Sunteți pe pagina 1din 20

Alimentatia dietetica in maladiile cardiovasculare

Ca intre alimentatie si sanatate exista o strinsa legatura, ca tratamentul multor


boli este legat de sistemul de alimentatie este cunoscut inca de pe timpul lui Hipocrate.
Insa ramine neclar de ce la noi este asa de greu de acceptat faptul ca alimentatia
rationala nu numai poate preveni dar si vindeca, si in cel mai rau caz, ameliora evolutia
unei boli.
Dietoterapia devine o arma de lupta impotriva bolii,atit in miinele medicului cit
si a pacientilor. Astazi nici un program de tratament medicamentos nu se poate bucura
de succes fara aplicarea chibzuita a dietei.
Americanii si europenii care alcatuiesc 1/3 din populatia globului pamintesc
foloseau din produsele alimentare. Rasplata era tradusa
cardiovasculare. Insa
scaderea

gratie alimentatiei

T.A. mortalitatea

chibzuite ,

cardiovasculara

in sporirea maladiilor

suprimarea

scazut de

la

fumatului

si

800/100000

la

330/100000.
In acelasi timp in Japonia unde regimul alimentar cerialier inca nu a cedat
celui de grasimi si zaharuri mortalitatea este de 110 cazuri la 100000 populatie.
Alimentatia dietica in maladiile cardiovasculare poate juca un rol de factor
care intervine in etiopatogeneza bolii, tabelul 1.

Tabelul 1.
Dietoterapia n maladiile cardiace

Intervine n
etiopatogenez

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Factor curativ
simptomatic

Ateroscleroza + Cardiopatie ischemic


Hipertensiune arterial
Cardiopatii dismetabolice (obezitate, diabet...)
Miocardite
Endocardite
Pericardite
Cardiomiopatii
Insuficient cardiac
Aritmii

Ateroscleroza cu C.I., HTA esentiala , cardiopatii dismetabolice (obezitate,diabet) sau


rolul unui factor de tratament simptomatic in celelalte maladii ( miocardite, endocardite,
pericardite, cardiomiopatii, insuficienta cardiac si a.)
Dieta de baza in patologia cardiovasculara o prezinta dieta traditionala N=10.Ea este
alcatuita in scop de a interveni in mecanismele principale de instalare a afectiunilor
cardiace si corespunde necesitatilor tratamentului tuturor bolilor in vigoare.
n tabelul 2 e descrisa component chimica caracteristica si scopurile urmarite; sint
enumerate indicatiile principale.
Tabelul 2.
Dieta 10 - baza alimentaiei n maladiile cardiovasculare
Proteine 90 g, 60% animale
Lipide 80 g, 30% vegetale
Glucide 350-400 g
Valoarea energetic 2480-2680 Kcal
Sare de buctrie 2-3 g n producte, dup 7 zile 3-5 g la mn
Lichid 1,0-1,21
Regim alimentar 5 ori n zi
Indicaii pentru administrare
1 .Hipertensiune arterial I-II 2.Insuficien
circulatorie st.I-II 3.Valvulopaii + insuficien
cardiac 4.Alte boli cardiace n faza de
compensare
Caracteristica:
1. limitarea considerabil NaCl i a lichidului, produselor bogate n colesterol, substanelor
care exist apar. cardiovascular i nervos.
2. mbogirea raiei cu sruri de potasiu, substane lipotrope, vitamine.
Scopul prescrierii:
ameliorarea activitii cardiace, cruarea moderat a organelor digestive,
rinichilor;
sporirea diurezei i descrcarea metabolismului intermediar.
Prelucrarea culinar: fr sare de buctrie.

Alimentatia dietetica in Ateroscleroza.


Aterosclerora depinde de relatiile dintre colesterol si starea peretelui vascular (disfunctia
endoteliala si a.) rolul principal in acest proces tragic il joaca colesterolul.Si cei mai periculosi
factori de risc sunt: hipercolesterolemia, H.T.A., diabetul si fumatul (tab 2a).
Fara colesterol nu exista aterocleroza(Anicicov).
Alimentatia de tip occidental (cu aportul de grasimi peste 35-40% din totalul caloric)
bogata in hidrati de corbon si zahar se insoteste de prevalenta C.I. si dimpotriva: in tarile cu

alimentatie de tip mediteran bogata in vegetale, fructe si sarace in grasimi animaliere


ateroscleroza si C.I. este semnificativ scazuta.
Asa deci ateroscleroza este un proces multifactorial complex in care sunt implicate atit
peretele vascular (celule endoteliale , muscular netede fibroblasti) cit si celule provenite din
curentul sanguine (macrofagi,limfocite,plachete)-(tab.2 b)
Tabelul 2a.
Factorii contribuitori la formarea aterosclerozei
1. Hiper i hiper pre
- lipoproteinemia
2. Micorarea lipoproteinelor,
fostolipidelor activitii
lipazei lipoproteice

