Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
gratie alimentatiei
T.A. mortalitatea
chibzuite ,
cardiovasculara
in sporirea maladiilor
suprimarea
scazut de
la
fumatului
si
800/100000
la
330/100000.
In acelasi timp in Japonia unde regimul alimentar cerialier inca nu a cedat
celui de grasimi si zaharuri mortalitatea este de 110 cazuri la 100000 populatie.
Alimentatia dietica in maladiile cardiovasculare poate juca un rol de factor
care intervine in etiopatogeneza bolii, tabelul 1.
Tabelul 1.
Dietoterapia n maladiile cardiace
Intervine n
etiopatogenez
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Factor curativ
simptomatic
Sporirea permeabilitii
vaselor ctre lipoproteine
(tab 2 a).
II.
2.
prin intestinul gros (sub form de coprosterin i colesterol formate sub aciunea microflorei) n cazuri de constipaii i a.
Lipide plasmatice-colesterolul si
colestanol.
De aceea dereglarea eliminarii colesterolului poate fi legata de dereglarile
secretiei bilei si constipatiei.
Principiile de baza a dietoterapiei vor urmari (tab. 3) impiedicarea
patrunderii colesterolului exogen , apoi reducerea sintezei lui endogena .
Stimularea eliminarii din organism corespunde dietei N-10 (tab.3a).
Tabelul 3.
Principiile de baz a dietoterapiei n ateroscleroza urmresc:
1. mpiedicarea ptrunderii colesterolului exogen
2. reducerea sintezei colesterolului endogen
3. stimularea eliminrii colesterolului din organism
4. reinerea colesterolului n stare dizolvat (emulsoid)
nsemntate major are excesul colesterolului n hran (N - 0,5 07gr/24h.)
Tabelul 3a.
Dieta 10 s" i indicaiile ei innd cont de tipurile Hiperliproteinemiilor
Tipul
Variantele Proteine Lipide Glucide Valoarea
energetic hiperlipoproteinemie
dietei 10 s g
g
g
Kcal
i
II
a
hiper
A
100-110 60-70 300-375
21402620 lipoproteinemie
Particulariti
Reducerea
grsimilor
(animale) i
moderat a
glucidelor
Se limiteaz
considerabil
glucidele mai
ales uor
asimilabile
90-120
65-80 240-260
Se
micoreaz
lipidele i
Indicaii de administrare:
1.
2.
Cardiopatie ischemic
3.
care
Tabelul 4.
Mecanismele Hipocolesterolemice a acizilor grai
polinesaturai
1. Formeaz (n ficat) esteri ai colesterolului i contribuie la descompunerea lui pn la acizi
biliari.
2. Mresc peristaltismul intestinal i accelereaz eliminarea colesterolului
3.Se unesc cu colesterolul i-1 transform n form solubil
4. Intensific aciunea lipotrop a colinei, contribuie la sinteza ei
5. Micoreaz activitatea tromboplastinei
6. Au si o aciune vascular (contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor
acide din pereii vaselor mrind elasticitatea lor)
7. Uleiurile vegetale - (principala surs de acizi grai nesaturai) conin i o cantitate
considerabil de tocoferol (Vit E) care regleaz gliconeogeneza, permeabilitatea vaselor, reduc
hipercolesterolemia.
1. Acizii grasi polinesaturati formeaza in ficat esteri a colesterolului si
contribuie la descompunerea pina la acizi biliari;
2. Acizii grasi nesaturati se unesc cu colesterolul transformindul in forma
solubila.
3. Acizii grasi intensifica peristaltismul intestinal si accelereaza aliminarea
lui din organism;
4. Intensifica actiunea lipotropa a colinei , contribuie la sinteza ei;
5. Micsoreza activitatea tromboplastinei singelui;
6. Contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor acide din
peretii
vasculara .
Se limiteza si glucidele usor asimilabile( miere,zahar, dulceturile) usor
transformabile in colesterol.
Absorbtia colesterolului in intestine e inhibata de polizaharide care se
contin in legume . fructe bogate si in pectina. Celuloza poseda proprietati
laxative , stimuleaza peristaltismul intestinal si contribuie la eliminarea
colesterolului .
