Versiunea Web

Creeaza cont

Autentificare

Cauta in Adevarul.ro
SECTIUNI

POPULARE

articolul anterior

CRONOLOGIE

ARHIVA MEA

articolul urmator

Amintirile nfiortoare ale unui romn despre canibalismul din lagre: Se muca
dintr-un old sau dintr-o mn, trecnd peste grea 70
3 Feb 2015 08:08:51
Autor: Mariana Iancu

Deinui din lagrul Auschwitz, acolo unde a fost nchis i Harry Ross

Harry Ross, un brbat nscut n anul 1929, la Toplia, a supravieuit calvarului din lagre. Brbatul a povestit
pentru Adevrul c ororile Holocaustului au culminat cu momentul n care deinuii au nceput s mnnce
cadavre de foame.

Harry Ross are 86 de ani i o poveste uluitoare. Brbatul nscut n Toplia, o localitate din nordul
Transilvaniei, a supravieuit Holocaustului, dar nu va uita niciodat cumplitele lucruri prin care a trebuit s
treac n lagrele de concentrare. A fost nchis i la Auschwitz, i n Ladsberg. Orororile la care a fost
martor au nceput cu foamea, munca epuizant i violena fizic i s-au ncheiat cu acte teribile de
canibalism.
Brbatul, care locuiete n prezent n Israel, i amintete c era copil cnd nordul Transilvaniei a fost cedat
Ungariei: De pe o zi pe alta, am devenit ceteni maghiari. Credeam c e bine, acolo parc e mai mult
civilizaie i mncare. Deci, cnd armata glorioas a lui Horthy a ptruns pe teritoriul Ardealului, am ieit cu
mic cu mare n strad s salutm, s aplaudm, s ovaionm tancurile de ocupaie ungureti, i ncepe
povestea Harry Ross.
Nu a trecut mult ns i a nceput comarul. Printele su, mpreun cu ali evrei, au fost luai i dui n
Ucraina, la spatul traneelor. Tatl su a murit la scurt timp, dup ce s-a mbolnvit de tifos exantematic. A
fost nmormntat ntr-o groap comun.
Drumul spre Auschwitz
n anul 1944, ntr-o diminea de mai, toi evreii din nordul Transilvaniei au fost adunai i dui la ghetoul din
Reghin. Dup ce au fost inui o lun ntr-o fabric de crmizi, au fost mbarcai n vagoane pentru vite i
dui n lagrul Auschwitz-Birkenau, de pe teritoriul Poloniei ocupate de naziti. Harry Ross avea doar 15 ani.

De cum am cobort din tren, am auzit nite porunci nemeti pe care cu greu le nelegeam, limba noastr
matern fiind pe jumtate maghiar, pe jumtate romn. Trebuia s ne ncolonm, brbaii separat,
femeile separat. Nici mcar nu mi-am luat rmas bun de la mama. Naiv, credeam c ne vom revedea n
lagr. Nu ne-am mai vzut niciodat, povestete btrnul evreu. Mult mai trziu a aflat c mama sa a fost
gazat.