Sporirea permeabilitii
vaselor ctre lipoproteine

Interaciunea lipoproteinelor i celulelor vaselor


sanguine

ATEROSCEROZA Cei mai


periculoi factori:
1. Hipercolesterolemia
2. HTAES
3. Fumatul
4. Diabetul
Alimentatia dietetica in Ateroscleroza.
Aterosclerora depinde de relatiile dintre colesterol si starea
peretelui vascular (disfunctia endoteliala si a.) rolul principal in acest
proces tragic il joaca colesterolul.Si cei mai periculosi factori de risc
sunt: hipercolesterolemia, H.T.A., diabetul si fumatul

(tab 2 a).

Fara colesterol nu exista aterocleroza(Anicicov).


Alimentatia de tip occidental (cu aportul

de grasimi peste 35-

40% din totalul caloric) bogata in hidrati de corbon si zahar se


insoteste de prevalenta C.I. si dimpotriva: in tarile cu alimentatie de
tip mediteran bogata in vegetale, fructe si sarace in grasimi
animaliere ateroscleroza si C.I. este semnificativ scazuta.
Asa deci ateroscleroza este un proces multifactorial complex in
care sunt implicate atit peretele vascular (celule endoteliale ,
muscular netede fibroblasti) cit si celule provenite din curentul
sanguine (macrofagi,limfocite,plachete)-(tab.2 b)
Tabelul 2b.
Factorii care contribuie la formarea hipercolesterolemiei
I.

excesul colesterolului n raia alimentar:

grsimile de origine animal, bogate n colesterol i acizi grai


saturai (palmitic, butiric, stearic)

II.

sinteza endogen sporit n ficat din acidul acetic


(acetilcoenzima A)

activ - produs intermediar al metabolismului proteic, glucide,


lipide

(Raia alimentar cu coninut bogat de glucide uor asimilabile i transformabile n colesterol)


III.

descompunerea nesatisfctoare n muchi (efort fizic limitat)

IV. dereglrile eliminrii din organism:


1.

prin bil (sub form de acizi biliari i mai puin - colesterina)


- n patologia cilor biliare

2.

prin intestinul gros (sub form de coprosterin i colesterol formate sub aciunea microflorei) n cazuri de constipaii i a.

V. n unele maladii: hipotireoza, lipsa lipazei lipoproteice (congenital) gut, s-m.


nefrotic.
Ateroscleroza provine de la doua cuvinte grecesti: Athero-terci si Sclerozis-induratie si
este characteristic pentru aspectul placii de aterom avansate

Lipide plasmatice-colesterolul si

trigliceridele-hiperlipoproteinele constituie factorul major pentru ateroscleroza. Deoarece la


formarea hipercolesterolului pe linga factorii : ca surmenajul nervos descompunerea lui
nesatisfacatoare in muschi(efort fizic limitat) sinteza sporita in organism( 2-3g/h), eliminarea

nesatisfacatoare exesul colesterolului in hrana ( N pina la 0.5-0.7g) are insemnatate majora


(predominatoare). Sinteza endogena a colesterolului are loc preponderant in ficat din acidul acetic
activ ( acetilcoenzima A)- care este produsul intermediar al metabolismului lipidic, glucidic,
proteic.
La aceasta contribuie ratia alimentara cu continutul glucidelor usor
asimilabile- zahar si a., colesterol se elimina cu bila (prepond. sub forma de
acizi biliari , fermenti din discompunerea colesterolului in ficat si intr-o masura
mica in forma de colesterina) si in mare masura se axcreta prin intestinal gros,
unde sub actiunea microflorei

partial se restabileste in coprosterina si

colestanol.
De aceea dereglarea eliminarii colesterolului poate fi legata de dereglarile
secretiei bilei si constipatiei.
Principiile de baza a dietoterapiei vor urmari (tab. 3) impiedicarea
patrunderii colesterolului exogen , apoi reducerea sintezei lui endogena .
Stimularea eliminarii din organism corespunde dietei N-10 (tab.3a).
Tabelul 3.
Principiile de baz a dietoterapiei n ateroscleroza urmresc:
1. mpiedicarea ptrunderii colesterolului exogen
2. reducerea sintezei colesterolului endogen
3. stimularea eliminrii colesterolului din organism
4. reinerea colesterolului n stare dizolvat (emulsoid)
nsemntate major are excesul colesterolului n hran (N - 0,5 07gr/24h.)
Tabelul 3a.
Dieta 10 s" i indicaiile ei innd cont de tipurile Hiperliproteinemiilor

