Sunteți pe pagina 1din 80

Anul I1 nr.

11 2010

Revisti de studii de securitate fi informatii pentru apirare


REDACTIA
Redactori: C3tFilin ANDRONIC, Alina IONITA,
Ion NITU, Anca Monica POPA, Iuliana-Maria POPA, Tatiana N E G A ~
Adresa: Redaciia revistei INFOSFERA,
Bulevardul Vasile Milea nr. 7B, cod 061342, sector 6, Bucure~ti
Tel. /fax (+40) 021 316 58 05
E-mail: redactia.infosfera@agat.ro
Redactor - ~ e fMarius-Andrei
: DIAMESCU
Director onorific: Colonel (r) prof. univ. dr. Teodor REPCIUC

Cuprins
Nevoia de adaptare a serviciilor de informatii pentru apiirare intr-o lume in schimbare ....3
Gheorghe SAVU
Abordiri ale altor state in domeniul strategiilor de securitate nafionalii .............................9
Teodor REPCIUC
Postmodernbm qi intelligence .............................................................................................
16
Ioan CALIN
Preocupiiri privind forrnarea analiqtilor de intelligence .................................................... ..23
Dinu PISTOLEA
Strategii de implementare a politicilor din domeniul securitiitii militare ............................ 29
Marian BAC,!jI$, Iulicii BURTICIOIU
Adaptarea activitiifii de contrainformafii la mutatiile survenite in tipologia
ameninfiirilor la adresa securitiifii nationale - de la viabilitate la rezilienfii....................... 35
Gabriel CHIRCA
Dezvoltarea gi utilizarea grupurilor de lucru interdisciplinare in procesul
plahificiirii, coordoniirii gi conducerii operafiilor de intelligence ........................................ 38
Victor BOBOC
Efecte adverse ale globalizirii economice asupra securitiifii ..............................................44
Marius-Andrei DIAMESCU
Evolufia centrelor de pulere ale secolului a1 XXI-lea - un model matematic .....................50
Corneliu CALOTA
SfArgitul Al-Qaida? ..............................................................................................................6 1
Sorin BUTIRI, Carmen ROSU
Uniunea Europeans - actor global sau putere globalii? Implicatii ale
Tratatului de la Lisabona .....................................................................................................68
\ George TIBIL, CltHlin ANDRONIC

Revist5 trimestrial5 editat5 de Directia General5 de Informatii a Apiiriirii


I.S.S.N.2065 - 3395
Reproducerea oricgrui material din aceasti? publicafie este interzisg fir5 acordul prealabil a1 redactiei.
Rgspunderea pentru continutul articolelor revine in exclusivitate autorilor.
NEVOIA DE ADAPTARE A SERVICIILOR DE INFORMATII
PENTRU APARARE ~NTR-0 LUME i~ SCHIMBARE
GI. mr. dr. ing. Gheorghe SA VU*

Care sunt tendintele care vor defini mediul serviciilor de inforrnalii pentru apiirare, privitii d h
de securitate'global2-1urmiitorii ani? Este o intrebare perspectiva adaptiirii la dinamica lumii
justificatii pentru cei care concep strategii gi contemporane. Informafiile pentru apiirare sunt
reformeazii componentele sistemelor de securitate. tratate ca una dintre componentele importante
Uneori, suntem inclinafi sii gfindim aceste aspecte ale sistemelor de securitate Si apirare, care sunt
pe perioade scurte de 4-5 ani, suprapuse, mai concepute prin strategii de tipul ,,estimare a
mult sau mai pufin, cu ciclurile electorale. Alteori, situafiei de securitate - cursuri de acfiune". h~acest
tindem sii ne schimbh sistemele de referinF atunci context, serviciile de inforrnafii pentru apiirare
cind suntem influenfafi de evenimente catalitice au cu precgdere un rol proactiv ~i preventiv,
sau de incidente de securitate majore, cum a fost contribuind major la evaluiirile mediului de
in septemhrie 2001. securitate din perspectiva ameninriirilor militare
gi non-militare, dar ~i a evolufiilorsociale, economice
gi politice care potenfeaz9 aceste ameninfiiri.
Articolul prezintii, in prima parte, serviciile
de informafii pentru apiirare din perspectiva
pozifiei pe care o au in cadrul sistemului de
securitate la nivel statal, pentru o mai bung kfelegere
a modului in care acestea interacfioneazii cu
mediul de securitate, sub toate aspectele sale. in
a doua parte sunt prezentate dou8 dintre tendinfele
care determinii mutafii in mediul strategic de
securitate, interactiunea serviciilor de informatii
pentru apiirare cu schimbZirile din mediul de
securitate ~i nevoia de adaptare dictatii de aceste
schimbiiri. in incheiere, sunt punctate ciiteva idei
care pot constitui teme de reflecfie pentru viitor.
h general, securitatea unui stat de drept are
ca dezid&t prezervarea suveraniqii, integritiifii
teritoriale ~i a ordinii legale. Securitatea nafionalii
se materializeaz2 multidimensional, pe baza unei
strategii care incumbii linii de acfiune puse,in
practicii de instrumentele de putere din portofoliul
statului. Liniile de actiune care stau la baza
strategiei de securitate variazii in functie de
particularitiifile fieciirei entitiifi statale, aici putind
rn acest articol, ne propun'em sii abordiim fi menfionate interesele nafionale vitale, spafiul
problematica necesitiifii transformiirii continue a geopolitic de incident& sistemul de alianfe etc.
Pe scurt, liniile de acfiune reprezintii ciii de
operationalizare a obiectivelor urmiirite in
* GL mr. dr. ing. Gheorghe S A W este Directorul General
al Direcfiei Cetzerule de Ziflormu{ii ri Aprirririi. cadrul strategiilor de securitate. Instrumentele
de putere reprezintii mijloacele de punere in oportune a factorilor de decizie militari ~i politico-
aplicare a liniilor de acfiune ale strategiei de militari ~i realiziirii superioritiifii informafionale,
securitate. Printre cele mai importante gi solicitate prin obfinerea,prelucrarea Si fumizarea de produse
instrumente din portofoliul statului sunt cele finite de informatii (intelligence) ciitre autoritiitile
diplomatice, militare, economice, financiare, de decizionale. Prin produsele informative destinate
infolmafii
.
, gi de impunere a legii. contracarlkii amenintiirilor militare gi non-militare,
Intr-o strategie de securitate articulatii corect, activitatea de informafii pentru apiirare contribuie
instrumentele de putere sunt angajate in funcfie decisiv la realizarea securitiitii nafionale.
de caracterul ~i dimensiunea amenintiirilor, Serviciile de informatii pentru apiirare
respectind principiile relevanlei gi proporfio- reprezintii o componenEi sernnificativii a sistemului
nalitiitii. De-a lungul istoriei recente, atunci ~ 2 n d de securitate, cu un domeniu acfional bine conturat
aceastii regulii nu s-a respectat, s-a recurs la In cadrul strategiilor de securitate ~iaptirare. Datoritii
interventia internafionalii, cu consecinfe grave complexitiilii gi interdependenfei fenomenelor
asupra integritiifii teritoriale a statelor in cauzii. economice, sociale, politice gi militare care
fn aces: sens, trebuie amintite cazurile fostei modeleazii mediul de securitate, activitatea de
Iugoslavii, unde ripostele militare &be din Bosnia- informatii pentru apiirare se extinde dincolo de
Herfegovina gi Kosovo s-au soldat cu pierderi domeniul militar, oferind produse analitice
teritoriale, gi cel a1 Georgiei, unde intervenfia interdisciplinare gi multidisciplinare.
rnilitarii a discreditat ktreaga strategie de securitate Transformiirile accelerate din lumea contem-
georgianiil. poranii, resimfite sub toate aspectele, produc
Strategia de apiirare este circumscrisii celei mutafii semnificative mediului de securitate global,
de securitate, diferentele fiind date, in principal, cu implicalii asupra componentelor sistemelor
de modul gi gradul de angajare a instrumentelor de securitate. h consecint5, serviciile de mformalii
de putere ale statului. Factorul militar joacii un pentru apiirare trebuie sii se adapteze la aceste
rol important in cadrul strategiei de apiirare, dar schimbiiri. Pentru a infelege pe deplin nevoia de
Si in acest c&, este angajat in corelatie cu celelalte adaptare a serviciilor de inforrnafii pentru apiirare,
instrurnente de putere ale statului gi cu respectarea ne vom opri asupra a douii tendinJe care contribuie
proporfiilor in raport cu ameninfiirile vizate. la schirnbiirile mediului in care triiim.
Serviciile de informatii reprezintii o Printre catalizatorii care impun ritmul
componentii esenfialii a sistemului securitiifii schirnbiirii in mediul de securitate global ~i care
nalionale, activitatea acestora avind ca scop reclam9 o adaptare continua a institutiilor de
principal avertizarea oportunii a autoritii~ilor securitate se numiirii schimbarea naturii
competente cu privire la riscurile gi ameninfiirile conflictului armat, cauzatii de intoarcerea la
care creeazii sau pot genera pericole la adresa motivatiile primare, mai precis la cele generate
valorilor ~i intereselor fundamentale ale statului, de religie ~i etnie, pe fondul diluiirii ideologiilor
prevenirea acestora, precum gi protectia adecvatg create de om (ism-uri precum fascism, socialism,
fmpotriva unor astfel de pericole. comunism). Degi ugor devalorizate prin citarea
in ceea ce prive~teserviciile de informatii excesivii, nu trebuie marginalizate efectele
pentru ap&-are,acestea urrniiresc, in mod prioritar, globaliziirii vi ale crizei economico-financiare,
aspectele informative gi contra-informative conexe dar mai ales tendinfa de sciidere a importantei
fenomenului militar, dar Si pe cele aferente capitalului gi a muncii (ca valori fundamentale
celorlalte instrumente statale angajate prin ale domeniului economic) ?nraport cu importanfa
intermediul strategiilor de securitate gi de cunoagterii, care devine astfel resursa primarii a
apiirare. Activitatea de informafii pentru apiirare progresului.
reprezinE ansamblul de m%uri gi acfiuni desyqurate Societatea bazatii pe cunoagtere apare ca o
de structurile specializate, in scopul informiirii form2 de organizare tn care predominii cunogtinfele,
in care creativitatea Si inovatia joacti un rol
I
Raportul independent a1 UE privind conflicts11 ruse-georgian fundamental. Cunoqterea ~i managementul acesteia
din august 2008, realizat de o echip2 de experti .condusii de au devenit resursa principal2 a societiifilormoderne
diplomatul elvefian Heidi Tagliavini, Report - Independent actuale. h acest context. cunoasterea este consideraG
Fact-Finding Mission on tlze Conflict in Georgia, vol.II, cap. 6, atkt un mijloc de producfie, gi un instrument
30 septembrie 2009, www.ceiig.chmFFMCG- Volume-lT.pdf.
de identificare a riscurilor gi vulnerabilit5filor ce modelate gi adaptate la cerintele gi necesit5Iile
vor apare cu certitudine in viitor. -dictate de transforrn5rile societale. Nu in ultimul
Odat5 cu pozifionarea cunoagterii printre rand, este necesar5 elaborarea unui program de
valorile hdarnentale ale economiei se accentuexz2 cercetare gtiinfific5 gi dezvoltare care sii asigure
introducerea informaticiil ~i cunoagterii in toate cunoagterea ~i managementul complexit5fii ~i
sectoarele societiifii. h acest mod, se ^hregistreazA interacfiunilor din cadrul societiifii bazate pe
o cregtere a vulnerabilit5tii infrastructurii critice cunoagtere.
gi se diversific5 posibilit2tile de executare de Exist2 dezbateri ample in mediul academic
atacuri de la distant8 asupra unor sisteme complexe, privitoare la modul cum se poate caracteriza ~i
precum sistemele de comunicafii, informatice incadra conflictul armat specific inceputului de
sau sistemele de producere, distribufie gi transport secol XXI. S-a vorbit mult despre conflictul
a1 energiei electrice. De pildii, lh 2007, pe fondul asimetric in cadrul c2ruia unul dintre beligeranfi
unor disensiuni inter-state, Federafia Rus2 a incearc2 s5 anihileze superioritatea militarii ~i
initiat primul atac cibemetic din istorie care a avut economic2 a adversarului prin tactici. neconven-
drept tint5 o far&, Estonia, cu o infrastructura fionale, a1 c2ror p r i m s c o i este s2 loveasc8 Erg
informatic5 foarte dezvoltat2. Degi nu s-au a se expune.
rnregistrat pierderi semnificative, coordonarea
unui asemenea atac constituie o acfiune complicatii,
care depii~e9tecapacitiifile unui grup de hackeri
~i care dovedegte cooperarea dintre o entitate .
statal2 ~i concerne din domeniul in for ma ti^.^ De
asemenea, China a.fost la originea unei serii de
atacuri cibernetice, cu scopul de a p2trunde in
refelele informatice care controleaz5 securitatea
nafionalg, economia, serviciile de urgenfii ~i
comunicatiile unor state occidentale, precum
Statele Unite ale Americii, Gerrnania sau ~ r a n t a ~ .

Numai in cazuri izolate mai putem inc2


vorbi despre conflicte convenfionale intre state,
ins5 acestea devin din ce in ce mai rare, spectrul
r5zboaielor care au marcat secolul XX fiind din
ce in ce mai indepgrtat. Pentru a vorbi despre
caracteristicile conflictului armat actual, trebuie
s5 ne indrept5m atenfia c2tre originile acestuia ~i
anume la mi~careasocial5 care il genereaz5 gi la
natura motivafiilor acestei migc5ri.
Ideologiile care au stat la baza conflictelor
- - -- - -
- --
convenfionale ale secolului trecut (fascism, nazism,
Este esenfial cx efectele potential negative socialism, comunism) au pierdut teren in fata
ale societ5fii bazate pe cunoqtere s5 fie cunoscute unor motivaiii mult mai bine ancorate in structura
gi prevenite prin crearea unei culturi de securitate individului ~i a comunitgtii, precum religia ~i
la nivelul specialigtilor din domeniul informafiilor, etnia4. Aceste motivalii, bine impregnate in
dar Si a1 factorilor de decizie. De asemenea, mentalul colectiv gi in identitatea socio-cultural5
leadership-ul gi structurile manageriale trebuie a unei comunitiifi, se constituie in veritabile
ideologii, care provoac2 institufia statului, contestiind
I
Acest termen include tot ceea ce tine de sistemele legitimitatea ,,contractului sociul" dintre grup
informatice, tehnici de stocare $i prelucrxe a informahilor etc.
-
Binoy Kampmark, ,,Cyber Warfare Between Estonia and
4
Russia", ContemporaryReview, ediha Autumn 2007, p.288-290. Ralph Peters, Wars of Blood and Faith: the conjlicts that will
China and Russia hack into US power grid, 08 aprilie shape the twenty-jirst cen.brry, Mechanicsburg, Pennsylvania:
2009, www.telegraph.co.uk~news/worldnews.html. Stackpole Books, 2007, p. 3-14.
(populafie) gi stat. Frontierele statale foimale - nu exist8 c2mp de luptfi, fronturi sau spatele
sunt contestate in cadrul entitiifilor etnice gi frontului;
religioase, amplificgndu-se migciirile sociale, cu - distincfia dintre civil gi militar adeseori poate
tente violente, care urmiiresc obfinerea autonomiei sii disparii;
teritoriale gi politice. fn acest context, completat - conflictul se intinde pe o perioadii lung5 de
yi de efectele globalizZkii yi ale crizei economico- timp, uneori indefinitii din cauza caracterului
financiare, se poate obseiva amplificarea tensiunilor nelinear a1 conflictului.
dintre stat $i populatia aflatii sub jurisdicfia acestuia. Pentru eficientizarea activitfitii de infonnafii
Noul conflict armat poarti din plin caracte- pentru apfirare este necesarii o adaptare continuii
risticile unei foime de insurgenfii evoluatii, care a tuturor componentelor serviciului de informafii
folosegte toate liniile de acfiune disponibile (politicii, la realitfifilein permanent2 schirnbare ale mediului
economic& social& internafionalfi, informational5 de securitate, dar ~i ale lumii in general. fntr-o
etc.) pentiu a convinge adversarul (de regulii un societate in care cunoa$terea constituie resursa
stat, o alianffi de state, populafia care susfine primarii ce tinde sii devinii mai importal~tiideciit
aceste entitfiti statale) cfi obiectivele sale strategice capitalul ~i munca, modul de utilizare a informatiei
sunt fie imposibil de obfinut, fie pierderile capiitii o importanfiisporitii. Creativitatea gi hifiativa
materiale pentru obfinerea acestor obiective sunt devin monedii forte in toate sistemele perfonnante,
prea mari in comparatie cu beneficiile percepute. serviciile de informatii fiind obligate gi datoare
Aceastii descriere ne sugereazii cii grupiirile sii se inscrie in aceastii tendintii.
clasate ca fiind teroriste de genul Al-Qaida, Din acest motiv, serviciile de informafii
Migcarea Talibanii, Statul Islamic a1 Irdului, pentru apfirare trebuie sii fie perrneabile fat5 de
Hezbollah, Tigrii Tamili etc. sunt angajate intr- metodele gi procedeele novatoare, caracterizate
un astfel de conflict. Caracteristicile confrunt5rii prin creativitate. Calitatea personalului uman
annate, care poate fi catalogat3 ca o ,,super- devine un factor principal, serviciile de informafii
insurgen@", sunt urrnfitoarele': pentru aparare avind de purtat o luptii pentru
- strategia este articulatii pe linii de acfiune, care, largirea bazei de selecfie, precum gi pentru
de regul$ cuprind mobilizarea politic% hcheierea evitarea tendinfei de nivelare a valorilor, specific2
aliaqelor de putere, manipularea informational2 sistemului militar.
(non-violentii), exercitarea terorii (violenfii) yi Caracterul compartimentat gi secret a1
acfiunea internafionalii; serviciilor de informafii creeazli dificultfifiprocesului
- oponentii statului sunt mobilizati prin intermediul de adaptare natural& fireasca la realitfifile actuale.
unei ideologii, construite cu preciidere pe motivafii Rolul proactiv, preventiv yi predictiv a1 infoimafiilor
intrinseci, de facturii religioasii sau etnicii; pentru apiirare se poate indeplini cu mai mare
- oponenfii statului sunt actori non-statali, cu succes intr-un sistem flexibil, capabil s2 dep8geascii
organizare gi impact trans-national (unul din cadrul unor paradigme comportamentale invechite
obiective fiind internafionalizarea migciirii) yi gi sii finii ritmul schimbgrilor specifice societiifii
care nu respect2 standardele minime ale legii bazate pe cunoagtere.
internationale cu privire la statutul de combatant; Inerfia sistemelor complexe, bazate pe o
- pozitionarea diverselor comunitiifi etnice ~i birocrafie bine inriidiicinatii, se reflect8 y i in
religioase in majoritatea statelor dezvoltate activitatea agenfiilor de informafii pentru aparare.
occidentale c r e e d un potenfial de instabilitate Deseori, acestea lupt8 cu armele gi metodele
in multe dintre acestea, chiar ~i 21 cele cu tradifii Riizboiului Rece, nu cu cele ale secolului XXI.
istorice in ceea ce privegte pluralismul etnic ~i Dinamica accentuatii din domeniile economic,
religios. Aceste comunitqi constituie ,,noduriW social gi politic impune acelagi ritm gi institufiilor
ale refelelor de sprijin gi actiune, forrne preferate cu responsabilitiiti in cadrul sistemului de
de organizare ale actorilor non-statali; securitate nafionalg, unde serviciile de informafii,
prin menirea lor, reprezintii intotdeauna factorul
cel mai deschis citre nou.
1
Mike Cole, From the Militaiy: Applying 4GW Theoty to
the li~telligenceCommunig, accesat la 01 septembrie 2009,
disponibil la www.d-n-i.net/fcs/cole-lessons-from-the-
military.htm1.
6
INFOSFERA

Serviciile de informafii pentru ap&are Rece. 0 solufiepoate sii fie o strategic organizafionalii
trebuie sii fie proactive gi "i interiorul relatiei care sii urmeze modelul oponentilor non-statali.
furnizor-beneficiar. Este adeviirat cii produsul Un oponent cu o structurii descentralizatii, care
de intelligence trebuie sii satisfacii cerinfele se migcii foarte repede gi care are o organizare
factorului de decizie, dar este esenfial ca acesta celularii (de tip retea) poate fi contracarat doar
sZi fie inteles sub toate aspectele sale. Evolutiile printr-o organizare similar&
fenomenelor care tin de securitate trebuie sii fie Un alt aspect demn de mentionat este
percepute in mod congruent at2t de produciitorul exacerbarea rolului tehnologiei ~i a1 solufiilor
de intelligence, cit .ti de consurnator sau factorul bazate pe tehnologia avansatii in cadtul strategiilor
de decizie. Serviciile de inforrnatii pentru ap5rare contrainsurgente. Bazele de date tot rnai
vor fi astfel in pozitia de a menfine ritmul cu complexe, refelele informatice sofisticate sau
dinamica mediului de securitate, dar vor avea gi aplicafiile analitice avansate coplegesc sistemele
un rol formativ asupra culturii de securitate a de informafii pentru apiirare cu o colectie vast9
beneficiarilor, pentru a evita interpretarea gre~itiia de infonnatii care nu pot fi analizate .ti utilizate
produselor informative sau, mai grav, ignorarea eficient ~i oportun in procesul de decizie ~i
avertiziirilor strategice. Iatii o serie de aspecte executie. Resurse semnificative se consumA
privind direcfiile de coordonare a eforturilor din pentru promovarea acestor solutii ,,high-tech",
interiorul serviciilor de inforrna~iipentru apiirare: care intr-o confruntare asimetricg se dovedesc
- se impune cu necesitate schimbul reciproc de ineficiente. Tactica folosirii avioanelor fir8 pilot
informafii, atit intre serviciile de informatii, pentru lovirea unor qa-zise finte de mare
cit .ti in interiorul acestora. Cel rnai mare valoare nu face dec6t sii ofere insurgentilor
impediment in analiza tuturor surselor gi in prilejul s2 mute confruntarea din planul tangibil
realizarea unor conexiuni il reprezintii rezistenfa in cel intangibil, prin acuzarea adversarilor ,,super-
la punerea in comun a informatiilor; tehnologizati" pentru producerea de victiine
- este necesar sii se construiascii un sistem de colaterale, dar ~i pentru folosirea dispropo~tionatii
management integrat care sii garanteze cooperarea a capacitiifilor de luptii. Aceastii disputii din
optimii intre diferitele subsisteme ale serviciilor planul intangibil a1 conhntZirii asirnetrice anuleazii
de informatii; in mare parte avantajul tehnologic definut de
- se impune realizarea unei culturi de securitate serviciile de inforrnatii ale entit5ijilor statale.
corespunziitoare realitgfilor secolului XXI; Gestionarea gi repartizarea resurselor sewiciilor
- este necesar4 initierea g'i coordonarea adecvatg de informatii pentru apgrare in cadrul strategiei
a unor activitgfi de cercetare gtiinfificii care s2 de luptii in cadrul conflictelor asimetrice trebuie
abordeze problematica vulnerabilitii~ii~i securitifii sii fin2 cont de echilibrul dintre abordarea clasicii,
infrastructurii critice, cu accent pe aspectele specific8 confruntiirilor conventionale, Si cea
de securitate informaticii gi pe managementul modern% deterrninati de amplificarea confruntiirilor
consecintelor. neconventionale. Cu siguranfii, avioanele fir8
Impactul modific5irilor in tipologia conflic- pilot sunt necesare pentru anumite actiuili
tului asupra serviciilor de inforrnatii pentru apiirare specifice activitiifii de informatii pentru apiirare,
are loc la nivel de organizafie gi solicit8 modificiiri ins5 o parte inseinnatg din resursele destinate
structurale din partea acestora. Confruntarea acestei activitiifi trebuie dirijate ciitre solufii
neconvenfionaliia estompat liniile care delimite& ,,low-tech", mult mai potrivite pentru abordarea
domeniile serviciilor de informafii pentru activitiitile asimetricg, cum ar fi dezvoltarea capabilitafilor
din sfera securit5fiinationale. Serviciile de informatii HUMINT cu deprinderi lingvistice .ti culturale
pentru aptIrare vor fi nevoite sii realizeze rnai adecvate spatiului de desfi~urarea confruntiirii.
multe operafii sub acoperire .ti de culegere de Existti cgteva aspecte organizafionale care
inforrnafii decit ?n trecut, 'in timp ce serviciile pot imbuniitiiti activitatea serviciilor de informatii
de inforrnatii non-militare sunt implicate in pentru apgrare in confruntarea asimetricii:
campanii precum cele din Afganistan ~i Irak. Aga cum oponentul acfioneazii, comunic9 Si
Serviciile de informafii pentru apiirare nu face schimb de informafii in interiorul unei
pot fi eficiente in conflictul neconventional printr-o retele organizate cu preciidere pe orizontalii .ti
posturii similar8 cu cea din timpul Riizboiului structurile de informatii pentru apiirare trebuie
sii fie descentralizatel ~i capabile s5i opereze valoare considerabil8 activitgfii de informafii
eficient, in timp real, dincolo de barierele pentru apiirare. in acest sens, trebuie regandit gi,
ierarhice. Actul decizional trebuie optimizat redimensionat rolul serviciului de informafii
prin eliminarea, acolo unde se impune, a pentru apgrare in educarea gi preggtirea societgfii
organizgrii de tip piramidal gi compartimentat civile, pentru a coopera eficient ~i a contracara
a structurilor de informafii pentru apiirare. in acest fel, ameninfiirile la adresa securitiifii
Timpul continu5 s5 r5miinii un factor decisiv nafionale. Agenfiile de informafii pentru ap5rare
in executarea operafiunilor. De aceea, durata sunt puse in situafia de a-gi dezvolta mecanisme
de procesare a datelor yi inforrnafiilor (timpul pentru cultivarea unei relafii constructive cu toate
de reactie sau de decizie) trebuie sii se reducii, componentele societiifii civile, de la organizafii
In special prin eliminarea procedurilor birocratice. neguvemamentale gi asociafii civice, pin5 la mass-
Date fiind caracteristicile conflictului de sorginte media gi mediul academic.
asirnetric% descrierea parametrilor care defmesc Pentru a fi competitive intr-o disputg
victoria se face cu mare dificultate. Prin intotdeauna asimetricii, serviciile de informafii
cunoa~terea aprofundat5 a acestor forme de pentru apgrare trebuie s5 exploateze cat mai
conflict care tind s5 se cronicizeze ~i s2 se bine potenfialul zonelor in care defin avantajul,
extindii la nivel global, serviciile de informafii pentru a nu pierde oportunitiifi informative sau
pentru ap5rare pot elabora o slrategie de chiar initiativa acfionalii.
contracarare eficienti a cauzelor care genereazi Flexibilitatea gi capacitatea de adaptare
migciirile sociale2. Ce trebuie evitat in stabilirea rapid5 serviciilor de informafii pentru ap5rare la
obiectivelor acestei strategii este faptul cii dinamica mediului international de securitate
astfel de migciiri sociale nu pot fi intoarse la vor asigura, pe viitor, resursele de perfecfionare
punctul in care au fost initiate, ci mai degrabii a activitiifii lor, mai cu seam8 in ceea ce prive~te
ele trebuie canalizate pe o direcfie convenabili avertizarea timpurie, astfel incgt s5 menfinii
entitgfii statale, astfel inciit s5 poatii purta performanfa de a fi nu un organism reactiv la
disputa in cadrul convenfional oferit de acfii~nileostile din mediul de securitate, ci unul
legislafia internafionali. proactiv, superior adversarului din punct de
fn concluzie, cooperarea mult mai strbns5 vedere infomafional.
cu domenii non-militare poate aduce o plus-

.. . .

I - acest context, descentralizarea trebuie sB fie privita ca


In
distribuirepe orizontal2 a capacitFifilorde cornand2 $i control.
fn perspectiva evolutivB, terorisrnul $i insurgents au la
bai?i mi~cBrisociale ale cBror cauze au fost tratate inadecvat
de autoritBiile statale.
8
INFOSFERA

ABORDARI
ALE ALTOR STATE
IN DOMENIUL STRATEGIILOR DE SECURITATE NATIONALA
prof. univ. dr. Teodor REPCIUC*

Experienta ultimelor decenii a demonstrat de sine stgtgtoare privind securitatea nafional8:


c5 viziunile cvasirnilitare de apkare, concretizate Federatia Rusii a adoptat Conceptia de senlritate
in documente nationale purtind denumiri precum nationala' a Federatiei Ruse, in anii 1997 ~i
doctrine militare, strategii militare, politici de 2000. La 12 mai 2009 a fost aprobatg, de cBtre
apa'rare etc. nu mai sunt suficiente pentru a pre~edinteleMedvedev, Strategia de securitate
asigura indeplinirea intereselor nationale de national6 a Federatiei Rusepdna' in a n u l 2 0 2 0 ~ .
securitate. Viziunile pur militare asupra securitgfii h Franta, pre~edinteleNicolas Sarkozy a prezentat
s-au dovedit prea inguste, ele neacoperind suficient oficial, la 17 iunie 2008, in fafa membrilor
aspecte importante ale destinelor nafionale, cum guvernului ~i a carnerelor reunite ale Parlamentului,
ar fi cele de naturg politicg, diplomatic8, economicg, documentul Ap6rare ji securitate na[ionalii:
inforrnafional8, psihologic8, biologicg, ecologicg, Cartea alba' 5. Documentul a inlocuit un altul
social& cultural5 etc. Prin urmare, factorii de anterior, intitulat Cartea albci a apa'~~&iib, adoptat
conducere statalg din multe fgri au inteles, tot in 1994. in Marea Britanie, la 19 martie 2008,
mai bine, necesitatea adoptgrii unor strategii a fost %cut public documentul Strategia de
(politici, concepfii, doctrine) mult mai largi. securitate a Regatului Unit. Securitate tntr-o
Este vorba de cele privind securitatea nationala'. lurne interdependentci7. Germania a adoptat, in
Am putea spune cil ~ i r u ldocumentelor 2006, Cartea ~ l b i ~ ( c a ar einlocuit un document
oficiale privind securitatea nafionalg incepe in similar din 1994).
1947, cind in SUA a fost adoptat2 o Lege Nici fgrile mici sau mijlocii, mai ales cele
privind securitatea national6 Wational Security neutre ~i nealiniate, nu au rimas indiferente in
Act). Ulterior, conform prevederilor unei alte fafa noului concept. Faptul este explicabil. Ele
legi, din 1986', au fost adoptate, periodic, Strategii trebuiau sil ggseascil, in fafa pericolelor de tot
de securitate national6 a Statelor Unite, ultimele felul, generate indeosebi de Rkzboiul Rece, solufii
documente de acest gen fiind cele din anii 2002 teoretice care sB vizeze nu numai intrebuinfarea
y i 2 0 0 6 ~ Un
. nou document similar unneazg a fi organismelor lor militare (oricum insuficiente),
prezentat, de cgtre Adrninistrafia Obama, probabil ci ~i forfe ~i mijloace din domenii nemilitare.
in primgvara anului 2 0 1 0 ~ . Elvefia, spre exemplu, avea, inc8 din 1973, o
$i alte mari puteri au adoptat documente concepfie hchegatii, adoptatg oficial, de securitate
national6, fn prezent, in aceastg far& este in
vigoare Raportul Consiliului Federal ca'tre
' Teodor REPCZUC este fost cercetritor $tiirltijlc gr. Z in
cadrul Znstitutului de Studii Politice de Aprirare $i Istorie
Militarri ,vi fost atasat a1 Aprirririi in Danemarca, Suedia 4 C T ~ ~ T H~ ~~~M ~ ~RO H W~ I~~~HOO~ !~? C H PO O
CCT C
MM~CKO~~
si Finlanda. jn prezent este titularul cursurilor de Strategii Q e n e p a u ~ ~no 2020 rona, YTBEPXAEHA Ylta3obf
de Securitate $i Teltnici de negociere in carlrul Universitqii I I p e w n e ~ ~Pocc~i?ic~ofi
a Q e n e p a u ~OT~ 12 Man 2009 r.
Ecologice diiz Bucure~ti. Ne 537 (Strategia natsiotzalnoy bezopasnosti Rossiyskoy
I
The Goldwater-NicholsDepatitment of Defense Reorganization Federatsii do 2020 goda, 12.05.2009).
Act of 1986. DCfense et SCcuritC nationale. Le Livre Blanc, Paris, 2008.
The National Security Strategy of the United States, Livre Blanc sur la Defense, Paris, 1994.
7
March 2006. The National Security Strategy of the United Kingrloni.
http://nationalstrategy.com/Portals/0/documents~inter Security in an interdependetzt world, Mat-ch 2008.
200920NSFRlChapter%201 .pdf, 15.03.2010). Wegbuch 2006.
INFOSFERA
Adunarea Federala' privind Politica de securitate securita'f ii naf ionale a Repu blicii Moldova
a Elveiiei, din 1999 (document precedat de unul (document adoptat pe baza unor legi, in 1995 gi
similar, aprobat in 1990'). in cursul anului 2010 20108); Strategia de securitati national6 a
(probabil in prima jumitate a anului) este de Republicii Albania (2004); Strategia de securitate
qteptat adoptarea unui nou astfel de document. a ~lovaciei~(200.5); Strategia de securitate national8 a
Austria a oficializat, in 2002, Doctrina de securitate ~rmeniei" (2007); Concepfia ,de securitate
~i apdrare2, iar Finlanda a publicat, la rlndul ei, na/ionala' a Repu blicii ~ z e r b a i d j a n (2007)
~ ?.a.
in anii 2001, 2004 gi 2009, PoliticaJinlandeza' de fn Danemarca, cel mai important document
securitate pi apa'rare3). in domeniul securitgfii este Acordul danez pentru
Dupil c8derea "Cortinei de Fier", statele apa'rare 2010- 201412, iilcheiat la 24 iunie 2009
fostului Tratat de la Var9ovia 5i cele rezultate din de c8tre partidele parlamentare (Partidul ~iberal,
dezmembrarea URSS, Cehoslovaciei ~i Iugoslaviei, Partidul Social Democrat, Partidul Danez a1
v8zSndu-se intr-un vid de securitate, s-au Poporului, Partidul Socialist Popular, Partidul
preocupat de adoptarea oficial8, la nivelil Conservator, Partidul Radical Liberal ~i Partidul
parlamentului, a1 pregedinfieirepublicii, a1 guvernului Alianja LiberalSi). Un document similar fusese
ori la alte niveluri de conducere statalSi, de adoptat in anul 2004. Acordul are menirea de a
documente programatice ale securitliiii lor nationale. preciza, printre altele, bugetul pentru m8suri in
Astfel, au apirut: Tezele politicii polone de domeniul ,securit8tii ~i apSir2rii pentru fiecare
securitate (1992), document urmat de Strategia din anii intervalului mentionat, ceea ce confer8
de securitate na/ionala' a Republicii Polone (2003, domeniului respectiv stabilitate, continuitate, gi
2007~);Conceptia integrata' privind securitatea predictibilitate.
na@onala' a Romhniei (1994), adoptat8 de De asemenea, printre docurnentele de referinfil
Consiliul Suprem de Ap8rare a Tikii, document privind securitatea national8 se inscriu gi Politica
precursor a1 urrn8toarelor, intitulate Strategia de de securitate na/ionala' a canadei13 (2004)'sau
securitate na/ionala' a Romdniei brezentate Documentul privind politica de securitate na{ionala'
Parlamentului fn 1999, 2001 pi 2006); ConcepJia a Turciei (2005) l4 etc.
nationals' de securitate a Republicii Bulgaria Documentele programatice ale securit8fii
(1998); Carta alb6 a securita'fii pi apa'ra'rii nafionale au o intindere variabil8: cel slovac - 17
Macedoniei (1998); Strategia de securitate a pagini, cel estonian - 20, cel albanez - 22, cel
Republicii Cehe (1999); Principiile politicii de polonez - 36,.cel american - 50, cel britanic - 64,
securitate pi apa'rare a Republicii Ungare cel finlandez -136, cel german -150, cel francez
(1998), document urmat de Strategia de securitate - 360 de pagini (cel mai amplu).
nationald a Republicii ungare5 (2004); Rezolutia Degi sunt structurate intr-o manierii proprie
privind strategia de securitate na!ionald a fiec8rui stat, documentele oficiale de securitate
Sloveniei (2000); Conceptia privind securitatea national5 rezolv5, in general, aceleagi
national6 a Letoniei (2002)~; Conceptia de problematici, care ar putea fi sintetizate astfel:
securitate nafionala' a ~ s t o n i e i(2004);
~ Conceptia definirea conceptelor fundarnentale ale securiafii
nafionale (interesele nafionale;obiectivele ~iprinci-
piile securit8fii nafionale; sistemul de securitate
I
Rapport '90 du Conseil fkdkral sur la politique de national& conducerea, forfele gi resursele securit8fii
se'curite' de la Suisse, Berne, 1990, p.10-11.
2
The Security and Defense Doctrine (2002).
3
Finnish Security and Defence Policy 2009. Government * Legea Nr. 112 pentru aprobarea Concepfiei sectrriti/ii
Report, Prime Minister's Office Publications, 1312Q09. na/ionaIe a Republicii Moldova, 22.05.2008.
4 9
Strategia Bezpieczehtwa Narodowego Rzeczypospolitej The Security Strategy of the Slovak Republic, 2005.
10
Polskiej, 2007 (The National Security Strategy of the The National Security Strutegy of the Republic oJ Amenia,
Republic of Poland, Warsaw, 2007). 2007.
5 II
A Magyar KbztArsasig nemzeti biztonsigi stratkgiija, The Nahahonal
Security Concept of the Republic of Azerbaijan,
2004 (The National Security Strategy of the Republic of 2007.
12
Hungary, 2004). The Danish Defence Agreement 2010-2014, Copenhagen,
6
l k e National Security Concept, 2002, www.am.gov.lv/en/ 24 June 2009.
nato/basic/4534/. l 3 Securing an Open Society: lie National Security Policy of
7
The National Security Concept of the Republic of Canada, 2004
14
Estonia, 2004. The National Security Policy Document, Turkey, 2005.
INFOSFERA

nafionale, infrastructura teritorial5 a securitafii gi demnitatea umanii;. int5rirea aliantelor impotriva


aspectele sale conceptuale, juridice, institufionale, terorismului global; cooperarea pentru solufionarea
acfionale, informafionaleetc.); stabilirea caracteris- conflictelor regionale; inifirea unei noi ere a
ticilor mediului internafional de securitate gi a cregterii economice globale prin comer? gi piefe
tendinfelor generale de evolufie a acestora; libere; extinderea' dezvolt5rii prin societgfi
evaluarea principalelor surse de insecuritate deschise gi construirea democrafiei; transformarea
(pericole, ameninfgri, riscuri, vulnerabilitilfi la institufiilor americane de securitate nafionalii in
adresa intereselor nationale); direcfiile generale funcfie de provoc2rile ~i oportunit8file secolului
de acfiune in principalele domenii de activitate: XXI; fructificarea oportunit5filor gi lupta cu
politic, diplomatic, economic, militar, social, provocirile globaliz5rii'. La rindul ei, Strategia
ecologic, educafional, cultural, moral-spiritual, de securitate na!ionalii a Federa$ei Ruse pbnii
~tiinfifico-tehnic,sanitar, biologic, comunicafional- k anul 2020, adoptat8 in 2009, abordeaz5, in
informafional, demografic etc., precum gi in capitole distincte, aspecte precum: lumea gi
domeniile speciale ale apbiirii nafionale, ordinii Rusia - starea actual5 gi tendinfele de dezvoltare;
gi securititii publice, sigurantei nafionale, protecfiei interesele nafionale gi prioritilfile nafionale;
civile etc.; precizarea unor principii $i concepte asigurarea securit8~iinafionale (apiirarea nationalti;
definitorii pentru securitatea nafionalii; stabilirea securitatea de stat gi publicii; creSterea calitgfii
direcfiilor generale de efort pentru cooperarea viefii cetiitenilor rugi; cregterea economicg; $tiinla,
internafional5pentru securitate; forrnularea princi- tehnologia gi educafia; siingtatea; cultura; stabilitatea
piilor esentiale de acfiune in cadrul unor aliante strategic5 ~i parteneriatul strategic egal); bazele
sau organizafiiregionale, continentale sau mondiale organizationale, legale gi inforrna$onale ale aplic5rii
de securitate; viziunea de ansarnblu a planificei strategiei de securitate nafionalii; principalii
resurselor umane, materiale gi fianciare in indicatori ai stkii securitiifiinationale2.Documentul
dorneniul securitiitii; principiile, conceptele francez, Apa'rave p.securitate na!ionald. Cartea
fundamentale gi direcfiile generale teoretice ale alba din 2008, are trei p5Qi mari: de la
diverselor strategii (politici, concepfii, doctrine) mondializare la strategia de securitate national5
care urmeazii a fi elaborate pentru inEptuirea (incertitudinile strategice; consecinfele pentru
strategiei de securitate nafionalii; direcfiile de Franta gi Europa; strategia de securitate nalionalg);
dezvoltare a educatiei gi culturii de securitate, a arnbifia european5 $i internafional5 a Franfei
inviitiimdntului gi cercetiirii ~tiinfificein folosul (ambifia europeanii; innoirea transatlanticg;
securitfitii nafionale, a comunic5rii publice in securitatea colectiv5 in secolul XXI); 0. nou5
domeniul .securitiifii_etc.
----
strategie pentru acfiune (angajamente; a cunoa~te
gi a anticipa; a preveni)3. Strategia de securitate
na/ionalLi a Marii Bvitanii, aprobatii in 2008,
este structurat5 pe urm5toarele capitole: principii
ciili%uzitoare; provociiri la .adresa securitiifii;
r5spunsul Marii Britanii; conlucriind lmpreuniI4.
La rdndul s5u, documentul Politica Jinlandeid
de securitate 8i apiirare, din 2009, cuprinde
patru piir~iprincipale: dezvolt5ri ale securitgfii
internationale; efectele evolutiilor in mediul de
securitate; liniile generale ale politicii d e securitate
gi apht-e; securitatea Finlandei. h fine, docurnentul

