un moment
dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala
perioadei.
60.Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Valoarea patrimoniala reprezinta o valoarea de piata pentru patrimoniul intreprinderii, ce
ofera investitorului o garantie ca exista o contrapartida pentru actiunile detinute. Valorile
patrimoniale care se pot determina pentru o intreprindere sunt activul net contabi, activul
net reevaluat, activul net corijat, valoarea de reconstituire (valoarea capitalurilor
permanente necesare exploatarii), activul net de lichidare, valoarea substantiala.
...
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul
ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama
de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor
interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor
c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena
intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
61.Cum influeneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi?
Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul
este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica.

Ricul de tara in crestere inseamna o rata de actualizare in crestere care inseamna o

valoare a intreprinderii in scadere, pentru aceeasi capacitate beneficiara (V = CB/i)
62.S se determina activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
capital social: 10000
rezerve: 3000
rezultat reportat: 5000
cheltuieli de constituire: 2000
cheltuieli de cercetare: 10000, din care 4000 destinate crerii unui produs
pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor;
cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1000
ANC = 10000 + 3000 + 5000 2000 (10000 4000) = 10000

24

ANC = 10.000 (capital social) + 3.000 (rezerve) + 5.000 (rezultat reportat) [2.000
(cheltuieli de constituire) + 6.000 (cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate crearii
unui produs ce il va inlocui pe altul ce va iesi de pe piata)] = 10.000
63.Care este tratamentul activelor considerate n afara exploatrii in evaluarea unei
intreprinderi?
Activele considerate n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind
supuse operaiunilor din etapele 2 i 3 de determinare a activului net corijat (reevaluare i
calcul matematic). Ele sunt evaluate distinct n funcie de natura i piaa fiecrui bun.
Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
...
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea
venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
64.Care este definiia goodwill-ului?
Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are
ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de
rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
65. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea
determinarii activului net contabil corectat.
Activul net contabil trebuie corectat, tinand seama de uzantele contabile si fiscale, care se
indeparteaza de realitatea economica si mai ales de factorii care produc distorsiuni intre
bilantul contabil si bilantul economic al intreprinderii, dintre care cei mai importanti pot fi:
eroziunea monetara, raportul de schimb al monedei nationale, evolutia preturilor, sistemul
de amortizare etc.
Se procedeaza in primul rand la eliminarea nonvalorilor, la ajustarea provizioanelor, la
reevaluarea titlurilor de participare a creantelor si obligatiilor in devize, precum si la
corectarea valorilor din activ in functie de criteriul utilitatii. Se obtine astfel , activul net
reevaluat ( Anr) sau activul net corijat (ANC) dupa cum s-au adus corectii numai in legatura
cu actualizarea preturilor si a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate in calcul
influentele tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul
economic care tine cont de exigentele pietei (ANC).
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la
evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea
unui titlu respective a pachetului;
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile
zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul
de naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin

25

beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua
respectiva.
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la
raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
caracterul incomplet: elementele necorporale (partea invizibila) nu este luata in calcul;
caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri din
activul ntreprinderii, mai ales cele specifice, deci riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unor evaluri patrimoniale
viabile;
Pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de metoda
sa fie retinuta, ar trebui indeplinite cumulativ urmatoarele 4 conditii:
1. posibilitatea efectuarii evalurii elementelor de activ pe baza unor comparatii de piata;
2. prima de risc pentru societate sa fie redusa;
3. un nivel satisfacator de investitii;
4. posibilitatea masurrii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv
determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata
financiara a echivalentului activului net reevaluat.
67.Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand urmatoarele
informatii:
- riscurile intreprinderii 19%
- rata de baza 4%
- coeficientul primei de risc 1,2
- cheltuieli financiare 1.000 lei
- venituri financiare 600 lei
- datorii financiare (30% din sursele de finantare) 4.000 lei
- cota de impozit pe profit 16%
CMPC = Ccp x Ccp/(Ccp + Cci) + Cci x Cci/(Ccp + Cci)
Cci x Cci/(Ccp + Cci) = 30%
Ccp/(Ccp + Cci) = 1-30% =70%
Ccp = Rn + (Rr Rn) x = 4% + (19% 4%) x 1,2 = 0,22 = 22%
Cci = Cd x (1 Cota impozit profit) = 0,1 x (1 0,16) = 0,084 = 8,4%
Cd = (Cheltuieli financiare Venituri financiare)/ Datorii = (1.000 600) / 4.000 = 0,1
Rata de capitalizare = CMPC = 22 x 70% + 8,4 x 30% = 15,4 + 2,52 = 17,92 > 18%
Ccp costul capitalului propriu
Cci costul capitalului imprumutat
Ccp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere
Rn rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Rr rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr Rn = prima de risc a intreprinderilor
coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Cd costul datoriei (care trebuie defiscalizata)

26