Tipul
Variantele Proteine Lipide Glucide Valoarea
energetic hiperlipoproteinemie
dietei 10 s g
g
g
Kcal
i
II
a
hiper

A
100-110 60-70 300-375
21402620 lipoproteinemie

95-175 80-100 240-260

2060- IV - hiper-pre-2400 Hpoproteinemie

Particulariti
Reducerea
grsimilor
(animale) i
moderat a
glucidelor
Se limiteaz
considerabil
glucidele mai
ales uor
asimilabile

90-120

65-80 240-260

1905- II b i III hiper-p i


pre-B hiper l.p.
2240

Se
micoreaz
lipidele i

Indicaii de administrare:
1.

ateroscleroza coronarian, cerebral, periferic etc.

2.

Cardiopatie ischemic

3.

Hipertensiune arterial esenial gr. II-III

Producte cu coninut maximal de acizi grai saturai: icre negre i roii,


glbenu de ou, creier, ficat, rinichi, carne de porc, gsc, oaie apoi untul.
4.

Raia trebuie mbogit cu polizaharide (legume,


fructe) care inhib absorbia colesterolul n intestine.
100 g celuloz elimin 100 mg colesterol.

Desigur ca noi mai urmarim si intarirea peretelui vascular si retinerea


colesterolului in stare dizolvata sub forma de emulsoid.
In primul rind valoarea energetica

a ratiei se limiteaza pe contul

lipidelor (60-80g) si glucidelor(300-400g).


In ratia alimentara se reduc grasimele

de origene animala bogate in

colesterol acizi grasi saturati-palmitic, butiric, stearic si colesterol (porc, gisca,


rata si oaie dar si organele cu continut maximal: icre de peste rosii si negre si
galbenus de oua ,ficat, rinichi, creier).
Locul lor il ocupa grasimele vegetale ( floarea soarelui, porumbul)
bogate in acizi grasi nesaturati (linolic, linolenic si fosfolipide , licitina); sunt
mai folositoare uleiurile nerafinate (la rafinare se inlatura lecitina

care

mentine colesterolul in stare suspendata imiedicind depunerea lui in peretii


vaselor).
Actiunea hipocolesterolica a grasimelor vegetale se realizeaza pe mai
multe cai: (tabelul 4).

Tabelul 4.
Mecanismele Hipocolesterolemice a acizilor grai
polinesaturai
1. Formeaz (n ficat) esteri ai colesterolului i contribuie la descompunerea lui pn la acizi

biliari.
2. Mresc peristaltismul intestinal i accelereaz eliminarea colesterolului
3.Se unesc cu colesterolul i-1 transform n form solubil
4. Intensific aciunea lipotrop a colinei, contribuie la sinteza ei
5. Micoreaz activitatea tromboplastinei
6. Au si o aciune vascular (contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor
acide din pereii vaselor mrind elasticitatea lor)
7. Uleiurile vegetale - (principala surs de acizi grai nesaturai) conin i o cantitate
considerabil de tocoferol (Vit E) care regleaz gliconeogeneza, permeabilitatea vaselor, reduc
hipercolesterolemia.
1. Acizii grasi polinesaturati formeaza in ficat esteri a colesterolului si
contribuie la descompunerea pina la acizi biliari;
2. Acizii grasi nesaturati se unesc cu colesterolul transformindul in forma
solubila.
3. Acizii grasi intensifica peristaltismul intestinal si accelereaza aliminarea
lui din organism;
4. Intensifica actiunea lipotropa a colinei , contribuie la sinteza ei;
5. Micsoreza activitatea tromboplastinei singelui;
6. Contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor acide din
peretii

vaselor mari, maresc elasticitatea peretilor adica au si o actiune

vasculara .
Se limiteza si glucidele usor asimilabile( miere,zahar, dulceturile) usor
transformabile in colesterol.
Absorbtia colesterolului in intestine e inhibata de polizaharide care se
contin in legume . fructe bogate si in pectina. Celuloza poseda proprietati
laxative , stimuleaza peristaltismul intestinal si contribuie la eliminarea
colesterolului .
Proteinele in cantitati satisfacatoare (100g/zi) bogate in aminoacizi
esentiali (metionina) trebuie sa constituie 60-70 g din totalul lor (carne, peste,
brinza de vaci, albusul de ou) proteinele sunt necesare deoarece colesterolul
se cumuleaza in singe sub forma lipoproteinelor.
Este arhiimportant ca ratia alimentara sa contina cantitatea necesara
de colina