n lagrul de la Auschwitz-Birkenau, Harry Ross a stat cteva luni. mpreun cu mai muli tineri de vrsta lui
au fost cazai n baraca numrul 19, ntr-o ncpere n care strteau 800 de suflete. n lagr, un ins n
uniform, pe care a aflat mai trziu c-l cheam Josef Mengele, i seleciona pe oameni: unii la cuptor, iar
alii la munc silnic n Germania.
El a fost trimis la munc, dei constituia nu-l recomanda pentru o munc fizic, ntruct era palid i slab.
Singura modalitate de a te evapora era s te lipeti de gardul de srm ghimpat prin care trecea un curent
de nalt tensiune. ntr-o secund, te aflai n braele morii. Am vzut i asemenea scene cutremurtoare,
i continu povestea Harry Ross.
Construiau un aeroport subteran
La sfritul anului, unii prizonieri din Auschwitz au fost mbarcai i trimii n Germania, n orelul
Landsberg. Au fost trimii la munc silnic, la construirea unui aeroport subteran. Numai un nebun putea
s conceap c nite fiine necalificate i stoarse de puteri, cum eram noi, se pot implica ntr-o construcie
de proporii att de mari. Aveam de crat pe spinare ciment, saci de cte 50 de kilograme la nite betoniere
uriae, care aveau nlimea unei case cu dou etaje. Unii leinau, dar nu era permis s te opreti c venea
zbirul cu biciul i te altoia sau te mpuca, mai spune Ross.
Aici a primit i un numr: 108767, care i-a rmas tatuat pe bra. Nu a trecut mult i s-a mbolnvit de tifos
exantematic, exact boala de care murise tatl su. Bolnav fiind, a fost repartizat n alt zon, unde zceau
n barci reci i umede sute de bolnavi. Oamenii mureau peste noapte, din cauza bolilor i a foamei. n
fiecare diminea, un comando special ptrundea n barac i evacua cadavrele. Era o scen de comar,
nsoit de mirosuri de oameni descompui. Nu neleg cum am suportat aa ceva, spune el.
Btui pentru c mncau oameni
Tot aici, i amintete Harry Ross, a aprut i canibalismul. Printre cei care se puteau mica, au aprut
consumatorii de carne din cadavre. Pur i simplu se muca dintr-un old sau dintr-o mn, trecnd peste
greaa care nsoea aceast ceremonie, spune el. Desigur, nu toi au ajuns s-i mnnce aproapele, dar
cei mai disperai au ajuns s se hrneasc cu trupurile celor cu care mpriser pn nu demult soarta
crud a condiiilor din lagr.
Cnd nemii au aflat c n lagr se mnnc oameni, s-au rzbunat pe caporalul care i pzea i l-au snopit
n btaie. Lecia nu a folosit la nimic. Nu a trecut mult i alte cadavre au fost mutilate. Pn n ziua
eliberrii, care a venit n luna aprilie 1945: Nu voi uita niciodat acea zi. Eram n lagrul de lng oraul
nemesc Landsberg, atunci cnd trupele americane au reuit s ajung la noi i s ne elibereze.
Depozitul de pine, un vis care a ars
Dup ce luni ntregi au fost ca i mori, prizonierii au ieit la lumina zilei. Am nceput s ne trm n patru
labe spre depozitul de pine. Nemii fugiser i lsaser depozitul fr paz, spune Ross. Mai erau dou
sute de metri de parcurs, cnd au vzut depozitul cuprins de flcri. Civa s-au npustit n foc i au tras cu
un lemn cteva pini fumegnde. Un coleg deinut i-a ntins o bucat de pine fierbinte.
E un strop de miez i un pumn de cenu. mi vine s scuip, dar m abin. Muc o bucat din darul primit
i-mi vine s vrs. Gustul cenuii l-am uitat imediat, pe cnd gustul libertii mi-a rmas pn azi pe buze,
i ncheie povestea Harry Ross. Dup ce a scpat de lagr, Ross s-a ntors n Romnia i a lucrat ca ziarist
la Viaa Sindical din Bucureti. A emigrat n Israel n anul 1976 i a scris trei cri despre Holocaust.
Harry Ross e un pseudonim folosit pentru publicaii. Numele lui este Enric Roskovits.
V mai recomandm:
Deinutul 108767 sau viaa ca un iad din lagrul Auschwitz-Birkenau a unui evreu plecat din Romnia:
Aici eti un zero. Ai ucis? Nu! Ei te socotesc un jidan murdar
Cum a scpat un evreu i prinii si ca printr-o minune de lagrul de exterminare. Viaa lui Dan Bacalu,
trit ntre teroare i lipsuri
FOTO Mrturii din infern. Viaa lui Sady Hercovici, dat afar de la coal pentru c era evreu, apoi trimis
n lagr i la construirea Canalului

n lagr i la construirea Canalului

FOTO Steaua lui David va lumina din nou n templul israelit. Istoria celor dou sinagogi ale
Constanei
FOTO Revelionul evreilor: urmaii lui Moise au trecut n noul an, la Tulcea. Sinagoga din
Constana este n ruin
FOTO S fii trecut n Cartea Vieii i-au urat evreii, la trecerea n noul an - 5775

ADAUGA COMENTARIU

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Varianta 2

Autentificare cu contul adevarul.ro

Autentificare cu contul de Facebook

Creeare cont

Logare cu pseudonim

70 COMENTARII

Sortare: Cronologic

Dupa popularitate

Azazel of Hell

Holocaustul, o alta dovada a celei mai grave boli a omenirii:

fundamentalismul. Acea inabilitate a omului de a accepta pe cei diferiti
de el. Un individ decide ca opinia sa, ori starea sa, reprezinta adevarul absolut si binele suprem, si ca cei
de alta opinie sau care au alte insusiri trebuie fie convertiti, fie eradicati. Asemenea mentalitate este
cauza holocaustului, dar si a tuturor masacrelor si ororilor cunoscute vreodata de omenire. Iar aceste
povesti, cum este cea descrisa mai sus se vor repeta pana cand rasa umana va intelege un lucru
esential: SUNTEM OAMENI, IAR DIFERENTELE DINTRE NOI SUNT INSIGNIFIANTE, IN RAPORT DE
CALITTEA NOASTRA DE OAMENI. Pana atunci, holocausturi la scara mai mica se vor tot petrece. Unele
impresionante si cu profunde rezonante(Charlie Hebdo), altele la fel de impresionante, dar mai putin
mediatizate (Boko Haram). Unele pe criterii religioase, altele pe criterii politice, etnice, rasiale, sportive,
etc. Or aceasta boala va fi eradicata atunci cand... Atunci cand omul va realiza ca nationalitatea,
convingerile politice, orientarea religioasa, echipa de fotbal cu care tine, rasa, etnia, sexul sau orientarea
sexuala si alte asemenea motive pentru care fiinta umana imparte umanitatea in "cei ca mine" si "altii",
sunt la fel de importante ca numarul de la pantofi. Atunci cand omul va raspunde vorbelor cu vorbe, nu
cu amenintarea, pumnul sau cu arma. Atunci cand omul va ignora sau va combate civilizat ce nu ii
convine. Atunci cand omul nu va mai urma orbeste invaturi sau ideologii, ci va avea curajul sa
gandeasca pentru sine. Atunci cand omul va lasa DOAR ideile sa se razboiasca si cand omul se va lupta
pentru dreptul celorlalti de a fi DIFERIT fata de el. Pana atunci, experiente ca cea de mai sus, vor fi doar
niste istorioare care ne vor impresiona pentru cateva momente, fara a invata ceva din ele.
3.02.2015, 11:09:46

+2 (8 voturi)

Get0dac

Pe cand un articol despre prizonierii de razboi romani din lagarele

sovietice...Bunica-miu e in viata si va asigur ca povestile sunt
''SENZATIONALE'', ''SOCANTE'', INGROZITOARE''... NOI ROMANII NICI SUFERINTA NU NE-O PUTEM
PROMOVA.
3.02.2015, 12:24:21

+12 (16
voturi)

Mariana Iancu

3.02.2015, 12:31:45

Buna ziua. Va rog s ne lasai o adres de email ca s putem lua

legtura. Multumesc. Mariana Iancu

+4 (4 voturi)

Mariana Iancu

3.02.2015, 12:32:52

Comentariu considerat abuziv.

Leonard Paukerow

Opinia mea este ca se "promoveaza" mult prea mult acest tip de

informatie in Europa si, evident, si in tara noastra. Suferinta si
umilinta au fost infinit mai mari, mai de durata in cealalta tabara ideologica, aceea bolsevica. Imaginata,
exersata si exportata de etnia catarata la putere dupa Revolutia din Octombrie, politica regimului rosu a
cangrenat societatile est si central-europene cu acordul perfid al Occidentului prin violenta fizica,
agresiune psihica, foamete programata, grobianism intelectual, proletcultism kitsch (un soi de
multiculturalism actual), internationalism de klasa (spalarea traditiilor), economie faraonica dar in mare
parte perdanta, toate acestea prin violentarea intimitatii individuale, a familiei, a societatii, dar si prin
crime in masa. Astazi, dupa cum stiu toti acei care macar au parcurs orele de istorie generala cu
atentie, fara alte lecturi academice sau de specialitate de istorie contemporana, numarul mortilor
urmare a luptei-de-clasa si a comunizarii tarilor (din perioada anilor 20-90 din secolul trecut) intrece
detasat pe acela al nazistilor. Numarul persecutiilor si amploarea acestora intrece cu mult, cu foarte
mult pe cel datorat germanilor in acei 7-8-9 ani de dictatura a lui Hitler. Nu ramane decat ca bloggarii si
jurnalistii sa studieze in biblioteci (nu doar pe net sau cu wiki-triki) perioadele si popoarele in discutie
si sa nu se mai infierbante la istoria orala atat de perfid enuntata de unii, cac oricine poate sa nareze
orice fantezie si sa fie promovat din varii interese.
3.02.2015, 12:57:04

+5 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (70)

ORAUL TU
Promisiunile ratate
de administraia din
Alba Iulia: drumurile
din noile cartiere,
trandul, sala
polivalent 0

Alexandru Tomescu,
revine la TrguMure 0

Olimpicii brileni la
informatic s-au
ntors acas cu dou
medalii de argint i
trei de bronz 0

Cine-i urmeaz lui

Iohannis la Sibiu?

Casa "prinului
poeziei" din Vrancea
devine muzeu
memorial 0

Austria i deschide
Consulat onorific la
Constana. ef va fi
un cunoscut om de
afaceri din
transporturile aeriene
0

SECTIUNI ADEVARUL.RO

News

Economie

Internaional

Educaie

Tech

Life & Style

Sntate

Cultur

Entertainment

Top Fotogalerii

Top Video

Cauta in adevarul.ro
Versiunea Web

Termeni si Conditii

2012 Adevarul.ro

Sus