In mod concret, unele documente programatice


ale securitgfii nafionale sunt sistematizate in L, ',
The Nutionul Security Strategy of United States of Aineticu,
,,
VUU.
mod diferit. De exemplu, Strategia de securitate 2 strategia mtsioklnoj, bezbasnosti RossiYS~OY wratsii
na/ionalii a SUA, din 2006, confine urrnitoarele do 2020 goda, 12.05.2009.
capitole: viziunea de ansamblu asupra strategiei 4 Dkfense et S6curite' nationale: le Livre blanc, 2008.
de securitate nafional: a SUA; aspirafiile spre The Nutionul Security Strategy of the United Kingdom.
Security in an interdependent world, March 2008.
albaner din 2004' este grupat in patru pgqi: (externg, economic5 etc.17.
strategia de securitate (conceptul strategic de 0 formulare interesant5 ni se pare cea
securitate; obiectivele de securitate); contextul referitoare la cele mai impoi-tante obiective ale
strategic a1 securitifii (mediul de securitate; riscurile politicii externe, de securitate gi apsrare a
qi ameninfgrile la adresa securitiifii; interesele Finlandei: salvgardarea independentei szcveranit@ii
nafionale); elementele puterii nafionale (diplomafia; gi integritiiiii teritoriale a iiirii, garantarea
protecfia ordinii gi securitifii publice; politica valorilor de bazd ale populaiiei, securitatea ji
economico-financiarg; protecfia civila; mediul gi bun6-starea yi menfinereafunc!ionalitiifii societ6fi$.
sgnitatea, relafiile cu opinia publicii; politica de Unele state formuleazZi explicit in strategia
apiirare); conducerea strategic5 a securit8fii lor de securitate national8 principalii indicatori
(bazele constitufionaleale conducerii securitilfii). ai stiirii securitgtii nationale. Spre exemplu,
Numeroase documente rnenfionate cuprind pentru Federafia Rus8, aceqti indicatori sunt:
prevederi semnificative pentru htelegerea concep- nivelul ~oinajului(ca propoqie in populafia activ5
tului de securitate nationalii. Iatg ciiteva exemple: economic); rata decil5 (raportul dintre veniturile
,, Furnizarea de securitate pentru nafiune yi celei mai bogate zecimi gi celei mai siirace
pentru ceta'fenii s6i ra'mdne cea rnai important6 zecimi a populafiei); rata de creqtere a prefurilor
responsabilitate a guvernului2(~areaBritanie) "; de consum; nivelul datoriei de stat interne gi
,,Pentru un guvern, nici o funcfie sau obligap'e externe, ca procent din produsul intern brut;
nu poate fi mai important6 decGt aceea de a nivelul cheltuielilor pentru sgnstate, cultur5,
asigura proteciia yi sectlritatea cet6Jenilor s6iU3 educafie ~i ~tiinf8,ca procent din produsul intern
(Canada). brut; nivelul reinnoirii anuale a armamentelor, a
De asemenea, continutul securitiitii este echipamentelor 'militare g i speciale; nivelul de
relevat. de prevederi precum: ,,Securitatea este asigurare a personalului militar yi tehnicL).
un termen cuprinza'tor, care include securitatea Studiul strategiilor .de securitate scoate in
individului, a societii!ii yi a statului fafii de evidenf8~i alte teze gi idei interesante, originale,
ameninf6rile interne ji externe" ( F . Rusg); exemplificate in continuare cu revelarea unor
,,Securitatea se referii, in general, la precondi/iile caracteristici specifice anumitor fgri.
generale pentru supraviepire, indifeerent dacii Pentru Franta, strategia de securitate national5
este vorbu de suveranitatea statului yi a autoritG{ilor este o entitate ce cuprinde ,,at& securitatea
sale decizionale, de viafa individual6 ori de extern6, cccit ~i securitatea internb, mijloacele
caracterul cultural distinct a1 unui grup a1 militare, precum ~i mijloacele civile, economice
popula{iei "5 (Finlanda). sau diplomatice. Ea trebuie sii fin6 cont de toate
Idei interesante se desprind ~i din prevederile fenomenele, riscurile ji ameninfa'rile szlsceptibile
referitoare la obiectivele gi finalitiitile strategiei a aduce atingere viefii naiiunii". Prima sa
de securitate nationals. Astfel, pentru Franfa, finalitate este ap8rarea populafiei gi teritoriului,
,,strategia de securitate na{ionalG are drept obiectiv obligafie gi responsabilitate de prim rang a
contracararea riscurilor ji ameninfa'rilor susceptibile statului. A doua este de a asigura contribufia
de a aduce atingere vieiii na{iuniiW6.La indeplinirea Frantei la securitatea european8 gi internafional2.A
acestui obiectiv, concur& politica de apiirare, treia finalitate este de a ap8ra valorile pactului
politica de securitate intern6 ~i politica de republican, care face legiitura intre tofi francezii
securitate civil6, precum ~i alte politici publice ~i stat: principiile democrafiei, Tn special libertqile

I 7
The National Seciirity Strategy of the Republic of Ibidem.
Albunia, 2004. Suomen turvallisuus- ja puolustuspolitiikka 2009,
The National Security Strategy of the United Kingdom, Valtioneuvoston selonteko, Valtioneuvoston kanslian
2008. julkaisusarja 1112009; Finnish Security and Defence
Securing an Open Society: Canada's National Security Policy, Policy 2009, Government Report, Prime Minister's Office
2004. wv.secutitepu~li~ue.gc.cdpoUdsecpol04-fiauspx Publications 1312009); www.vnk.fi/English.
Strategia securitdiii nulionale a ~edet-alieiRuse pbnd in C ~ p a ~ e r ~ma u ~ o ~ a n b~~~o~i Oi ~ ~ C H Pocc~iic~oii
O C T M
anul2020,2009. @enepau~ano 2020 rona, YTBEPXAEHA Y K ~ ~ O M
Finnish Sec~rrityand Defence Policy 2009. Government npe3une~~ PoccuZic~ofi
a O e n e p a u ~OT~ 12 Max 2009 r.
Report, Prime Minister's Office Publications 1312009,p.9. Ne 537 (Strategia natsionulnoy bezopusnosti Rossiyskoy
6
DCfense et Stcurit6 nationale. Le livre blanc, 2008, p.62. Federatsii do 2020 go&, 12.05.2009), Izny://wbvw.sc~~gov.n~
12
individuale gi colective, respectul demnititii ale puterii de stat care participii la asigurarea
umane, solidaritatea qi justilia. La indeplinirea securitifii nafionale conform legii. 0 definifie
acestor obiective, concuri: politica de apdrare interesanti este data conceptului de ameninfare
(asigurarea securititii nafiunii fafa de riscurile la adresa securita'tii nationale: posibilitatea direct2
generate de o agresiune annatii, respectarea sau indirect5 de afectare (deteriorare) a drepturilor
angajamentelor internationale ale Franfei in ~i libertafilor constitufionale, a calitifii viefii, a
materie de apirare, contributia la menfinerea suveranitifii, integritifii teritoriale ~i dezvoltiirii
picii +i securitifii internafionale, pal-ticiparea la durabile a Federafiei Ruse, a apiririi $i
protectia populatiei pe teritoriul tirii); politica securititii statului. 0 alta definitie interesantii
de securitate interna' (pentru tot ceea ce inseamnii este cea a priorit6/ilor strategice nationale, care
securitatea cotidiani ~i individual2 a persoanelor reprezinti cele mai importante direcfii ale asigurfirii
~i bunurilor) gi politica de securitate civil6 securititii nationale, In conformitate cu care sunt
(protectia populafiei,garantarea functionruii normale realizate drepturile gi libertifile constitutionale
a puterilor publice, mentinerea viefii normale a ale cetiitenilor F. Ruse, dezvoltarea socio-ecol.~omici
firii in caz de crizii ~i apiirarea intereselor de durabilq precum gi protecfia suveranitiitii, indepen-
securitate ale nafiunii impotriva oriciiror arneninfiiri denfei ~i integritifii teritoriale a fiirii. De asemellea,
non-militare susceptibile s2 ii aducii atingere); sunt relativ precis definite interesele nap'onale
alte politici publice (in primul rand politica ale Fedevaiiei Ruse pe termen lung: dezvoltarea
externi ~i politica economic2)'. democratiei ~i a societatii civile, precurn ~i sporirea
in viziunea Federatiei Ruse, securitatea competitivititii economiei nationale; asigurarea
naiionald reprezina starea de securitate a individului, solidititii sistemului constitutional, a integritifii
societitii ~i statului fat5 de ameninfarile interne teritoriale .$i suveranitiitii Federatiei Ruse; transfor-
~i externe, stare ce asiguri drepturile gi libertii{ile marea F. Ruse Tntr-o putere mondiali, a carei
constitutionale, o calitate corespunzAtoare a viefii activitate este fndreptati spre sprijinirea stabilitirii
cetifenilor, suveranitatea, integritatea teritoriali strategice ~i a relafiilor de parteneriat reciproc
~i dezvoltarea durabilii a Federatiei Ruse, apiirarea
~i securitatea statului2. Securitatea nafionali
implici, potrivit aceleia~i viziuni, unele arii
prioritare, precum: securitatea statului, siguranfa
public% securitatea socio-economic5 gi securitatea
in domeniile apiririi, informafiilor, armatei gi
afacerilor internationale. Documentul rus define~te
gi alte concepte de bazii ale securitifii. Astfel,
interesele nafionale ale Federaiiei ruse sunt
prezentate ca fiind un ansamblu de trebuinfe
interne gi externe ale statului pentru asigurarea
securitifii gi dezvoltiirii durabile ale individului,
societifii ~i statului, iar sistemul de securitate
naiionala' constituie foqele Si rnijloacele care
asiguri securitatea national5 Respectivul sistem
de securitate national6 este constituit din foqele
~i mijloacele care asigwi securitatea nafionalii.
Fortele de securitate nationals' cuprind Foqele
Armate ale F. Ruse, alte trupe, forrnatiuni militare
yi organisme desernnate a fi angajate in operafiuni
militare gilsau servicii, precurn ~i organele federale

I
DCfense et SCcuritC nationale. Le livre blanc, 2008, p.63.
2
C T ~ ~ T H~ ~~ ~MMRO H ~~ J~ I~ ~O H PO~~Mfi~lt0fi
~ ~OC ~H ~O C T M C T ~ ~ TH~~ ~
L JM
~ MRO H ~ J6 ~e 3
H 0On~a ~c ~ o c ~PuO C C M ~ ~ C K O ~
aenepawu no 2020 rona (Strategia natsionnlnoy bezopcls,wsti Qenepau~ki no 2020 rona (Strategia natsionul~zoy
Rossiyskoy Federatsii do 2020 goda), 1.05.2009, http://www.
s c ~ g o vru.
Republica Moldova considerii cii statutul circulafie a persoanelor oficiale ~i a celor cu
de neutralitate permanentii reprezintii piatra de funcfii de rispundere; elaborarea qi
temelie a conceptului securitqii nationale, iar implementarea in comun a proiectelor din
ameninfiirile la adresa securitgfii nafionale sunt domeniul restabilirii gi modernizi3rii
considerate a fi: conflictul transnistrean; infrastructurii, in primul r2nd "i sfera
riscurile apariliei unor tensiuni interetnice; transporturilor gi ciiilor de comunicafie;
terorismul internafional; amenintarile de origine solufionarea problemelor de ordin social ~i
economicii; ameninfgrile de origine social2 umanitar, inclusiv a celor care tin de
(narcomania, alcoolismul, HIVISIDA, migrafia functionarea institufiilor de invgfimht; crearea
extern2 a forfei de munc$ rata sciizuti a unor condifii normale de viafii ~i de activitate
natalitgfii); ameninfiirile din domeniul pentru cetiifenii de pe ambele maluri ale
tehnologiilor informafionale; amenin-fiirile care Nistrului; efectuarea pe etape a unor miisuri in
derivii din activitatea umanii (degradarea dameniul demilitariziirii gi a1 dezarmgrii,
mediului, exploziile gi incendiile; accidentele la promovarea programelor de reconversiune gi de
intreprinderile energetice, la intreprinderile care reintegrare social5 a militarilor.
utilizeazi agenfi radioactivi ~i chimici, la Tr8giInd concluzii pertinente dintr-o
intreprinderile de transport, efectele experienfii dificilii a unor destabiliziiri interne
transfrontaliere ale unor astfel de accidente); din perioada anilor nouiizeci, care au necesitat
calarnitiifile naturale (cutremure, inundafii qi interventia unor forte internationale de
alunecari de teren); ameninfarea crimei gestionare a crizelor, autorii Strategiei de
organizate gi a corupfiei. Un element original il securitate a Republicii Albania formuleaz5
reprezintg sistemul securit%tii nafionale a1 sugestiv riscurile gi ameninfgrile de natur5
Republicii Moldova, care se definegte ca intern5 la adresa securitiilii: crima organizat8;
ansamblu de concepte, strategii, politici, instabilitatea politic8; insuficienta dezvoltare
mijloace, reglementgri gi structuri administrative economic8 gi neasigurarea necesitiifilor
ale statului, precum gi ca ansamblu de institufii elementare vitale; imigratia ilegalg; dezastrele
ale societiitii care au rolul de a realiza, a proteja naturale (cutremure, fenomene meteoro-logice
gi a promova interesele nationale ale f5irii. Un alt periculoase, inundatii, aluneciri masive de
concept notabil este sectorul securitafii nationale teren, incendii masive de piidure, epidemii),
a1 Republicii Moldova, definit a fi cadrul dezastre cu cauze umane (accidente industriale,
institufional ce st5 la baza sistemului de terestre, navale, aeriene, actiuni teroriste etc.);
securitate nafionalii. Din sectorul securitiitii probleme demografice (fluxurile de populafie
nationale a1 Republicii Moldova fac parte dinspre zonele rurale spre centrele urbane, care
institufiile de stat cu atribufii in domeniul creeazii dispropoqii (intre zone suprapopulate gi
securitiifii statului, care activeazg in temeiul zone abandonate ce necesitii resurse umane);
legislafiei Republicii Moldova gi care au ca dezinformarea opiniei publice, care favorizeazii
obiectiv indeplinirea sarcinilor de protecfie a destabilizarea - informatia falsificatii, intenfionat
cetiifenilor gi a statului. Reforrna sectorului sau neintenfionat, creeazii situafii de
securit8fii nationale trebuie sii ia in considerare insecuritate, teama gi tensiuni inutile, putAnd
procesul de reglementare a conflictului conduce la reacfii publice ori decizii nepotrivite;
transnistrean gi restabilirea suveranitiitii gi insuficienta dezvoltare a educafiei, gtiintei gi
integritgfii teritoriale a f8rii; necesitatea sporirii culturii. Sunt formulate gi alte tipuri de
increderii intre Chi~iniugi Tiraspol, pentru a se amenintiiri gi pericole, precum cele
face p a ~ concreti
i in vederea asiguriirii libertiiiii transnationale (utilizarea forfei militare,
de circulafie, inclusiv prin lichidarea posturilor destabilizarea regional% prin conflicte etnico-
structurilor de fort5 instalate in zona de religioase, terorismul, crima organizatg), ori
securitate firti acordul Comisiei unificate de globale (armele de distrugere in mash qi
control; anularea restrictiilor privind libera proliferarea nuclearii, poluarea, pandemiile,
reducerea resurselor de ap$ inciilzirea globalii).
Albania igi structureazii interesele sale nafionale
bezopasnosti Rossiyskoy Federatsii 2020 goda), in: interese vitale, ce reprezinti esenfa securitiifii
1.05.2009, http://www.scflgov. ru.
nationale (suveranitatea, integritatea teritorialii, Carta albii a apiir8rii7 (2003); Revizuirea
ordinea constitufionalii); alte interese nationale Apbgrii Strategice: Forfe Moderne in lumea
(integrarea in UE, NATO gi alte structuri gi modernfig (1998) ?.a. La fel, in Rusia,
organizafii; dezvoltarea relafiilor cu fiirile vecine documente oficiale apgrute in ultima perioad6 in
gi partenere; solufionarea problemelor sociale; strinsii legiiturii cu Strategia de securitate
protecfia mediului etc.). Misiunile fundamentale national5 a Federafiei Ruse piinii in anul2020 au
ale strategiei de securitate nafionala a Republicii fost: Concepfia de politic8 extern6 (aprobata de
Albania sunt: exercitarea suveranitiifii Albaniei; Pre~edinteleF. Ruse la 12 iulie 2008; Declarafia
ap8rarea independenfei gi integrit6tii teritoriale; privind principiile politicii externe gi de
protectia viefii gi proprietiifii; protejarea securitate Gcutii de pregedintele Medvedev la
valorilor nalionale gi demnitiiiii; participarea la 3 1 august 2008, Doctrina militarii a F. Ruse (5
structurile internationale de securitate'. februarie 2010) gi alte documente. De menfionat
Tratatul de la Lisabona, din 3 decembrie c6 un rol insemnat Pn promovarea documentelor
2007, de modificare a Tratatului privind securitafii gi apiriirii 41 are Consiliul de
Uniunea European8 gi a Tratatului de instituire a securitate, organism infiinfat in 1992, in
Comunitiifii Europene, prevede cii ,,securitatea structura Preqedinfiei F. use^. $i in Republica
nafional6 r6mAne responsabilitatea exclusivii a Moldova, dup6 adoptarea, la 22 mai 2008, a
fieciirui stat membruW2.Prin urmare, elaborarea Legii Nr. 112 pentru aprobarea Conceptiei
de politici sau strategii proprii de securitate securitiifii nationale, urmeaza elaborarea ~i
nafionalii de ciitre fiecare stat a1 UE gi aprobarea Strategiei securitiifii nationale,
armonizarea acestora cu Strategia European6 de Strategiei militare nafionale, Strategiei de
Securitate devine un demers nu numai firesc, informare public9 pe probleme de securitate
dar gi necesar. nafionalii, a altor strategii sectoriale in domeniul
Documentele programatice ale securitgfii securit6fii nafionalelO.
nationale reprezint6 piloni esenfiali, care susfin Numeroase documente oficiale privind
~i deterrninii adoptarea altor documente securitatea national%, precum cele adoptate de
referitoare la domenii distincte ale securitilfii, Franta, Finlanda, Marea Britanie, Gerrnania etc.
cum ar fi lupta contra terorismului, strategia confin anexe, liste de abrevieri, glosare de temeni
nucleara (pentru puterile nucleare) etc. Spre gi definitii, grafice, scheme, tabele, hwi, diagrame
exemplu, in Marea Britanie au fost adoptate, in gi alte elemente intuitive, care ugureazti
acest sens, "Strategia Marii Britanii pentru infelegerea confinutului ~i sernnificafiei
combaterea terorismului internati~nal,,~ (2009). conceptelor utilizate.
Anterior anului 2008, sunt de notat gi alte Documentele adoptate de numeroase state
documente britanice precum : Viitorul demonstreazii cE procesul de clarificare teoretic5
descurajgrii nucleare a Marii ~ r i t a n i i(2006),
~ s-a bazat pe dezbateri largi, deschise, cu
implicarea unui mare numtir de institutii gi
Strategia de ap6rare industrial; - Cartea albii a
personalit2ti capabile sti contribuie la sporirea
ap6r8rii5 (2005); Furnizind securitate intr-o valorii strategiei de securitate nationali. Studiul
lume in schirnbare: capacitiili viitoare6 (2004); atent a1 diverselor documente programatice
Furnizind securitate fntr-o lume in schimbare: privind securitatea national2 poate gi treljuie s2
constituie un izvor prefios de concluzii gi
invtit6minte pentru elaborarea, in spirit creator,
ancorat in realittitile noastre, a viitoarelor versiuni
I
The National Security Strategy of the Republic of ale documentelor romAnegti privind securitatea
Albania, 2004. nalional6.
2~ersiuneconsolidatil a Tratatului privind Uniunea European&
RO, Jurnalul Oficial a1 Uniunii Europene, 9.5.2008, C
7
115118, Art. 4 (2). Furnizhd securitate intr-o lume in schimbare: Carta
Pursue Prevent Protect Prepare: The United Kingdom's alb2 a apgrarii (2003).
Strategy for Countering International Terrorism, 2009. Strategic Defence Review: Modern Forces for the
4
The Future of the United Kingdom'sNuclear Deterrent, 2006. Modern World, 1998.
Defence Industrial Strategy - Defence White Paper - 2005 http://eng.kremlin.ru/articles/institutO (28.02.2010).
Delivering Security in a Changing World: Future lo Legea Nr. 112 pentru aprobarea Concepjiei securit6jii
Capabilities , 2004. nationale a Republicii Moldova, 22.05.2008.
15
INFOSFERA

POSTMODERNISM $I INTELLIGENCE

Ioan C ~ L I N *

O p o h t a t e a r a p o m domeniului IntelJigence arhitecturii gi metodologiilor utilizate de


la abordarea postmodernistii cu privire la modul serviciile de intelligence.
in care poate fi cunoscutii o realitate de interes Serviciile de intelligence reprezinta poate
derivii din provociirile cu care serviciile de ultimul bastion a1 nafionalismului clasic, ultiina
intelligence se confruntii la inceputul secolului fortLeaf8 in care accesul la cunoaitere ~i la
X X gi din hvequnarea cu care ideile postmodemiste procesele asociate sensului de ,,a fi" a1 acestor
igi cautii 0 confirmare planul realiGfii imediate. - servicii se bazeazii pe ceea ce se identificii drept

Mediul international de securitate obliga la interese nationale ~i interese de securitate.


redefmirea capabilitilfilor nafionale de intelligence, Postmoderni~tiinu au niciodata un adevcir
generind 0 presiune puter-icape doug rnari paliere: sujcient de bun, Pn timp ce pragmaticii se ghideaza A

palierul politic national, grevat de o tipologie d u ~ aceca ce este c~nfirmat de ~ractica. In


specific% fiecgrui stat in parte ~i un palier realitate, cunoaqterea se realize& printr-0 bud8
general - conditionat de interac~iuniledin mediul euristid. Aceasta presupune deopotrivii conceptuali-
de securitate, pe de 0 parte dintre entitafile zare, cunO&jteregtiinfifi~& dar gi reZllltate empirice.
statale, iar pe de alta parte dintre entitiitile statale, Nici razboiul nu mai este, ca forma de
entitgfile non-statale gi ameninfarile gi riscurile manifestare, o chestiune modernti. Modernitatea
specifice secolului XXI. i-a adus acestuia precizie fizicii; postmoder-
Paradigma global& in care evolueazfi nitatea vizeazii precizia psihologicii: planificarea
statele lumii este una caracterizatii de 0 difuzie acfiunilor de promovare a intereselor nationale
gi 0 multiplicare a amenintarilor, preponderent de asemenea naturii 'inciit efectele asociate
asimetrice, Ast&i, conflictele etni~o-~ajionaliste, acestor acfiuni S& producii la nivelul entitii!ilor
conflictele religioase, insurecliile armate, genocidul, com~etitoareun set de convingeri, credinfe ?i
crizele urnanitare, agresivitatea gi omnipreZenla atitudini in acord cu interesele proprii initiatomlui.
crimei organizate gi a terorismului sunt o Societatea ulterioarg erei industriale a fost
realitate in care se impune colaborarea la nivel denumitii drept societate informafionalii tocmai
strategic, in plan bilateral gi multilateral, in datoritil importanlei pe care o au in viafa cotidiana
domeniul intelligence. informafia gi maniera efectivii de formare gi
Transform&--le din planul abord&ilor teoretice diseminare a acesteia. intr-o astfel de societate,
gi practice ale nofiunii de securitate au condus la amalgamarea simbolurilor vehiculate in mediul
0 mutafie politico-militar- cu reverberafii deloc virtual, viteza Cu care sunt adaptate metaforele ~i
de neglijat pin5 in cele mai conservatoare se contopesc reprezenttirile din memoria colectiv8,
institufii ale statului: serviciile de intelligence, accesul indirect la acea realitate indepiirtat8 dar
Prin excelenfq curentul postmodernist, prin instantanee ,permit afilmarea unei realitgfi virtuale
dezinvoltura cu care clameaza limitele cuno&jterii care multiplicii practic ,,greutateaW expresiei:
obiective qi ale utilitiitii publice a structurilor de ,,adevarul nu conteaza, important2 este dear
foqii in cadrul relafiilor internafionale, dar ~i "i ~ e r c e ~ f i a " .
proiectarea unei societiifi robuste, se constituie . A spune despre ceva cii este modem
Pntr-o veritabilii provocare la adresa funcfioniirii, i ~ ~ ~ aaplasa m nace1
~ E v a in ~rezentulPercePut
ca timp istoric de ciitre o generafie umanii. Toate
lucrurile cu care omul este contemporan sunt
* Ioan C A ~ este
N expert in studii de securirnte fir Miiristerul deopotrivii modeme qi, cele din umg, depagite.
Aprirlirii Nn fioizale.
16
INFOSFERA

Modernitatea contemporanii presupune un progres


generat de suportul pe care gtiinfa ~i tehnica il
oferg spatiului gi timpului cu care umanitatea
opereazii.
Postmodernizarea impinge lucrurile in
zona vizionarismului gi a redefinirii statusului ~i
rolului domeniului de interes, nu neapgrat ca o
negare a moderniziirii deja derulate cu mijloace
-preponderent
- tehnice, cat mai degrabii
- ca un salt
calitativ in spafiul cunoa$terii umane.
Avem de-a face cu o serie de termeni deloc
facili: modernism - postmodernism, modernitate
- postmodernitate, modernizare - postmodernizare.
Ace$ termeni au fost ,,imprumutafi" din domeniul
artei. in art& postmodernismul este o mi~care
artisticii, o filosofie sau o condifie existenlialii
apiimtg dupii sau, mai degrabii, ca o reacfie la
modernism. Modernismul se recornand5 drept
apoteozSi a cilutii-ii unei estetici de cgtre Ilurninism,
in timp ce postmodernismul privegte modul in
care autoritatea unor entit@ ideale, construite
de c5tre modernism, este sliibitii ulterior rintr-un
proces de fragmentare sau deconstrucfie . P
Postmodernitatea prive~temaniera in care
societatea umanii gestioneazg determiniirile -de Postrnodernismul se confruntii ins2 cu o
ordin istoric, sociologic gi tehnologic pentru a se serie de limite inerente Si dileme conceptuale.
realiza diferenfa specific2 de ceea ce. uzual Prin raportare la ideile consacrate ale modernis-
oamenii denumesc modern. Procesul prin care mului; postmodernismul aduce Fn prim plan
aceste determiniiri produc efecte la nivelul unor faptul cg:
domenii de interes poate fi denumit generic -elitele nu mai sunt atiit de convinse de faptul
postmodernizare. cii ~tiinfaproduce doar rezultate bune;
- oamenii resimt o putemic5 dependent5 telmologic2i
in viafa de zi cu zi ~i nu au nicio garantie, cil
evolufia acesteia va imbun5tiifi substantial
calitatea viefii la nivel individual;
- a garanta egalitatea deplinii tuturor ,oamenilor
este o chestiune teoreticii generoasg, neaplicabila
insii unei realitiili imediate, pe spafii ~i ferestre
de timp de interes;
- un cornportament rafional ~i o inteligenfg
,

ridicatii nu garanteazii succesul individual sau


a1 unei societiifi in ansamblu sgu;
-$tiinla nu poate avea solufii fezabile la toate
situatiile pe care natura le produce. Istoria
demonstreazii faptul c5 progresul omenirii nu
este consistent atilt timp c2t omenirea se
confmntii cu crize majore;
- ideea de a pune interesul individual in slujba
binelui general comun a eguat lamentabil in a
concura argumentele religioase cu privire la
d5ruirea de sine;
INFOSFERA
- individul nu este propriul ,,designer" identitar, utilitariste, Tar2 a pierde ins2 nirnic din pragmatism
ci existii gi se manifest2 tot rnai acut o dependent2 ~i prea pufin din identitate. Elementul identitar,
social2 ~i de factorii detenninanfi din mediul puternic ancorat in stratul cultural al societFitii,
in care individul triiiegte. pare sii devini filonul cel rnai important a1
Postmodernismul provoacii la acceptarea conceptului de securitate nationalZi, in condifiile
relativitfip'i adeviirului ~i a instrumentelor' cu unui stat-nafiune, pe de o parte teiztat de avantajele
care societiitile opereaz2, prin interrnediul elitei economice ale unei globalizfiri inevitabile, iar pe
politice gi elitelor tehnocrate, pentru a controla de altg parte reticent la a renunfa la atributele de
eficient un fenomen de interes. Toate aceste suveranitate national2 in situatii de risc, de criza
instrumente care produc cunoa~tereau nevoie sii sau de cooperare internationalg.
fie: unele eliminate, altele recalibrate, inovate Postmodernismul traduce traditionalul
sau pur ~i simplu inventate. termen de conjlict in conceptul sitzla/ie de crizti.
Realitatea poate fi abordatii ca fiind o 0 schifii a ceea ce poate insemna o situafie de
construqie social2 21care este extrem de important criz2 este reprezentatii astfel prin termenii
de a separa in mod corect faptele de ficfiune. ,,insuportabilitate social2" ~i ,,der~t%"~ a factorului
Elementele factuale implic2 o real2 capacitate de decizie. Incapacitatea de gestionare a situafiilor
de a le sesiza oportun gi corect, in timp ce de crizii are mai multe dimensiuni:
valorizarea acestora presupune capacitatea de a -dimensiunea inforrnativ2: lipsa a ceea ce este
interpreta gi inova in permanenf.2, pe baza unui cunoscut drept intelligence nc/ionubil;
nivel de cunoagtere, un cadru adecvat pentru - dimensiunea funcfional - morfologicg: institutiile
realitatea accesat2. dedicate gestion2rii crizei nu au agilitatea,
Teoriile postmoderniste au avut un impact nivelul de cunoajtere ~i disponibilitatea de a
deosebit de important gi in ceea ce prive~te rezolva eficient criza;
puterea, politica ~i securitatea. Pe de o parte, - dimensiunea tehnicii: elitele tehnocrate fie nu
politica, ?n calitate de metasistem social autoadaptiv, sunt capabile sii ofere un r2spuns adecvat
trebuie sB gestioneze realitgfile prezente ~i s2 pentru identificarea gi menfinerea sub control
construiascii un viitor rnai bun. Pe de alt2 parte, a efectelor secundare ale crizei, fie nu vor s2
securitatea, ca o rezultantii a interdependenfelor rnai recunoasc2, paflial sau total, autoritatea
multirelafionale, implicii nevoia de agilitate la factorilor de decizie;
nivelul statului-nafiune gi a institufiilor cu care - dimensiunea politicZi: translatarea unor elemente
acesta igi operafionalizeazii politicile. In ceea ce factuale, strict tehnice, in zona interesului politic
privegte puterea, in cazul relafiilor internafionale, partizan.
o abordare care denot2 multiplicarea interdepen- Securitateanafionali5, dar ~i cea intemafionali,
denfelor dintre actorii scenei internafionale este in viziunea postmodernismului, au atribute care
aceea bazatg pe ,,patru structuri de putere fin de performanfa mBsurabil2 a serviciilor de
distincte analitic, anume puterea de a influenfa intelligence gi de procesele asociate actorilor
ideile altora (structura de cunoajteve), puterea non-statali. Puterea, la nivel institutional, se
de a influenp accesul la credit. (structuraJinanciarc7), confruntii cu o realitate in care instrumentele
puterea de a lnfluenp viitorul securitiifii lor (structura ,,hard" nu rnai au resurse suficiente pentm a avea
de securitate), puterea de a influenfa ~ a n s e l elor la succes in persuadarea fintelor de interes. Postrnoder-
o viafii rnai bun2 in calitatea de produciltori ~i nismul propune un model nou de putere, un model
consumatori (structura deproduc~ie)"2. autoadaptiv, flexibil gi vizionar. Postrnodernismul
Conceptul de securitate se operafionalizeaz2 vizeaz2 abordarea realitgfii percepute pleciind de
dincolo de abordgrile realiste sau cele strict la necesitatea unei ,,reconstruc/ii a sistemulzii
politic ~i de securitate pe bazele noi ale
dialogului j i cooperfirii, ale afirmiirii identitqii
' Metode Stiinflce de analid, un sistem etic a1 utilitarismului, na/ionale intr-un mediu de securitate ctit rnai
teoria general2 a sistemelor, logica, statistics, lingvistica,
sociologia, antropologia, etc.
2
S. Strange, ,,Political Economy and International Relations"
apud. Constantin Hlihor, Geopolitica ~i geostrategia fn
analiza rela/iilor in~ernabionale contemporarze, Editura Gheorghe Nicolaescu, Gestionarea crizelor politico-
Universitatii Nationale de Ap&are, Bucuregti, 2005, p. 202. militare, Editura Top Forll~,Bucure~ti,2003, p. 93.
cu efectul benefic a1 anulririi tehnicilor de misiunilor care Pi revin qi cu necesitatea foimgrii,
manipulare gi propagandii ale competitorului. la nivelul intregii societiifi, a unei culturi de
Opozantii acestei idei vin cu argumente care secwitate care s5 serveascg scopului pentru care
aduc in prim plan dificultgfile gi riscurile cu care aceste servicii exist5 qi se manifestii.
un sewiciu de intelligence se confiuntii In realizarea
Fig. I - Tipuri de actori generatori de ameninjcTvi, sursele deputere asociate acestor actori jiformele de man;festare