metionina (cu propritati lipotrope) care participa la sinteza

fosfolipidelor (mai ales a lecitinei) , care formeaza complexe hidrofile a

lipoproteinelor cu colesterolul. Ele previn steatoza , normalizeaza functia


ficatului.
Producte bogate in colina :brinza de vaci, soia,mazarea, crupele de ovaz:
metionina se contine in peste, mazarea, fasolea, crupele de hrisca.

VITAMINELE
Din vitamine (Tabelul 5)in primul rind se are in vedere acidul ascorbic
care stimuleaza

descompunerea

colestererolului in ficat si functia lui de

eliminare a colesterolului micsorind continutul lui in singe : previne depunerea


lui impreuna cu completele hipoproteice in peretii vaselor (cantitati insemnate
de acid ascorbic contin fructele , legumele si sucurile lor,aceasi actiune o are
vitamina P.
Tabelul 5.
Aciunea unor vitamine i lupta lor cu ateroscleroza
Acidul ascorbic i vitamina ,,p":
1. stimuleaz descompunerea colesterolului (n ficat) i eliminarea lui din
organism;
2. previne depunerea colesterolului n pereii vaselor.
Piridoxina (B6):
1. regleaz metabolismul acizilor grai nesaturai (n ficat);
2. particip la transformarea acidului linoleic n a. arahidonic, Ia asimilarea
metioninei;
3. stimuleaz aciunea lipotrop a colinei, prevenind depunerea grsimilor n ficat;
4. majoreaz coninutul lecitinei n snge;
5. stimuleaz transformarea colesterolului n acizi biliari i eliminarea lor.
Acidul nicotinic:
activeaz lipaza lipotrop i intensific sinteza heparinei, micornd coagularea sngelui.

Un rol important in lupta cu instalarea aterosclerozei il joaca si


piridoxina (B 6) care: 1. regleaza metabolizmul acizilor grasi polinesaturati in
ficat.
2. participa la transformarea acidului linolic in acid arahidonic la
asimilarea metioninei.
3. stimuleaza actiunea lipotropa a colinei , prevenind depunerea
grasimilor in ficat.
4. majoreaza continutul lecitinei in singe si a coeficientului lecitino
colesterol.
5. stimuleaza transformarea colesterolului in acizi biliari si eliminarea
lor cu bila.
Acidul nicotinic activeaza lipaza lipoproteica si prin intensificarea
sintezei heparinei incetineaza coagularea singelui. Se contine in bere,drojdii
alimentare, piine neagra, ciuperci, crupe de hrisca si ovas.
Ciancobalamina contribuie la utilizarea rationala a colinei si amelioreaza
coieficientul lecitin colesterol.
Trebuie limitate sarurile: calciferolul (galbenusul de ou, ficat, rinichi,
untul,untura naturala de peste) care contribuie la hipercolesterolemie si
dezvolta ateroscleroza.
Sarea de bucatarie (9-10 g zilnic) care inhiba activitatea lipazei
hipotropice si provoaca ateroscleroza ; se limiteaza ,,Ca care inhiba lecitina
care retine colesterolul in stare coloidala , in schimb dieta trebuie imbogatita
cu iod, magneziu, cabalt.
Magneziul micsoreaza colesterolul , intensifica peristaltismul , elimina
colesterolul cu masele fecale, mareste proprietatile lecitinei de a retine
colesterolul in stare coloidala.
Iodul stimuleaza sinteza glandei tiroide , care contribuie la
descompunerea colesterolului si are proprietati antisclerozante.
Mai intensifica secretia heparinei , majoreaza activitatea lipolitica si
fibrinolitica a singelui.
Manganul si cobaltul contribuie la eliminarea sodiului din organism
care inhiba activitatea lipazei lipotropice in singe.