Proteinele in cantitati satisfacatoare (100g/zi) bogate in aminoacizi
esentiali (metionina) trebuie sa constituie 60-70 g din totalul lor (carne, peste,
brinza de vaci, albusul de ou) proteinele sunt necesare deoarece colesterolul
se cumuleaza in singe sub forma lipoproteinelor.
Este arhiimportant ca ratia alimentara sa contina cantitatea necesara
de colina
VITAMINELE
Din vitamine (Tabelul 5)in primul rind se are in vedere acidul ascorbic
care stimuleaza
descompunerea
Acuta
Primele
48 ore
Varianta
Proteine
gr
Lipide
gr
Glucide
gr
Sucuri
de
in zi
de
pahar
fructe
de 8 ori
50
30-40
170200
11501360
II
60-70
60-70
230250
17002110
III
90
80
300350
22802480
3-9
Sutca
Valoarea
NaCl
Energetica gr
ccal
500600
Subacuta
(2-3 sapt)
Cicatrizare
Lichid
l
400500
ml
800
ml
3 gr
la
mina
1000
ml
5 gr
la
mina
1000
ml
patogenetic
permite evedentierea
a 4 factori
Tabelul 7.
Aport de Na
n exces
Stres
Centrii nervoi
superiori
Predispoziii
genetice
Retentia
renal de
Na i ap
9
Centrii vasomotori
bulbari
Creterea activitii
S.N.S
Na i ap
n peretele
arterial
Aldosteron
(crete)
Reactivitate
vascular i
vasoconstricie
Vp i
VLEC
DC
Rezistenta
periferic
presiunea
arterial
Vp - volumul plasmatic
VLEC - volumul de lichid extracelular
DC - Debitul cardiac
Mai
luam
in consideratie
insotita
de
de
functia
marita
Dieta 10a
Proteine Lipide
g
G
Glucide
g
Valoarea NaCl
energetic g
Lichid
litre
Regim
indicaii
alimentar
70
300
1680
0,6
50
65%
cardiac III
animale
-IV
(NYHA)
Caracteristica :
1. reducerea valorii energetice pe contul p.L.g;
2. limitarea pronunat a NaCl, lichidului celulozei, productelor bogate n
colesterol, substanelor bogate n excitani;
3. mbogirea raiei cu potasiu, vitamine, substane lipotrope.
Periodic (1-2 zile / sptmn) se recomand cure de descrcare.
diureza
ca
limitarea
sarii de
bucatarie
stimuleaza
al sodiului , mareste
Mareste
diureza
si are proprietati
functia de
contractie
Tabelul 9.
Scaderea volemiei (DC)eficace
Redistribuire
a
Circul
intrarenal
Scaderea
filtratiei
glomerulare
Irigare preferenti
nefroni juxtament
Ischemie
intraglomerula
ra
Renina
Angiotenzina
Concentrarea urinei
Aldosteron
Rezorbtia Na
Retentia Na
Retentia apei
Hipersom.serica
ADN
Scaderea Debitul Cardiac este preceputa de organism intr-un mod similar cu scaderea
volemiei care declanseaza o cascada de macanisme care determina retentia renala de H2O si Na
Scaderea Debitului Cardiac si redistributia duc la o reducere a debitului renal, cu
scaderea filtratului renal. Redistributia
Rinichiul tinde sa formeze un volum redus de urina concentrata, deci sa retina apa si Na
insa scaderea Debitului renal (si prezenta unei concentratii mai mare de sodiu la macula densa),
duc la cresterea eliberarii de renina cu cresterea formarii de angiotezina si stimularea secretiei
suprarenale de aldosteron cu retinerea sodiului, retentia Na duc la stimularea secretiei de
hormon antidiuretic cu retentia de apa.
In aceste conditii de staza si hipoxie circulatorie a organelor interne se acumuleaza
produsele oxidarii incomplete ale metabolismului glucidic (acid lactic, piruvic) si lipidic (corpi
cetonici) echilibrul acido-bazic deviaza in directia acida si micsoreaza rezervele alcaline ale
singelui.