Actori statali cu un nivel Actori non-statali, cu acces la


tehnologic ridicat $i apetit RIzboi de un nivel tehnologic sclzut, dar
pentru manifestare violent5 gherilii cu manifestare violent2

1 I
Rgzboi economic
L Terorism

771
Actori statali sau non-statali cu Actori non-statali cu acces la un
abilitiiti ~i acces in domeniul de R3zboi nivel tehnologic sc2zut ~i cu
v2rf a1 tehnologiei ~i capabilit5ti cultural predispozitie spre manifestari non-
de modelare a unui spatiu de violente
securitate volatil

Activitatea de ,intelligence este un atribut capabilitate preponderent pasiv8 la una agresivg


a1 statului qi presupune derularea unor acfiuni este extrem de mare2.
clandestine pentru accesarea inforrnafiilor fintii. Finalitatea Rkzboiului Rece,a g8sit serviciile
Acest lucru nu este derivat numai din sensul de intelligence asimilate, in conqtiinta public8,
asociat cuv2ntului. englezesc iiztelligence, ci o dar ~i a decidentului politico-militar, cu spionajul
aceea~isemnificafie este asociatii qi termenilor qi secretele qi nu neapgrat cu un instrument
utilizafi in limba rus9 - razvedka, limba german5 eficace, cu ajutorul c%ruia s-ar putea construi
- Nachrichten sau limba fi-ancezg - renseignementl. naliuni inteligente3.
Domeniul Intelligence este un beneficiar Sewiciile de intelligence concur%la realizarea
direct a1 cunoaqterii umane, generhd ca finalitate puterii informa/ionale. Acest tip de putere nu
tot o form2 de cunoqtere. 0 defmitie cuprinzitoare const8 nurnai fn num&ul, valoarea ~i capabilitgfile
a ceea ce inseamn8 ,,Intelligencev astki presupune serviciilor de intelligence, ci presupune capacitatea
acceptarea urrn8toarei abord5ri: intelligence ca elitei politice qi a elitelor tehnocrate de a utiliza
activitate; intelligence ca form5 de organizare; In mod oportun gi eficient produsele de intelligence
intelligence ca produs finit. realizate de aceste servicii.
Putem observa faptul cii tipologia nafionalii Perioada Riizboiului Rece a fost una in
a activitglii de intelligence nu poate fi conservatg care actorii geopolitici care contau cu adevarat
in aceleagi limite "i care s-a cantonat pe timpul in mediul de securitate erau ugor identificabili la
Rgzboiului Rece. Asumarea colaborgrii interna- nivelul statelor. Prezentul aduce in prim plan o
tionale, pe principiul avantajului reciproc, nu diversitate de ameninf8ri4 gi riscuri potenfiale la
este o chestiune n e a p h t nou8. Dar, cu certitudine, adresa securitiitii, care sunt asociate in planul
contextul intei-nafional de securitate este unul perceptiei imediate cu:
firg precedent. in cazul marilor puteri sau a1
statelor care aspirii la un statut de putere regional$ Reg Whitaker, Security and lrztelligence irz the Post -
tentaFia de a transforma Intelligence de la o Cold War World, Socialist Register, 1992, p. 116.
Robert D. Steele, op. cit., p. 1.
4
Robert D.Steele, The New Crafl of Intelligerzce: Achieving
I
Robert D. Steele, The New Craft of Intelligence. OSS Inc., as Asymetric Advantage in the Face of Norztraditional
2001, p. 3. Threats, Strategic Studies Institute, 2002, p. 9-1 1.
INFOSFERA

- actori statali ji non-statali cu un nivel tehnologic le poat5 anticipa intenfiile. In cooperare cu


ridicat ji apetit pentru manifestare violenta'. elemente specifice ameninfgrilor de la punctul
Accesul la tehnologia de producere a armelor anterior, astfel de actori pot reprezenta o
de distrugere in mas5 este o tentafie care se ameninfare major3 la confortul economic y i
manifest5 ~i la actori non-statali, cu o puternic5 social a1 societ5filor dezvoltate.
prezenf5 terorist5 la nivel global. Astfel de Revolufia infomafional5 yi explozia surselor
entit5fi non-statale nu au incii o capacitate deschise, precurn yi noile concepte de management
real5 in a asigura sustenabilitatea, pe termen organizafional tind sii afecteze fiecare etap5 din
lung, a procesului de achizifionare a acestui tip procesul de intelligence: adaug5 noi valenfe ~i
de tehnologie ~i cu atit mai pufin a dezvoltiirii domenii de responsabilitate, elimin5 procedee
acesteia prin efort propriu. invechite, produce schimbari majore la nivelul
- actori non-statali, cu acces la un nivel tehnologic culturii organizafionale. Numeroase propuneri
sciizut, dar cu manifestare violenta'. Chiar dac5 de a reforma' activitatea serviciilor de intelligence
exist5 o predispozifie la manifestare violent5, pleac5 de la premisa cii este absolut necesar5
impactul asociat este relativ limitat. Crima reproiectarea organizatoric5 a acestora ~i trecerea
organizatii yi terorismul international pot fi de la o arhitectur5 putemic ierarhizatA la structuri
asociate cu acest tip de actor, cu menfiunea c5 flexibile, relafionate orizontal, care s5 permit2
rnanifestiirile sunt aleatoare ~i hfelegerea cauzelor vitez5 in comunicare, piistrarea sensului informafiei
yi finalitgfilor vizate presupune o analiz5 primare y i impiedicarea suprasaturatiei cu date
specific5 fiec5rei entit5fi fint5. Aceyti actori in yi informafii balast, flexibilitate cognitiv5 ~i o
mediul de securitate nu sunt identificabili sub real5 capacitate de avertizare timpurie.
forma armatelor regulate, ci reprezint5 mai Serviciile de intelligence tind s5 adopte
degrab5 ,,refeleVorganizate pe criterii ~i obiective modele organizatorice autoadaptive, orientate pe
care gliseaz5 din zona economic5 ~i politic5 in sarcini de lucru, caracterizate de deschidere y i
zona terorismului inspirat religios. Astfel de capabile s5 ,,seduc5 intelectual" elitele de interes.
ameninfiiri sunt o provocare major2 pentru Practic, serviciile de intelligence intra intr-o
structurile de intelligence attit in spafiul de concurenf5 direct5 cu mediile academice, think-
secwitate controlat direct prin acfiuni de contra- tank-urile ~i organizafiile private.
informafii,cit .ti, mai ales, prin cele de intelligence Existenfa surselor deschise, partajarea
in spafii externe teritoriului national. informafiei yi a bazelor de date intre elementele
- actori non-statali cu acces la un nivel tehnologic componente ale unui sistem de securitate
sciizut ji cu pvedispozi~iespre manfestiiri non- confer5 decidentului o libertate mai mare in a
violente. Aceytia sunt materializafi prin gmpuri analiza viabilitatea produselor de intelligence
largi de oameni care au o serie de probleme receptionate. Consumatorul avizat, cu o cultur5
socio-econoinice, sunt neintegrafi intr-un proces de securitate yi cuno~tinfein domeniul pe care il
coerent de evolufie yi reprezint5 de regul5 gestioneaz5, va fi tentat s5 filtreze solufiile
minoritiifi tolerate pe teritoriile nafionale ale propuse in materialele primite sau va c5uta s5
altor etnii. Accesul acestora la resursele primare discute problemele specifice direct cu specialiytii
este o problem5 major5 care detemin5 frecvent acelui domeniu, sfirgind prin a analiza el i n s u ~ i
crize umanitare sau valwi masive de irnigranfi, problema de interes, eventual intr-o manier5
Acest tip de ameninfare este obiectul studiilor proprie, care poate eluda nivelul de expertiz5 a1
academice, activitgfii ONG-urilor yi a1 produselor serviciilor de intelligence.
generate la nivelul' think tank-urilor. Decidenfii politico-militari doresc, ?n
- actori statali sau non-statali cu abilita'Ji ji primul rind, informafii inaccesibile spafiului
acces in domeniul de vdrf a1 tehnologiei ji comun. Aceytia vor in mod predilect informafii
capabilita'Ji de modelare a unui spaJiu de care provin din surse secrete sau care sunt obfinute
securitate volatil. Aici se pot inscrie actorii prin mijloace tehnice sofisticate. Serviciile de
capabili de a derula rgzboaie informafionale,
de a afecta fir5 violenf5 armat5 infrastructura
critic5 yi procesele decizionale, fir8 ca I Andrew N.Liaropoulos, A (Rjevolution in Intelligence
structurile abilitate s.-i poat8 identifica sau s8 Affairs? In Search of c New Paradigm, RIEAS, Research
Paper No. 100, Atena, iunie 2006, p. 7.
21
INFOSFERA

intelligence ,,gtiuVcii beneficiarii produselor de care sii valorizeze informafia in scopul asiguriirii
intelligence au nevoie de intelligence acfionabil stiirii de echilibru gi legalitate. Informafiile gi
- de o mulfime de ,,solutii la cheie", credibile gi cunoagterea derivatii din acestea pot structura
care s5 permit5 formularea unei decizii pe o contexte favorabile intereselor nafionale intr-un
fereastr5 micii de oportunitate. mediu internafional prin excelentii turbulent.
Dezvoltarea calitativii gi cantitativii a surselor Riscurile gi ameninfarile impun o concentrare
deschise de informafii este unul dintre ,,motoareleW activii a serviciilor de intelligence at2t pe spafii
activitiitilor derulate de serviciile de intelligence. interne, ciit $i externe. Dar, cu c2t un stat este
Aceste surse de informafii sunt relativ ugor de mai agresiv in obfinerea avantajelor concurenfiale
accesat, iefiine gi permit contactul cu o expertizii pe medii exteme, cu at2t va trebui s8-gi sporeasca
greu de format intr-un interval mic de timp. securitatea intemii. 0 acoperire globalii din punct
Existenfa acestora permite colaborarea inter- de vedere a capabilitiifilor de intelligence nu
agenfii, de la grupuri mici de exper$ ai serviciilor este fezabilk Dar o strategie coerent5 care s2
de intelligence ~i pang la comunitiifi largi de permit2 orientarea surselor pe termen lung,
expeqi sau non-experti, apqinand celor mai dezvoltarea unor metodologii de gestionare a
diverse medii, reunifi intr-o comunitate virtualti. riscurilor de securitate yi de promovare a intereselor
Este dificil de gestionat o cantitate uriagg nafionale poate asigura, in parametri acceptabili,
de informafii, de sortat gi ierarhizat, din punct de o situafie de securitate favorabilii dezvoltiirii
vedere a credibilitiifii gi veridicitiitii, informatiile continue ~iafmiirii coerente a intereselor nafionale
din surse deschise. Numiirul ~i calitatea surselor pe toate planurile: economic, politic, social,
de informatii este un indicator de calitate a1 militar, etc.
oriciirui serviciu de intelligence. Suprasaturarea Se poate spune cii domeniul Intelligence
cu. informafii ins% nu inseamnii neaptirat gi parcurge o fazii de tranzitie care nu va avea ca
produse de intelligence mai bune. finalitate o transformare revolufionarii, ci, rnai
Privatizarea partial% a unor procese de degrabii, un salt calitativ - in spiritul ideilor post-
intelligence reprezintii un punct nevralgic in moderniste -,benefic la nivelul securititii individului
acceptarea de c5tre serviciile de intelligence ~i a stiirii de securitate in general.
guvernamentale a faptului cii o parte dintre procesele Un cligeu tipic actualei paradigme de
lor interne, exceptgndu-le pe cele critice, pot fi securitate este acela care afirmii cii modelarea
extemalizate. &emalizarea at-permite concentrarea realitiifii de interes presupune ca structurile de
capabilitgfilor de analizti ale serviciilor de intelligence sii proceseze o cantitate din ce in ce
intelligence pe lucrurile cu adeviirat importante mai mare de date, informatii ~i cunogtinfe. Dacii
gi dezvoltarea accelerati a competenfelorconsiderate putem accepta aseqiunea cii informafia constituie
critice pentru respectivele servicii. Exist5 insti deopotrivii o sursii de putere, dar gi un element
motive de ingrijorare obiective: firrnele comerciale de c o n h i e , putem aprecia cii redundanfa informa-
sunt orientate pe profit gi este foarte posibil ca fionalii asigurii doar in parte completivitate
elemente vitale pentru securitatea nafionalii sii hcfionalii gi, cu certitudine, realizeazii un consurn
nu permiti dezvoltarea unei dimensiuni comerciale. neoptimizat de resurse.
Dacii o companie comercia15 poate s5-7i facii un Reflexul privind raportarea la cunoytinfele
plan de afaceri care admite pierderi gi, implicit, specifice gi neorientarea structurilor de intelligence
gregeli la nivel strategic, nu acelagi lucru se pe procese de generare a unui nou nivel calitativ
poate spune gi despre serviciile de intelligence; in domeniul cunoa~teriiare la bazii urmgtoarele
acestea "icearcii s5 lucreze fir5 erori in realizarea cauze: persistenfa confuziei dintre cuno~tinfe~i
produselor de intelligence. Firmele comerciale informafii; concentrarea procesului educational
au libertatea de a intra gi de a iegi de pe orice gi de formare profesionalii pe acumularea de
piafii dacii nivelul profitului le pemite acest cunogtinfe ~i nu pe abilitatea de a irnbuniitilti $i
lucru. Serviciile de intelligence nu pot neglija diversifica modelele utilizate in cunoa~tere;
un domeniu sau un subiect de interes strategic incapacitatea de a genera structuri orientate pe
pentru sirnplul motiv cii ar vrea sii facii pe'rformantii procese de inviifare, care sii valorifice, in afara
intr-un alt domeniu sau pe un alt subiect. tirnpului istoric, datele, infomafiile gi cuno~tintele
Orice stat are nevoie de instrumente cu avute la indemAnii.
PREOCUP~RIPRIVIND
FORMAREA ANALISTILOR DE INTELLIGENCE
Dinu PISTOLEA*

Analiza, activitate central5 a oriciirei structuri factur2 public9 (analizii generalii) diferii distinct
de intelligence, reprezintii un proces complex de de modul de analizii a unui subiect cu caracter
evaluare gi transformare a datelor gi informaliilor exclusiv privat, cu atfit mai mult cu cfit produsul
brute, obfinutedin surse specifice gi complementare, de intelligence are un grad mai mare de
in produse, destinate beneficiarilor politico- c~~denfialitate 1 clasificare (analiza de intelligence).
rnilitaril.~cest proces implic2 formularea de Explicalia const2 in faptul cii, spre deosebire de
aprecieri, emiterea de ipoteze, rationamente Qi analistul care opereazii intr-un domeniu general
prognoze, pe baza informafiilor avute la dispozifie (economic, social, medical etc.), analistul de
de analist. O b s e r v h , astfel, cii rolul principal intelligence este supus unui risc mai mare de a fi
revine analistului, care prin cunogtintele sale alimentat cu infonnatii intentionat deformate,
confer2 valoare adiiugatii produsului de intelligence, capacitatea de interpretare gi evaluare corect2 a
fie c2 pornegte de la informaliile transmise din acestor inforrnalii dephzihd de calit2tile analistului
surse specifice, complet2ndu-le cu date disponibile gi de modul in care acesta este pregatit pentru
din surse deschise, fie c5 utilizeazs una sau mai astfel de situatii.
multe informalii din surse deschise gi le
detaliazii cu ajutorul informatiilor oblinute prin
utilizarea surselor Qi metodelor specifice.
in acest context, un rol deosebit 91 detin
institutiile specializate in formarea analigtilor.
Din acest punct de vedere, in determinarea
aspectelor relevante 9i a preocupiirilor de ultimii
or8 in domeniul formiirii gi perfecfion5irii
analigtilor de intelligence trebuie pornit de la
caracteristicile reie~ite din abordarea rolului
acestora, a factorilor de influent2 gi a cerintelor
asociate activitgfii lor.
A

Intr-o erg in care ponderea informafiilor


din surse secrete reprezintii, uneori, aproximativ
510% din totalul surselor de inforrnatii2, calitii~ile
analistului de intelligence devin esenfiale pentru
prezentarea gi interpretarea cit rnai corect6 a
informatiilor. Modul de analizii a unui aspect de

* Dinu PISTOLEA este expert fn politici de ap&are, Totodat6, analistul c- .ntelligence trebuie
Ministerul AphZrii Na fionale. s2 elaboreze produsul destinat beneficiarului, de
' Stephan J . Lefebvre, A Look ut Intelligence Analysis,
regulii intr-un interval scurt de timp gi fir5 a
Portland, Oregon, 2003, CD, p. 11.
Phi3 la 95% din informatiile cu care opere& un analist de avea la dispozilie toate elementelelinforrnafiile
intelligence pot fi culese din surse deschise (OSINT), necesare. in activitatea practicii, niciodata nu
Tom Hyland, ,,Open secret: spy agencies reject essential sunt acceptate scuze de genul: "Daca' am fi avut
sources", 02.03.2008, www.theage.com.au.
INFOSFERA

mai multe informafii,..". Pe de altii parte, analigtii criminalistului sau a cercetfitorului, cfirora nu le
au, adeseori, mai multe informafii decdt sunt ei sunt oferite solufii pentru a deveni imaginativi,
capabili sii prelucreze, aga cii o informafie creativi sau inventivi, ci, eventual, le sunt
suplimentaril nu va fi de nici un ajutor dacii se stimulate astfel de calitfifi, deja existente.
va adguga unei multitudini de informatii incerte Un bun analist de intelligence trebuie s8-gi
sau contradictorii. pun5 cdt mai multe intrebki referitoare la subiech~l
Evalufirile trebuie sii prezinte o imagine analizei, pentru a determina generarea cbt mai
cdt rnai realist% a evolufiei fenomenului Si a multor posibilitiifi, dovezi gi argumente cu ajutorul
variantelor posibile, cu implicafii specifice pentru ciirora sii poatg fi elaborat un produs specific.
A

fiecare dintre acestea. fn mod cu totul particular, In literatura de specialitate sunt avansate
analistul de intelligence, congtient de faptul cfi patru categorii de factori4 care pot influenfa
activitatea sa este permanent monitorizatii de activitatea analistului de intelligence:
managerul de intelligence1, este supus unui' factor - variabilele determinate atiit de caracteristicile
suplimentar de presiune. Anali~tiide intelligence organizatiei (structura, lanful managerial, fluxul
occidentali2, atunci cdnd formuleazii ipoteze de informatiilor/rapoartelor, regulile interne,
actiune, au Tn vedere, 21 mod obligatoriu, ipoteza potenfialul reswselor urnane), c8t yi de cele ale
cea mai periculoask cea mai probabilii gi cea mediului analitic (cerinfele emise de beneficiarii
mai pufin probabilii. produselor de intelligence, limit%riletemporale,
in lipsa unei scheme analitice unanim rigorile de securitate); aceste variabile limiteaz8
agreate 'in cadrul comunit2fii de intelligence pentru cadrul gi libertatea de mi~carea analistului Si
interpretarea gi evaluarea informafiilor, procesul modul de abordare a problematicii care face
de analizii capiitii un caracter foarte personal. obiectul analizei de intelligence;
Din acest motiv, pentru a evita interpretarea - variabilele intrinseci procesului de analizi
unilateral5 a informatiilor incerte, ~coalaamericanii (ceriniele specifice ale utilizatorului, modul de
de analizfi de intelligence comparz produsele obfinere a inforrnafiei, gradul de veridicitate gi
elaborate, strict pe acelayi subiect, de cel pufin credibilitate a informafiei, modul de stocare a
doi analigti cu un background vi un mod de informafiei, algoritmul prestabilit ~i metodele
abordare diferit. utilizate pentru analiza informafiei, strategiile
Av2nd tn vedere rolul eseniial a1 analiytilor specifice de luare a deciziilor gi modul de
in cadrul structurilor de intelligence, calitatea transmitere a produselor ciitre beneficiari),
produselor elaborate de acegtia depinde gi de prin procedurile standard pe care le impune gi
modul i i ~care institufiilede Tnvfifiimiint specializate algoritmul analitic prestabilit in cadiul structurii
ale acestor structuri, similare centrelor de pregiitire, de analizii de intelligence;
planificfi, organizeazii gi desagoarii preggtirea - variabilele idiosincratice determinate de
anali~tilor. particularitiitile individuale ale analistului
Elementele de baz8 ale oriciirei analize de (mogtenirea genetic& modelul familial, afilierea
intelligence3 sunt ipotezele gi probele (inforrnafiile cultural8, etnicfi, religioasfi, lingvisticq politic%,
verificate ~i confmate). Nu exist5 situafii ideale profilul de personalitate, profilul psihologic,
in care analistul sfi dispunii, incfi de la inceput, nivelul de expertizg, modul de abordare a
de toate dovezile gi ipotezele posibile, gi, de aceea, subiectelor de analizi, reacfia la stres, nivelul de
imaginatia, creativitatea Si capacitatea analistului educafie, disponibilitatea de a aplica cuno~tinfele
de identificare a acestor elemente capfit% o acumulate, aptitudini gi abilitiifi fizice), in
important5 majorii. Din aceste considerente, funcfie de care este conturatii personalitatea,
activitatea analistului este comparabilfi cu cea a fiecilrui individ gi care determinii fundamental
modul specific de abordare a1 analistului de
I intelligence.
Programul experimental ,,Hawthorne Plant" (1927-
1930) a demonstrat c I un subiect coytient care este
observat sau analizat i ~schimba
i comportamentul.
Stephan J. Lefebvre, op. cit, p. 17, 32. Rob Johnston, Developing a Taxonomy of Itztelligence
An Introduction to Intelligence Analysis, Joint Military Analysis Variables, Foundations for Metu-Analysis, CIA
Intelligence Training Center, Defense Intelligence Agency, Studies in Intelligence, vol. 47, nr. 3, 2003, Unclassified
Intelligence Analysis Course, 2007, p. 56. Edition, p. 7.
INFOSFERA

- variabilele determinate de modul de comuni- Ideal ar fi ca fiecare analist din cadrul unui
care dintre analigti, grupuri de anali~tidin serviciu de informafii s9 posede toate competenfele
cadrul serviciului de intelligence (comunicarea menfionate anterior. Practica a demonstrat, totugi,
formaliVinformalZi, de la e-mail pin5 la fluxul cii gi analigti cu mai puling expertiz9 au reugit s5i
de produse de intelligence); aceste variabile igi realizeze analize corespunzgtoare calitativ.
pun arnprenta asupra lucrului In echip$ calitiitii in literatura de intelligence1, intAlnim, cu
gi eficientei analizei de intelligence. precadere, douii tipuri de abordari ale procesului
Procesul de analiz5 poate imbriica forme de analia arnbele recunoscand necesitatea gener5rii
distincte, pornind de la nivelul de bazii, analiza ipotezelor mult'iple, verificarea gi selecfionarea
descriptivi, care descrie complet fenomenul acestora. Diferii modalitatea de abordare a
studiat, lubnd In considerare atdtea variabile cbt analizei de intelligence, de jos in sus ("bottom-
este posibil, continubnd cu urmiitorul nivel, up"), pornind de la datele certe existente (,,evidence-
-
analiza explicativi care trece la explicarea based'), respectiv de sus in jos ("top-down"), care
fenomenului, la cel de-a1 treilea nivel, analiza se ghideaza dupii ipotezele posibile (,,hypotheses-
interpretativi - unde fenomenul sau evenimentul driven"). Cele mai cunoscute tehnici de structurare
este interpretat, finalizindu-se cu analiza a analizei de intelligence2, utilizate de analigtii
estimativg, generatoare de ipoteze. arnericani, sunt: reformularea problemei; enumerarea
Ca singur furnizor de produse, analistul de argumentelor pro ~i contra; utilizarea rationamen-
intelligence selecteazii gi filtreazii informatiile, tului (convergentldivergent);separarea gi organizarea
interpreteazg datele confirmate gi ipotezele logic% utilii a informatiilor; aSezarea cronologic5 a
emise, pune in context ~i aranjeazii produsul, astfel inforrnafiilor;stabilirea relafiilor cauz5-efect dintre
inc6t sii tin8 cont de cerinlele beneficiarului. !n factorii majori pentru fiecare situatie particular9;
acest cadru, calitgiile necesare unui analist de cornpararea gi corelarea elementelor analitice
intelligence se grupeazii in patru categorii: ale fiec5rei ipoteze; construirea ~i identificarea
abilitiiti, deprinderi, caracteristici gi cunogtinfe. scenariilor alternative; ierarhizarea ipotezelor
Abilititile provin din aptitudinile care s-au concurente pe baza criteriilor comune; ierarhizarea
dezvoltat din nagtere. fn timp ce mo~tenirea teoriilor concurente in funcfie de gradul de
genetic5 deterrninii aptitudinile unui individ, pertinenfi gi compatibilitate; contestarea ipotezelor;
acestea pot fi imbuniitiitite prin antrenament. determinarea probabilitgtii scenariilor individuale;
Pentru un analist in domeniul intelligence sunt alegerea intre opfiunile alternative.
considerate ca minimum necesare abilitiifile de Pentru a putea desfkjura activitiifilespecifice
comunicare, de lucru in echip5 gi de colaborare care deriv8 din analiza de intelligence sunt
cu membri ai altor structuri sirnilare. Deprinderile necesare calitZiti gi capacit9ii profesionale minime
reprezintii inviif5minte din experienti. Au fost pe care analistul trebuie s5 le posede: cuno~tinfe
identificate ca fiind necesare pentru o analiz8 de vaste din diferite domenii de activitate, respectiv
succes urm5toarele deprinderi: judecata critic8, sii aibii un spirit enciclopedic; g6ndire creativ5;
cuno~tinfede operare pe calculator, exprimare, o foarte bung capacitate de sintez2; ugurinf5 atat
limbi striiine, cercetare, colectare gi manipulare in exprimare, c6t gi in intelegere, cele douii
informatii, management proiect/proces. Caracteris- formbnd un binom indispensabil; capacitatea de
ticile de bazii pe care trebuie s5 le intruneascii a-gi pune intrebiiri" gi de a g9si r5spunsuri; o
un analist de intelligence sunt curiozitatea mare putere de munc$ coroboratii cu o capacitate
nelimitatii gi auto-motivarea. Cuno~tin~ele suntdeosebitii de a lucra In condifii de stres, contra-
obtinute prin experient5 ~i studiu, incluzand at6t cronometru gi 'l"n condifii de efort intelectual
material empiric, cit gi ceea ce derivg din prelungit; consecventii gi perseverenfii; memorie
deducere sau interpretare. & functie de finta gi intuifie bune; permanent dornic de informare
specific5 de intelligence, cuno~tintele cerute gi cunoa~tere,dand dovad5 de curiozitate.
variazi3 intr-o garnii foarte largii (obiectul analizei,
cultur8 general$ culturg profesionalii 1 intelligence, I Charles A.Mangio, Bonnie J.Wilkinson, Intelligence
politica gi planurile guvernamentale, beneficiari, Aizalysis: Once Again, San Francisco, 2008, p.16.
resurse analitice). Morgan D. Jones, The Thinker's Toolkit, 14 Powe$ul
Techniques for Problem Solving, Three Rivers Press,
2004, p.309.
INFOSFERA

Prin m a r e , formele de pregiitire a analigtilor Experienfa acumulat5 h domeniul activitgtii


de intelligence trebuie proiectate astfel inciit sii de anal& a condus l a identificarea principiilor de
identifice gi sii stimuleze calitiifile cursanfilor in baz5 care trebuie sii a d e z e activitatea analigtilor.
scopul cre2rii capacitiitii profesionale necesare - cunoqterea beneficiarului gi a nivelului acestuia
in domeniul analizei de intelligence. de kfelegere a subiectului analizat yi a contextului;
La nivelul comunititii de intelligence, - intoarcerea permanent5 la ipotezele emise anterior
pregiitirea analigtilor se desfigoarii diferenfiat, in scopul confm?irii sau infmiirii acestora;
dup6 metode gi principii care fin de specificul gi - sesizarea tendinfelor gi proiectarea de scenarii;
interesele nationale, de apartenenfa la aliante gi - cunoagterea punctelor tari vi a celor slabe ale
structuri de securitate regional5 gi global& precum rapoartelor primite, astfel incit s5 demonstl-eze
gi de misiunile structurilor. cum s-a ajuns la estirnare ~i la nivelul de
Elementele pregiitirii analigtilor, care se credibilitate;
regkesc la nivelul majoritiitii structurilor de profil, - obiectivitate.
sunt legate de transmiterea experienfei analigtilor Un model oferit analigtilor americani cant-ine
cu experienf5 ciitre cei aflati pe pozifii ierarhice um5toarele 15 axiome referitoare la activitatea
inferioare, in cadrul stagiilor de pregiitire sau in analistului de intelligence1:
cadrul structurilor de analizii, pe durata elaboriirii 1. Crezi in propriul tZiu rationarnent.
in comun a produselor de intelligence, prin 2. Fii agresiv gi nu te teme cii gregegti.
cursuri scurte de inifiere gi specializare in utilizarea 3. E mai bine s2 fii infeles gre~itdecat sii nu ai
formelor, tehnicilor gi metodelor consacrate in dreptate.
activitatea de analizii, prin intdlniri gi schimburi 4. Evitii propagarea imaginii tale in oglinda
de experientii intre analigtii din diferite structuri rationarnentului altcuiva.
interne gi externe de intelligence 5. Infonnafiile sunt lipsite de valoare dac5 nu
sunt diseminate.
Coordonarea este necesarg, dar nu PnseamnZi
sii renunfi neapiirat la ideea ta, dacii ti-o pofi
sustine.
Cind toatii lumea este de acord cu privire la
un subiect, ceva este, probabil, gregit.
Consumatoml de intelligence nu a t e interesat
de cdt de multe gtii, spune-i doar ce este
important.
Forrna nu -.este niciodatii mai important5
dec2t confinutul.
G h i d e d culeg5torii de informatii spre domeniul
care te intereseazii.
Nu fi prea afectat de eventualele modificiiri
de redactare sufeiite de materialele pe care
le lntocmegti, at8t tirnp cdt acestea nu afecteazg
esenta a ceea ce ai vrut sii scrii.
LGL 111ai buni analip.1 descul-i iilvata din 12. Cunoagte-fi omologii din cadrul Comunitiifii
gregelile proprii. De cele mai multe ori, erorile de Informafii gi ia frecvent legiitura cu ei.
sunt uriage prin consecintele lor. De aceea, este 13. Nu liisa ambifiile profesionale sZi-fi afecteze
important sii existe o preocupare constant2 pentru calitatea de analist de intelligence (prezintg
imbunitiifir'ea gdndirii in domeniu. Anali~tiide cea mai bunii analizii fir5 teama cZi prin
informafii trebuie sii-gi infeleaga propriile ipotezele elaborate ti-ai putea deranja gefii).
"lentile" pe care le folosesc pentru a procesa / filtra I 14. SZi fii analist de intelligence nu inseamnii s5
canaliza sau concentra informatiile. Aceste
instrumente sunt cunoscute sub diferite nume -
,,modele mentale", ,,structuri mentale" sau ,,supozifii ' Frank Watanabe, ,,How to succeed in the Directorate of
analitice". Intelligence, Fifteen Axioms for Intelligence Analysts", in
Sharad Chauhan, Inside CIA: lessons in intelligence, 2004, p. 49.
INFOSFERA

participi la un concurs de popularitate (nu te elaborate de anahti, ceea ce presupune monitorizarea


teme cii unele din aprecierile pe care le faci acuratefei acestor produse, pentru a determina
ti-ar putea afecta popularitatea). analistul sil acorde o atenfie maxima procesului
15. Nu exagera in ceea ce privegte importanfa de elaborare a produsului specific gi pentru a
muncii tale, soarta lumii nu st2 pe umerii tiii; putea fi identificatii gi incurajatii corespunziltor
desagori o activitate, nu conduci o cruciad8. perfomanfa in domeniu.
in prezent, capiitii amploare ideea de in condifiile in care activitatea analigtilor
schimbare a modului de selecfionare gi formare de intelligence diferi in funcfie de domeniul de
a analigtilor de intelligence, astfel incat recrutarea expertizii, se impune corelarea gi' specializarea
de analigti direct de pe bilncile gcolilor pierde programelor de pregiltire. h cadrul unei structuri
teren h favoarea metodei de recmtare a analigtilor de analigti care utilizeazii informafii din toate
deja formafi in sectoare private de activitate, sursele, activitatea este irnpiiQit8 intre specialigti
conexe activitifii de intelligence. Avantajul evident in analizA tactic$ operativii sau analid strategicii,
este reprezentat de economia de timp gi mijloace precum gi intre analigti care utilizeazil informafii
fmanciare pe care gi le asigurii institufia care igi provenite de la surse umane sau din alte
selecfioneazil analigti cu potential dovedit gi categorii de surse de informatii. in acest sens,
care igi concentreazil efortul pe orientarea ciitre pregiltirea viitoare a tuturor analigtilor va avea
intelligence a pregiitirii acestora. , In vedere imprimarea unui caracter practic-
Volumul din ce in ce mai mare de aplicativ temelor parcurse gi reducerea ponderii
informafii cu care este ,,bombardatn analistul de metodelor staticelpasive de instruire.
A

intelligence gi necesitatea imprimkii unui ritm In activitatea de pregatire a viitorilor


mai accelerat activitiifii de maid de intelligence analigti de intelligeiice trebuie avute in vedere gi
au condus, in ultimii mi, la aparifia, in strilinitate, unele tendinfe care se manifest9 la 'nivelul unora
in cadrul unor structuri de analizii de intelligence din comunitilfileanalitice de. intelligence1: trecerea
a initiativelor gi proiectelor de restructurare gi de la utilizarea cu precidere a informafiilor din
abordare dintr-o nouii perspectivii a procesului surse secrete la cele culese preponderent din
de analizi, incerckndu-se promovarea unor surse deschise; cregterea contribufiei analistului
grupuri de analizil formate din doi-trei analigti gi la procesul de culegere a informafiilor; crearea
un specialist IT, care sii asigure obfinerea mai unor colectivit8ti mixte de analigti generaligti gi
rapid8 a datelor gi informafiilor de analizat, anali~tiexpeqi in diferite domenii; extinderea
gestionarea gi stocarea optima a acestora, grupurilor de lucru gi a refelelor in care i g i
^mbunitilfireafluxului informafional. Dezavantajul desfigoarii activitatea analigtii; iegirea din tiparele
imediat a1 proiectului este legat de costurile utilizate anterior, includerea gi accentuarea
suplimentare pe care le implici, dar pe termen ipotezelor care ies din cadrul cazuisticii de referinfii;
mediu gi lung, se poate realiza o foarte bun5 extinderea utiliz2rii metodelor gi tehnologiilor
pregiitire IT a analigtilor din echipele respective, avansate de lucru in activitatea de analizi;
beneficii structurii de analizil de intelligence. De reducerea timpului de finalizare a produselor de
exemplu, dacil pfinil "i prezent comunitatea intelligence.
americanii de intelligence nu solicita analigtilor Preggtirea analistului nu este un proces
siii decat prezentarea obiectivil a analizei repartizate, care se desfigoarii o singurii 'dat5, aceasta
acestora li se va cere, din ce in ce mai insistent, caracteriziindu-se prin continuitate gi constanfil.
sii fie mai agresivi in aprecierile lor, inclusiv sii- Din aceastil perspectiv$ & abordilrile occidentale
gi prezinte opinia cu privire la fiecare dintre privind forrnele viitoare de pregitire sunt propuse
ipotezele enumerate, fir8 teama de a gregi sau urmiltoarele:
de a ,,deranja9', astfel, beneficiarul. AceastZi nouii - un program de pregiitire integratii de bazii,
abordare ar putea determina schimbZiri semnificative comunil pentru analigtii din toate structurile
?n cultura comunitiifii de intelligence deoarece, comunitiifii de intelligence;
in prezent, analigtii de intelligence se tem s5
emita ipoteze ,,indr5iznefeWpentru a nu gregi.
I
Nu trebuie scilpate din vedere, h s & posibilele Gregory F. Treverton, C. Bryan Gabbard, Assessing the
consecinfe nedorite ale produselor de intelligence Tradecrafi of Intelligence Analysis, Technical Report, RAND
Corporation, 2008, p. 35.
INFOSFERA