Deci se exclud produsele bogate in colesterol si calciferol (galbenusul


de ou , creier, ficat, carne grasa , salamuri, slanina, carne de rata , gisca,
sunca,bucatele sarate, marinate, cacao, cafeaua, bulionul concentrate,
gustarile picante).
ALIMENTATIA DIETETICA IN CARDIOMIOPATIA ISCHEMICA
Principiile de baza ale alimentatiei dietetic corespunde cu ale
aterosclerozei (dieta N=10) cu unele adoptari , corespunzatoare perioadei de
evolutie a bolii si duratei , regimului in privinta componentei chimice, valoarei
energetic ,NaCl, lichidului. Se va asigura aportul necesar de saruri de potasiu
deoarece continutul lui in focarul necrozei este redus; mai tinem cont si de
propritatile lui antiaritmice si diuretice.
Dieta in infarctul miocardic
In primele 48 ore se va adminisra un regim hidric alcatuit numai din
ceaiuri , apa, sucuri( afara de cel de struguri, care provoaca balonari).
Valoarea energetica 500-600kkal, cantitatea de lichid 400-500 ml zilnic.
Incepind cu ziua 3 si mai

departe timp de 5-6 zile valoarea energetica se

mareste pina la proteine 50 g, lipide 30-40g, glucide 170-200g. Bucatele se


pregatesc fara sare (tabelul 6). Se permite 800 ml lichid, hrana se consuma
calda, 6-7 mese pe zi.
Tabelul 6.
Dietoterapia in infarctul miocardic Dieta 10 I
Perioada
Infarctului

Acuta

Primele
48 ore

Varianta

Proteine
gr

Lipide
gr

Glucide
gr

Sucuri
de
in zi

de
pahar

fructe
de 8 ori

50

30-40

170200

11501360

II

60-70

60-70

230250

17002110

III

90

80

300350

22802480

3-9
Sutca

Valoarea
NaCl
Energetica gr
ccal
500600

Subacuta
(2-3 sapt)
Cicatrizare

Lichid
l
400500
ml
800
ml

3 gr
la
mina

1000
ml

5 gr
la
mina

1000
ml

E necesar de intrebuintat cautitati majore de saruri de Kaliu, pentru ca cantitatea de ioni de


Kaliu in focarul necrotic este considerabil micsorat.
La externarea pacientului se prescrie dieta 10 I, care se recomanda si in alte forme de
cardiopatie ischemica in dependenta de gradul insuficientei cardiace.
Se permite: terciuri pasate de hrisca si ovas, chefir, iaurt, brinza de vaci degrasata, omleta
de albusuri de ou ingerata la aburi , carne, peste slab bine tocat sau in forma de pireu sau copt,
morcov ras, conopida fiarta, pireu de svecla , sucuri de fructe , de legume , compoturi pasate,
pesmeti de piine de griu(50-60) unt 10-15 g, zahar 30-40 g.
Pe parcursul urmatoarelor 3-4 saptamini bolnavul va respecta dieta N-10, hrana se prepara
cu 3 g sare, se alimenteaza 5 ori pe zi. Dieta se extinde pe contul carnei , pestelui, supelor de
legumelor, crupelor, laptelui, fructelor, piine alba 150g, untul 20-25g, zaharul 40-50g.
Incepind cu saptamina 4 dieta devine mai nutritiva pe contul proteinelor, lipidelor,
glucidelor, sare 5 g, hrana se serveste 5 ori pe zi, in dieta se adauga fructe si legume crude tocate
carne slaba de pasare fiarta si putin prajita sau coapta, se mareste cantitatea de zahar(50g).
Pentru ameliorarea calitatilor gustative ale bucatelor pregatite fara sare se foloseste sucul
de lamie , sol. slabe de otet , mararul , patrungelul proaspat.
Se vor exclude bucatele care provoaca proces fermentative in intestin (dulciuri , lapte
integral , suc de struguri, produsele bogate in sare de bucatarie), acele care maresc coagularea
singelui (frisca, smintina, gelatin) si excita activitatea cordului (bulion de carne, peste, ceaiul tare,
cafeaua).
ALIMENTATIA DIETETICA IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
H.T.A.E.-starea patologica de crestere a valorilor TA peste cifrele considerate normale in
lipsa unor cauze evidente de aparitie. In sens larg H.T.A.E. reprezinta o tulburare a mecanismelor
responsabile de reglarea T.A. Dereglarea oricaria din multiplele mecanizmul poate initia fie o
crestere a V.C. (volum circulant) fie a rezistentei vasculare , care depinde de echilibrul dintre
elementele vazoconstrictoare si vasodilatoare arteriale. In prezent se considera ca H.A. este o
consecinta a supraincarcarii S.N.C. ( a scoartei ) cu formarea focarelor de exitare stagnanta,
care se raspindeste la centrul vasomotor situat in subcortex si prin partea simpatica a sist.
nervos vegetativ provoaca cresterea generala a tonusului arterelor mici sustinuta de factorii
endocrine , hormonali (producerea sporita a aldosteronului reninei de catre rinichi).