Alimentatia dietetica se prescrie luind in consideratie mecanismele patogenetice de baza,
gradul decompensarii cardiace starea organelor digestive si urmareste: lichidarea dereglerii
metabolismului si deshidratarea lui ceia ce usureaza activitatea sist. cardiovascular, mareste
contractilitatea miocardului si reduce insuficienta circulatiei, mareste actiunea medicamentelor
in special a diureticilor si glicozidelor cardiace.
Dieta de baza ramine 10. In insuficinta cardiaca gr. I-II (N.I.H.A.) (tab.10) dupa cum
am aratat mai sus valoarea energetica 2480-2680 Kcal si limitarea considerabila a (Na 3-5 g la
mina) si a lichidului 1 1,2 <24 ore; odata in 7 zile (timp de 1-2 zile) se include dieta 10 sau
a curelor de descarcare . In IC II IV se prescrie.
Tabelul 10.
Alimentaia dietetic n insuficiena cardiac
ST. MI (NYHA) DIO (valoarea energetic 2680 Kal, Nacl - 3-5 gr
la mna
lichid - 1,2 1)
Odat n 7 zile se include Dieta 10a (timp 1-2 zile) sau cure de
descrcare.
St III-IV D - 10 pn la dispariia manifestarilor de staz , apoi trecem la
DIO pe sistem de zigzag: de la inceput pe 1-2 zile apoi pe mai mult timp n aa
fel ca DIO s devin cea de baz dar 10a s fie folosit periodic (o dat n 7-10
zile)
Dieta 10. Valoarea energetica se limiteaza considerabil (1680 kcal timp de 6- 10 zile)
pe contul lipidelor si mai putin a glucidelor si proteinelor.
Mai tirziu (dupa 6-10 zile) valoarea energetica a ratiei creste treptat : cantitatea grasimilor
din contul celor vegetale , proteinelor bogate in colina, metionina (brinza de vaci, lapte, albus
de ou,terci de ovas) si a glucidelor usor asimilabile (dulceata, miere,zahar).
tiazidelor.
Sunt bogate in K legumele, fructele ascate. Paralel cu limitarea Na se micsoreaza si
cantitatea de lichid (nu mai mult de 1 litru / 24 ore).
Dupa ameliorarea considerabila a starii generale , disparitia manifestarilor de staza se
trece la dieta 10, care se introduce dupa sistemul de zigzag:de la inceput dieta 10 pe
fonul 10 (1-2 zile), pe urma dieta 10 pe mai multe zile micsorind termenul dietei 10; si
in dieta 10 se foloseste pe timp scurt 1-3 zile pina se trece definitiv la 10.
Ratia trebuie sa contina cantitatea necesara de magneziu, fosfor factori stimulanti a
multor fermenti - participind in metabolismul proteic, lipidic, glucidic si calciu (satisface
eficitabilitatea neuromusculara ).
Corelatia Ca magneziu este, cea mai favorabila in castraveti, salata , usturoi, fasole, pere,
mere, struguri, ciuperci albe; a Ca si fosforului in - brinza, usturoi, struguri.
Riboflavina, piridoxina si acidul ascorbic contribuie la resinteza proteinelor.
Bioflavinoizii (vit.P) si acidul scorbic intaresc peretii vaselor
permiabilitatea lor prezinta importanta in patogeneza
si micsoreaza
Prinzul
Gustare
Cina
Inainte de somn
Denumirea
Prescriere
I Preponderent proteice
1. de lapte
2. de brnz (vaci)
3. de carne i legume
II preponderent glucide
1. de mere
Indicaii
insuficien cardiac
II-III
ateroscleroza obezitate
obezitate
HAE
Ateroscleroza,
glomerulonefrit
cronic
2. de cartofi
3. castravei
Insuficien cardiac
Hipertensiune
arterial, obezitate
Dietele de contrast se prescriu odat n 7-10 zile. Valoarea lor energetic redus.
Ele contribuie la normalizarea metabolismului intermediar, la eliminarea produselor
metabolice, surplusului de Na i lichid.