- un program de pregiitire internii, organizat de ~inofiunilorcu care opere& analistul de intelligence,


fiecare departament, orientat spre nevoile fapt care presupune "educarea" beneficiarilor).
specifice ale muncii de analizii stabilite de Performanfele pe care programele de preggtise
fiecare structurii de intelligence in parte; a anali~tilorde intelligence le pot asigura sunt
- programe academice oferite In universitiifi celor limitate, intrucfit o serie de calitiiti sau aptitudini
care doresc sii-~iimbuniitiiteascii cuno~tinfele inerente activitiifii de analizii - precum entuziasmul,
generale Si care vor sii studieze istoria structurilor curiozitatea, kcrederea, rafionamentul, g h d i r e a
de intelligence, succese ~i eyecuri In activitatea strategicii, imaginafia, creativitatea - nu pot fi
de intelligence, rolul activitiifii de intelligence transmise, ci, cel mult imbuniitiifite (acolo unde
in relatiile internationale. ele existii).
Totodatii, se evidenfiazii necesitatea ca, pe Este de dorit ca, inainte de a fi integrat
lfingii anali~tiide intelligence, sii beneficieze de intr-o structurii de analizii de intelligence, analistul
o perioadii de pregiitire specific8 atgt managerii sii urmeze un stagiu minim de pregiitire in
anali~tilor de intelligence (pentru a - ~ ii n s u ~ i cadrul unor institufii specializate. Perioada de
cerinfele procesului de gestionare a informafiilor pregiitire este utilii ~i structurii de analizii de
1 produselor de intelligence, a identifica modul intelligence, prin faptul cii aceasta are, astfel,
de transpunere a cererilor politice in cereri de oportunitatea de a fi informatii de institufia-
intelligence), c2t ~i beneficiarii (pentru a asigura ?coal5 cu privire la competentele generale y i
infelegerea corectii de ciitre ace~tiaa termenilor specifice de analizii de intelligence identificate
la potenfialul analist-cursant.
STRATEGII DE IMPLEMENTARE A POLITICILOR DIN
DOMENIUL SECURITXTII MILITARE
Marian BAC$'I$.*
lulica' BUR TICIOIU**

Fundamentarea oriciirei politici de securitate de activitate, de particularitiitile mediului informa-


pornegte, 21 general, de la identificarea gi evaluarea tional, de perfecfionarea gi diversificarea actual5 a
principalelor riscuri vi amenintgri la adresa mijloacelor, tehnicilor gi tehnologiilor de obiinere,
securitgtii nationale, in functie de care sunt prelucrare, analkz.2, procesare gi transmitere efectivg
stabilite modalitiifi gi posibilitiifi de actiune in a datelor, informafiilor gi produselor informafionale,
scopul contracariirii acestora, precum gi rolul precum gi de pericolul sustragerii, accesiirii $i
organizatiilor / institutiilor desemnate in luarea utilizruii ilegale a informatiilor de catre persoane
deciziilor. h acest context, problematica securith$ii neautorizatel.
informafiilordobhdegte noi valente, ceea ce necesith Sintagma informatii claszj?cale a intrat in
o conceptie noug gi, totodatii, unitara in corelafie legislafia romiineasc5 dupg anul 2002, odatg cu
cu amenintgrile gi riscurile existente, dar gi in aprobarea ,,L.egii 182privindprotec/ia informa/iilor
conditiile unei presiuni permanente a pericolului de c~asificate"~.
perisabilitate gtiinfifick tehnologicii gi cognitivg. Schematic, transpunerea politicii de securitate
Securitatea informafiilor este determinatii de p h i i la nivelul unitiitilor defingtoare de informatii
diversitatea gi specificitatea dorneniilor, profilurilor se poate reprezenta astfel:
I 1 Informatii NATO clasificate 1 Consiliul Nord Atlantic 1
Politica de
securitate I Inforrnatii UE clasificate I Consiliul Uniunii Europene 1
1 I Informatii nationale clasificate I Parlamentul Romlniei I
Comitetul de securitate NATO
Informatii NATO clasificate
Guvernul Romlniei / ORNISS
Standarde
de securitate
I Informaiii UE clasificate
Cornitetul de securitate a1 Consiliului UE
Guvernul Romlniei l ORNISS
Serviciul romiin de informatii
Informatii naponale clasificate
Guvernul Romlniei / ORNISS
Informatii NATO, UE gi Ministere, agentii, institufii care emit sau
Norme gestioneazg informatii clasificate
nationale clasificate
Unitgii, comandamente, operatori economici
lriformafii NATO, UE gi
Miisuri, proceduri
nationale clasificate care emit sau gestioneazi informafii
clasificate

IConstantin Romanoschi,Managemenfulsecuritiiiii infirma/iilor


ch$ccate, Edjtura Acaderniei Tehce Militare, B u c ~ t i2007.
,
Terrnenul provine, cel rnai probabil din limba englezs,
unde sernnificafiaeste informatie secret2 (,,classCfied-declared
* Marian B A C W este analist politico-militar in cadrul oficially secret, by a government and available only to certairz
Minisferului Apa'ra'rii Nafionale. people"). Din motive de interoperabilitate cu slructurile NATO
**
I u l a BURTICIOIU este q e r t fn securitafeainfomurp'ilor In ceea ce prive~tecomunicarea, termenul a fost preluat in
in cadrul Direcfiei Generale de Informafii a Aprirririi. legislatia rom2neasc2, ca gi In alte state membre ale Aliantei.
29
\

INFOSFERA

h unit2iile definiitoarede informatii clasificate, inforrnafiilor clasificate. Ace~tiaau, de asemenea,


se infiinfeaz$ in condifiile legii, structuri de obligafia de a ingtiinfa, in scris, autoritiifile
securitate cu atributii specifice, pentm implementarea desemnate de securitate, potrivit competenfelor,
unor categorii de miisuri, pe linia securitiitii prin cel mai operativ sistem de comunicare,
organizafionale, securitiitii personalului, securitatii despre compromiterea unor astfel de informafii.
fizice, securitgfii informatiilor clasificate, a celei h-qtiinfarea se face in scopul obfinerii sprijinului
industriale, precum gi a securitgtii informatiilor necesar pentru recuperarea informafiilor, evaluarea
procesate in sistemele de comunicafii ~i prejudiciilor, diminuarea ~i klsturarea consecinfelor.
informatice (INFOSEC). in cazul saviirgirii de infractiuni in
Securitatea organizat.ional8 se asigurg domeniul protecfiei secretului de stat, unitiifile
prin mhuri juridice, procedurale ~i organizatorice defingtoare au obligafia de a sesiza organele de
care se adopt5 in conformitate cu reglementaile urrngrire penal3 gi de a pune la dispozifia
de securitate nafionale qi NATO in vigoare qi acestora datele gi materialele necesare probgrii
stabilesc standardele minime de securitate pentru faptelor. Conduc5torii unitiifilor dejin5itoare de
obiectivele militare. Acestea sunt eficiente dac5 informafii clasificate sunt obligafi sii asigure
evidenfiazg incerciirile de pgtrundere vi conduc condifiile necesare pentru ca toate persoanele
la demararea unor investigafii pentru :a stabili care gestioneazii infoimafii clasificate sii cunoascs
modalitgfile de eliminare a deficienfelor constatate reglementgrile in vigoare referitoare la protecfia
in cadrul verificiirilor de securitate. Toate uniafile informafiilor clasificate. Ace~tiaau, de asemenea,
care detin informafii secrete de stat au obligafia obligajia de a ingtiinfa, in scris, autoritiitile
sii stabileascg norme interne de lucru yi de ordine desemnate de securitate, potrivit competentelor,
interioarg destinate protecfiei acestor informafii. prin cel mai operativ sistem de comunicare,
Pentru asigurarea conditiilor necesare a p M i i despre compromiterea unor astfel de informaiii.
secretului de stat gi a secretului de serviciu din hqtiinfarea se face in scopul obtinerii sprijinului
domeniile lor de activitate, structurile militare, necesar pentru recuperarea inforrnafiilor, evaluarea
la fel ca celelalte autoritgfi sau institufii publice, prejudiciilor, dirninuarea ~i klgturarea consecinfelor.
precum gi operatorii economici gi-au intocmit Securitatea (protectia) personalului
norrne proprii in aplicarea standardelor nafionale de reprezint5 ansamblul verificiirilor ~i m5surilor
protecfie a informafiilor clasificate in ~omiinia', de educafie protectivii a persoanelor care au sau
obligatorii pentru intregul personal a1 Ministerului vor avea acces la informafii clasificate. Potrivit
ApiirSLrii Nafionale. legislafiei in vigoare, protectia personalului se
La nivelul Directiei contrainformafii vi realizeazg prin selectionarea, verificarea, avizarea
securitate militarg, activitatea privind securitatea accesului la inforrnafii clasificate, retragerea
organizafionals presupune elaborarea politicilor documentelor de securitate, respectiv controlul
de securitate in cadrul Ministerului Apgririi ~i instruirea personalului.
Nafionale in colaborare cu ORNISS, cooperarea Fiecare persoanii care urrneaz5 sii aibg
cu celelalte institufii din sistemul de sigurantii acces la informatii clasificate este verificatii, pe
national2 Si coordonarea structurilor centrale ale baza acceptului prealabil, cu privire la onestitatea ~i
ministerului. Astfel, pentru punerea in practicii a profesionalismul siiu, corespunziitor nivelului de
politicilor de securitate, anual se intocmesc gi secretizare a informatiilor care ii sunt necesare
transmit in teritoriu extrase din Planul unic de pentru exercitarea atribufiilorde serviciu. Persoanele
control ~i Planul unic de prega'tire a personalului care nu igi dau acceptul in acest sens nu sunt
din cadrul MApN. verificate, dar nu pot indeplini funcfii ale cgror
Conduc2torii unitiifilor defingtoare de atribufii presupun accesul la informafii clasificate.
informafii clasificate sunt obligafi sii asigure Principalele criterii de evaluare a
condifiile necesare pentru ca toate persoanele compatibilitgfii in acordarea avizului pentru
care gestioneazg astfel de informafii s5 cunoasc5 eliberarea documentelor de securitate, vizeazg
reglementiirile in vigoare referitoare la protectia atiit trgsiiturile de caracter, ciit gi situafiile sau
imprejurgrile din care pot rezulta riscuri ~i
vulnerabilitgfi de securitate. De asemenea, se iau
I Constantin Raicu, Proteclia inforrna/iilor clasificate in
in considerare, la acordarea avizului, caracterul,
RomBniu, Editura Academiei Nationale de Inforina~ii,2004.
30
conduita profesionalg sau social% concepfiile gi presupune reverificarea persoanei defintitoare a
mediul de viaf-5a1 soplui / sofiei sau concubinului / unui document de securitate pentru menfinerea
concubinei persoanei verificate. sau retragerea acestuia. Persoanele ctirora l i se
elibereazZi documente de securitate vor fi instruite,
obligatoriu, cu privire Ia protecfia informafiilor
clasificate, inaintea inceperii activitgfii gi ori de
c2te ori este nevoie. Preggtirea personalului
urmtiregte insugirea corectti a standardelor de
securitate gi a modului de implementare eficient2 a
m5surilor de protecfie a informafiilor clasificate.
Protectia fizicg - ansamblul activit8filol-
de paz5, securitate g i apsrare, prin mcBrsuri gi
dispozitive de control fizic gi prin mijloace
tehnice, a informafiilor clasificate. Indiferent de
sistemul de paz5 gi securitate ce va fi realizat -
La finalizarea veriEc5rilor de securitate cu efective, cu mijloace tehnice moderne sau
se comunicti la ORNISS, avizul privind accesul mixt / integrat - acesta va trebui sti impiedice
persoanei la infomafii clasificate, ulterior orice tentativ5 de agresiune, acfiuni teroriste contra
eliberlindu-se documentul de securitate, care are obiectivelor militare bine defiiite gi delimitate
o valabilitate de la 4 ani. spafial. Modernizarea gi eficientizarea serviciului
Accesul la informatiile clasificate NATO de pazti gi intervenfie la obiectivele militare se
se acord5 in baza documentului de acces la poate realiza prin introducer-ea in serviciu a
informafii nafionale clasificate secrete de stat gi unor echipamente moderne, intr-un sistem integrat
a respectgrii principiului nevoii de a gti (need- de securitate care va include ~i acfiunea sub~ulit5fii
to-know). Pentru accesul la astfel de informafii, de interventie.
ORNISS elibereaz5 certificat de securitate tip A,
cu o valabilitate de 3 ani, care permite accesul la
informafii gi documente clasificate NATO, respectiv
certificat de securitate tip B, care autorizeazii
participarea persoanei la activitifi organizate de
Alianfa Nord-Atlantic& in cadrul c5rora se
vehiculeazg informafii clasificate NATO gi pentfu
care Alianfa Nord-Atlantic5 solicit5 astfel de
documente. Acest tip de certificat este valabil
doar pe durata desfTagur5rii activitgfii respective.
Certificatele de securitate tip B nu se elibereaz5
in absenfa certificatelor de securitate tip A'. ..
Accesul la informafii clasificate UE se
realizeazg pe baza definerii de c5tre persoana Sistemul Integrat de Securitate pentru
solicitant5 a unui document de securitate pentru Obiectivele Militare (SZSOM), Sistemul Integrat
accesul la informafii clasificate secrete de stat. de Securitate pentru Unitate Mobil5 (SIS-UM)gi
Pentru participarea la misiuni externe organizate Sistemul de Senzori gi Centrale de Alarm5 pentru
de UE se solicit5 la ORNISS eliberarea unei Paza Depozitelor (SSCAPD) unneazti a f' imple-
confm&i care certificti faptul c5 persoana respectiv5 mentate in toate obiectivele militare. Spafiile
este verificatti gi poate avea acces la informafii unde sunt manipulate sau stocate infomafii
nationale clasificate de un anumit nivel. clasificate se organizeazg gi administreazi ca
Revalidarea accesului la informafiiclasificate zone de s'ecuritate, clasa I sau a 11-a, constituite
in perimetre clar dehmitate gi protejate, in care
I
HotarArea de Guvern nr. 353 din 1.5 aprilie 2002 pentru
accesul este controlat prin sisteme de recunoa~tere
aprobarea Normelor privind protectia informafiilor clasificate individual%. fn zonele de securitate clasa I, se
ale OrganizapeiTratatului Atlanticului de Nord ih Rominia, p. 3. gestioneaz5 informatii secrete de stat, de nivel
INFOSFERA

,,strict secret de importan{ti deosebita'" ~i ,,strict tiilor clasificate din clasa secrete de stat gi sunt
secret", iar in zonele de securitate clasa a 11-a, urm5toarele: S.S.I.D. (informatii a ciiror divulgare
informafii de nivel ,,secretw.
A
este de naturii sii aducii daune de o gravitate
In jurul zonelor de securitate poate fi excepfionalii securitiifii nafionale), S.S. (inforrnafii
stabilitg o zonii adrninistrativi, cu perirnetru vizibil a ciiror divulgare este de naturii sii aducii daune
delimitat, In interiorul cireia sii existe posibilitatea grave securitiifii nafionale) gi S. (informalii a
de control a1 personalului gi a1 vehiculelor. Cheile ciiror divulgare este de naturti sii aducti daune
inciiperilor de securitate nu se scot din zonele de securit5iiii nafionale).
securitate in care se aflii inforrnafii clasificate, Listele cuprinzind categoriile de informafii
iar combinatiile incuietorilor containerelor de secrete de stat din domeniile de activitate ale
securitate sunt cunoscute numai de persoanele autoritiifilor Si institufiilor publice, pe niveluri
abilitate. Copiatoarele pi dispozitivele fax se de secretizare, se aprobii gi se actualizeazti, ori
instaleazii in incgperi special destinate gi se de cite ori se consider5 necesar, prin hotiirire a
folosesc numai de ciitre persoane autorizate, guvernului. Emitenfii informafiilor secrete de
potrivit nivelului de secretizare a1 informafiilor stat au obligafia de a evalua periodic necesitatea
la care au acces. Echipamentele de comunicatii menfinerii lor in nivelurile de secretizare gi de a
gi dotgrile de birouri, in principal cele electrice prezenta propuneri in consecinfii imputernicitilor
gi electronice, se verificii inainte de a fi folosite gi funcfionarilor superiori abilitafi prin lege s5
in zonele in care se lucreazg ori se discutii atribuie niveluri de secretizare.
despre informafii clasificate ,,strict secret de Transmiterea informafiilor clasificate se
importantii deosebitii" sau ,,strict secret", pentru realizeazii numai cu aprobarea emitentului ~i
a preveni transmiterea sau interceptarea, in afara respectarea principiului ,,necesit@i de a cunoqte".
cadrului legal, a unor astfel de informafii. Transportul pe teritoriul Romsniei a1 documentelor
Securitatea documentelor reprezintii gi materialelor care confin informafii clasificate
ansamblul activitgfilor de evident4 intocmire, se realizeazg prin interrnediul unitiifii specializate
pgstrare, procesare, manipulare gi multiplicare a a Serviciului Romin de Informafii, iar in
documentelor clasificate gi se realizeazg in cadrul strgin5tate se realizeazii prin valiza diplomaticii,
compartimentelor speciale. Informafiile se clasificti de ciitre curieri anume selecfionafigi preggtifi.
secrete de stat sau secrete de serviciu in raport ~ u l t i ~ l i c a r einformafiilor
a clasificate se
cu importanfa pe care. o au pentru securitatea realizeazii exclusiv de cgtre persoane autorizate,
national5 gi consecinfelepe care le-ar putea produce in baza aprobgrii conduc2torului unitgfii, CLI
dezviiluirea sau diseminarea lor neautorizatii. avizul structurii de securitate. Documentelor
Atribuirea nivelurilor de secretizare pentru clasificate rezultate din procesul de multiplicare
inforrnafiile secrete de stat se realizeazii de ciitre li se atribuie numere din registrul de evident5 a
persoanele imputernicite prevgzute la art. 19 din infonnafiilor clasificate multiplicate. Pe de altii
Legea 182/2002 privind protecfia informaiiilor parte, distrugerea documentelor clasificate se
clasificate. realizeazii de ciitre emitenfi, numai pe bazii de
Informafiile clasificate sunt reprezentate proces-verbal avizat de structura de securitate gi
de informafiile, datele, documentele de interes aprobat de conduc2torul unit%$. Operafiunea se
pentru securitatea nafional8, care, datoriCi nivelurilor menfioneaza in registrul de evidentii, prin consem-
de importanfii gi consecinfelor care s-ar produce narea numZirului de inregistrare a1 procesului-
ca urmare a dezviiluirii sau diseminiirii lor verbal de distrugere, care se arhiveazii.
neautorizate, trebuie protejate. Informatiile secrete Informatiile secrete de stat se declasificg
de stat sunt infoimafii care privesc securitatea prin hotirire a guvernuluil, la solicitarea motivatg
national2 gi prin a ciiror divulgare se pot a emitentului, in situafiile in care termenul de
prejudicia siguranfa nafionalg vi aptirarea fiirii. clasificare stabilit a expirat sau dezvgluirea
Informafiile secrete de serviciu sunt acele informafii informafiilor nu mai poate prejudicia siguranfa
a cgror divulgare este de natur2 s5 determine
prejudicii unei persoane juridice de drept public -

sau privat. ' Hotgrirea de Guvern nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru
Nivelurile de secretizare se atribuie informa- aprobarea Standardelor nafionale de protecfie a informatiilor
clasificate in Romhnia, art. 19.
nafionalg, apgrarea fgrii, ordinea publics ori de securitate in funcfie de nivelul de clasificare
interesele definiitorilor sau atunci ~ 2 n dclasa sau a contractelor sunt ORNISS, DCiSM ~i alte structuri
nivelul de secretizare au fost atribuite de o militare. Astfel, ORNISS elibereazg autorizafii /
persoang neimputernicitg prin legel. lnformafiile certificate de securitate industrial5 pentru operatorii
clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine, economici care negociazg / deruleazg contracte
pe baza unei cercetgri administrative, c2 sunt clasificate secret de stat, autorizafii speciale de
compromise sau iremediabil pierdute se declasificg, aerofotografiere / aerofilmare pentru operatorii
cu acordul scris a1 emitentului, de persoanele economici care solicit5 efectuarea acestor activitgfi
imputernicite prin lege sg atribuie niveluri de ~i decizii de eliberare a autorizafiilor de acces la
secretizare2. Informafiile secrete de serviciu se informafii clasificate secret de stat pentru
declasificg, prin scoaterea de pe listele stabilite personalul operatorilor econornici care negociazg /
~i aprobate de cgtre unitafile emitente. deruleazg contracte clasificate secret de stat.
Securitatea industrial2 aplicatg in domeniul in ceea ce prive~te DCiSM, aceasta
apgriirii reprezintg un sistem de norme ~i m&uri, elibereazg: avize de securitate industrial8 pentru
care au ca scop protejarea informafiilor clasificate operatorii economici care negociazi/deruleaz~
care sunt vehiculate ih cadrul contractelor derulate contracte clasificate secret de stat4; avize de
de structuri ale Ministerului Apirgrii Nafionale, securitate pentru operatorii economici care
in calitate de contractor, ~i operatorii economici negociaz2/deruleazii contracte clasificate secret
autohtoni sau strgini, "i calitate de contractanti. de serviciu; puncte de vedere necesare Oficiului
Domeniul securitgfii industriale reprezintil o de Control a1 Importurilor ~i Exporturilor de
htrepgtrundere a activitilfilor specifice achizifiilor Produse Speciale pentru eliberarea avizului
publice cu cele specifice securitgfii. Din tipologia MApN operatorilor economici interesafi i n
informafiilor care sunt vehiculate in cadrul efectuarea de operafiuni de importlexport cu
contractelor rezultg clasificarea acestora, astfel: produse militare; permise de vizitg necesare
contracte neclasificate, contracte clasificate secret personalului operatorilor economici pentru acces
de serviciu ~i contracte clasificate secret de stat. in locuri protejate ~i la informafii clasificate
Conform prevederilor legale in domeniul aferente unor contracte clasificate incheiate cu
protecfiei informafiilor clasificate, principalele autoritgfi contractante din MApN. Alte structuri
institufii cu responsabilittifi in domeniul securitilfii militare elibereazg autorizafii de acces la
industriale sunt Departamentul pentru securitatea informafii secrete de serviciu, pentru personalul
industrials ~i controlul accesului la informafii operatorilor economici care deruleazg contracte
clasificate din cadrul Oficiului Registrului National clasificate secret de serviciu.
a1 Informafiilor Secrete de Stat ~i autoritgfile Securitatea informatiilor procesate in
desemnate de securitate3. Potrivit prevederilor sistemele de comunicatii ,yi informatice
art. 3 din Standardele nafionale de protecfie a (INFOSEC) reprezintg ansarnblul prevederilor
informafiilor clasificate in Rominia, aprobate legale, reglementgrilor, miisurilor, procedurilor
prin H.G. nr. 58512002, ,,autoritgfile desemnate ~i structurilor destinate protecfiei informafiilor
de securitate, ADS, sunt institufiile abilitate prin clasificate care sunt stocate, procesate sau transrnise
lege sii stabileasc2, pentru domeniul lor de prin intermediul Sistemelor Informatice ~i de
activitate ~i responsabilitate, structuri ~i m5suri Comunicafii (SIC) sau a1 altor sisteme electronice,
proprii privind coordonarea ~i controlul impotriva ameninf5rilor ~i a oricgror acfiuni care
activitiifilor referitoare la protecfia informafiilor pot aduce atingere confidenfialitgfii, integritgfii,
secrete de stat". disponibilitgfii, autenticitgfii ~i nerepudierii
Competenfele de eliberare a documentelor informafiilor, precurn yi hncfionirii SIC, indiferent
dacg acestea apar accidental sau intenfionat.
I Conform prevederilor actuale, politica INFOSEC
Idem, art. 20.
Ibidem, art. 23.
Ministerul Aparaii Nafionale, Ministerul Administrafiei ~i
Internelor, Ministerul Justifiei yi Libertarilor Cetatene~ti, Acest tip de document este eliberat de Direcria
Serviciul Romiin de Informafii, Serviciul de Informafii Contrainformafii ~i Securitate Militara numai la solicitarea
Externe, Serviciul de Protectie ~i Paza ~i Serviciul de O.R.N.I.S.S., pentru un anumit operator economic ~i o
Telecomunicatii Speciale. anumitB relatie contractuala precizata de aceasta structur8.
33
se aplicii tuturor SIC din MApN, indiferent dacii operafional, proceduri de autorizare a site-urilor
informafiile stocate, procesate sau transmise sunt web militare, ghiduri de securitate pentru
clasificate sau neclasificate. Domeniul INFOSEC, configurarea mecanismelor de securitate etc. h
ca parte distinctti, dar $i complementarii celorlalte prezent, aviindu-se in vedere transformirile care au
componente ale securittitii informafiilor, constii In loc in cadrul NATO in domeniul NFOSEC,
aplicarea atat a unor m5suri cu caracter general - precum $i necesitatea indeplinirii obiectivelor
organizarea securittifii, mgsuri de protect ie asumate fat6 de NATO, in cadrul MApN sunt fn
fizic5, de protecfie a personalului, de protecfie a curs de implementare noi concepte ~i politici care
documentelor, de protectie juridicii, procedurale vizeazii domeniul Siguranfei Informafionale
$i de securitate industrial& cat Si a unor m5suri (Infomation Assurance). Siguranta Informational5
specifice SIC. asigurii disponibilitatea, integritatea, identificarea
Principiul fundamental pe care se bazeazii gi autentificarea, confidenfialitatea ~i non-
strategia de aplicare a politicii INFOSEC constii repudierea inforrnafiilor $i a SIC, concomitent cu
in faptul c2 toate SIC se acrediteazti inainte de interzicerea accesului adversarilor la acelea~i
intrarea in funcfiune, in acest sens, plecand de la informafii $i SIC. Fat5 de mgsurile clasice de
legislafia national$ in cadrul MApN a fost creat securitate a informa~iilordin sfera administriirii
cadrul organizatoric gi funcfional pentru desfi- ~i organiziirii, securit5tii fizice, a personalului, a
$urarea procesului de acreditare a SIC, prin documentelor 2i INFOSEC, care incorporeaz2
infiinfarea Si operafionalizarea unor structuri cu mecanisme $i proceduri tehnicelnon-tehnice
responsabilitiifi specifice, astfel: specifice prevenirii ~i protecfiei inforrnafiilor,
- la nivel central: Autoritatea Militarii de Acreditare organizaiiile trebuie sii implementeze instrumente
de Securitate ~i Autoritatea Militarii de Securitate ~i proceduri prin care sii detecteze atacurile, s5
pentru Informaticii gi Comunicafii; desfigoare acfiuni reactive ~i de refacere a
- la nivel operalional: Autoritiiti Operafionale informatiilor ~i sistemelor in urma unor astfel de
pentru Securitatea SIC. atacuri. Primii pagi in aceastii direcfie au fost
Totodat5, in sprijinul indeplinirii responsa- reprezentafi de definirea conceptului de ,,apiirare
bilitsfilor administratorilor de sistem $i de ciberneticii" ~i crearea unei structuri de tipul
securitate, precum $i pentru aplicarea unitarii a Centrului Tehnic Principal pentru raspuns la
m&urilor de securitate in SIC aparfinsnd MApN incidente de securitate IT, care s3 aibti abilitatea
au fost elaborate gi puse in aplicare o serie de ~i capabilitatea de realizare a managementului
reglementiiri departamentale, cum ar fi: Strategia centralizat a1 incidentelor de securitate IT in
de acreditare de securitate a SIC, prin care sunt cadrul MApN.
delegate ~i o serie de competenfe la nivelul
INFOSFERA

ADAPTAREA ACTIVITA~IIDE CONTRAINFORMATII


LA MUTATIILE SURVENITE IN TIPOLOGIA AMENINTARILOR
LA ADRESA SECURITATII NATIONALE
-
DE LA VIABILITATE LA REZILIENTA -
dr. Gabriel CHIRCA*

Una din caracteristicile cele mai evidente este viabilitatea' acesteia at& din perspectivii
ale lumii multipolare, dominatii de competitia teoretico-metodologic5 (viziune, misiune, obiective,
dintre actorii Gternationali, o reprezintii inter- doctrinii etc.), ctit gi structuralii (organizal-e
conexiunea care, printre altele, articuleazii un internii, dotare etc.) vi acfionalii (modalitiiri, ciii,
sistem a1 relafiilor internationale pe un mediu de proceduri etc.)
securitate cvasi-dinamic in care amenintgrile, Pornind de aici, devine aproape un truism
pozitionate intr-o arhitecturii nouii, sunt interco- faptul c2 viabilitatea activiafii de contrainformatii
nexate la randul lor cu vulnerabilitil{ice actualize& este, in ultimfi instantii, o caracteristicg rezultatg
relafional riscuri globale la nivel national. din raportul instituit intre capabilitELfile sale vi
P
ameninpile pe care este chemati sii le contracareze
in domenii alocate prin documente programatice,
strategii, doctrine etc. Afmatia, din punctul
nostru de vedere, are doufi secvente de intelegere: o
secventii teleologici care presupune un scop ce
poate fi considerat atins atunci ciind raportul de
adecvare dintre capabilitiili gi arnenint5iri confer3
sustenabilitate / valoare social5 activitiifii; o
secventii de echilibru aparent care irnpune o
abordare static2 a celor doi terrneni ai raportului.
Din aceast5 perspectivii, putem aprecia cii
activitatea de contrainformatii este viabil5 atunci
Pe acest fond, in domeniul studiilor de &d, prin valorficarea potenfialuluide care dispune,
securitate, piata de idei a secolului a1 XXI-lea este 21 m%ufi sii identifice gi s5 contracareze 1 sii
are propria sa dinamic5 fn care un loc aparte il tin2 sub control ameninf5rile identificate la un
ocupii ,,noua dezordine global5" gi modul in care moment dat.
serviciile de informalii trebuie sii-gi adapteze Numai cii dinamica accentuatii a mediului
activitatea pentru identificarea gi controlul de securitate contemporan, in care amenintiirile
proceselor care o definess a ~intexteriorul statului, devin globale intr-o lume globalizata' gi inter-
cat gi in interiorul acestuia, printr-o activitate conexata', determinii ca in prezent viabilitatea
susfinut5 de informa{ii gi contrainforma{ii. acestei activitiiti sii nu mai fie un parametru de
Unul din parametrii de stare care definesc stare suficient de relevant.
astizi fincfionalitatea activiatii de contrainformatii Diversificarea amenint%rilor, dar mai ales
(vi nu numai) ca sistem complex de organizare, capacitatea acestora de a suferi mutatii, anuleazfi
secvenfa de echilibru, astfel incat nofiunea de

* Autorul este expert fn contrainformatii militare in ' Aici reprezentgnd capacitatea unui sistem tehnic de a
cadrul Ministerului Apdrdrii Nationale. func$ona optim intr-un interval de timp .yi in anunite conditii.
35
INFOSFERA

viabilitate devine inoperant5 gi reclam5 un pararnetm revenire in urma unor evolufii irnpredictibile ~ i ,
nou care sii valorifice pozitiv dezechilibrele astfel ca urmare, dificil de controlat, situatii inttilnite,
create iar acesta este denotat de conceptul de de altfel, tot rnai frecvent 'in perioada actualii.
rezilien,tiil. Astfel hctit astai, mai mult ca niciodati, rezilienfa
Viabilitatea exprim2 o caracteristicii de inseamn2 ,,ceva ce faci, rnai mult decht ceva ce
ai"3
stare pe o dimensiune temporarii limitat5 care, , Se poate aprecia astfel, fir8 riscul de a
intr-un context dat, confer2 activitifii de contra- gregi, cii rezilienfa activitiifii de contrainformafii
inforrnafii stabilitate, eficienf5, functionalitate, reprezinti capacitatea acesteia de a-gi mentine
dar nu ~i un grad ridicat de predictibilitate la identitatea structural5 gi acfional~funcfionaliii n
crize majore repetate. Viabilitatea confer2 activit2tii conditii de perturbafii, precum gi operativitatea
de contrainformafii capacitatea de a contracara timpului de rbpuns cu care poate reveni la conditia
sau limita efectele unor amenintiiri care trec din initial8 de aparent echilibru, prin asimilarea /
potential in manifest, dar nu gi capacitatea de a inv5farea schimb5rilor induse de perturbafii yi
evolua prin criz5. dezvoltarea capabilit2iilor de riispuns4.
Capacitatea de evolufie prin r5spunsuri Perspectiva clasic5 ne sugereazSl c5 activitatea
repetate la criz2 este asiguratii de rezilientii. de contrainformafii poate fi definit5 gi fir2 a
Rezilienfa accept5 faptul c5 dezechilibrul este apela la un gen proxim, ea fiind rezultanta rnai
starea de fapt a raportului amintit, c5 el este multor vectori de identitate actionali (in domenii
inevitabil, c5 apare la momente greu de anticipat comune sau distincte), diferifi ca sens ~i ordin
~i de cele rnai multe ori este in defavoarea sa. 0 de miirime, dar cu aceeagi origine ~i pozitionati
activitate de contrainformafii viabilii rispunde intr-un plan acfional uni sau bidemensional.
pozitiv unor amenint5ri majore - pentru care are Un prim vector este orientat in direcfia
pregiitite capabilitifi - dar aparitia altor arnenintCiri identificiirii entictilor / acfiunilor ostile 21 arhitectura
sau mutafii in morfologia celor deja identificate, global5 a ameninwlor, a1 doilea vizeazi prevenirea
pentru care nu sunt create capabilitafi adecvate, / contracararea acestora, iar a1 treilea se inscrie
poate conduce la destructurarea sa. pe direcfia subinform5irii / suprainform5rii entiailor
Dac5 viabilitatea orienteaz5 activitatea generatoare de amenin@i. Conform acestui construct,
"itr-o filosofie a solufiei optime, care s2 permit5 intr-o abordare ugor reducfionistii, activitatea de
pstrarea echilibrului, rezilienfa o orienteazti in contrainformafii devine o rezultant5 a1 cirei
acceptarea gi necontestarea incertitudinii deoarece ordin de miirime 9i sens indici orientarea unui
,,mai presus de toate, rezilienta scoate in evidentii serviciu de contrainformatii, importanfa pe care
abilitatea de a rezista crizelor. Viabilitatea este serviciul respectiv o acordii unei direcfii de
o stare fragild: schimbiiri neprev6zute pot acfiune sau alteia (exist5 servicii a1 ciiror centru
cauza ujor colapsul. Rezilienfa se refer6 la de greutate acfionaleste pozitionat pe identificare yi
capacitatea de a fnvinge neprm6zutul. Viabilitatea rnai pufin pe contracarare, altele sunt concentrate
reprezintii supraviefuirea. Scopul rezilienfei este pe subinformarea adversarului etc.). Este foarte
o bfinerea s~ccesului"~. clar c5, sub imperiul acestui model, capacitatea
Rezilienla presupune capacitatea de de adaptare la nepreviizut reprezintii o reactie ~i
nu o stare intrinsecii a activitiifii de contrainformatii,
1
prin care aceasta se poate mentine pe ea ins5gi
Termenul a fost utilizat rnai intdi .in fizica materialelor printr-un raport optim intre capabilit5file ~i
pentru a desemna rezistenfa unui material la ~ocuriridicate
$i capacitatea unei structuri de a absorbi energia cinetic2 a amenintgrile identificate.
mediului firs sB se rupi; s-a consacrat in domeniul Aici ins5 intervine, aSa cum afilrnam Si
ecologiei, comuniclrii, psihologiei sociale, psihiatriei etc. rnai sus, dinamica ameninfgrilor ~ i rnai , ales,
Ciiteva referinte bibliografice: M. Anaut, La re'silience. versatilitatea ~i propensiunea acestora spre
Surntonter les traumutismes; Armand Colin, Paris, 2007; mutagenezii. Un exemplu concludent En acest
P. Fonagy, ,,The theory and practice of resilience", Psycho1
Psychiatry, Paris 1994; B. Cyrulnik - La trilogie de la
re'silience, ~ d i tOdile
. Jacob, Paris, 2005. Pe larg in A1 Siebert, Avantujul rezilienpi, ed. BUSINESS
2
Unul dintre teoreticienii rezilienfei sistemelor este futurologul TECH, Bucure~ti,2010.
4
Jarnais Cascio cercetator la Institute for Etics and Emerging In cazul in care rBspunsul unui sistern/activitate, aviind
Technologies (v. Foreign Policy, maijiunie 2009, p.44 gi capacitate de percepere a perturbafiilor, este neconcludent,
www.openthefuture.com.). din perspectiva rezilienlei, pot s l se actualizeze diferite riscuri.
INFOSFERA
..

sens este subversiunea, care In prezent nu se intr-o lucrare relativ recent8 W. Rosenau
bucur5 de o clarificare nici miicar conceptualii, asociazii subversiunii ,,toate actele intenfionate
care sii genereze acele capabilitiiti necesare pentru fndreptate impotriva intereselor majore ale unui
identificarea gi contracararea acesteia. guvern (stat) care nufacparte din actele de triidare,
Defmitii de gcoala rusii de propagandii rebeliune, spionaj, sabotay3. Ca in majoritatea
(Willy Munzenberg, ca propagandist gef a1 abord&ilor anterioare, Rosenau confer5 subversiunii
Cominternului, a conferit subversiunii calitatea intentionalitate gi rezumSi actiunile ei impotriva
de art5 pe t5irim propagandistic), de gcoala structurilor de autoritate ale statului definind-o,
franceziil, de doctrinele de contrainformafii ale aSa cum am mai spus, din punctul de vedere a
NATO, Marii Britanii, Statelor unite2, subversiunea ceea ce nu este. Cu toate acestea, din perspectiva
a asociat Intotdeauna elementele care vizau rezilientei activitiifii de contrainformafii in
subminarea autorit5fii prin demoralizarea gi domeniu, putem &drimi sii a b o r d h subversiunea
eliminarea increderii microgrupurilor/grupurilor nu numai in binomul actiune - efect, care justificg
umane in structurile de autoritate ale statului. intentionalitatea, ci gi numai in ceea privegte
Organizatiile cu vocaiie regional5 (UENATO) efectele acesteia.
au irnpus prima mutatie in sfera subversiunii Cu alte cuvinte, raportindu-ne numai la
care a depiigit astfel bariera statului national, iar efecte, putem accepta cSi existii subversiune pi in
globalizarea a introdus fn ecuafia subversiunii noi afara intenfiei. Mai mult dec2t atiit, abordarea
actori majori cum ar+orporafiile multinafionale. criticii a defmitiei lui Rosenau ne conduce la
ideea cii, de cele mai multe ori, definitiile, chiar
gi doctrinare, acoperii numai momentul de
viabilitate a1 activitiitii de contrainformatii, nu gi
pe cel de rezilient&
Astfel, abundenfa defmifiilor nu rgspunde
tntotdeauna ,,mutafiilornationale" ale arneninfiirilor
care se pot actualiza intr-o form5 pentru care nu
existii nici capabilitiiti de identificare gi nici de
contracarare, situafie in care apar inevitabile
perturbafii care exced momentul de viabiliate a
activitiltii de contrainformatii gi reclam5 imperios
- -
capacitatea de rezilientii a acesteia.
Activit/atea ae contrainf6Gafii a trebuit in Analiza mediului de securitate actual, coro-
permanent5 sii raspundii pozitiv perturbafiilor boratii cu paradigma de jure dar gi de facto in
introduse de evolutiile, uneori surprinziitoare, care funcfioneaziiserviciile de informatii, conduce
ale subversiunii, care s-a rafinat continuu astfel la concluzia c8 activitatea de contrainformatii
cii, in prezent, a devenit at& de complex5 inctlt poate ciipiita aspecte de rezilienfii pdn mana-
majoritatea teoreticienilor se feresc s5 o defmeascri, gementul cunogtinfelor, descentralizare sisternicii Si
prefergnd sii arate mai degrabg ce nu este prin cooperarea continuii.
subversiunea decat ceea ce este.