In T.A. pot fi antrenati si ceilalti factori in evolutia si progresarea bolii.


Schematic scenariu

patogenetic

permite evedentierea

a 4 factori

majori(tab.7):neurogeni, sodiul, genetic si reactivitatea vaselor de rezistenta.

Tabelul 7.

Schema global a factorilor implicai


n patogenia H.T.A.E.
1

Aport de Na
n exces

Stres

Centrii nervoi
superiori

Predispoziii
genetice

Retentia
renal de
Na i ap
9

Centrii vasomotori
bulbari
Creterea activitii
S.N.S

Na i ap
n peretele
arterial

Deficienta vasodepresorilor i/sau


niveluri crescute
de R-AG -II
3

Aldosteron
(crete)

Reactivitate
vascular i
vasoconstricie

Vp i
VLEC
DC
Rezistenta
periferic
presiunea
arterial

Vp - volumul plasmatic
VLEC - volumul de lichid extracelular

DC - Debitul cardiac

Mai

luam

in consideratie

ca H.T.A.E. ca regula este

insotita

de

dereglarile metabolismului colesterolului - ateroscleroza.


1. Deci alimentatia dietetic va fi alcatuita tinind cont de mecanismele
principale etiopatogenetice si in primul rind a Na-ca factor etiopatogenetic:
- limitarea

sarii de bucatarie in acutizare se exclude complet in cazurile

cu H.A. persistent complicate cu insuficienta cardiaca(I.C.) , se va indica dieta


fara sare (tab.8)

ratia hiposalina este legata

de

functia

marita

suprarenalelor (hiperproductia aldosteronului) care retine sodiului si lichidului.


Tabelul 8.

Dieta 10a
Proteine Lipide
g
G

Glucide
g

Valoarea NaCl
energetic g

Lichid
litre

Regim
indicaii
alimentar

70

300

1680

0,6

5-6 ori/zi Insuficien

50

65%

cardiac III

animale

-IV
(NYHA)

Caracteristica :
1. reducerea valorii energetice pe contul p.L.g;
2. limitarea pronunat a NaCl, lichidului celulozei, productelor bogate n
colesterol, substanelor bogate n excitani;
3. mbogirea raiei cu potasiu, vitamine, substane lipotrope.
Periodic (1-2 zile / sptmn) se recomand cure de descrcare.

Regimul hiposalin diminuiaza excitabilitatea SNC, sporeste

diureza

si micsoreaza volumul plazmei sanguine.


Mai mentionam

ca

limitarea

sarii de

bucatarie

stimuleaza

activitatea lipazei, lipoproteice si duce la hipocolesterolemia, prevenind


ateroscleroza.
2. Cantitatea de lichid in acutizarea bolii se limiteaza la 1-1,2 l
lichid liber.
3.Imbogatirea dietei cu saruri de potasiu , magnesiu, iod. Potasiul e
antagonistul fiziologic

al sodiului , mareste

depresorii asupra peretilor vaselor.

Mareste

diureza

si are proprietati

functia de

contractie

miocardului . De mentionat ca K se elimina din organism intr-o cantitate


mai mare pe fondul dietei limitate in sare.
Alimentatia dietetic in insuficienta dardiaca cronica(IC)
IC este definite ca un sindrom clinic (sau stare patologica) determinat
de incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar activitatii
matabolice tisulare.
Prin urmare IC se caracterizeaza prin staza (pulmonara sau si
sistematica) si debitul cardiac scazut aparut in cele mai multe cazuri in
evolutia unei boli cardiace: factori cauzali primari sau precipitanti
(agravanti).
Debitul cardiac ca expresia a functiei pompei cardiace este
dederminat de interrelatia intre 4 parametri fiziologici: frecventa cardiaca,
presarcina, postarcina si contractilitatea.
Asa dar IC este expresia sumei scaderii eficientei parametrilor
fiziologiei determinate a DC care au in consecinta activarea intensa a unor
mecanisme compensatorii : vazocontrictie, crestere a presiunii nervoase
(de umplere periferice) retentia hidrosalina.
Intelegerea acestor macanisme permit atit intelegerea clinicii IC cit si
un abord logic terapeutic, deoarece tratamentul vizeaza in mare masura
corectarea mecanismelor compensatorii excesive.
Mecanismele de compensare a scaderii D.C.
A.Mecanismele immediate (rapide)
1.Centrale (tahicardia)
2.Periferice (redistributia debit cardiac,cresterea desaturaii
hemaglobinei,metabolismului anaerob).