I
Roger Mucchielli, La subversion, C.L.C., Paris, 1976.
2
Subversion and Espionage directed against US Army -
US Department of Defense; Antonio Negri, The Politics
of Subversion: A Manifesto for Twenthy First Century,
1989; William Rossenau, ,,Subversion and Insurgency",
Rand Counterinsurgency Study, 2007; Daniel Berlin, Garret
Rooney, Prmtical Subversion (Expert Voice in Open Source),
2006; Jeffrey Machols, Subversion in Action, 2004 etc. William Rosenau, ,,Subversion and Insurgency", op.cit.,p. 4-5.
37
INFOSFERA

DEZVOLTAREA $1 UTILIZAREA GRUPURILOR DE LUCRU


INTERDISCIPLINARE IN PROCESUL
PLANIFICXRII, COODONXRII $1 CONDUCERII
OPERATIILOR DE INTELLIGENCE
ing. Victor BOBOC*

Complexitatea acfiunilor de luptii, diversitatea Solufia adoptatii in acest scop de majoritatea


acestora, aliituri de dinamica gi gradul lor ridicat comandamentelor multinafionale o reprezintii
de tehnologizare impun o integr&e a specialitii~ilor aga numitele grupuri multidisciplinare de lucru,
pe linia inforrnafiilor pentm apirare. fn unele precum Centrul Operafional intrunit pentru
cazuri se poate ajunge chiar la crearea ad-hoc, Planificare, Grupul Principal de Planificare,
temporarii, a unora, in sprijinul activitiitilor pe Grupul Operational fntrunit de Logistic5 sau, in
linia inforrnafiilor pentru apfirare, in acord cu cazul domeniului de intelligence, Centrul
momentul operativ sau cu faza operatiilor aflate fntrunit de Intelligence. Toate aceste structuri
& demlare. ~ s t suficient
e aici s5 i i n t i r n utilizarea functionale sunt proiectate anticipat, pAn8 la
negociatorilor, mediatorilor, iar in domeniul nivelul arhitecturii lor, procedurilor folosite ~i
intelligence de aparifiatranslatorilor, specialistilorIn resurselor alocate. Ele reprezintil rezultatul
prelucrarea surselor deschise (de genul Internetului) ,,adaptdriZ' comandarnentului respectiv la specificul
sau a analistilor specializafi pe prognoze de tot misiunii kcrediflate si la, cerinfele comandantului
felul, pornind de la cele militare, pAnii la cele cu Forfei dislocate.
specific,. economic, social sau chiar geopolitic. Exemple de astfel de grupuri sau centre de
In acest fel, asistkn la o dezintegrare lucru in concepfie integratii pot continua.
functionalg a obiectivelor Foqei in obiective Esenfa creilrii acestora rezid5 in faptul cil, pe
subordonate, cum este cazul celor din domeniul misura identifichi unor cerinfe pe linia planificirii
activitiifii de intelligence, gi reintegrarea lor operafionale qi, 'in spetii, in domeniul asiguriirii
ulterioarii, intr-o abordare multidisciplinarZi, ceea pe linie de intelligence, pot fi create grupuri noi
ce reprezintg o solufie de baz2 pentru a obfine, destinate chiar unui moment operativ, dac8
cel pufin la nivel conceptual, un anumit nivel de importanfa acestuia o solicitii. Desigur c2 exist2
certitudine referitoare la reu~itamisiunii Forfei tendinfa de a crea aproape orice tip de grup de
dislocate. !n cazul multinafional, aspectele de lucru, dintr-o credintii falsii cii aceste structuri
mai sus se amplificii, gratie aparitiei unor factori pot solufiona aproape orice. Acesta reprezintg in
de genul limitirilor nafionale functionale sau fapt o situafie extremii care, ca orice extremg, nu
conceptuale pe linie de intelligence. Ameliorarea poate aduce un echilibru in abordarea de facturfi
unui astfel de mediu poate fi realizatil tocmai integrat flexibilii a problematicii structurilor de
prin proiectarea anticipata a unor medii de lucru' intelligence. Tocmai din acest motiv, consideriim
care sii permit5 abordarea acestor limitgri doar cii evaluarea din timp a viitoarelor provociiri in
ca exemplu, fir8 a impiedica buna desagurare a domeniul intelligence, pornind de la cererile de
operafiilor multinafionale. infomafii identificate pentru fiecare fazii a
operatiilor yi pe priorit5file stabilite, in funcfie de
ritmul de derulare a actiunilor Forfei Multinationale,
* victor goboc este apert in corttraj,@rnza!ii militare ilt reprezintfisingura abordare echilibratii "i domeniu.
cndrul ~irectieiGenerale de Informatii a Aprirririi. Obfinerea listei cerinfelor de informare pe
' Field Manual FM 2-0, Inlelligence, Headquarters priorit5ifi - proiectatii la nivelul mediului operafional
Department Of The Army, Washington DC, 2004, p. 2-14.
~i in funcfie de specificul acestuia -, va fi astfel a tuturor surselor disponibile ~i exploatabile la
un produs conectat la obiectivele qi efectele un moment dat. Abordarea similar2 a pBrtii de
apliciirii Forfei Multinafionale In zona respectivk analizii sau prognozii a evolufiilor diferifilor
Ca urmare, Pndeplinirea eficientii gi oportunii a factori de risc poate determina definirea unui
acestora va impune reconsiderarea arhitecturii centru intlunit de analizii.
interrie a structurii de intelligence qi regenerarea Desigur, nu putem vorbi numai de planificare
ei, chiar cu caracter temporar. fir8 ca aceasta sii aibii un domeniu real de
Modul de abordare impune stabilirea in aplicabilitate sau, altfel spus, nu planificiim ceva
mod realist a celor mai eficiente ciii ~i metode ce nu exist8 sau doar de dragul de a o face.
pentru satisfacerea mandatului incredinfat Foqei Avem insii situajia in care functiile de bazB ale
qi, in acela~i timp, o atitudine corectii de unei structuri de intelligence - planificare, analizj,
evaluare a posibilititilor structurii de intelligence. obtinere gi diseminare - sunt relativ egale ca
Facem aceastii apreciere deoarece supraevaluarea importan@. h aceastii situatie, arlutectura struchirii
unor capabilit5fi sau subevaluarea lor conduce la de intelligence poate fi centrat5 pe un aga numit
o estirnare incorecti a noii structuri funcfionale pe Centru i n m i t de Intelligence care, pe ling5 sarcina
linie de intelligence. Aceasti apreciere poate integrarii structurii de intelligence in procesele de
conduce la o dimensionare incorectii a gradului planificare operafional5 de la nivelul Fo~Jei
de interacfiune sau a nivelului de flexibilitate gi, Multinationale, poate juca gi rolul de centru integrator
in unele situafii, la solufii care din start pun sub de specialitate la nivelul zonei de responsabilitate .
semnul htrebirii consistenta hncfionalii a structurii sau de interes pe probleme de infonnatii.
de intelligence sau nucleul de baz5 a1 acesteia. Indiferent de natura acestui grup de lucru
Indiferent de gradul de complexitate gi de multidisciplinar, acesta va asigura, pe l?tngFi
dinamica cerintelor de informare, un grup de integrarea activitiifii de intelligence in mediul
lucru multidisciplinarl trebuie stabilit ca arhitecturii intern comandamentului Foqei, gi stabilirea
qi proceduri de lucru la nivelul structurii- de legiiturilor ce pot genera integrarea structurii de
intelligence. Acesta poartii diferite denumiri in infomafii militare in grupurile de luclu specializate
literatura de specialitate, in raport cu centrul de ale altor structuri sirnilare sau organizalii de
greutate a1 funcfiilor de bazii. Un accent pus interes2. h plus, prin chiar modul silu de
doar pe partea de colectare gi mai pufin pe cea generare, prin inglobarea unitai-5 a principalelor
de planificare sau analizil poate determina resurse $i proceduri din structura de intelligence,
necesitatea instituirii unui centru de coordonare acesta va asigura stabilitatea nucleului

I
Field Manual FM 2-0, Intelligence, Headquarters
Department Of The Army, Washington DC, 2004, p. 2-16. '~denz,p. 2-18.
39
INFOSFERA
functional minim pe linie de intelligence, adic5 va domeniului de intelligence. Arhitectura interna
determina in mod dinamic gi eficient limitele pe timpul operatiilor multinafionale a structurii
nivelului de flexibilitate ce poate fi atins. fn de intelligence va fi influenfat5 in mod evident,
fapt, deoarece acest grup dispune ~i gestioneaz5 la nivelul centrului de greutate de moment a1
majoritatea resurselor pe linie de intelligence, acfiunilor sale de faza in care acestea se afl5.
limita nivelului de flexibilitate este dat5 de chiar Astfel, in faza de initiere a operafiilor va domina
limita de functionare de existent5 a acestui grup asigurarea functiei de planificare. Pe timpul
intrunit de lucru multidisciplinar, din perspectiva derulirii operafiilor vor domina funcfiile de
structurii de intelligence. colectare ~i analiz5 asociate unui proces adecvat
Desigur, al5turi de acest centru vor coexista de diseminare ~i evaluare a activitgfii proprii.
elemente sau chiar p5qi importante din fosta Ceea ce este semnificativ este faptul c5 aceste
arhitecturg la pace a structurii de intelligence. functii pe momente ale operafiilor sunt abordate
Actiunile acestora vor fi ins8 coordonate de intrunit ceea ce permite adoptarea unui punct de
acest Centru, ?.nvirtutea abord5rii integ;.at flexibile vedere multilateral, bazat pe intreaga imagine de
a activit5fiiin sine. Grupurile specializate dispun in intelligence la nivelul zonei $i permite transmiterea
acest fel de interfag organizational5 gi procedural5 unor produse de calitate c5tre procesul de
pentru satisfacerea nevoilor de interacfiune gi planificare a operafiilor.
adaptare la mediul operafiilor derulate. in acest context, amintim c5, in esenfa,
Ponderea fiecgrei functii a structurii de confruntarea cu unele limit5ri nafionale, intr-un
intelligence, in cadrul procesului de satisfacere a mediu multinational pe linie de intelligence se
cerinfelor de informare, precum gi natura gi rezumg in primul r2nd la asumarea congtienta a
complexitatea acestora determin5 arhitectura acestora $i la monitorizarea lor ca atare gi, in' a1
intern5 la crizZi pe linie de intelligence. Indiferent doilea rind, la acceptarea ideii in sine, de
de denumirea gi rolul grupului integrat intern, existenfg a acestora. DacZi acest lucru este
vom identifica ~i alte cerinte care vor fi traduse, realizat, inc5 din faza de planificare a viitoarelor
in acord cu resursele functionale gi procedurale operafii multinafionale, gi este integrat ca atare
aflate la dispozifie in participarea sau chiar in arhitectura viitoarei structuri de intelligence,
initierea gener5rii altor grupuri similare, fie in apreciem c5 un rol substantial in reducerea
plan intern, fie la nivel de specialitate in plan inco cope lor, dk@nc@nalildpYor" pe linia eficienfei
zonal sau regional1. ~i oportunit5fii activit5fii de intelligence il va
Indiferent de natura $i confinutul acestor avea, in principiu, monitorizarea unor proceduri
cereri identificate, devine obligatorie, cel putin specifice acestei situaIii.
din perspectiva echivalentei caracteiului procesului Una dintre structurile interne de intelligence,
de planificare a operatiilor cu cel a1 proceselor care asigur5 caracterul integrat-flexibil, gi care
derulate pe linie de intelligence, implicarea in poate gestiona situafiile generate de limitaile
grupurile ~i centrele intrunite multidisciplinare nafionale este Centrul intrunit de 1nte1ligence2.
create la nivelul comandamentului Forfei respective. Procedura specific5 elaborat5 pentru stabilirea
Apreciem c5 balanta optima intre mediul intern detaliilor funcfionale ale acestuia, include gi
gi cel extern comandamentului, cu includerea aspecte legate de analiza periodic5 a eficienfei gi
permanent5 a celui intern, evaluarea corect5 a oportunitfitii atfit a centrului creat, ciit gi a
potenfialului celui extern este arta prin care skcturii de intelligence in sine. AcZst lucru
conducerea structurii de intelligence poate duce este posibil, dac5 ne reamintim de faptul c5
la eficienfa gi oportunitatea activitiifii pe linie de acesta inglobeaz5, intr-o arhitectur5 speci.fic$
informafii militare. majoritatea componentelor existente la pace in
Cele dou5 laturi ale interacfiunii $i, prin structura de intelligence.
urmare, tipurile de centre gi grupuri de lucru Prin m a r e , este mult mai ugor ca
aferente nu se exclud ci, mai degrab5, devin manifesttirile lirnittirilor nationale s5 fie gestionate
complementare prin prisma obiectivelor Forfei gi monitorizate din acest centru dec2t dintr-un
Multinafionale $i a coordonatelor specifice
2
Joint and National Intelligence .Support to Militaiy
Operations, JP 2.01, Washington DC, 2007, p. 1-1.
alt grup de lucru care ar putea fi creat special in reactie eficienti gi oportung a structurii de
acest scop. Centrul intrunit de Intelligence nu intelligence dar, in acelagi timp, 9i piirghiile
inglobeazi in totalitate structura de intelligence, normative, regulamentare, precum ~i cadrul
ceea ce evidentiazi un aspect foarte important, organizational propice indeplinirii functiilor de
gi anume acela c i acest centru nu este structura planificare, culegere, . procesare, analizg gi
de intelligence, ci reprezintti, in esenfti, calea diseminare specifice activitg$lor pe linie de
cea mai rapid8 de transformare funcfionalg inforrnatii militare.
pentru o integrare de facturi flexibili, deci Prin intermediul acestui Centru gi al
adaptabilg fati de mediul operational in care modului in care este definiti gi normat8 activitatea
m e & s i activeze. Prezenth 21 figura mFitoare, sa, limittirile nationale devin, alituri de cererile
spre exemplificare, o posibili modalitate de de inforrnafii, un nou set de functii specifice
creare a unui astfel de ~ e n t r u ' ,pornind de la elementelor nafionale componente ale Centrului
structura de intelligence la pace gi transforrn2rile intrunit de Intelligence, care, angrenate gi
aferente ce se impun. monitorizate continuu in ansamblul acestuia,
Acest proces de generare, functionare gi permit deterrninarea oportunii a eventualelor
monitorizare a stirii Centrului intrunit de ,,anomalii" funcfionale.
Intelligence este stabilit prin resurse normative Procedura de bazi prin care se stabilesc
9i regulamentare precise, concretizate intr-una atribufiile, rispunderile gi limitele de autoritate
dintre procedurile foarte importante de la nivelul ale Centrului Intrunit de Intelligence reprezinti
sectiunii de intelligence, gi anume procedura preambulul defmirii activitiitii care trebuie s2i
denurnit2pe scurt Centrul htrunit de intelligence2. stabileascg modalitifile, ciile yi canalele prin

Aceste considerafii, alituri de observafiile care, Pn manierii autorizati gi Erg necesitatea


ficute ^m paragrafele anterioare, privind posibilitifile unei explicafii suplimentare, acestea pot fi introduse
de realizare gi mentinere a caracterului integrat- in ecuafia zilnici a evaluilrii capacitifii reale a
flexibil a1 unei structuri de intelligence, justificg structurii de intelligence de a rgspunde oportun
aprecierile conform cirora, in actualul rnediu gi eficient la cerinfele de informare3. Desigur,
operafional, acest Centru devine grupul esenfial aceasta presupune respectarea intocmai a acordului
de lucru, prin care se poate asigura nu numai o cadru, semnat anterior dislocgrii in zona de

'Ibidem, p. 11-3. Joint and National Intellige,zce Support to Militaiy


21bidenz,p. 11-4. Operations, JP 2.01, Washington DC, 2007, p. 11-5.
INFOSFERA

operatii a elementelor nationale. Acest lucru nu structurii de intelligence. Provenind tot dintr-un
trebuie realizat intr-o manierii cantitativii anume, ci mediu national gi aviind mai mult sau mai pufin
trebuie sii se facii, in primul rind, oportun. un caracter eterogen, stabilirea acestuia trebuie
Tirnpul va fi miirimea esenfialii pentru f"acutii h i n d in considerare cele precizate mai
respectarea modului de traducere in practicii a sus. 0 alegere pe criterii pur profesionale sau pe
acordului initial, astfel incit o eventual5 lirnitare cel a1 echidistantei fat8 de partenerii de coalitie
nafionalii, ce poate impieta procesul derulat pe sau alianv nu poate fi luaG In considerare deoarece
linie de intelligence, sii poaEi fi evit* contracarati3 cele douii criterii ar trebui in fapt sii se imbine
sau chiar eliminatii, pe ciit posibil. sau chiar sii se echilibreze la un moment datl.
Aceastil modalitate nu impune explicatii Un alt aspect important este legat de
sau motivatii. Ea impune doar restricfionarea nivelul de eterogenitate a1 Centrului fntrunit de
unei capabilitgri sau funcfionaljtiifi, prin simpla Intelligence2. 0 mare varietate de parteneri ridic5
comunicare a timpului sau perioadei pentru care probleme mari pe linia acomodiirii reciproce a
este aplicabilg. Acest cadru normativ ajutg la punctelor de vedere nafionale. Iatg de ce uneori,
respectarea principiului ,,nevoii de a cunoazte" chiar dacii se prefer5 un nivel s c h t de eterogenitate
~i reprezintii o excepfie tolerabila de la cel a1 a structurii de intelligence, din perspectiva divelsit5iii
,,nevoii de exploatare tn comun", cu conditia multinafionale, mediul decizional politico-militar
asumiirii unei oportunitiifi in comunicare, ce ar prefer8 aceastii solufie in schirnbul unui potenfial
exclude caracterul accidental a1 lirniwi capabilitiitilor ,,haos" pe linie de intelligence.
~i funcfiilor structurii de intelligence. Apreciem c5, in esenla say acest mod de
Flexibilitatea structurii de intelligence va abordare conduce la identificarea unor limite
consta in a accepta, fir2 interferente, decizia functionale ce pot apiirea in cadrul unui mediu
mediului national cu efecte asupra celui multinarional complex, comparativ cu cele
multinational. Nu eliminiim din discufie situafia nationale. Una dintre reactiile fa!& de aceastii
inversii a limitsrii nationalului de ciitre mediul situatie o reprezintii diminuarea numarului de
multinational, situatie ce poate interveni ca nafiuni componente ale structurii de intelligence,
urrnare a unei decizii majoritare %-I cadrul coalifiei in special prin integrarea unor parteneri care au
sau alianiei multinafionale. Cu 'siguran@, aceastil rnai actionat impreunii, precum ~i a unor noi
situatie nu este de dorit, dar nu poate fi exclusg colaboratori relativ cunoscufi pentru capacitatea
~i credem c5, in ambele cazuri, se impune lor privind interoperabilitatea in domeniu.
delimitarea clarii htre nivelul Foaei Multinationale in general, pentru evitarea in manierii
Si cel politico-militar, in care oricare dintre clasicii a efectelor negative ce pot fi induse de
situatiile arnintite pot fi dezbiitute gi analizate limitiirile de naturii normativii sau proceduralii
dintr-o perspectivii mult mai largii. Susfinem, Pn nafionale, se prefer5 aceastg abordare, dorindu-
acest mod, caracterul temporal ~i exclusiv a1 se efectul benefic a1 unei structuri de intelligence
unor astfel de situafii, in sensul in care ele eficiente ~i oportune. Consideram cii aceastg
trebuie abordate pe moment ca atare, contracarate, cale nu pune problema caracterului integrat-
iar funcfiile structurii de intelligence realizate in flexibil, fiind mai degraba o solutie care folose~te
parametri optimi de eficienfg ~i oportunitate. conceptul produsului deja experimentat cu
Apreciem cii tocmai integrarea-flexibilii fiabilitate gi eficienfii determinatii3. Apreciem
a capabilitiitilor de intelligence, inca din faza de cii, uneori, din acest motiv, ,goarta" accederii
planificare a operatiilor multinationale, va ciitre astfel de structuri, pentru unele nafiuni mai
genera atitudinea necesarii unei comuriiciiri puiin experimentate in acest domeniu, intr-un
reale, f& irnplicarea motivatiilor sau argumentelor, cadru multinational, este relativ ,,inchis&". fn
in scopul finaliziirii obiectivelor propuse la un acest fel, se qteapt5 din partea celor experirnentafi
moment dat. Aplicarea unui astfel de mod
relativ ,,liberal" in conducerea ~i coordonarea I Joint Preparation of the
unei structuri de intelligence ridicii cgteva Environment,p 2-01.3, Washington DC, 2009, p, 1-16.
probleme foarte importante.
A
Joint and National Intelli~ence Support to Military
Una dintre este legat8 de profesio- Operations, JP 2.01. washington DC, 2007, p. 11-12,
nalismul grupului de conducere Si control al Joint Intelligence Preparation of the Operational
Environment, JP 2-01.3, Washington DC, 2009, p. 1-17,
INFOSFERA

,,dovada3'pregiitirii profesionale prin ,,testcin*', modul amintit anterior, care poate fi complex ~i
uneori chiar punctuale, ale modului de hielegere, chiar de duratii, dacii este aplicat in cadrul unei
insu~ire~i aplicare a norrnelor gi procedurilor coalitii sau alianfe multinafionale cu un mare
functionale specifice domeniului intelligence in numiir de participanti. in schimb, acest mod de
operatiile multinationale. Criticarea sau acceptarea abordare conduce la indeplinirea obiectivelor pe
acestui mod de operare depinde, in final, de linie de intelligence gi, simultan, la posibilitatea
ceea ce se doreqte la nivelul politico-militar. 0 cooptiirii a noi ~i noi state in cadrul structurilor
campanie sigurii la nivel multinafional solicita de inforrnafii militare pentru susfinerea operafiilor
resurse mai mici ~i utilizarea unor capabilitafi multinationale respective. Acest mod creeaz8 o
deia ex~erimentate. gansii & plus oriciirui stat pentru a accede h astfel
de structuri, chiar dacii presupune efoi-turi initiale
gi ulterioare de monitorizare a eficienfei ~i
oportunitiitii satisfacerii cererilor de informatii ~i
diminuarea impactului negativ a1 limitiirilor
nationale. ,,CheiaMnorrnativii ~i proceduralii, in
acest caz, este determinatii de acordul tehnic
initial ~i reflectarea acestuia in procedura de
funcfionare a Centrului intrunit de Intelligence
din cadrul structurii de inforrnatii militare. Prin
aceste doua p5rghii normative gi procedurale se
pot regla ~i corecta procesele din cadrul structurii
de intelligence attit din perspectiva interactiunii
sale interne, c5t ~i din cea externii, fie din planul
e~alonuluisuperior coordonator, fie din cel a1
e~alonuluidin care face parte structura in sine.
, Procedura de stabilire a funcfionalitiifilor
Abordarea integrat-flexibili a problernaticii structurii de informatii militare, urmatii de cea a
limitiirilor nafionale, d e ~ nu
i presupune resurse Centrului htrunit de Intelligence, constituie
mari, ridicii problema duratei procesului initial nucleul de baz5i din care vor rezulta toate celelalte
de realizare a acordului tehnic multinafional, in proceduri ce vor fi utilizate.
INFOSFERA

EFECTE ADVERSE ALE GLOBALIZ~RIIECONOMICE


ASUPRA SECURIT~TII

Marius Andrei DZAMESCU*

A devenit evident faptul cG interdependenfain Mondiale (2000, 2002), in economia mondialii


relatiile internationale asociat5 fenomenului au' loc dou8 procese paralele: globalizarea gi
globalizirii adaugii noi valenfe conceptului de descei~tralizarea;globalizarea constii in transnatio-
securitate. Pentru a vedea cum gi in ce misurii nalizarea p h i la supranationalizare, cu deosebire
influenfeazi globalizarea aspectele economice in domeniile come@lui, fmanfelor ~i tehnologiilor
ale securitqii nationale, consider%m cB se de vM, sau ,,integrarea progresivii a sistenzelor
irnpune liknwirea notiunii de economie a securit@ii, economice gi a societ@ilor la scar5 global~"2.
concept relativ nou in domeniu. Vom apela in Din perspectiva economiei securitiitii,
acest sens la una dintre cele mai sintetice devine destul de alarmant ins5 fapll cZi fenomenul
definifii, potrivit cireia economia securitiifii globaliz~ii,dincolo de marile beneficii economice
include securitatea economic%,costurile acesteia, pe care le genereazii, incepe s8 evidenfieze +i
precum ~i riscwile de natur% economic8 la imensele vulnerabilitiiti pe care le induce in
adresa securit8fii in ansamblul ei'. Cu alte securitatea statelor. Globalizarea reprezint8 astfel,
cuvinte, se poate spune c5 economia securitGJii poate, una dintre cele mai controversate problematici
include ansamblul capacitii~ilor funcfionale ~i ale contemporaneitZifii, iar dezbaterile cresc in
financiare ale unui stat de a preveni gi gestiona intensitate atunci cAnd aceast8 temii este pus5 in
riscurile, de orice natur5 - economic% gi non- leg8turi cu problematica securitiifii. Controversa
economicii (politicii, social%, militarg) - cu apare tocmai din faptul c%, la scar%mondial8,
repercusiuni la adresa securitiitii statului respectiv, societiifile nationale resimt simultan mari
astfel inciit economia in cauz8 sZi poatii face fat% beneficii, cu profituri imposibil de imaginat intr-o
~ocuriloreconomice (atit interne ciit gi externe). econornie care s i nu dispun5 de interconexiunile
Practic, economia securit@i circumscrie organizarea pe care le permite globalizarea, dar gi mari
gi func~ionarea sistemului de securitate in neajunsuri gi vulnerabilititi, pe terrnen lung gi
ansamblu, de care depinde mentinerea unui greu de remediat, induse de acelagi fenomen a1
echilibru dinamic necesar conviefuirii intr-un globaliziirii.
mediu complex, totdeauna schirnbiitor, tensionat, Partea pozitivii a acestui fenomen o reprezintii
competifional,
, cu evolufii complicate. cregterea interacfiunii dintre f%ri,care deschide
In ceea ce privegte globalizarea economic8, noi oportunitilfi pentru dezvoltarea civilizafiei
aceasta poate fi definitii ca fiind procesul umane, mai cu seam5 in domeniul economic,
dinamic a1 cregterii interdependentelor dintre perrnifiind intenslficarea schimburilor comerciale,
statele nationale, ca urrnare a extinderii gi investifionale gi tehnologice. Piin% spre anul
adiincirii leg8turilor dintre acestea gi diferitele 2000, globalizarea economic8 a generat fenomene
sfere ale vietii economice, politice, sociale ~i pozitive (eliminarea restricfiilor asupra capitalului,
culturale. Potrivit unor rapoarte ale Biincii orientarea ciitre un sistem financiar global sau

,,La mondialisation [est] i4intCgration progressive des


* Marius Andrei DZAMESCU este analist militar tn syst&mesCconomiques et des sociCt6s 1'Cchelle du globe."
cadrul Directiei Cenerale de Informalii a Apircirii. C f. Raportului Mondiulisution, de'veloppement et pauvretb.
I
Napoleon Pop, Riscurile economice - 'o provocare la BBtir une e'cononzie intkgre'e, trad. fr., Ed. ESKA, Paris,
adresa securiiG/ii na/ionale, Centrul de Cercet2i Financiare yi 2002, p. 10 (v. Globalization, Growth and Poverty,
Monetare Victor Sl&escu, ianuarie 2006, p. 9. Washington D.C., 2002, www.worldbank.org).
INFOSFERA

renuntarea la restricfiile impuse investitiilor online, ca rezultat a1 dezvoltiirii tehnologice


economice directe), care au contribuit la accelerarea rapide, favorizeazii dezvoltarea spionajului
migcaii spre integrarea globalii gi regionalii a economic, furtul de date, delapidiirile de fonduri,
serviciilor ~i productiei. in acest context, blocarea accesului la servicii, cu pierdeii
particularitii$ile culturale, sistemul de valori a1 economice imense ~i impact social major. in
unei fiiri ~i istoria au un c u v h t greu de spus in epoca globaliziirii, vechea infruntare dintre
competitia globalii. Teoretic, accentuarea competitiei comunism ~i capitalism a fost inlocuitii cu cea
ar trebui sii fie unnatii, implicit, de o cre~tere dintre forme rivale de capitalism yi dintre
atiit a productivitiifii ciit vi a calitiifii produselor. blocurile economice regionale. Relevant in acest
Valorile individuale, colective gi legiiturile sens este cazul atacurilor cibernetice multiple.la
sociale sunt cele care cristalizeazii identitatea care a fost supusii ~ s t o n i a in
' primiivara anului
unui popor asigursndu-i succesul. Competitivitatea 2007. Gravitatea atacurilor initiate asupra
statelor lumii este miisuratii anual de diverse paginilor de internet ale guvernului, bgncilor ~i
institufii, care coreleazii date macro- ~i micro- presei, la acea datii, determina chiar administratia
economice din majoritatea fiirilor lumii. Aceasta de la Tallinn sii cearii Uniunii Europene ~i
este definitii ca fiind o colecfie de factori politici NATO s2 ia miisuri pentru stoparea riizboiului
~i de institutii, striins legate intre ele, care cibernetic. Potrivit rapoartelor emise de autoritiitile
determinii nivelul de productivitate a1 unei fiiri gi estoniene, cel pufin un milion de computere au
care influenteazii astfel gradul de prosperitate ce fost afectate de aceastii ofensivii ciberneticii. Ca
poate fi atins de o economie. Dacii aceste urmare a dezvoltirii sistemului de guvernare
legiituri se deterioreazii, ele se vor reflecta nu electronic5 ~i sistemului bancar electronic,
numai in deciiderea economicii, dar gi intr-o republica balticil este consideratii drept cea mai
erodare a nafiunii insiigi. $i astfel se deschide avansatii far5 europeanii in utilizarea internetului
calea catre efectele negative ale globalizirii. Si in materie de servicii oferite prin internet, dar,

Con~tientizamastazi tot ma1 mult faptul fapt dovedit cu aceastii ocazie, este poate ~i cel
cii globalizarea a Bcut gi continu5 sii facii loc mai vulnerabil stat la atacurile informatice.
unor noi, multiple gi complexe provociiri. Guvernul estonian raporta in 2007 cii daunele
Deschiderea tot mai mare a economiilor nafionale,
creSterea mai rapidii a comeflului fafii de cea a
producfiei economice globale, precum ~i internatio-
' Atacurile Pmpotriva paginilor de internet estoniene au
inceput la scurt timp dupB ce autoritBtile au mutat statuia
nalizarea serviciilor au intensificat competifia Soldatului de Bronz (la data de 27 aprilie 2007), ridicata
economicii internafionalii gi au creat, totodatii, in onoarea soldafilor Armatei Ro$ii ucisi in timpul celui
mari vulnerabilitiiti de securitate agentilor de-a1 Doilea Rkboi Mondial, din centrul Tallinnului, htr-un
economici gi chiar Pn securitatea statelor. Este cimitir din apropierea capitalei. MBsura a stirnit protestele
violente ale etnicilor r u ~ i ,care au organizat o blocad5
bine cunoscut faptul cii efectuarea tranzacfiilor asupra ambasadei estone din Moscova. (n.a.)
INFOSFERA

suferite in urma valului de atacuri cibernetice, comerfului, care sunt de naturti s5i discrediteze
ErZi precedent, se ridicau la zeci de milioane de intrepl-inderea, produsele sau activitatea industrial2
euro, iar acfiunile erau asociate cu terorismul. sau comercia15 a unui concurent; 3 - indicafiile
Exemplul Estoniei aratii c2, pe lang2 sau afirrnafiile a ctiror folosire, in exercitarea
factorii economici, care au un rol major in comerfului, sunt susceptibile sti inducg publicul
trasarea caracteristicilor economiei globale, in eroare cu privire la natura, modul de
factorii cei rnai importanti sunt $i vor rtimiine fabricafie,caracteristicile, aptitudinea la htrebuinfare
ins2 cei politici. Eficienfa economic2, dublatti de sau cantitatea miirfurilor".
ambifiile nafionale ~i regionale, cu prectidere La fel cum expansiunea necontrolatii a
cele ale marilor puteri, va influenfa dinamica unor modele culturale (cazul modelului cultural
econorniei globale a secolului XXI. h concluzie, a1 democratiei occidentale de sorginte americang)
economia international2 ar putea s2 devini. tot este resimfit2 adeseori drept o agresiune (mai cu
rnai mult un spafiu a1 conflictelor. searnti ?nstatele cu societ2fi puternic tradifionaliste,
Pe de altii parte, deschiderea mare a conservatoare - in lumea musulmanti, de pildg),
economiei mondiale, aparifia unor noi puteri tot astfel expansiunea economic2 a unor state
industriale ~i incetinirea economic2 globalti au puternic dezvoltate din Occident pe piefele
contribuit la aparifia unui mare surplus de estice (prin p5trunderea cu produse calitativ
capacitiifi de producfie in mai multe sectoare superioare pe piefe de productie rnai pufin
industriale ~i la cre~terea concurenfei h t r e competitive, ce sufocg practic agenfii economici
produc2tori ~i furnizori. De aici stimularea locali care nu fac fa12 concurenlei) sau, dimpotriva,
concurenfei neloiale, care circumscrie totalitatea expansiunea economic2 spre vest a unor state
situafiilor in care, din dorinfa de a p2trunde din est aflate in plin avant economic (China ~i
rapid sau a ciivtiga o cot2 cht mai mare de piafg, India de exemplu), care invadeazti piefele cu
f m e l e prejudiciaz2 direct ~i deliberat activitatea produse extrem de ieftine, pun in lumin2 efectele
concurentilor, apelhnd la practici ilegale: nedorite ale liberalizgrii economiei qi ale
denigrare (vehicularea de informafii inexacte interre1afioniki.i piefelor de capital, constituindu-se
sau false despre activitatea acestora), concurenta adesea in pericole pentru economiile nafionale.
,,parazitarii,, (obfinerea de avantaje ca urrnare a Prin urmare, multe dintre mtisurile p r e v h t e
confuziei create intre m5rci etc.), concurenJa in strategiile nafionale de securitate sunt m5suri
ilicitii,j-audaJiscalii (&c2lcarea legislafiei fiscale, specifice g l o b a h i economiei. Strategia European6
ceea ce permite obfinerea unor costuri rnai mici de Securitate, care afirmti firti echivoc acest
vi posibilitatea practicgrii unor preturi sctizute), lucru, puncteazg In egal8 m2sur5 avantajele $i
dumping. Potrivit prevederilor Convenfiei de la riscurile pe care le aduce cu sine globalizarea:
Paris pentru protecp'a proprietiilii industriale', ,,Atmosfera care a urrnat ra'zboiului rece este
,,constituie un act de concurentli neloialg orice una caracterizatii de deschiderea progresivii a
act de concurenfti contrar practicilor cinstite in j-ontierelor, deschidere in cadrul ctireia aspectele
materie industrial5 sau comercial5" (art. 10 bis, interne ji externe de securitate sunt legate in
alin. 2). Astfel, in conformitate cu art. 10 bis, mod indisolubil. Fluxurile comerciale ji de
din. 3, ,,trebuie sii fie interzise urmiitoarele tipuri investitii, dezvoltavea tehnologicii gi riispbndirea
de acfiuni: 1 - orice fapte care sunt de natur2 sti democraJiei au adus libertate gi prosperitate
creeze o confuzie cu intreprinderea, produsele pentru numerosi oameni. AlJii au perceput
sau activitatea industrial2 sau comercia12 a unui globalizarea ca pe o cauza' a frustriivii sau a
concurent; 2 - afmafiile false in exercitarea nedreptqii. Aceste evolu[ii au condus, de asemenea,
la cregterea rolului jucat de grupiirile neguverna-
mentale fn relaJiile internationale. Evolufiile
' Convention de Paris pour la protectibn de la proprie'te' respective au condus la cregterea dependenfei -
industrielle (du 20 mars 1883, rCvisee ,A Bruxelles le
14 d6cembre 1900, A Washington le 2 juin 191 1, A La precum ji a vulnerabilitG~ii- europene fa@ de o
Haye le 6 novembre 1925, 2 Londres le 2 juin 1934, 2t infrastructura' interconectatd in domenii ca
Lisbonne le 31 octobre 1958 et A Stockholm le transporturile, energia, informaJiile. (...) Din ce
14 juillet 1967, et modifiCe le 28 septembre 1979), Art. 10 in ce rnai rnult, migca'rile teroriste dispun de
bis - Concurrence de'loyale. (http:Nwww.wipo.int.treaties/fr/ip/ resurse importante, sunt conectate prin retele
paris/trtdocs-wo020.html).
INFOSFERA

electronice gi sunt gata sii recurgii la o violent6 'statului poate fi asociat cu amenintiiri evidente,
nelimitat6pentru a produce daune.masive."' precurn criminalitatea organizatii sau terori~rnul"~.
Desfiinfarea unui numgr mare de locuri de
muncii accentueazii s5riicia gi sporegte num5irul
de imbolniiviri, conduciind in acest fel la
deteriorarea nivelului de trai ~i constituind de
fapt nucleul de dezvoltare a infrac~ionalit5~ii3 cu
efecte asociate precum migrafia ilegalg, traficul
ilegal de persoane sau alte acfiuni de criminalitate
organizatii. Tot acest complex de factori este de
naturg s5 alimenteze nemulfumirile la scarii
IargFi si sii conducii la aparitia unor migciiri
sociale radicale gi violente, care fie vor fi
controlate recurgiind la forf9, fie vor sciipa de
sub controlul autorit5tilor. AceastFi situafie nu
face decgt sii creascg presiunea asupra sistemelor
de securitate social2 gi, Pn ultirnii instant$ asupra
securitgtii nafionale a statelor. Efectele cele mai
alarmante, precum criminalitatea transnafionalil
gi terorismul international se bazeazii pe importante
surse de finanfare obfinute ilegal din delapidarea
de fonduri prin fraude economice, in plus,
cercul vicios se inchide, iar banii obfinuti din
in contextul globaliziirii gi a1 inter-
activitiifi ilegale $i de crimii organizatii sunt
relafioniirii piefelor de capital, apar agadar gi
spglafi in economie.
vulnerabilit5ifile specifice fenomenului (dintre
care cea rnai mare poate este interrelafionarea
piefelor la nivel transnational ce determing
rapiditatea propagiirii efectelor negative, in Ian!,
la scarii largii), precum ~i ameninf5ri dintre cele
rnai grave, precum crima organizatii, terorismul,
Pntreruperile lanturilor de aprovizionare la nivel
global, atacurile informatice. Anii de crizrl fmanciarg
gi economic5 pe care lurnea lntreagii ii traversed
in momentul de fafii, cumulafi cu guvernarea
ineficientg din unele state, par sii reprezinte cea
mai mare amenintare la adresa securit5tii mondiale,
pentru ci3 situalia de crizii economicii stimuleazii
economia subteranq activitiitile de crimii organizaG
gi extremismul, duce la sB5icie ~i trezegte frustr5ri nationale generat5 de globalizare adaug2 noi
profunde pentru sute de milioane de oameni. valenfe conceptului de ,,economic a securitiifii".
Potrivit aceluiqi document, ,,pro&ta guvernare Astfel, c r e ~ t enumarul gi varietatea factorilor
- corupfia, abuzul de putere, institufiile slabe, care afecteazii functionarea economiilor nafionale
lipsa responsabilit5tii [in gestionarea resurselor] gi stabilitatea societiifii, cregte, de asemenea,
sliibegte statele din interior. fn anumite cazuri, riscul spionajului economic $i treze~tetot rnai
aceasta a condus aproape la colapsul institufiilor
statului. Somalia, Liberia gi Afganistanul sunt 2 Idem, p. 4.
cele rnai cunoscute exemple recente. Colapsul ,,In the majority world, the loss of jobs and collapsing
markets will impact directly on hundreds of millions of
people, increasing poverty, ill-health and levels of
I
Strategia European6 de Securitate, aprobata de Consiliul malnutrition" (Oxford International Security Report, p. 10,
European, Bruxelles, op, cit., p. 2-3, http://www.consilium. http://www.oxfordresearchgroup.org.uWsites/defaul~files/
europa.eu/uedocs/cmsUpload/031208ESSIIRO.pdf. thetippingpoint.pdf ).
INFOSFERA

mult congtiinta gi interesul actorilor economici, favorizand in acest fel controlul rus asupra
indiferent de foqa pe care o au pe piaf2, in piefelor energetice europene.
leg2tur2 cu necesitatea dezvolt5rii unei culturi Aceasti3 adiincire a divizruii piefelor (unele
de securitate in rindurile propriilor angajati ~i a bazate pe sectorul primar be producfie, altele pe
implementgrii unor proceduri de protejare a sectorul secundar - ce implic5 transformarea
informafiilor strategice ale companiei. De pild8, materiilor prime in bunuri - gi pe cel tertiar - ce
menfinerea unei companii in topul celor mai presupune prestarea de servicii pentru consumatori
performanfi actori de pe piafa de profil nu sau companii) d2 nagtere unor grave probleme
depinde numai de capacitatea acesteia de a se social-politice, cel mai revelator exemplu i n
dezvolta continuu, durabil gi echilibrat, la acest sens fiind problema aga-nurnitei geopolitici
standardele impuse de concurenfg, gi de a a resurselor energetice cu care se confrunt9
preintimpina nevoile clienfilor, ci gi de abilitatea lumea in ultimii ani ~i care a permis Federatiei
de a - ~ proteja
i informafiile strategice. De fapt, Ruse utilizarea elementului energetic ca arm2 de
securitatea a devenit (sau ar trebui sii devin2 in politic2 extern2, in vederea atingerii propriilor
scurt timp) o prioritate pentru managerii companiilor obiective geostrategice. Trebuie amintit8 astfel
econornice. h plus, dat fiind c5 piefele economice, afirmatia premierului ucrainean din 2005,. Iuri
indiferent de profil, permit interrelafionarea nu Ehanurov, potrivit c8reia ,,o real6 independen@
numai intre companii nafionale, ci gi intre a Ucrainei nu este posibila' decdt in condi/iile
companii nafionale gi companii striine, problema "',
unei independenje energetics in aceste condifii,
spionajului, a sabotajului, a submingrii sau a o putere crescgndii a companiei Gazprom inseamni
culegerii ilegale de informafii strategice despre de fapt o creStere a influenfei geopolitice a
competitori impune abordarea problematicii Federatiei Ruse. Miza geopolitic2 gi impactul
economiei securitifii in strgns5 leg8tur5 cu asupra arhitecturii relatiilor de putere 'in Europa,
aceea a securit2fii nafionale. Qi nu numai, au fost date de reactiile marilor
Riscurile generate de sistemul economic actori consumatori de energie. in contextul
global sunt astki pe ordinea de zi a politicienilor disputelor energetice ruso-ucrainene, care au
gi a politologilor, intrucit globalizarea este nu afectat multe dintre statele europene, analistu.1
nurnai un proces geoeconomic, ci gi unul geopolitic. de la Stratfor, Peter Zeihan, analizeazg reacfia
Acest proces nu trebuie perceput numai ca o Germaniei din punct de vedere a1 intereselor
integrare a economiilor mai multor fgri, ci ca un sale geoeconomice gi arnbifiilor regionale, care
proces dinamic care genereaz2 schimb2ri in stau la baza parteneriatului politic privilegiat pe
abordarea problematicii oric5irei economii nafionale. care Berlinul pare s8 il dezvolte cu Moscova:
Statul igi comercializeaz2 astgzi produsele acolo ,,Dintre toate marile state europene, Germania
unde ii este mai convenabil, fir5 a lua in este cel mai dependent de resursele importate
considerare existents granifelor, aspect care perrnite din Rusia, in special de cele energetice. (...)
penetrarea pe pietele locale a corporatillor Germania are motive majore de a sta de vorb6
transnafionale, precum gi privatizarea resurselor, cu Rusia, intr-un moment in care ar trebui s6-Ji
adeseori ciitre companii striine. Regiuni intregi manlfeste supirarea, la fel ca oricare alt stat a1
se transformti, astfel, in furnizori de materie Europei. fn Germania, mai mult decdt iiz orice
prim2 gi in piete de desfacere pentru corporafiile alt stat european, puterea se bazeazii pe
transnafionale, fir2 a dezvolta productiile proprii; poziJionarea geografica' ji pe for/a economics'.
in aceastZi situafie se aflii statele din Asia (...) Berlinul nu dispune de alte variante pentru
Centralii, dup2 destrgmarea Uniunii Sovietice, a-ji atinge interesele, in absenfa resurselor
state ale cgror economii se bazeazii in principal energetice necesare avans&ii economiei, Germania
pe sectorul primar - extragerea gi producerea de isi va menfine statutul de putere geopolitics'
materii prime - ~i care, nedispungnd de propria
infi-astructurii de transport, sunt puternic dependente ' ,,The political independence of Ukraine is equal to its
de infrastructura rusi. Federafia RusSi reprezint2 energy independence" (Iuri Ehanurov apud. Yana Sedova,
astfel nu numai o far5 de tranzit, ci gi principalul Yekhanurov returns fron~Moscow without deal for rzutural
beneficiar a1 resurselor energetice exportate de gas siipplies, Ukrainean Weekly, no. 52, 25 dec. 2005,
statele din zona caspicii gi central-asiaticg, http:Nwww.scribd.corn/doc/12796652/The-Ukainian-
Weekly-200552 ).
lipsitii de vigoare, de la sfdr8itul celui de-a1 sunt cauze suficiente pentru cregterea nivelului
doilea riizboi mondial"' . economiei mondiale, totugi baza necesarg pentru
Potrivit lui Constantin Hlihor, disputa o economie mondialii stabilii ~i unificatg o
energetic5 ruso-ucraineang ~i mutarea disputei constituie politicile de susfinere .$i relaiiile de
pentru supremafie a marilor actori in Asia cooperare dintre state. Din aceast5 perspectivii,
Centralii, ca unnare a faptului cii bazinul caspic suntem de acord cu acei specialigti care apreciaz3
tinde s%devinii principalul bazin de aprovizionare c5, ,,este tot mai pufin probabil s6)e proiectatb
cu energie pentru statele dezvoltate tehnologic, o strategie coerenta' gi realist6 in domeniul
,,par sii confirrne faptul c3 rivalitgfile geopolitice securitd#ii na!ionale flrii sii fie identificate
sunt astizi, tot mai mult, legate de controlul gi riscurile gi amenin#brilemajore la adresa securita'#ii
transportul resurselor energetice spre marii energetice a comunitii!ilor umane ji, mai ales,
consumatori, dar ~i faptul cii aceste rivalitgti nu fir6 sii fie identiJicate solu/iile posibil de
se vor rnai t r a n ~ aprin conflicte caracteristice adoptat in asemenea tip de confruntiiri.
paradigmei clausewitziene. Avantajele $i cdgtigurile Petrolul, gazele naturale, apa pi resursele de
strategice nu vor mai fi cu necesitate, ca in hranii vor deveni tot mai rare. fntr-o stare de
secolele anterioare, rezultatul c o n f r u n ~ l omilitare,
r mare penurie, dac6 nu se vor descoperi alternative
dupg cum nici pierderile de pozitii strategice in viabile, statele vor ca'uta sii controleze aceste
spatii considerate vitale pentru diferite puteri nu le resurse de bazii ~i sa' impun6 rajionalizclri in
vor detennina pe acestea srl. recurgii la rizboi utilizare. i n bceste condi/ii este posibil sii cremcii
pentru a le ciigtiga . In acelqi context, Zbigniew
992 A
potentialul conflictual in relaJiile internationale
Brzezinski atriigea atentia asupra faptului c3 gi sii aparii conflicte legate de stbpsnirea unor
,,Eurasia este tabla de $ah pe care se joacii teritorii. (...) Este posibil ca, ih asemenea
luptapentru supremaJia mondialiiU3. situatii, panoplia zeului Marte sii se imbogcljeascG
Se poate concluziona astfel crl. politica ji sii se diversrJice cu noi forme de conflict pi de
ipternafionalrl.influenfeazii in mod sernnificativ crizii, ceea ce va impune adoptarea de noi
natura $i dinamica economiei internafionale. Degi solu/ii ji reforme de esen/iiH4.
progresele tehnologice $i interacfiunea pi'efelor

' ,,Of the major European states, Germany is the most


dependent upon Russian resources in general, and energy in
particular" (Peter Zeihan, The Russian Gas Trap, 13 ian.
2009, www.stratfor.com~weekly~00901 13~mian-gasastmp)
* Constantin Hlihor, ,,Geopolitics resurselor energetice $i
noua panoplie a zeului Marte", in Observatorul militar,
nr. 1 (11 - 17 ianuarie 2005).
Zbigniew Brzezinski, Marea table? de fah. Suprema/ia
americana' ji imperativele sale geostrategice, Ed. Univers
Enciclopedic, 2000, apud. Constantin Hlihor, op. cit. Constantin Hlihor, op. cit.
49
INFOSFERA

EVOLUTIA CENTRELOR DE PUTERE


ALE SECOLULUI AL XXI-LEA - UN MODEL MATEMATIC

dr. Corneliu CAL 0TA*

Arhitectura de putere a sistemului mondial pe fundafiile vechiului irnperiu. China, sfSrtecat2


a1 secolului al XXT-lea reprezint5i un subiect de interes vreme de aproape un secol de puterile
pentru orice pasionat a1 relafiilor internafionale, occidentale ~i Japonia, este ast5zi privitg quasi-
fie el factor de decizie in politica extern5, fie unanim ca viitorul rival a1 Statelor Unite.
A

cercetitor in domeniu, fie simplu cet2fean. In viiltoarea acestor evolufii din sistemul
Studiul istoriei, precum $i a1 realit5tilor actuale, internaiional exist5 un element care r2miine
ne demonstreaz5 c5, in lumea contemporan5 peren: puterea. De aceea, in opinia noastrg, un
supus2 asediului globaliz2rii ~i caracterizatg de instrument util pentru reducesea marjei de eroare a
complexitate, competifie gi interdependenfs, nu predicfiilor legate de evolufia relafiilor interna-
pot fi Ecute prognoze credibile priviand evolufia tionale PI constituie elaborarea unui model
puterii in relafiile internationale. Astfel de prognoze matematic capabil s5 evalueze obiectiv puterea
sunt lipsite de ,acuratefe pentru c5 lipsesc acele actorilor internafionali, in special a celor majori.
instrumente care s5 ofere o viziune cht de cht Ce este puterea? Iat5 o intrebare ce ii
obiectivi, capabil5 s5 sesizeze ~i s5 anticipeze imparte pe diver~iicercetiitori care, d e k lungul
evolufii pe termen lung. Puterea a devenit un timpului, s-au aplecat asupra temei. Dupi cum
concept intens disputat, htruciit fiecare paradigmi vom vedea, majoritatea expeflilor consider5 c%
major5 a Relatiilor Internafionale - realism, liberalism, puterea reprezint2 capacitatea unui actor interna-
constructivism - gi-a dezvoltat o viziune diferitg tional de a-gi realiza scopurile sau obiectivele,
despre putere. Din perspectiv5 teoreticq abordarea mai exact de a obfine aceste rezultate prin
de fat2 se situeazii in interiorul teoriei realiste. exercitarea influenfei asupra altor actosi, in
A9a cum este indeob~te binecunoscut, scopul obfinerii unui anumit comportament. Din
niciuna dintre paradigmele teoretice nu a fostlnu pgcate, o astfel de abordare a puterii nu oferg
este capabil5 s2 explice toate evenimentele suficiente date operafionale, in sensul c5 nu sunt
istoriei relafiilor internafionale gi nu a fost enunfate atributele de care trebuie sii beneficieze
scutit5 de egecuri atunci ciind a fost vorba sii actorul A (actorul puternic) pentru a - ~ irealiza
prevad5 evenimente majore, precum prgbugirea obiectivele, nici de ce actorul B (actorul slab)
Uniunii Sovietice. Pe de alti parte, oricine poate face ceea ce ii cere h etc.
constata c2 istoria omenirii a fost in bun2 Din acest punct de vedere, pornim de la
m5sur2 determinatg de un numiir redus de state ideea potrivit ciireia ierarhia in sistemul interna-
cu statutul de mari puteri; ba chiar mari puteri fional nu este rodul intiimpliirii, ci rezultatul
au apgrut, au dominat lumea din jurul lor, dup2 dinamic a1 impletirii mai multor factori, precum:
care au disp5rut. Arhitectura de putere a sistemului un mix d e resurse de tip hard power (capitalul
mondial s-a modificat permanent, cu o vitezi uman, fofla militar$ resurse naturale $.a.),
din ce in ce mai mare. De exemplu, d e ~ Uniuneai puterea economic5 ~i tehnologicg, organizarea
Sovietic5 s-a prgbugit, piin5 intr-at& incht unii ii social8 ~i coeziunea intern2 gi, nu in ultirnul
c h t a u prohodul, a s t k i Rusia promite s2 renasc2 r h d , leadership-ul ~i strategia, in consecinf2,
am procedat la integrarea acestor factori intr-un
model rnatematic, iitr-o ecuatie sirnpli, intuitivg,
* Corrzeliu CALOTA"este comeittator de politiei externi care, pe baza datelor existente in spariul public,
la Televiziunea Romdnri: $i absolvent a1 Colegiului Nafioilal
de Apa'rare. s5 permit2 attit o evaluare exact2 a potentialului
INFOSFERA

de putere a1 actorilor majori ai sistemului inter- prin aplicarea puterii potenfiale de catre actorul
national, ciit gi o predicfie a evolufiei acestora pe A intr-o conjuncturii datii, pe o relafie diadicii cu
termen mediu gi lung. un actor B; P este puterea potenfialii sau puterea
Primele incercai de modelare matematicii data de resurse; w reprezintii un factor care
a puterii statelor gi a dinamicii raporturilor de exprimii conjunctura in care se aplicii puterea3;
putere dintre ele dateazii din anii '50 ai secolului C reprezintii un factbr ce exprimii competenta
trecut. in special cercetiitorii americani, dar gi actorului A care aplicii puterea potenfialii4; R
cei britanici, fiancezi, rugi sau chinezi, au propus reprezintii factorul risc5 .
diverse viziuni de transpunere ?nformule matematice Variabilele V, C gi R reprezintii factori
a diverselor aspecte ale puterii in sistemul multiplicativi, pentru cii o valoare nu12 a unuia
i constatat c2 nu se poate
internafional. D e ~ s-a anuleaz2 efectele puterii potenfiale. Ele pot fi
vorbi de un consens in ceea ce -priveSte un evaluate pe baza i o r criterii subiective, de ciitre
model matematic a1 puterii, existii ins8 cercetiitoii specializaii. Dar rezultatele pot fi
unanimitate in aprecierea cii actualul stadiu de ingeliitoare! Cea mai corectii evaluare a factorilor de
dezvoltare a gtiinfelor politice precum gi setul de voinfii, competenfii gi risc se poate obfine doar a
instrumente de studiu existente nu permit posteriori, dupii ce s-au aflat rezultatele apliciirii
elaborarea unei formule miraculoase a puterii
unui stat. Corelativ, nu existi o formu12 capabilii --

s5 explice toate fafetele puterii, s5 inglobeze efectele Factorul W inglobeazl doul aspecte: 1) vointa politicl
caracterului silu relational gi conjunctural, s5 (will),in principal, a actorului A de a obtine acel rezultat
ofere explicafii pentru rezultatele contradictorii prin aplicarea puterii sale potentiale. Daci leadership-ul
unui stat consider5 c l nu este momentul s l aplice puterea
ale exerciEirii puterii de-a lungul timpului gi, mai in conjunctura datl sau in raport cu un anume adversar,
ales, sii ofere predicfii sigure despre rezultatele ori nu o poate aplica pentru c l este angrenat in alte
apliciirii forfei in relafiile dintre state. angajamente, atunci puterea rezultati nu poate fi declt
Pentru i n c e ~ u tam incercat sii riis~undem nuli., De asemenea, acest factor ia in considerare voinia
la o prim2 lntrebare: ce anurne dorirn s2 mkuriim politicl a actorului B asupra clruia se exercitl puterea
potentiall a actorului A; dacl B este ferm decis yi nu are
prin modelul propus: puterea potenfial2, adicii angajamente pe alte ,,fionturi", atunci rezultatul apliclrii
ceea ce Joseph Nye Jr.' nume~te,,Resource' puterii actorului A este diferit de situatja invers8; 2)
Power", iar Ashley ell is^ ,,Power-in being" interesul actorului A de a obfine acel rezultat, pentru cl,
sau puterea ca rezultat, puterea aplicatii, adicii daci un actor nu are interesul s l facl ceva intr-o anume
,,Behavioural Power" in viziunea lui Nye sau conjuncturl, puterea rezultatl este null.
Factorul C inglobeazl, de asemenea, doui aspecte: 1)
,,Power-in outcomes" potrivit lui Tellis? competenfa de conversie a resurselor de putere de care
Este destul de limpede cii, dacii puterea dispune actorul A in putere propriu-zisl: putere militari,
potential5 ar putea fi m5surat5, intr-un fel sau putere economicl, soft power. Spre exemplu, Uniunea
altul, rnai mult sau rnai pufin exact, mgsurarea Europeanil, care are resurse uria~ede putere, a ficut eforturi
puterii exercitate este o misiune imposibili. pentru a pune caplt crizei din Kosovo, dar nu a avut
competente militare care sl-i permiti sa interving, fiind
Cele dou2 caracteristici ale puterii exercitate nevoie de SUA ~i NATO; 2) strategia nationali este, de
(conjuncturalii gi relationalii) o fac practic dificil, asemenea, foarte importanti3 pentru rezultatele exercitlrii
dacii nu imposibil, de anticipat, cu attit mai pufin puterii. Lipsa strategiei lui A sau o strategie superioari a
de misurat. Dacii dorim, .totugi, o ecuafie care sii lui B anuleazl rezultatele puterii.
ofere o idee despre puterea exefcitatii, atunci ea ' Factorul R Tnglobeazi, de asemenea, doul sernnificatii:
1) oportunitatea este aspectul de care ar fi trebuit s l fins
trebuie sii se refere la o anurnitii putere potenfialii seama Saddam Hussein atunci clnd a atacat Kuweitul, in
pus5 in actiune intr-o cenjuncturii datii ~i intr-o 1990, sau Administratia Bush Jr. atunci cdnd a intrat in
relatie particularii. Adicii o ecuafie de tipul: viesparul Irakului; 2) vulnerabilitatea este aspectul de
p, = P x [W x C x (1 - R)], care ar fi trebuit sa finl seama Japonia, cea lipsitl de
resurse naturale, atunci clnd, in anii 1930, a intrat i n
unde: P,,, este puterea rezultati, efectul obfinut coliziune cu SUA. ca s l nu mai vorbim de atacul de la
Pearl Harbour! in ecuatia puterii rezultate, P,,,, riscul
I
-
apare inglobat in factorul (1 R), intrucSt, d a d riscul este
Joseph Jr. Nye, The Powers to Lead, Oxford University nul, atunci factorul respectiv este unitar, deci nu are efect
.Press, New York, 2008. asupra puterii rezultate; daci riscul este total, atunci
Ashley Tellis et al, Measuring National Powers in the valoarea lui R este unu, factorul (1 - R) este nu1 ~ i in ,
PosfindustrialAge, Rand Corporation, Santa Monica, 2000. consecinfl, puterea rezultatl este $i ea nuli.
INFOSFERA

puterii! Dupg cum se observii din cele cdteva de cornpromis, q a cum fac de altfel yi cercetlitorii
exemple menfionate yi dupii cum este gi logic, americani, cei chinezi sau cei r u ~ iin. functie de
aviind in vedere cii vorbim despre puterea studiul mai multor modele, am ajuns la concluzia
exercitatii, deci despre efecte ale exercitiirii cii singura solufie rezonabilg o reprezintg
puterii, ecuafia de mai sus se referii la situafia de abordarea etapizatii:
competifie sau conflict. Numai atunci, ~i numai etapa 1 - alegerea unui set de resurse considerate
pentru invingi, puterea rezultatii poate fi nul& strategice de putere potenfialii (ex. populafia,
De altfel, numai puterea rezultatii poate resursele industriale, cele tehnologice);
fi nulg. Puterea potenfiali, cea data de resurse, etapa 2 - identificarea acelor indicatori relevanfi
este totdeauna nenulii. Aceasta insearnnil c i care, teoretic, oferii o miisurii credibilii pentru
variabilele care dau puterea potenfialii sunt resursa strategica aleasi ?nprima etapi, indicatori
aditive gi nu multiplicative, precum in cazul pentru care sunt disponibile baze publice de date;
puterii rezultate. Resursele care dau puterea etapa 3 - alocarea de coeficienti de ponderare
potenfialii igi modificii importanfa in timp. De cit mai apropiafi de realitate pentru fiecare
exemplu, resurse precum popula/ia gi produclia resursii strategic8 gi pentru fiecare indicator.
de ofel, hotgriitoare in epocile pre-industrial5 ~i Posibilitatea de a aplica concret ecuafia propusi,
industrialii, sunt mai putin relevante astiizi, in cu nume gi date precise existente in spaiiul public,
aga-numita societate a cunoagterii. Agadar, nu reprezinti una dintre cerinfele fundamentale
numai metoda de miisurare a puterii, dar gi ale acesteia, pentru c i numai a$a se poate
identwcarea resurselor de putere este subiectivii verifica ipoteza de lucru formulatii la inceputul
~i poate stirni disculii in contradictoriu. De ce articolului de fafii.
un indicator ~i nu altul? &i mai piistreazii Avfind in vedere toate cele expuse mai
relevanfa un indicator, spre exemplu populafia sus, ecuafia puterii potenfiale propuse se situeazi
unui stat, in epoca contemporanii? Setul de intre varianta avansatii de Michael Porter pentru
indicatori ales favorizeazii un grup de state, in miisurarea competitivitiitii nafionale', care are in
dauna altuia organizat altfel? Sunt corecte vedere cinci resurse strategice - resurse fizice,
valorile acelor indicatori pe care i-am selectat? resurse urnane, infrastructur& resurse de cunoa~tere
Cine ii miisoar2 yi pe ce bazii? Aceste intrebiri
nu pot avea rgspunsuri totalmente obiective.
Agadar, va trebui sii ne multumim cu o solutie
' Michael Porter, ,,The Global Competitiveness Report
2000", The Free Press, 1990.
gi resurse de capital -, gi solufia susfinutii de
cercetZitoru1 chinez, Hu ~ n ~ a ncare ~ ' ia
, in ccalcul
opt categorii de resurse, cu 23 de indicatori.
Aplichnd metoda sumei ponderate, rezult2 o
ecuafie a puterii potenfiale de tipul:
. P = Z (ci x Ri),
unde Ri reprezint2 partea care ii revine unui
actor din resursa strategic2 i, in procente din
totalul mondial a1 acelei resurse, iar ci reprezintii
ponderea alocatii resursei de putere Ri, in totalul
puterii potenfiale.
Pasul urmtitor consti & evaluarea dirnensiunii
resursei strategice Ri. Pornind de la premisa c5
orice resursii strategic5 Ri este defmit2 de un set
d e indicatori rj - spre exemplu, resursa demograficii
este defmitii at& de miirimea populafiei, cAt gi
de pregiitirea profesionalii a acesteia sau de
,-
procentul populafiei active din totalul populatiei -, relafiilor dintre actorii internafionali; coeficientii
ajungem la o forrnulti asem5iniitoare: de ponderare sunt suficient de mici pentru a nu
Ri = Z(aj x rj) introduce erori severe; exist5 surse publice'
unde rj reprezintii un indicator a1 resursei credibile de date referitoare la indicatorii alesi.
strategice R,iar aj este ponderea acelui indicator in Grupafi pe categorii, acegti indicatori sunt
ansamblul resursei strategice Ri. capabili s2 ofere o imagine realistii, intuitivii a
A
fn acest context, se impun douii precizki. unei resurse strategice de putere.
In viziunea modelului propus, dinarnica sistemului Pornind de la aceste date gi premise,
internafional de putere este reflectat5 de variabila modelul de evaluare a puterii potenfiale ia in
Ri, care este de fapt o funcfie de timp Ri(t), calcul gapte resurse strategice de putere, Ri, cu
intrucht partea care revine unui actor dintr-o ponderile Ci, resurse strategice pe care le
resursii de putere este variabilii in tirnp, deoarece definesc setul de indicatori, rj (definifiile acestor
indicatorii rj variazg in timp. Agadar, puterea indicatori sunt conforme cu definifiile Bilncii
potenfialii este o funcfie de timp datii de formula ~ o n d i a l e ~cu
) , ponderile aj, astfel:
P = Z {ciX Z [aj X rj(t)li). Resursele economice, F&, cu ponderea de 20%
Datri fiind natura foarte diferit5 a resurselor de in totalul put&ii potenfiale P (corespunziitoare
putere - milioane de oarneni ca populafie, miliarde ponderii ci) sunt definite ,de doi indicatori
de dolari ca PIB, sute de mii de hectare de p h h t (corespunziitor categoriei de indicatori rj):
arabil -, am optat pentru variabile exprimate in 1. Produsul Intern Brut (GDP, Gross Domestic
procente din totalul mondial. Aceast2 abordare Product), m&wat in PPP, adic2 Purchasing
prezintii avantajul cii eliminii dificultatea de a Power Parity (paritatea puterii de cumptirare),
lucra cu variabile multidimensionale, pe de o parte, in procente din totalul mondial, cu ponderea
dar are gi dezavantajul cii este relevanti In principal de 90%;
pentru statele mari ale sistemului international. 2. Rata anualii de cregtere a PIB-ului, comparativ
Ecualia descristi lndeplineste c8teva cerinfe cu rata medie anual5 de crestere a PIB-ului
esenfiale: este simplii, intuitivq credibil2, ugor mondial, cu ponderea de lo%, gi care arat5
de aplicat, corespunde triisiiturilor epocii post- avantajul comparativ de dezvoltare al actorului
industriale in care triiim, caracterizatii de globa- respectiv, fa15 de alfi participanfi la jocul
lizare, revolufia tehnologicii gi informafionalii,
reducerea relevaei puterii militare fn reglementarea
Sursele utilizate pentru acest studiu sunt CIA Worldfuct
Book, World Bunk Development Iizdicutors Datubuse
I
Hu Angang, Men Honghua, ,,The Rising of China: 2008 gi World Bank Indicators 2009.
Comprehensive National Power and Grand Strategy", ,,World Development Indicator Database", 2009, World
Strategy and Management, No. 3, Tsinghua, 2002, p.8-12. Bank, http://www.worldbank.org/data/.
INFOSFERA

mondial de putere din aceeavi categorie cu personalului, achizifionarea de tehnicii militara,