B. Mecanisme tardive (lente)


1. Centrale (hipertrofia)
2. Periferice (retentia hidrosalina).
In conformitate cu tema prelegerei de astazi ne oprim mai detaliat la
mecanismul de retentie de apa si sare.(tab. 9)
Mecanismul retentiei de apa si sare in IC

Tabelul 9.
Scaderea volemiei (DC)eficace

Redistribuire
a
Circul
intrarenal

Scaderea
filtratiei
glomerulare

Irigare preferenti
nefroni juxtament

Ischemie
intraglomerula
ra

Renina

Angiotenzina

Concentrarea urinei

Aldosteron

Rezorbtia Na

Retentia Na

Retentia apei

Hipersom.serica

ADN
Scaderea Debitul Cardiac este preceputa de organism intr-un mod similar cu scaderea
volemiei care declanseaza o cascada de macanisme care determina retentia renala de H2O si Na
Scaderea Debitului Cardiac si redistributia duc la o reducere a debitului renal, cu
scaderea filtratului renal. Redistributia

sanguina intrarenala face sa fie irigati preferentiali

nefronii juxtraglomerulari cu capacitate de concentratie mare (anse Henle lungi).

Rinichiul tinde sa formeze un volum redus de urina concentrata, deci sa retina apa si Na
insa scaderea Debitului renal (si prezenta unei concentratii mai mare de sodiu la macula densa),
duc la cresterea eliberarii de renina cu cresterea formarii de angiotezina si stimularea secretiei
suprarenale de aldosteron cu retinerea sodiului, retentia Na duc la stimularea secretiei de
hormon antidiuretic cu retentia de apa.
In aceste conditii de staza si hipoxie circulatorie a organelor interne se acumuleaza
produsele oxidarii incomplete ale metabolismului glucidic (acid lactic, piruvic) si lipidic (corpi
cetonici) echilibrul acido-bazic deviaza in directia acida si micsoreaza rezervele alcaline ale
singelui.
Alimentatia dietetica se prescrie luind in consideratie mecanismele patogenetice de baza,
gradul decompensarii cardiace starea organelor digestive si urmareste: lichidarea dereglerii
metabolismului si deshidratarea lui ceia ce usureaza activitatea sist. cardiovascular, mareste
contractilitatea miocardului si reduce insuficienta circulatiei, mareste actiunea medicamentelor
in special a diureticilor si glicozidelor cardiace.
Dieta de baza ramine 10. In insuficinta cardiaca gr. I-II (N.I.H.A.) (tab.10) dupa cum
am aratat mai sus valoarea energetica 2480-2680 Kcal si limitarea considerabila a (Na 3-5 g la
mina) si a lichidului 1 1,2 <24 ore; odata in 7 zile (timp de 1-2 zile) se include dieta 10 sau
a curelor de descarcare . In IC II IV se prescrie.

Tabelul 10.
Alimentaia dietetic n insuficiena cardiac
ST. MI (NYHA) DIO (valoarea energetic 2680 Kal, Nacl - 3-5 gr
la mna
lichid - 1,2 1)
Odat n 7 zile se include Dieta 10a (timp 1-2 zile) sau cure de
descrcare.
St III-IV D - 10 pn la dispariia manifestarilor de staz , apoi trecem la
DIO pe sistem de zigzag: de la inceput pe 1-2 zile apoi pe mai mult timp n aa
fel ca DIO s devin cea de baz dar 10a s fie folosit periodic (o dat n 7-10
zile)
Dieta 10. Valoarea energetica se limiteaza considerabil (1680 kcal timp de 6- 10 zile)
pe contul lipidelor si mai putin a glucidelor si proteinelor.
Mai tirziu (dupa 6-10 zile) valoarea energetica a ratiei creste treptat : cantitatea grasimilor
din contul celor vegetale , proteinelor bogate in colina, metionina (brinza de vaci, lapte, albus
de ou,terci de ovas) si a glucidelor usor asimilabile (dulceata, miere,zahar).