el. Astfel, alte hrnituri gi cheltuieli legate de funcfionarea
R, = 0,9 PIB/PIBn,ondjd + 0,l (rata de crqtere organismelor militare, in procente din totalul
-
PIB rata mondiali de crqtere PIBmonw) mondial; asistenfa militarii in strainatate este
Resursele Umane, R,,, cu ponderea 10%k totalul inclusii in bugetul statului donator, iar achizifio-
puterii potenfiale P (ponderea ci), exprimii narea echipamentelor pe credit este trecutii in
valoarea populatiei unui actor international din contul anului in care se contracteazii creditul,
punctul de vedere a1 societafii cunoavterii. gi nu a1 anului in care se face plata propriu-zisii;
Resursele umane ale unui actor, in special 2) m, reprezentand personalul militar, platit
oportunitiitile gi capacitiifile din sistemul de sau recrutat, inclusiv foqele paramilitare, dacii
educafie, sunt decisive pentru cregterea economicii este vorba de unit5ti regulate, in procente din
a actorului respectiv; cu c&tun individ a %cut A
totalul mondial.
mai mulfi ani de $coal2 vi cu ciit este mai bine Intrucat nivelul cheltuielilor militare este mai
preglitit, cu atit rnai mult poate sii-$i sporeascii important decit nnumml de oarneni din struchlrile
productivitatea, prin adaptarea la noile tehnologii. militare, am acordat o pondere de 60% indicatorului
Resursele Umane ale unui actor sunt determinate ,,cheltuieli militare", comparativ cu 40% pentru
de douZi categorii de indicatori 9:doi indicatori indicatorul ,,personal rnilitar (ponderile aj). Astfel:
multiplicativi (singurii indicatori multiplicativi Rn,= 0,6mc + 0,4m,
din ecuatie), plus un indicator aditiv: Resurselor Naturale, R,, le-am alocat o
1) uact reprezenthd procentul de populatie pondere de 10% in totalul puterii potenfiale P.
activii intre 15 - 65 de ani, indiferent dac5 este Resursele naturale au jucat roluri diferite,
salariatii sau nu, intrucst este de presupus cii gi n
functie de stadiul dezvoltiirii societatii umane.
persoanele active care nu sunt salariate, precum In trecut, au avut o importanfii covbrgitoare,
femeile casnice, persoanele care lucreaza in ins8 astazi, Pn general, importanfa resurselor
agricultura nesalariatii etc., presteazii muncti naturale se afl% pe un trend descrescZitor, in
socialrnente util2; u,,t se calculeazii in procente, contrast cu rolul in cregtere a1 resurselor
din totalul mondial a1 populafiei active, gi exprirnii tehnologice vi de cunoqtere. De aceea, ponderea
atst miirirnea populafiei unui stat, c6t gi valoarea resursei strategice ,,resurse naturale" in ecuafia
sa, din punct de vedere a1 utilitgtii sociale; puterii potentiale este de numai 10%. in mod
2) ued, reprezentand numiirul mediu de ani de obignuit, resursele naturale se refer5 la
educalie primit2 de c&e o persoana de peste 15 abundenta, calitatea, accesibilitatea ~i costurile
ani in sistemul de educafie a1 actorului respectiv; de exploatare ale resurselor naturale importante.
3) PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la media Existenfa resurselor naturale reprezintg o
PIB-urilor pe cap de locuitor ale celorlalfi actori condifie necesarii pentru dezvoltarea economic2
cu care se face comparafia, indicator care exprimii a oriciirui actor international. ins5 detinerea
coeziunea sociala vi gradul de satisfacfiepersonal5 lor nu mai este crucialii, intruciit, in epoca
a membrilorAocuitorilor unui actor. Prin urmare, contemporanZi, piefele mondiale de materii
R,, = 0 9 uad x Uedu + 0,l PIBlcapita: medie prime asigurii un acces practic nelimitat la
PIBIcapita resurse naturale. Pe de altii parte, exploatarea
Resursele Militare, Rm, cu ponderea (ci) de lor aduce profituri marginale, date fiind costu~ile
20% in totalul puterii potenfiale P, reflectii ecologice ridicate ale exploatiirii. Aviind in
capacitatea unui stat de a menfine stabilitatea vedere cele expuse, am selectat urrniitorii
socialii, ordinea public5 ~i siguranta cetiifeanului; patru indicatori ai resurselor naturale:
In plan extern, reflect5 capacitatea de a maxirniza 1) n,, reprezentiind suprafafa de pambnt arabil
interesele nafionale in raport cu alfi actori cultivat, in procente din totalul mondial de
internationali. Aga cum a f m 5 Ashley Tellis, suprafat5 arabil2 cultivata; acest indicator
puterea militara nu este nurnai o resursB ci vi exprimii at% miirimea teritoriului unui stat,
un rezultat a1 puterii nalionale. Resursele militare cbt gi valoarea de ktrebuingire a acelui teritoriu;
sunt descrise de dou5 categorii de indicatori rj: 2) napreprezentgnd sursele regenerabile anual
1) m, reprezentand ansamblul cheltuielilor de ap5 potabilii sau industriala, in procente
militare, inclusiv recrutarea, pregiitirea gi plata din totalul mondial. Acest indicator ar
putea piirea pufin important in comparafie & = 0,4 CCCF + 0,3 CFDI + 03 CMC
cu alte resurse naturale consacrate. Motivul Resursele de Tehnologie gi Cunoagtere, Rt,
pentru care l-am luat in considerafie este cu ponderea de 20% din totalul puterii potentiale
faptul c& spre deosebire de resursele minerale P. Am considerat cii resursele tehnologice ~j
clasice, apa potabilii tinde sii devinii o resursii de cunoa~tereale unui actor internafional merit;
crucial8 - in ultima vreme, a inceput sii se o pondere de 20%, intruciit importanla lor este
vorbeascii despre apa potabil5 ca fiind ,,Blue crucial5 pentnl succesul pe terrnen mediu gi
Gold" - care ar putea deveni critic%pe m&urii lung a1 actorului respectiv, in contextul genera-
ce se vor agrava efectele inciilzirii globale; li-i societiitii cunoqterii. MZisura acestei resurse
3) n,, reprezenthd energia consumatii in este datii, in opinia noastr;, de patru indicatori:
regim comercial pentru activitiitile curente 1) tR&D reprezentiind cheltuielile guvernamentale
de orice tip, fie din productia proprie, fie cu cercetarea-dezvoltarea (R&D, Research &
din import, in procente din totalul mondial Development),ii7 procente din totalul mondial;
de energie consumatii; 2) t,, reprezentiind numiirul de computere
4) n,, desemneazii energia electric8 produsii, personale folosite de cetafenii unui actor
de orice tip ar fi ea, i n procente din totalul international, in procente din totalul mondial,
producfiei mondiale de energie electricii. indicator care reflect5 capacit5iile de aplicare
intmciit aceqti patru indicatori au aproximativ a noilor tehnologii 'intr-o anurnit5 farii;
aceeqi irnportanfiiin balanfa de resurse naturale 3) tp reprezentiind numikul utilizatorilor activi
a unui actor, am considerat cii ponderile lor de Internet (cei care au un IP, adicli un
trebuie sii fie egale, fiecare cont2nd In propoflie Internet Protocol propriu), in procente din
de 25%. Deci, totalul mondial, indicator care reflect2 nivelul
R,= 0,25 n,, + 0,25 n,, + 0,25 n,, + 0,25 n,, de piitrundere a societiitii infonnafionale in
Resursele de Capital, &, cu ponderea de riindurile cetgtenilor acelui actor inteina!ional;
10% din totalul puterii potentiale P, reflect6 4) tSTnumiirul articolelor cu confinut tehnic qi
dimensiunea piefei de capital a unui stat, in gtiintific publicate intr-un numiir de 4800 de
contextul in care foqa financiara a devenit un publicafii ~tiinfificeinternafionale recunoscute,
factor hot5iriitor pentru dezvoltarea economicii indicator care reflect2 capacitatea de inovare
gi o condirie pentru forfa industrialii Si skiitatea gtiintificii gi tehnicii a unui actor internafional.
economiei unui actor international. Resursele intrucht investifia guvernului 'in cercetare-
de capital sunt exprimate de trei indicatori: dezvoltare este cel mai important motor a1
1) CCCF reprezentgnd formarea brut5 de capital dezvoltiirii pe termen lung a capacitiifilor unui
intern, echivalentg cu investitiile interne stat de inovare tehnologicii, am acordat acestui
brute (Gross Capital Formation, denumit indicator o pondere de 40%, ceilalfitrei *mpiiOind
anterior Gross Domestic Investment), in restul in mod egal. Astfel,
procente din totalul mondial; Rt = 0,4 ~ R & D+ 0,2(tc, + ~ I +P t s ~ )
2) CFDI reprezentfind investifiile striiine directe Resursele Guvernamentale, R,, cu ponderea
(FDI, Foreign Direct Investment), in de 10% din totalul puterii potentiale, reflect5
procente din totalul mondial; capacitatea guvernului central de a mobiliza ~i
3) CR/IVreprezentfind valoarea piefei de capital, utiliza resurse financiare ~i reprezintii cheltuielile
denumitii gi .capitalizarea piefei (Market totale ale guvernului, incluzgnd in egalii mkur5
Capitalization sau Market Value), in procente bugetul de cheltuieli ~i bugetul de investilii,
din totalul mondial (am utilizat pentru indici attit pentru servicii publice, precum educafia qi
inifialele denurnirilor 21 limba englezii, intructit sgniitatea, ctit gi h scopuri comerciale, h agentii
acegti indicatori se giisesc practic numai in gi societiifi publice non-profit.
surse anglo-saxone). Dintre puterile relevante ale sistemului
Dat fiind faptul cii investifiile interne brute international, pentru Rusia de exemplu, majoritatea
exprimii intr-o proporfie mai mare capacitatea datelor incep dupii disparifia Uniunii Sovietice,
de dezvoltare a unui actor, am acordat acestui iar pentru China, datele referitoare la resursele
indicator o pondere de 40%, ceilalri doi impwind militare difer5 de cele provenite din surse
restul in mod egal. Astfel: oficiale chineze. De asemenea, unele date despre
indicatori specifici societZitii informafionale, precurn inclusiv pentru statele dezvoltate. A~adar,ecuafia
utilizatori de .Internet, de telefonie mobil5, de care exprim2 puterea potential2 a unui actor
computere personale, incep de abia in anii 1990, international este sintetizatg in tabelul nr. 1:
Puterea potentialii = P=
Resursele economice 0,2 x 0,9PIB/PIBmondial + O,l(rata de cre~terePIB -
rata mondial5 de creqtere PIBmondial)
+ Capitalul uman 0,l x 0,9 uaCtx uedu+ 0,1 PIBIcapita :medie PIBIcapita
+ Resursele militare 0,2 x (0,6m, + 0,4m,)
+ Resursele naturale 0,1 x (0,25 n,, + 0,25 nap+ 0,25 n,, + 0,25 n,,)
+ Resursele de capital . 091 x (0,4 CGDI + 0,3 CFDI + 03 CMC)
+ Resursele tehnologice ' + tcp + 0,2 ~ I +
0,2 x (0,4 t R & ~ 0,2 P 0,2 ST)
+ Resursele guvernamentale 0,l x R,
Tabelul nr. 1
Puterea potential5 a unui actor international
Pentru a verifica valabilitatea modelului RSimine de verificat dac2 imaginea oferitti de
propus de calcul a1 puterii potenfiale, 1-am aplicat modelul propus se suprapune peste percepfiile
pentru cele cinci centre de putere ale secolului curente asupra puterii celor cinci centre mentionate.
a1 XXI-lea: Uniunea European&, Rusia, Statele Trebuie &cut2 o mentiune special5 referitoare la
Unite ale Americii, Japonia QiChina. Am aplicat datele utilizate referitoare la Uniunea European&
formulele de c a l c u l ~ iam obfinut nu numai o Ponderile'relative (din total mondial) pentru cele
m&ur5 a puterii potenfiale a celor cinci actori ~ a p t e resurse strategice de putere - resurse
internafionali, ci ~i o imagine despre evolufia economice, capital uman, resurse rnilitare, resurse
puterii lor intre 1980 gi 2007 (ultirnul an pentru naturale, reswse de capital, resurse tehnologice ~i
care existi3 date in bazele de date precizate anterior; resurse guvernamentale - ale celor 5 centre de
pentru RusiaJUniunea Sovietic8 am realizat o putere ~i evolufia lor h perioada 1980-2007 sunt
extrapolare pentru perioada 1980-1985, intrucdt prezentate tn graficele din.figurile1 - 7.
datele sunt numai din 1990 incoace).

.. .
-Uniunea Europeans -URSSlRusia -SUA Japonia -China
-
Fig. 1 Reprezentarea graficg a evolutiei resurselor economice ale celor 5 Intre 1980-2007
A
-
Fig. 2 Reprezentarea graficil a evolutiei resurselor umane ale celor 5 intre 1980-2007
In figura 8 este prezentatii puterea international gi, mai ales, cu modul in care
potential$ in procente din total mondial, a aceste raporturi au evoluat in ultimele decenii.
Uniunii Europene, Rusiei, Statelor Unite, Astfel:
Chinei gi Japoniei gi evolutia ponderii lor in SUA gi Uniunea European2 au avut cel mai
perioada men{ionat5. mare potential de putere, cu ponderi mult mai
Evolutiile descrise de graficele de mai mari in comparqie cu celelalte centre de putere.
sus sunt perfect congruente cu perceptiile m a l e
privind raporturile de putere din sistemul

-
Fig. 3 Reprezentarea graficil a evolutiei resurselor militare ale celor 5 intre 1985 -2007
SUA s-au situat inaintea LIE 4n majoritatea ci3 ponderea amhdurora in totalul mondial a
intervalului (mai pufin anul 1980). Momentul sciizut in intervalul de studiu, cu aproximativ
marii extinderi din 2005 a permis Uniunii acelagi procent: 2,9%.
Europene sii depggeasc2 cu pufin SUA. Dar se Japonia ~ i - sporit
a ugor puterea potential2 p h i i
pare c2 primatul ei va fi scurt, ecartul dintre ele in 1995, dupii care a inceput s5L regreseze. Anul
reduciindu-se in 2007, fatZi de 2005, intre altele 1995, c&nd statul japonez a atins maximul
gi pentru c2 extinderea spre est din 2004, puterii sale, a fost gi anul in care a pierdut locul a1
presupune anumite costuri pe unele paliere ale treilea, fiind dep2git de China. Japonia s-a
resurselor de putere. Interesant de notat este faptul mentinut practic la acelagi nivel, de 5,O-5,5%
+Uniunea Europeand -URSSIRusia +SUA -Japonia +China I
-
Fig. 4 Reprezentarea graficg a evolutiei resurselor naturale ale celor 5 intre 1980-2007
din puterea mondialz, un nivel totugi mic potenfialul de putere a1 Rusiei a inceput sii se
comparativ cu cei mai puternici. Japonia pare redreseze, dar rata de cregtere este modest%.
sg-gi fi atins limitele. Dat fiind regresul pe care il inregistreazg in
Puterea potenrialg a URSS ~ ~a scgzut
~ i privinra
~ resuisei
i uhane, ca ~i dificultii~ilede
constant in perioada 1980-1995; scgderea a dezvoltare pe care le are, este greu de crezut
devenit odatg cu dezintegrarea URSS C a Rusia Va r e ~ g iin viitolul previzibil S%
gi coneactia fosblui imperiu sovietic la acfuala revinii la nivelul de putere pe care 1-a avut la
Federatie ~~~g (de 1;7 ori, de la 4,93%, la incep~mlintervalului.de studiu, cind Se situa
2,86% .",""
din totalul rnondial). Dupii anul 2000, Pe locul a1

35,OO

30,OO
-
=
.-
m

25,OO
-E
=- 20,oo
-
0

5 l5,OO
s
10,oo

5,OO

n nn

-
Fig. 5 Reprezentarea graficii a evolutiei resurselor de capital ale celor 5 intre 1980-2007
China este campioana sporului de putere Aceastg evolufie a puterii potenfiale in sistemul
potentialg, 5,06%, fiind singura dintre cele international arat5 cii are loc o ,,difuzaren a
cinci centre de putere care Amegistreazilcregtere puterii, dinspre marile puteri consacrate ciitre
in intervalul de studiu. Mai mult deciit atit, alti actori internationali, in general ,,puteri
cregterea a fost continuii gi robustii, China emergente", precum India, Brazilia, Indonezia,
inregistrind sporuri constante pe toate palierele. Coreea de Sud, Turcia, Argentina, Canada.
Per ansamblu, puterea potenfialii a celor cinci Evolufia constant crescgtoare a Chinei este
centre de putere a scgzut cu aproximativ 5%. griiitoare in acest sens.
19811 laar. 5 IM toor.

-Uniunea Europeani -URSS/RUS~~ -SUA

-
Fig. 6 Reprezentarea grafici3 a evolutiei resurselor de tehnologie gi cunoaStere ale celor 5 intre 1980-2007

Graficul din figura 9 prezintii evolufia este foarte probabilg, intrucgt fostele mari puteri
puterii potenfiale a celor cinci centre studiate, in europene au invgfat in ultimele decenii s8
urmiitoarea jumiitate de secol, potrivit modelului coopereze; in plus, ~ t i ucii numai impreunii pot
matematic de evaluare a puterii potenfiale propus. conta in coinpetifia mondialii.
Pe de o parte, se obsewii cii Japonia gi Rusia au Modelul matematic propus pentru evaluarea
ganse reduse de a reveni in prim planul jocului puterii potenfiale a actorilor internafionali aratii
global de putere, ponderea lor coborand sub 5% cZ trei centre de putere igi vor disputa primatul
la nivel mondial. Pe de altg parte, pare a fi in prima jumiitate a secolului a1 XXI-lea: SUA -
probabil ca, undeva in jurul anilor 2050, China hiperputerea consacrat$ Uniunea European& -
sg ajungii la paritate cu SUA gi apoi cu Uniunea superputerea potenfiala, China - superputerea
~ u r o ~ e a n (desigur,
Zi dacii UE se va mentine sau, emergentii.
eventual, se va consolida politic ca actor interna-
tional de sine stgtgtor). 0 asemenea evolufie

-~niunea Europeani -URSSlRusia -SUA Japonia +China .

-
Fig. 7 Reprezentarea graficg a evolutiei resurselor guvernamentale ale celor 5 intre 1980-2007
Se poate a f m a cH predicfia oferitil de dominante ale sistemului international sunt in
modelul matematic propus se suprapune cu schimbare nu reprezhtti o noutate, ci, dimpotrivii,
percepfia dominant5 despre evolufia puterii in aga cum am viizut, este susfinutii de intreaga
sistemul international de state a1 secolului a1 istorie a relatiilor internationale.
XXI-lea. Predicfia cii raporturile dintre puterile
30.m - . '

25,CQ-

-
I
E
-B 15,W -
-
2
-PE
ae 10,oo - . . ,

0.00 .
1980 1985 1990 1995 2000 2005 200
I +Uniunea EumpeanB ICURSSIRusia -SUA -Japonla +China I
-
Fig. 8 Puterea potentialti a celor 5 centre de putere (in % din totalul mondial) ihtre 1980-2007
Dincolo de concluziile rezultate din graficele fie pentru c5 rezultatele ei pot fi cunoscute doar
prezentate, este necesar sH preciz5m ce anume dupil aplicare, adicii dupa confruntare sau conflict.
se poate pune in ecuafie in materie de putere ~i Dac2 nu ar fi %a, nu ar mai fi existat nici un fel de
ce riimsne sii fie doar evaluat, mai mult sau mai surprize in relatiile internationale, iar rezultatul
pufin corect, mai mult sau mai pufin obiectiv, conflictelor ar fi fost gtiut dinainte. b schimb, se poate
Aga cum am argtat, chiar dacH puterea exercitata genera un model matematic gi o ecualie care sii
poate fi descrisH printr-o ecuafie, ea nu poate fi mikoare cu o acurafeferezonabila puterea potenfialil,
mHsurat5 cu precizie, fie pentru c5i factorii care o intrucit aceasta este datH de o serie de resurse de
defmesc comportti un grad ridicat de subiectivitate, putere a ckor dirnensiune poate fi m&uratil corect.
30.00

25.00

1
$
20'00
15.00
,O
b
'0

a9 10,oo

5,OO

0.00
1980 198J 1990 1995 2000 2005 2007
-Unlunr E u r w -URSS/Rusla -SU A J a p o n i a -Chlm
T M i n p SUA - TEMinlll UE -Tendimla China -TMinla RwIa --TondinlB Jsponla

-
Fig. 9 Evolutia puterii in secolul a1 XXI-lea, conform modelului propus
Se rnai p a t e face, de asemenea, o cpnstatare: centre. Pe de alt5 parte, are loc o d i h a r e a
repartilia puterii potenfiale in sistemul international . potenfialului de putere ?nsistem. Astfel, ponderea
se asearniin5, dar nu este un joc de suma nulg. puterii potenfiale a ceea ce este denumit ,,core" se
Pe de o parte, un centru de putere i9i poate spori sau reduce lent in beneficiul ,,periferiei ".
diminua puterea, indiferent de evolutia celorlalte
INFOSFERA

SFARSITUL AL-QAIDA?
Sorin B UTZRI*
Carmen RO$U**

in prezent, atdt statele membre NATO, c k terorist pentru atingerea obiectivelor principale
gi cele ale coalitiei de forfe conduse de SUA privind purificarea 1slamului2 Ti infiintarea unui
incearcl s5 identifice o noug strategie pentru stat pan-islamic3. Organizafia este structuratii pe
combaterea Al-Qaida. Abordgrile adoptate pAn5 cinci nivele: un nucleu gi patru paliere. Din
In prezent v i z e m pe l h g 5 htirirea capacitifilor nucleu fac parte principalii lideri; dacZ phi3 in
militare din Afganistan, gi hfelegerea mai profund2 2003, acegtia planificau acriunile gi acordau
a aspectelor economice gi sociale cu care se avizul pentru fiecare acfiune in parte, odat5 cu
codfunti populafia din Afganistan ~iPakistan. extinderea .organizafiei, liderii s-au limitat la
Pentru a analiza variantele posibile de precizarea direcfiilorstrategice de actiune, deleghd
eliminare a Al-Qaida, consideram cg se impune competenfele de planificare $i operafionale la
analiza organizafiei din perspectiva morfologic$ nivelul liderilor locali. Ye cel de a1 doilea palier
structural% Ti actionalg. Aceasta este perceputa se aflg organizaliile afiliate, cum ar fi A Q M ~ ~ .
ca o organizafie globall, bazati pe o ideologie A Q P A ~sau A Q ~ pe . eel de a1 treilea nivel se
de tip religios', care recurge la actiuni de tip afl5 persoanele sau grupurile animate de obiectivele
$i ideologia Al-Qaida, iar pe ultimul ggsim
*Sorin BUTZRZ este analist politico-militar in cadrul grupul de simpatizanti care oferg sprijin nucleului
Mirzisterului Ap&r&riiNaCionale.
** b
Carnzeiz ROSU este expertpeprobleme de terorism in sunt reprezentafi atbt de guvernele statelor n ~ u s ~ ~ l m a n e
cadrul Ministerului Aparririi Nafionale. care lupti impotriva Al-Qaida (gi care nu iinbritigeaz8
I
Pentru a beneficia de credibilitatea necesaril Pndeplinirii preceptele curentului salafist), cbt gi de guvernele statelor
obiectivelor sale, liderii au mcut gi fac ape1 la religie. Se occidentale.
impune subliniat faptul c i Al-Qaida $i-a construit ideologia Acest obiectiv are la bazi ,,takfiri". Degi stabilirea
in jurul conceptelor de ,jihad1, ,,salafism" gi ,,takfiri". - gradului de cunoagtere gi aplicare a Coranului este ficutii
Astfel, nofiunea de jihad are un dublu sens, vizlnd, pe de de cltre un lider religios, Al-Qaida, prin liderii sii, .$-a asurnat
o parte, atingerea puritifii spirituale, gi, pe de alti parte, rolul de jbdecitor suprem pentru comunitatea international8
ducerea unui rilzboi care are un obiectiv moral (apararea musulmani, in acest context, membrii organizatiei trebuie
familiei sau a comunitlfii islamice), fn ceea ce privegte sa utilizeze toate metodele posibile de pedepsire, jnclusiv
accepfiunea politici, trebuie s i subliniem faptul cii cele violente (teroriste), prin care se urmiregte elilninarea
declararea jihadului nu este apanajul oricirui musulman, guvernelor gi autoritiitilor statelor musulmane care s-au
ci doar a1 unei autoritifi (lider politic sau religios). abitut de la ,,calea cea clreapta"' gi au fiaternizat cu
Salafsmul are la bazi ideea potrivit cikeia cei mai buni Occidentul in lupta impotriva ,,adeviirului absoltrt". in
practicieni ai religiei islamice au fost primele trei generafii de acelagi timp, aceleagi metode vor fi folosite gi irnpotriva
musulrnani care 1-au insotit sau care au fost conternporani credinciogilor musulmani non-salafigti. Acest obiectiv a
cu profetul Mohamed. ~st'fel, un musulman care se fost foarte clar formulat de dr. al-Zawahiri in rnesajul
doregte a fi un bun practician trebuie sil urmeze aceleagi intitulat ,,Eliberarea oamenilor", in care a precizat c l ,,noi
ritualuri, chiar gi in ziua de azi. .Adepfii acestui rit se (Al-Qaida - n.a.) nu vom accepta deccit legile definite de
autodenumesc ,,salaF', iar grupirile de tip terorist Allah fiprofetul Mohamed".
infiintate de cltre acegtia refleca viziunile lor. Cel de al Statul pan-islamic, care trebuie s i se fundamenteze pe
treilea termen, takJiri, se refera la declararea unui musulman principiile salafiste, va fi format din mai rnulte emirale
ca necredincios, caz in care acesta poate primi chiar gi (Emiratul Caucazului de Nord, a1 Magrebului, a1 Cornului
pedeapsa capitali. Din acest punct de vedere, pentru Africii- etc.) care sunt in general definite de actualele zone
conducerea Al-Qaida, lucrurile sunt foarte clare: ,,cine nu principale de conflict.
este cu noi este impotriva noastra"'. Aceasti clasificare Al-Qaida in Magrebul Islamic.
simpli, radicall, ne permite s i afmilm c i aliafii organizatiei Al-Qaida in Peninsula Arabii.
sunt nurnai structurile afiliate, h timp ce inarnicii organizatiei Al-Qaida in Irak.
61
INFOSFERA

sau organizaliilor afiliate. In ceea ce priveste de RAND Corporation (2008), asupra modalitiifilor
metodele utilizate (atacurile de tip terorist), la prin care au sfiirgit organizafiile teroriste in
nivel tactic, acestea au ca scop producerea de perioada 1968-2006. In urma cercetiirilor, a
pierderi umane ~i materiale si demonstrarea reie~it c5 intervenfia foqelor armate a fost
capabilitiifilor f i e c h i luptiitor, iar la nivel strategic, eficientg in cazul grupurilor de tip terorist cu
inducerea st5rii de panic2 in rilndul populafiei eY5ctive mari Qi cu dotare ~i preg5tire militar5
fint5 ~i obfinerea unor reacfii dispropoqionate din foarte bun5 care au trecut la insurgent& Pe de
partea autorit5tilor (folosirea forfelor armate) altii parte, s-a observat c5 structurile teroriste
care s5i poat5 fi exploatate ulterior de atentatori motivate religios au fost cel mai greu de eliminat.
in scopuri propagandistice pentru atragerea de Cu toate acestea, nici una din structurile de tip
noi adepti. terorist motivate religios nu ~ i - aatins obiectivele
in perioada supus5 studiului. De asemenea,
cercetarea RAND a scos in evident5 faptul cii
pierderea sprijinului din partea populatiei locale
a reprezentat un element cheie care a favorizat
acfiuneaforfelor de impunere a legii, a celor militare
sau inceperea negocierilor cu guvernele locale.
Privind retrospectiv, principals modalitate
de eliminare a Al-Qaida Si a structurilor afiliate
acesteia a fost cea militarg, coroboratii cu actiuni
non-militare precum: urmgrirea gi stoparea
fondurilor destinate fmanffirii Al-Qaida, asigurarea
sprijinului extern militar necesar dotGrii, echipiirii
si instruirii foaelor arrnate gi, intr-o mai micii
misur5, a foaelor de impunere a legii, sprijinul
populafiei civile (alimente, apii, materiale de
constructie, educatie, asigurare sanitarii). Trebuie
remarcat c5 fondurile alocate actiunilor non-
militare au fost mult mai mici in comparafie cu
cele alocate foqelor militare internafionaledislocate,
de-a lungul timpului, h principalele zone de conflict.
Dup5 opt ani de acfiuni intreprinse atiit la
nivel global (in special cele cu caracter legislativ si
de blocare a fondurilor ~i a armamentului destinat
Al-Qaida), ciit $i in anurnite zone (Irak, Afganistan,
Nordul Africii, Cornul Africii, Asia de Sud-Est)
se poate afirrna c5 atilt nucleul Al-Qaida, cilt .ti
fnainte de a analiza directiile de actiune structurile afiliate sunt incii active, observbndu-
ale strategiei de eliminare a acestei organizafii, se chiar o ugoarii intensificare a acfiunilor acestora
vom prezenta concluziile unui studiu', efectuat dupii luna august 2009.
P5n5 in prezent, strategia adoptat5 de
I
Seth G. Jones, Martin C. Libicki, How Terrorist Groups SUA si alialii s5i, dup5 septembrie 2001, nu gi-a
End. Lessons for Countering Al'Qaida, RAND dovedit pe deplin eficacitatea. Unii anali~tiau
Corporation, 2008. Potrivit studiului, din cele 648 de susfinut faptul c5 o strategie eficient5 ar trebui
structuri de tip terorist care au activat in perioada s5 includii o gam5 larg5 de instrumente de acriune.
menfionata, 268 de structuri ~ i - a uincetat activitatea, 136 Astfel, Rohan Gunaratna a susfinut c5 o astfel
s-au fragmentat, iar alte 244 sunt i n d active. Factorii care
au condus la eliminarea structurilor de tip terorist au fost: de strategie ar trebui s i includ5: ,,sanc/iuni
atingerea obiectivelor planificate (lo%), renuntarea la impotriva statelor sponsor; utilizarea forfelov
formele violente de atingere a obiectivelor ~i tranzitia
c5tre o form8 politic5 de manifestare, negocierea sau
arnnistierea membrilor organizatiei (43%), eliminarea sau fortelor de impunere a legii (40%) sau a foqelor militare
capturarea liderilor organizatiei ca urmare a acfiunilor (7%).
INFOSFERA

militare gi de poli[ie impotriva liderilor Al-Qaida, unei structuri de tip terorist se realizeazii prin
membrilor, colaboratorilor ji suporterilor acestei csgtigarea increderii populafiei locale gi sciiderea
organizafii, adoptarea de rezolufii pentru sprijinului acordat de aceasta organizafiei teroriste.
solufionarea unor conJicte regionale, cum a r j Prin acfiuni mediatice robuste gi continue,
Kashmir ji Teritoriile palestiniene; diminuarea terori~tiigi liderii acestora pot fi transfolmafi
nemul?umirilor ji indeplinirea aspiraliilor legitime din eroi in simpli criminali.
ale musulmanilor gi combaterea ideologiei Al- 0 mare parte din mesajele (audio gi video)
~aida"'. emise de autoritiifile din statele non-musulmane
Direcfiile de acfiune care ar putea asigura folosesc in mod inadecvat termeni sau irnagini
succesul strategiei de eliminare a Al-Qaida trebuie din cadrul Islamului, generind nemulfumiri sau
sii pomeascii de la faptul cii succesul impotriva chiar jignind populatia musulmanii. Prin acest
unei structuri de tip terorist nu se realizeazii nici tip de mesaje se sprijinii activitiifile de recrutare
prin csgtigarea de teren, nici prin eliminarea desfigurate de Al-Qaida gi structurile afiliate
tuturor membrilor organizafiei, ci prin ci~tigarea acesteia. Spre exemplu, utilizarea termenului
increderii populafiei locale gi, implicit, prin ,jihad" sau ,jihadist", care hseamnii a te purifica
diminuarea sprijinului acordat de aceasta sau a purta o luptii cu un scop moral (riizboi de
organizafiei teroriste. Astfel, principalele direcfii apiirare), ar putea oferi membrilor organizafiei gi
de acfiune trebuie sii vizeze eliminarea cauzelor, adepfilor siii legitimitatea pe care acegtia o
actiuni mediatice ~i schirnbarea simbolurilor. cautii. Mai mult decst atit, ce ar trebui sii
Un obiectiv prioritar trebuie s8-1 reprezinte infeleagii un musulman la vederea unei irnagini
infelegerea cauzelor (sociale, econornice, culturale) in care Osama bin Laden este prezentat ling5
care au generat aparifia gi supraviepirea structurilor Coran? Cii liderul Al-Qaida este un credincios,
de tip terorist. Lipsa de infelegere a unei culturi cii respect2 cerinfele Coranului gi cere gi celorlalfi
sau a unei religii poate conduce la aplicarea musulrnani sii facii acest lucru. Publicind astfel de
unor metode de prevenfie sau combatere care irnagini, trusturile de presii din f2h-inon-musulrnane
sunt contrare cutumelor locale gi care, in loc sii -
sprijinii, in mod involuntar, activitatea Al-Qaida.
.

dezamorseze conflictul ~i sii reducii numiirul Pentru solu~ionareaacestei probleme, actiunile


susfiniitorilor structurilor teroriste, il amplificii. intreprinse in cadrul ofensivei mediatice as
Siiriicia gi lipsa de educafie nu genereazii in mod trebui sii se desfigoare pe douii paliere, strategic
automat teroare, dar pot determina segmentul gi tactic. Scopul acestor acfiuni mediatice as
social afectat sii se ralieze la acele ideologii care trebui sii fie, pe de o parte, combaterea propagandei
le promit satisfacerea dorinfei de rizbunare2. 0 desfigurate de Al-Qaida gi a structurilor afiliate
implicare mai puternicii a organizafiilor neguverna- acesteia, iar pe de altii parte cregterea increderii
mentale in susfinerea unor programe sociale, populafiei locale in acfiunile desfigurate de
culturale, educafionale atit in zonele de conflict, NATO gi forfele coalitiei ,gi sciiderea sprijinului
cgt gi in fiirile occidentale, va reduce simfitor (urnan gi material) acordat Al-Qaida gi structurilor
numiirul celor care se vor aliitura Al-Qaida din afiliate acesteia.
dorinfa de riizbunare. La nivel strategic,
- acest obiectiv s-ar putea
Prevenirea gi combaterea terorismului nu realiza prin crearea unui centru strategic de
trebuie privitii numai prin prisma acfiunilor de comunicafii (media). Pentru a cregte credibilitatea
tip militar sau de impunere a legii. h egalii m%urii, mesajelor emise de acest centru este de preferat
combaterea ,,ideologiei" este cheia succesului. ca acesta s8 fie situat intr-o tar2 musulman5.
Aga cum subliniam anterior, succesul impotriva Cea mai simplii cale de rezolvare a acestui
aspect ar fi continuarea inifiativei ,,mesajului de
I
la Amman", intr-o form8 mult mai robust8 gi cu
Rohan Gunaratna, "Combating the Al-Qaeda Associated un sprijin financiar gi tehnic din partea statelor
Groups" in How States Fight Terrorism: Policy Dynamics
in the West coord. Doron Zirnrnermann ~i Andreas non-musulmane. Mesajul de la Amman a fosl
Wenger, Editura Lynne Rienner, 2006, p. 175-202. ficut public (09.1 1.2004) de pregedintele Curfii
2
John Brennan, ,,A New Approach for Safeguarding de Justifie, geicul Iz-al-Din Al-Tamimi, i n
Americans", Centrul pentru Studii Strategice $i Intemafionale, prezenfa regelui Abdullah a1 11-lea gi a unui grup
Washington, http://csis.org/fileslattachmentsi090806_brennmilllde invatafi musulmani gi a sublhiat valorile
transcript.pdf.
INFOSFERA

fundarnentale ale Islamului: compasiunea, respectul define puterea, in cine are hcredere populatia local2
reciproc, toleranfa, acceptarea gi libertatea.religieil. gi care sunt mediile din care provin informatiile.
in iulie 2005, o conventie islamicii a reunit 200 fn unele cazuri, cum ar fi in Afganistan gi
de inviitati musulmani din peste 50 de ttiri in zonele tribale ale Pakistanului, liderii religio~i
musulmane care au adoptat o declaratie in trei gi biitrdnii triburilor au cea mai mare parte a
puncte (cunoscutii sub numele de ,,cele trei puterii. Liderii religioSi sau biitrinii comunit8{ilor
puncte ale mesajului de la Amman"). Cele trei nu trebuie neap8rat s5 sustinii actiunile SUA,
puncte ale declaratiei s-au referit la: recunoagterea NATO sau ale Coalifiei, ci trebuie sii se opunii
celor opt ~ c o l islamice
i (in fapt s-a definit cine ,,ideologiei" promovate de Al-Qaida gi de
este gi cine nu este musulrnan), excomunicarea structurile afiliate gi s5 aib8 o influent8 majorti
din Islam (interzicerea declariirii ca necredinciogi gi gi credibilii in rdndul populatiei. Acordarea de
implicit a excomuniciirii membrilor care urmeazii asistent8 acestor lideri locali va eficientiza
Pnviif8turile celor opt ~coli),stabilirea celor care prevenirea vi combaterea manifestiirilor de tip
au dreptul sii emitti decrete religioase (fatwa). terorist. Totugi, asistenfa acordatii acestora
Explichd scopul mesajului gi a1 declaratiei trebuie sii fie indirect8 gi ,,sub acoperire" pentru
comune, regele Abdullah a1 11-lea a declarat: a proteja credibilitatea de care ace~tiase bucurii.
,,Credem ci5 toleranla, aja cum este explicatii in in aceste conditii, apreciem cii asistenla ar putea
Coran, a fost subiectul unor atacuri feroce, fi acordatii prin interrnediul mass-media autohtone,
nedrepte din partea unor state occidentale care organizatiilor studenlegti, de tineret sau a1 celor
nu i'nfeleg esenfa Islamului, fn acela~itimp, religioase care hdeplinesc sirnultan douii criterii:
toleranfa a fost folositii in mod eronat de ciitre au un sprijin substantial din partea populafiei
persoane care se pretind a fi asociate cu locale gi se opun ,,ideologiein gi actiunilor Al-
Islamul gi care au comis fapte iresponsabile in Qaida sau grupurilor insurgente afiliate acesteia.
numele acestei r e ~ i ~ i i . " ~ Aceastii abordare a fost folositii gi in
Analizdnd actiunile mediatice la nivel tactic, Afganistan, dar, nefiind sustinutii corespunz8tor,
se poate afirma cii liderii religio~ilocali sunt nu a avut rezultatele scontate. Trebuie combZitut8
mult mai eficienfi in combaterea actiunilor de ugurinta cu care talibanii se folosesc de mullahi
tip extremist sau terorist deciit oricare actiune gi crearea unei relafii cu acei mullahi importanti
desrquratii de SUA sau oricare actor international. care resping valorile fanaticilor, ~i care ar r e u ~ i
La acest nivel este esential sii intelegem cine astfel impiedicarea acestora de a prelua controlul.