Sarea de bucatarie merita o atentie deosebita, toate bucatele se pregatesc fara sa se


adauge sare (1,5 g se contine in producte ).
Insa s-a dovedit ca limitarea sarii (dieta desodata) timp indelungat poate deregla functia
rinichilor cu dezvoltarea azotemiei cloropenice, hiperaldosteronismului (se activeaza sistemul
renin-angiotenzima aldosteron), edemelor, care nu se supun tratamentului cu diuretice.
Din aceste considerente odata in saptamina bolnavului i se permite 2-4 g sare ; dupa
disparitia edemelor zilnic 3-5 g pentru sararea unor bucate.
Dieta trebuie imbogatita cu saruri de potasiu din cauza ca:
Continutului lui este redus (se perde cu urina).
Hipocalcemia se poate agrava dupa utilizarea diureticilor (furasemid,brinaldex).
Trebuie de avut in vedere ca potasiu intra in componenta actomiozinei, deaceia deficitul
intracelular de K micsoreaza functiile de contractie a miocardului potasiul mai poseda si de
functie antagonist a

Na contribuind la eliminarea lui din organism ; sporeste actiunea

tiazidelor.
Sunt bogate in K legumele, fructele ascate. Paralel cu limitarea Na se micsoreaza si
cantitatea de lichid (nu mai mult de 1 litru / 24 ore).
Dupa ameliorarea considerabila a starii generale , disparitia manifestarilor de staza se
trece la dieta 10, care se introduce dupa sistemul de zigzag:de la inceput dieta 10 pe
fonul 10 (1-2 zile), pe urma dieta 10 pe mai multe zile micsorind termenul dietei 10; si
in dieta 10 se foloseste pe timp scurt 1-3 zile pina se trece definitiv la 10.
Ratia trebuie sa contina cantitatea necesara de magneziu, fosfor factori stimulanti a
multor fermenti - participind in metabolismul proteic, lipidic, glucidic si calciu (satisface
eficitabilitatea neuromusculara ).
Corelatia Ca magneziu este, cea mai favorabila in castraveti, salata , usturoi, fasole, pere,
mere, struguri, ciuperci albe; a Ca si fosforului in - brinza, usturoi, struguri.
Riboflavina, piridoxina si acidul ascorbic contribuie la resinteza proteinelor.
Bioflavinoizii (vit.P) si acidul scorbic intaresc peretii vaselor
permiabilitatea lor prezinta importanta in patogeneza

si micsoreaza

edemelor. Necesitatea aportului de

retinol este lagata de dereglarea sintezei lui in ficat din carotina.


Pacientilor cu IC III IV anasarca, edeme masive, ascita, hidrotorax, i se prescrie ratia
de Kaliu care include producte cu continut inalt de K si redus de Na in raport 8:1 14:1 caise
uscate, stafide, nuci, cartofi, varza, macies, mandarine, cerne fara grasimi, coacaza neagra, crupe
de ovas, griu, orz pe un termen de 2 3 zile
Mai jos urmeaza exemplu unei diete de potasiu.
Dejunul

Cartofi copti 200 g

Cafea cu lapte 200 ml


Dejunul 2

Casa din crupe de griu 150 g


Suc din varza 100 ml

Prinzul

Supa pireu din varza si cartofi 200 g


Pirjoale din cartofi 200 g
Jelantin din suc de fructe 100 ml

Gustare

Decoct din macies 100 g

Cina

Plov din orez cu fructe 120


Decoct din macies 100 ml

Inainte de somn

Sol. Glucosae 20% cu suc de lamiie 100 ml


Kcal 1237
Proteine 23
Grasimi - 29
Glucide 228

Pacientilor cu IC se indica cure de descarcare (dieta de contrast) (N 11).


Tabelul 11.
Diete de contrast (cure de descrcare)

Denumirea

Prescriere

I Preponderent proteice

de lapte, brnz, carne legume


100mlx6 ori/zi. Alte alimente:
pesmei 25g. 2ori zi
150 g 4 ori Se permite 2 ph
de ceai de mcie fr zahr
60 gr carne fiart +100-150
gr^garnitur de legume 6 ori;
2 ph de ceai de mcie

1. de lapte
2. de brnz (vaci)
3. de carne i legume

II preponderent glucide

Zahr, mere, cartofi, pepene,


castravei, dovleac, orez.

1. de mere

300 gr de 5 ori pe zi (merele


se dau prin rztoare)

Indicaii
insuficien cardiac
II-III
ateroscleroza obezitate
obezitate
HAE
Ateroscleroza,
glomerulonefrit
cronic

2. de cartofi
3. castravei

300 gr cartofi copi sau fieri


fr sare 5 ori pe zi
2 kg castravei proaspei se
consum pe parcursul zilei

Insuficien cardiac
Hipertensiune
arterial, obezitate

Dietele de contrast se prescriu odat n 7-10 zile. Valoarea lor energetic redus.
Ele contribuie la normalizarea metabolismului intermediar, la eliminarea produselor
metabolice, surplusului de Na i lichid.

S-ar putea să vă placă și