' www.ammanmessage.com
2
"Regele AbduUah a1 II-lea cheam51 la stoparea extrernismului",
Jerusalem Post, 15.08.2007.
in ceea ce privegte schimbarea sirnbolurilor autoritgfile din Australia.
luptei impotriva terorismului, ar trebui sii se plece Este adevirat cii Al-Qaida (sau structurile
de la ,,deJinirea perspectivei acestei lupte [indnd afiliate acesteia) continu9 sii execute atacuri de
cont de ceea ce naiiunile nomtre susfin impreuna': tip terorist in multe zone ale lumii, dar descriind
libertatea gi prosperitatean . ' eforturile tuturor nafiunilor ca pe un ,,riizboi
Schimbarea simbolurilor reprezintk in global impotriva terorismului" nu facem altceva
esenfii, renunfarea la anumite ,,automatisme" ale decfit s2 ,,facem jocul" Al-Qaida, s2 ii arnplifich
vocabularului. Aga cum s-a putut observa, propaganda.
pregedintele american, B. Obama, a evitat sii rnai Strategia de prevenire ~i combatere a
descrie acfiunile impotriva terorismului ca pe un acfiunilor desfigurate de Al-Qaida ar trebui s5i
,,r&zboi impotriva terorismului". readucii in atenfie capacitiifilefoqelor de impunere
inlocuirea termenului de ,,r&boiV s-ar putea a legii, ale serviciilor de infomafii gi ale
face prin sintagme deja existente gi utilizate de armatei. Dezavantajul acfiunilor intreprinse de
nafiuni care se confruntii de foarte multii vreme foqele de impunere a legii gi de serviciile de
cu astfel de atacuri: ,,acfiuni de tip antiterorist gi informatii este reprezentat de faptul c2 dezvoltarea
contraterorist". Aceastii schimbare ar putea pirea organizafiei face rnai dificilii eliminarea ,,nodurilor-
nesemnificativi, dar ea are o importanfi cheie", acestea fiind risphdite in mai multe f i r i
simbolicg. Fostul secretar american a1 apiiriirii, gi in unele cazuri pe mai multe continente. Spre
D. Rumsfeld afirma, in acest sens, c5 utilizarea deosebire de o organizafie de tip ierarhic, a cirei
termenului de ,,riizboi",,a amplijicat importanfa conducere poate fi blocatii prin elirninarea liderilor,
instrumentului militar in confruntarea multi- o organizafie de tip ,,fragmentarn poate rezista
dimensional6, iar Ayman al-Zawahiri gi Osama datoritii densei sale interconectivitiifi.Unele dintre
bin Laden ar trebui privi/i ca infractori, nu ca aceste ,,noduri-cheie" pot fi eliminate aleatoriu
luptiitori s~in[i."~.' fir5 a inregistra un impact prea mare asupra
in Marea Britanie, de exemplu, autoritiifile integrit2ifii organizafiei. h cazul in care activitatea
evitii s2 foloseascii sintagma ,,r5zboi impotriva central5 este distrusii suficient, refeaua se
terorismului" cu toate cZ, h istoria apropiaa acestea descompune in celule mici, izolate, care igi
s-au confi-untat cu acfiunile intreprinse de I M pierd cgpacitatea de acfiune ~i de comunicare.
(Irish Republican Army). in acest sens, Hilary Succesul strategiei de eliminare a Al-Qaida
Benn (in perioada in care a ocupat funcfia de gi a structurilor afiliate presupune, de asemenea,
secretar de stat pentru dezvoltare internafionalg) o cooperare rnai striinsii intre serviciile de
a f m a cii ,,in Marea Britanie, nu folosirn expresia informafii gi cele de impunere a legii din f5irile
riizboi impotriva terorismului, deoarece acest vizate. 0 cregtere semnificativs a numirului de
gen de conflict nu poate fi cii~tigatdoar prin politi~tiafgani, de exemplu, susfinutii gi de o
mijloace militare, iar inarnicul nu are o identitate cointeresare fmanciarii a acestora ar putea duce
clarii gi obiective coerentenn3 la o irnbuniit5ifir-e a acliunilor anti- gi contra-
in mod similar, guvernul francez refbzii s i teroriste. Spre deosebire de militarii ISAF sau ai
descrie eforturile de combatere a terorismului ca Coalifiei de foqe condusii de SUA, polifia local2
un ,,riizboi", argumentiind cii utilizarea acestui ar putea fi mult rnai prezentii nu numai i n
termen creeazA legitimitate pentru acfiunile desi'a- ora~elemari, ci gi in cele rnai indepiirtate c h n e ,
gurate de structurile care acfioneazg prin mijloace unde, datoritii apropierii de populafia localii, s-ar
teroriste4. Acelagi argument este invocat gi de putea infelege mai bine modul de operare gi de
,. a grupiirilor locale.
organizare
In prezent, o implicare rnai accentuat: a
' John Brennan, op.cit., p. 5. foqelor de secwitate afgane este aproape imposibili
Feith, Douglas J., War and Decision: Inside the Pentagon sau, rnai bine zis, eficienfa acestora este scZizut2.
at the Dawn of the War on Terror, Editura Harper
Collins, New York, 2008, p. 87. Firesc, se nagte intrebarea: ,,De ce?". Riispunsul
~ a n ePerlez,
' ,,Briton Criticizes US'S Use of War on este relativ simplu. Dacii din punct de vedere
Terror", New York Times, April 17,2007. teoretic, reforma sistemului de securitate din
4
Seth G. Jones, ."Defeating Terrorist Groups", RAND
Corporation, Testimony presented befor the House Armed
Services Committee, 2008.
INFOSFERA

Afganistan a fost foarte bine g$nditiil, la nivel tip ofensiv care sil vizeze distmgerea ,,nodurilor-
operafional au fost identificate mai multe vulnera- cheie" (ideologice, de recrutare, finantare,
bilitiiti, printre acestea numiirindu-se: alocarea de antrenament etc.) ale organizaiiei.
resurse umane gi fmanciare insuficiente ~i Rolul serviciilor de informafii este de a
inexistenla cooperilrii/coordonilrii acfiunilor. identifica terorigtii, stmctura organizafiei din care
Afirmafia este susfinutil gi de fondurile financiare acegtia f a c parte, precum gi suportul logistic,
alocate pentru reconstruirea Afganistanului in fmanciar gi politic de care beneficid. Identificarea,
primii doi ani, dar gi de fondurile alocate supravegherea gi, ulterior, arestarea persoanelor
forfelor de polifie. N u m h l de polifigti afgani cheie sunt acfiuni care pot degrada refeaua ~i o
care au fost antrenafi ping in prezent este redus, pot transforma in celule sau structuri izolate.
iar cointeresarea financiarg a acestora face ca Acestea sunt mai pufin capabile sil organizeze
profesia de polifist sil nu fie atractivi12. acfiuni complexe gi la scar5 largil deoarece nu
Concluzioniind, se poate a f m a cil, pentru au suficientil experient-5, suport logistic ~i fmanciar.
moment, efortul din Afganistan trebuie concentrat in acest context, fir8 succese rkunfitoare gi fir;
pe recrutarea ~i preggtirea unui numiir rnai mare un sprijin mediatic sernnificativ, operatorii izo lafi
de persoane care doresc sil se inroleze In forfele igi vor pierde din entuziasm. Astfel, izolarea
de politie, astfel inciit pragul de 150.000 sii fie poate contribui la reducerea terorismului piing la
atins ciit mai repede. in acelagi tirnp, trebuie nivelul unor simple acte criminale.
crescutil cointeresarea material3 gi financiaril a Pe liingil mijloacele tehnice de colectare a
polifigtilor, in acest fel sciizind gi gradul de informatiilor provenite din comunicatii (telefon,
corupfie in riindurile acestora. in paralel, trebuie fax, pogt$ pogtil electronic& forumuri gi chat-uri)
preggtit un plan de transfer a1 responsabilitiltilor realizate intre ,,nodwile-cheie" ale structurii
cgtre forfele de polifie afgane. Un termen teroriste, din imaginile transmise de satelifi sau
optimist pentru atingerea acestor obiective ar din cele colectate de avioanele &il pilot, serviciile
putea fi orizontul anilor 2012-2013. de informafii dispun de o capabilitate care a fost
Pentru o acfiune eficace de prevenire gi folositil pinil in prezent gi care, 7n contextul
combatere a ac~iunilordes&gurate de Al-Qaida strategiei de elirninare a Al-Qaida, capiitil valenfe
(de structurile afiliate sau de sustiniitorii gi crescute: informafiile culese din surse umane.
sirnpatizanfii organizafiei) este nevoie de un proces Seful serviciului secret britanic MI-5 a
minufios de colectare, analizii gi schimb de remarcat, la sfiirgitul anului 2007, faptul cii
informatii. Dac5 serviciile de informafii nafionale organizafia sa a identificat 2000 de indivizi ,,care
gi ale polifiei sunt concentrate pe prevenirea gi credem ca' reprezinta' o adevdratd amenintare
combaterea acfiunilor de tip terorist din filrile de asupra securit6/ii nationale gi asupra siguranfei
origine, cele ale forfelor arrnate sunt in general publice pentru cii sprijina' terorismul. Mulii
concentrate pe protecfia militarilor dislocati in dintre ei sunt inspiraii de Al-Qaida sau sprijiniti
teatrele de operafii sau in zonele de conflict. de aceasta' grupare. Cea mai mare prioritate ar
Centrul de greutate a1 strategiei de eliminare a trebui sa'fie extinderea activitGJiide penetrare a
Al-Qaida ar trebui sil fie orientat pe acfiuni de redelelor teroriste" 3 .
Inforrnafiile culese prin gi de la surse urnane
sunt importante, dar cele mai relevante
' Aceasta s-a bazat pe cinci piloni: lupta impotriva informafii nu pot fi culese deciit prin recrutarea
producerii gi traficului cu narcotice - natiunea lider Marea
Britanie, reforma justitiei - nafiunea lider Italia, derularea de cztre serviciile de informafii a unor membri
programului de dezarmare, demobilizare gi reintegrare - ai structurilor de tip terorist sau a unor persoane
natiunea lider Japonia, formarea forfelor armate (ANA) - care nu sunt inc3 membri, dar care se aflil in
natiunea lider SUA gi formarea fortelor de polifie (ANP) procesul de selecfie desf5gurat de structurile
- Germania. teroriste. 0 parte din specialigtii in domeniu
2
Potrivit lui Ashraf Hajdari, consilier politic a1 ambasadei
Afganistanului in SUA (Washington, 09.11.2009) un apreciazil cil acest lucru este aproape imposibil
politist afgan avea la ace1 timp un salariu lunar de 80-120
USD, in condifiile in care un militar din cadrul fortelor
3
armate afgane avea 100-160 USD, iar un angajat local a1 Jonathan Evans, "Address to the Society of Editors by
unei organizarii neguvernamentale primea o retribufie the Director General of the Security Service", Manchester,
lunara de 300-350 USD. Marea Britanie, 05.11.2007.
de realizat in conditiile existentei unei conexiuni organizatiilor teroriste aflate in zonele de conflict
emotionale puternice intre membrii organizatiei sau prin interceptarea comunicatiilor.
teroriste, fapt ce Pi determin5 s2 fie reticenfi la 0 prezenf5 numeroasg ~i de lung5 duratii a
ideea de a-gi tr5da prietenii, convingerile sau unor forte militare str5ine intr-o zon5 de conflict
credinfa. fn anul 2008, MI-5 a estimat faptul cii (cum ar fi cazul Afganistanului) nu este benefic&
este nevoie de aproximativ 18 luni, in medie, acestea fiind percepute ca forfe de ocupafie, fapt
pentru a determina un individ s2 execute un atentat. ce poate conduce la cregterea resentimentelor
AceastZi perioadii este fundamental2 pentru populatiei locale. in fapt, una din temele de
serviciile de informatii in scopul colect5rii propagand5 folosite de liderii Al-Qaida este
informatiilor necesare arestgrii acestora de ciitre chiar dorinta SUA gi a statelor aliate acestora de
forfele de impunere a legiil. a crea conditiile favorabile unei prezenfe de
Lnforrnatiile obfinute din surse umane sunt durat5 in Afganistan gi de control absolut a
preferabile deoarece exist5 anumite limite in autoritiltilor gi poporului afgan.
utilizarea mijloacelor tehnologice. Un exemplu in pofida faptului c2 forfele arrnate locale
potrivit in acest caz este monitorizarea sistemului sunt mai slab preg5tite gi echipate deciit forfele
de curierat a1 Al-Qaida prin intermediul cZiruia internationale, primele cunosc mai bine terenul,
se realizeaz5 comunicarea intre membrii cheie populafia ~i obiceiurile locale. in aceste condifii,
ai grupului, mulfi din liderii de virf ai Al-Qaida desf?qurarea operafiunilor de combatere a structurilor
renunland sau devenind mai precaufi in utilizarea teroriste de c5tre forfele armate intemafionale,
telefoanelor celulare, telefoanelor satelitare, utilizgnd principiul ,,impreunii gi prin f o ~ e l e
pogtei electronice sau altor forme de comunicare locale", ar putea aduce mai multe beneficii,
pe care serviciile de informafii le pot intercepta. printre care: concentrarea aspiratiilor nationale,
Utilizarea unei astfel de retele necesit5 recrutarea demonstrarea faptului cii autoritgfile locale ~i
unor membri ai organizafiei sau infiltrare unor centrale controleaz5 destinul populatiei ~i nu
membri ai serviciilor de informafii in acestea. forfele striiine gi, nu in ultimul rand, faptul c21
Se poate aprecia c5 forfele armate pot fi forfele locale de securitate gi militare sunt apte s5
intrebuintate cu succes pentru fragmentarea asigure servicii populatiei in timp util pentru a
organizatiilor transnationale de tip terorist, in preveni gi impiedica actiunile structurilor
scopul "itreruperii fluxurilor logistice ale teroriste. Ca gi in cazul forfelor de securitate, se
acestora gi pentru a asigura un mediu stabil in poate aprecia c5 acestea ar putea prelua sarcinile
care se pot aplica celelalte metode de securitate de la foqele intemafionale nu mai devreme de
(in plan economic, social, politic). De asemenea, orizontul anilor 20 12-20 13.
foqele speciale militare pot fi folosite in sprijinul Luind in considerare tipul de preg5tire ~i
forfelor locale sau internationale de securitate dotare a1 forfelor militare gi de securitate (politie
pentru arestarea sau eliminarea unor ,,noduri- sau jandarmerie) internationale se poate afirma
cheie" ale organizatiilor teroriste gi, nu in ultimul cii acestea pot actiona in sprijinul fortelor sirnilare
r h d , pentru instruirea foqelor annate locale, locale respectand principiul: foqele de securitate
care sii fie capabile sii Qi indeplineasc2 in agezgrile urbane gi rurale, iar fortele militare
misiunile dup5 retragerea forfelor internationale. pe c5ile de comunicafii dintre acestea.
Serviciile de informatii militare, prin mijloacele de
culegere de care dispun, pot s5 i ~aduc5i sprijinul
substantial prin identificarea ,,nodurilor-cheieyyale

' Seth G. Jones, op, c i t . p. 7.


INFOSFERA

UNIUNEA EUROPEANA
- ACTOR GLOBAL SAU PUTEREGLOBALA?
IMPLICATII ALE TRATATULUI DE LA LISABONA
dr. Gheorghe TZBZL*
Ca'ta'linANDRONIC*"

Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare Astfel, acest tratat i ~ propune


i crearea
la 1 decembrie 2009, dup5 ratificarea sa de catre cadrului necesar pentru impulsionarea dezvoltiirilor
cele 27 state membre ale Uniunii Europene. din domeniul Politicii Externe ~i de Securitate
Documentul amendeazg tratatele actuale in Comunh inclusiv la nivelul Politicii de Securitate
vigoare, fir5 a le inlocui, numele s5u oficial gi Ap5rare Comuna a UE'. in acelagi timp,
fiind ,,~ratatulde ia Lisabona de modificare a prevederile cuprinse in cadrul acestuia vor
Tratatului privind Uniunea European5 ~i a influenfa capacitatea Uniunii de a se manifesta
Tratatului de instituire a ComunitZifii Europene". ca un actor important in relafiile internafionale
Rezultatul .vizat este transfoirnarea Uniunii intr- in urrngtorii 10 ani, dat fiind faptul c2 in anul
o prezenf5 important5 in sistemul global a1 2020 UE se va baza incii pe cadrul institufional
secolului a1 XXI-lea gi depiigirea condiriei de stabilit de acest document.
simplu club de comeq liber, specific5 evolufiei A v h d in vedere qteptiirile liderilor politici
UE din a doua jurn5tate a secolului trecut. europeni ~i ale unei mari p5qi a experfilor Pn

' Intrarea in vigoarea a Tratatului de la Lisabona a impus


schimbarea denumirii anterioare a Politicii Europene de
Securitate gi Ap8rare (PESA) ?n Politica de Securitate gi
* dr. Glteorglre TZBZL este doctor in sociologie $i expert Aphare Cornuna (PSAC). Aceasti modificare terlninologica
. fnproblme de s e c u r i r europearrd fn cadrul Departamentului nu aduce schimbilri maj ore in ceea ce pri.ve?te continutul
pentru Politica de Apdrare $i Planificare din Ministerul vi cadrul institutional de manifestare a efo~turiloreuropene
Aplirdrii Nationale. de integrare in domeniile securitafii ~i apairii, dar continua
** CdtJlin ANDRONIC este expert in domeniul studiilor trendul ascendent a1 dezvoltkilor subsumate manifestilrii
de securitate in cadrul Ministerului Apdrlirii Nationale. UE in arena internaJional8.
studii europene, referitoare la cregterea coerenfei gi gi civile pentru intervenfia in managementul
eficientei actiunilor din domeniul politicii situafiilor de crizii gi manifestarea concretii a
externe ~i de securitate a UE, ne propunem s8 Uniunii in securitatea international5 (prin
identificsm, in acest studiu, o serie de evolufii ~i intervenfiile operafionale proprii in diferite zone
tendinte care ar putea defini viitorul rol a1 geografice afectate de crize).
Uniunii in politica mondialii gi care, in acela~i Evaluarea Tratatului de la Lisabona prin
timp, ar prefigura un posibil ribpuns la intrebarea prisma transformgrii institutionale evidenfiazii
dacii va deveni UE o putere global5 sau va faptul c$ pentru prima datZi, un astfel de document
r5mGne la stadiul de actor global? in opinia cuprinde toate aspectele politicii externe a UE
noastr8, r5spunsul la aceast5 intrebare va fi intr-un set comun de principii ~i obiective, iar
influenfat de douii elemente: principalele noutgti in domeniul Politicii Externe
(1) cunoa~terea/ anticiparea de ciitre statele gi de Securitate Comun5 1 Politicii de Securitate
membre ale Uniunii a caracteristicilor viitoare gi Apiirare Comun5 sunt urrniitoarele:
ale mediului strategic international, in special - dubla posturii a noului halt Reprezentant pentru
a structurii de utere a sistemului international Afaceri Externe gi Politica de Securitate:
P
(non-polaritate , interpolaritate2, multipolaritate prezideaz5 Consiliul pentru Afaceri Externe ~i
multilateralizatii3sau multipolaritate clasic2i4) si este, in acela~itirnp, vice-pre~edintea1 Comisiei
a surselor ameninfiirilor/ provocirilor viitoare, Europene (responsabil pe domeniul relafiilor
a alianfelor ~i a parteneriatelor care vor exista externe);
intre principalii actori, Si - crearea Serviciului European de Acfiune Extern2
(2) capacitatea UE de a dobindi o identitate (SEAE) - acesta nu inlocuie~tediplomafiile
strategic&proprie $i de a se dota cu instnunentele statelor membre cu o nouZi ,,diplomafieeuropeanii",
necesare pentru susfinerea acesteia; de altfel, dar va reduce distanfa ~i eventualele rivalitifi /
se apreciaz5 c i principala preocupare pentru divergenfe dintre cele dou2i genuri de
liderii europeni, in urmstorii ani, ar trebui sii diplomafii; astfel, se apreciazg c2i diferenfele
fie definirea identitiitii strategice a Uniunii vor r h i n e , dar politica externii a UE ar deveni
intr-o lume multipolarii5. mai coerentii (prin identificarea unor interese
Din acest punct de vedere, cregterea comune gi prin acfiune c0mun5)~;
potentialului actual gi de perspectiv5 a1 UE - prin dobindirea personalitii~iijuridice de ciitre
pentru influenfarea mediului international de UE gi adoptarea principiului ,,solidarit2ifii
securitate presupune acordarea unei atenfii comune", tratatul urm5regte int2irirea statutului
sporite unor factori precum capacitatea de international a1 Uniunii, inclusiv ca urmare a
manifestare unitarZi la nivel geostrategic, eficienfa faptului cii ar favoriza o mai mare influenla Si
proceselor de dezvoltare a capabilitZi{ilor militare vizibilitate a acesteia h organizafiile internalionale
- ONU, OSCE, FMI, G-20 etc.;
I
- cregterea nivelului de ambitie a1 UE prin
Richard N. Haass, "The Age of Nonpolarity. What Will extinderea gamei "misiunilor de ti'p Petersberg",
Follow US Dominance?", Foreign AfSairs, vol. 87, nr. 3,
mai-iunie 2008.
art. 28 B adiiughd la misiunile deja consacrate
Giovanni Grevi, 'The Interpolar World: A New Scenario", (prin Tratatul UE gi Strategia de Securitate din
European Union Institute for Security Studies, Occasional 2003) pe cele de consiliere militarii gi asistentii
Paper, &. 79, iunie 2009, Paris. ~i de stabilizare post-conflict7;
Alvaro de Vasconcelos, "Multilateralising Multipolarity.
Between Self-Interest and a Responsible-Power Approach",
in Global Sec'urity in a multipolar world (Luis Peral ed.), 0 prim8 schita de functionare a acestui servici~~ este
European Union Institute for Security Studies, Chaillot agteptata s8 apari in aprilie 2010, urmdnd ca, Pn 2012, un
Paper, nr. 118, octombrie 2009, Paris, p. 5-14. raport de evaluare s i conduci la o analizi a function8rji ~i
4
Chandra Chari (ed.), War, Peace and Hegemony in a organizirii SEAE $i, in cazul in care se va considera
Globalized World. The Changing Balance of Power in the necesar, o ultjma etapl de reorganizare ar fi posibila in 2014.
Twenfy-First Century, Routledge, N.Y,2008. ' Acela~i articol reitereaza faptul cB aceste misiuni
Mark Leonard, ."Overcoming Europe's 20-Year Crisis", specifice trebuie s5i fie definite ~i lansate in urma deciziei
Concluding speech at the Finnish Institute of International Consiliului European, sub supravegherea inaltului Reprezentant,
Affairs Conference Why the EU fails, European Council care va asigura gi coordonarea instrumentelor civile ~i
on Foreign Relations, Helsinki, 3-4 decembrie 2009. militare implicate.
INFOSFERA

- cooperarea structuratii perrnanentk statele eforturile financiare gi materiale necesare nu pot


membre care indeplinesc criterii mai avansate fi asigurate intotdeauna in sensul sustinerii
in domeniul capabilitiiTilor militare gi doresc cerinfelor impuse de nivelul unui actor global.
sii igi asume angajamente suplimentare, in Tratatul nu redefinegte obiectivele politicii
perspectiva unor misiuni mai exigente, pot externe a UE, ci doar incearcg sB creeze o
realiza htre ele o cooperare avansati, devansiind structurg mai bung pentru gestionarea acesteia.
celelalte state membre; aceastii cooperare este Pe de altii parte, degi acest tratat reorganizeazi
v h t i i ca o solufie pentru relansarea procesului modalitatea de gestionare a politicii externe gi
de dezvoltare a capacitiifilor de apiirare la de securitate 'in cadrul UE, prin aducerea sub un
nivel european, prin reducerea duplicirilor gi singur ,,acoperign a politicilor extel-ne din cadrul
punerea ?n comun a resurselor; a doi dintre pilonii UE (pilonul interguver-
- clauza de asistenfii reciprocii in caz de agresiune namental a1 PESC gi cel comunitar gestionat de
armatii impotriva unui stat membru; aceastg ciitre Comisie), deciziile h cadrul acestor doi piloni
clauzii nu duce la ideea unei politici de apiirare' se vor lua in continuare in mod separat, fapt
comunii, deoarece se mentioneazii faptul cii care ar putea afecta obiectivul cregterii eficienfei
aceasta nu trebuie s5 fie in contradicfie cu yi coerentei acfiunilor UE in acest domeniu2.
angajamentele asumate de unele state membre fn acelagi timp, reformele introduse prin
UE in cadrul NATO, iar conform art. 42 din Tratat necesiti o perioadii de tranzitie, in care
,,Tratatul de constituire a UE", apararea douii aspecte sernnificative vor trebui clarificate:
comunii este privitii prin prisma relafiei dintre (I) cine este autoritatea U E In materie de
UE gi NATO; lansarelenunfare a mesajelor care fin de politica
- clauza de solidaritate: atunci ~ 2 n dunul dintre externii comunii - din acest punct de vedere se
statele membre face obiectul unui atac terorist impune delimitarea atribufiilor in materie ale
sau a1 unei catastrofe naturale sau provocate noilor structuri create: pregedintele (permanent)
de om, Uniunea gi celelalte state vor actiona a1 Consiliului European, inaltul Reprezentant
impreunii, in spirit de solidaritate (inclusiv pentru Afaceri Externe gi Politica de Securitate,
prin apelul la resurse militare); respectiv Sewiciul European de Acfiune Externii gi
- statuarea rolului Agenfiei Europene de Apiirare, (2) structura gi modul de hnctionare a Serviciului
?n calitate de institujie deja fimcfionali, plasatii European de Acfiune Externii, in condifiile in
sub autoritatea Consiliului, precum gi atribuirea care infiinfarea acestuia implicii o adaptare
de noi responsabilitiiii acesteia, pe lingii cele structuralii at& in interiorul troicii institufionale
consacrate: contribuie la identificarea cerinfelor a UE (Consiliul UE, Parlamentul European gi
in materie de capacitiifi ale statelor membre; Comisia Europeanii), ciit gi in cadrul ministerelor
promoveazZi arrnonizarea in materie de achizirii, de externe ale statelor membre (procesul de
precum gi cercetarea in domeniul apiiriirii; adaptare la nivelul ministerelor de externe se
contribuie la identificarea yi implementarea impune a fi realizat simultan cu formarea ~i
mgsurilor necesare pentru intiirirea bazelor intrarea in funcfiune a noului serviciu diplomatic
industiale gi tehnologice ale sectorului de ap5irare. ,.
european).
Aceste inovafii constituie doar un punct de In prezent, se apreciazii cii exist5 o
plecare, intruciit procesul de transformare institu- ambiguitate a ierarhiilor politice gi a modului de
fionalii gi conceptualii, dar mai ales acfional$ a relafionare la nivelul institufiilor UE, fapt care
politicilor europene in domeniile relafiilor genereazii conhzii in r5indul partenerilor acesteia3.
externe, securitgfii gi apiiriirii nu este simplu. Astfel, Tratatul de la Lisabona instituie o
Din aceastii perspectivg, se poate constata c$ in structurii de conducere multifafetatii - UE are
esenJ8, caracteristicile majore ale acestor politici acum nu una, ci patru "fefe" distincte: pre~edintele
rsmiin neschimbate, iar ,,impactul reformei
poate fi destul de limitat"', in condifiile in care 2
Graham Avery, "Europe's Foreign Service: from Design
to Delivery", European Policy Centre, Policy Brief, noiembrie
2009, p. 2.
I 3
Christian Molling, "ESDP after Lisbon: More Coherent Stephen Castle, "Lisbon Pact Failing to Lift the EU on
and Capable", CSS Analyses in Security Policy, vol. 3, nr. Global Stage", International Herald Tribune, 23 februarie
28, februarie 2008, Zurich, p. 1. 2010.
INFOSFERA

/.
permanent a1 Consiliului European, Inaltul de acest tip pentru o anumitii zonfi geograficii de
Reprezentant pentru Afaceri Externe gi Politica interes pentru politica extemi a UE, nu este clar
de Securitate, pregedintele Comisiei Europene ~i modul in care va fi respectat in practici acest
pregedinfia rotativi a UE (Tratatul este vag in principiu (va apirea o duplicare de deskuri cu
multe privinfe gi lasii pe seama noilor personalitifi Comisia Europeani?).
stabilirea liniilor de demarcafie referitoare la Urmare a extinderii domeniilor in care va
responsabilitiifi). Totodatii, in condifiile in care a fi utilizatii procedura votului cu majoritate
fost menfinutii pregedinfia rotativii a Uniunii calificatii, Tratatul de la Lisabona muti centrul
Europene, nu este exclusi aparifia unei competifii de greutate a1 deciziei in cadrul Uniunii citre
pentru intiiietate, in anumite cazuri - in special statele membre putemice din Europa vesticii
atunci cgnd pregedinfia rotativfi igi propune sii (Franfa gi Germania, in special)'. Acest fapt ar
definii un rol important in procesul decizional, putea influenfa politica externii a UE, mai ales
intre noul pregedinte permanent a1 Consiliului in privinfa relafiilor cu F. Rusii (va avea loc
UE gi statul care define pre~edinfiarotativii'. De trecerea de la importanfa relafiei noilor state
asemenea, existi opinii potrivit ciirora noile membre UE cu acest stat la cre~tereainfluentei
puteri acordate Parlamentului European, prin relafiilor statelor vestice cu Moscova in ceea ce
Tratatul de la Lisabona (prin procedura de co- privegte politica externi a UE ?).
decizie), complicii procesul de luare a deciziilor in acelagi timp, intrarea in vigoare a
in politica extern5 a UE. Tratatului a condus la alegerea unor noi lideri cu
0 evaluare a rolului p r e v b t pentru Serviciul responsabilitiifi in domeniul Politicii Exteme ~i
European de Acfiune Externii in cadrul PESC de Securitate Comunii, dar intrebarea care se
relev5 existenfa, in prezent, a unor probleme ridici este care e viziunea acestora asupra politicii
legate de misiunea acestei noi structuri, coerenra externe a UE ? Unii expeqi apreciazfi cii alegerea
noii politici externe vi evitarea dupliciirii. De unor personalitifi f"ar5i experienfi in cele dou5
exemplu, se poate constata cii nu este defmit$ funcfii importante pentru politica externii gi de
in mod clar, misiunea SEAE. Lipsa de precizie a securitate europeanZi (Pregedintele permanent a1
prevederilor referitoare la SEAE poate conduce Consiliului UE g i inaltul Reprezentant pentru
la confuzii gi chiar la conflicte institufionale, in Afaceri Externe $i Politica de Securitate)
condit.de inexistenfei unui mandat clar: apare reflecti, in fapt, intenfia statelor puternice din
intrebarea care va fi rolul acestui serviciu in UE de a controla acest domeniu prin menfinerea
cadrul structurii institufionale a UE, dar ~i in actualului format interguvernamental (gi care
afara acesteia (cum va acfiona ~i cum va fi faciliteaz$ 31bung misurii, promovarea propriilor
perceput SEAE in capitale precum Moscova, interese de politic6 extern2 ~i de securitate14.
Beijing sau New Delhi)? h Raportul pregedinfiei Relativul lor anonimat, precum ~i maniera mai
suedeze a UE, din octombrie 2009, se afirrna cii degrabii banalii a procesului de desemnare a
SEAE ar trebui s i hctioneze separat de Comisie celor doi au fost in deplin contrast cu anii de
gi de Secretariatul Consiliului. Astfel, riscul dezbateri aprinse privind oportunitatea ca UE s5
duplicki ~i rivalitiifii dintre Comisie gi Secretariatul aibii un pre~edinteputernic ~i un ministru de
Consiliului ar putea fi inlocuit de duplicarea gi externe care sii reprezinte blocul european pe
rivalitatea dintre SEAE gi Comisie (mai mult, scena internafiona~ti.~
SEAE ar putea fi tentat5 sii se irnplice in gestionarea Pornind de la aceste considerafii, generate
aspectelor politice ale politicii externe UE)~.fn de unele schimbiiri institufionale la nivelul UE,
acela~itimp, existi gi problema aga-numitelor se poate aprecia c i transformarea UE intr-un
geographical desks (biroun geografice) in sensul actor important in politica internafionali necesita
ci, desi Raportul presedintiei
A - suedeze face
referire ia principiul existenfeiukei singure structuri
Stratfor Global Intelligence,
- Annual Forecasls 2010, 10
ianuarie 2010.
I
A se vedea Stephen Castle, "New Treaty for EU, but Same Martin Labrousse, "L'Union Europknne sous I'influence
Jostling for Power", New York Times, 8 ianuarie 2010, desgrandsEtats", 11.12.2009,www.affaires-strategiq~~es.info
www.nytimes.com;Pierre Ausseill, "Spain Signals Ambitious Stephen Castle, Steven Erlanger, "Low-Profile Leaders
EU Presidency", AFP, 14 ianuarie 2010. Chosen for Top European Posts", New York Tit~zes,
2
Graham Avery, op.cit., p. 2. November 20,2009.
INFOSFERA

existents unui consens general la nivelul statelor obiectiv a fost atins paqial: Strategia prevede cum
membre, care s5 se reflecte in crearea unei trebuie sii acfioneze Uniunea, prin abordarea unei
perspective politico-strategice coerente gi care perspective preventive, c u p ~ o a r gie multilaterale,
s5 fie capabilii sii indice priorit%file politicii 2x6 este vagii in ceea ce privegte definirea clar6 a
europene gi sii permit% evaluarea mijloacelor, prioritiiJilor de politic2 externii ale UE (de ce ~i
costurilor gi modalit2tilor de acfiune. ~ 2 n s6
d se implice13.
Pe de altii parte, prin prevederile sale, Raportul de evaluare a implementarii
Tratatul trirnite la o reevaluare a relevaniei actualei Strategiei Europene de Securitate, aprobat cu
Strategii Europene de Securitate (adoptat5 in prilejul Consiliului European din decembrie 2008~,
2003) in ceea ce prive~testabilirea unui nivel de nu a oferit o soluiie la aceast5 problem5
ambitie militar a1 UE. Obiectivele fixate in deoarece, fiind lipsit de substant2 in ceea ce
aceastg strategie sunt globale, pun accentul pe privegte recomandgrile pentru viitor, a lasat
multilateralism, abordarea civil-militar5 gi reactia impresia unui lucru nefinalizat. Astfel, ar fi util
rapidii, aspecte ce sunt relevante pentru directia ca UE s5-gi adapteze perspectiva, mai ales cii
de dezvoltare a capacit%tilor, in acest context, NATO a lansat dezbaterea privind un nou
unii expeai1 evidentiaz5 cii procesul de reevaluare Concept Strategic, actuala Administratie de la
trebuie sii clarifice modalitiitile prin care Washington preg%te~te propria strategie de securitate
Uniunea igi poate indeplini rolul de actor global nationalii, iar F. Rus2i gi-a prezentat, ?n perioada
in domeniul securitgtii gi sii ofere r2spunsuri 2008-20 10, noile strategii de politic2 extern2 gi
clare privind evolufia nivelului propriu de de securitate. Din acest punct de vedere, problema
ambitie militarii - care sunt mijloacele militare gi real5 a europenilor ar fi una de natur5 intelectualZi,
capabilit5tilenecesare pentru realizarea obiectivelor UE realiztind putini p a ~ i ,in ultimii ani, pentru
strategice ale Uniunii. Pentru detalierea acestor regindirea unei ,,mari strategiiU5 sau pentru
aspecte, este sugeratg posibilitatea elaboriirii gi crearea unei ,,strategii complete"6, in comparatie
adoptgrii unei strategii militare a Uniunii, dup5 cu alfi actori irnportanfi ai politicii mondiale.
adoptarea unei noi Strategii Europene de Securitate. PlecAnd de la argumentul c5 tipul de
Din perspectiva cregrii unei viziuni putere a1 UE va fi determinat, in parte, de
strategice comune (prin adoptarea unei noi Strategii caracteristicile unei structuri de putere de tip
Europene de Securitate), este necesar s2 se ia in multipolar a sistemului international ("multipolantate
considerare faptul c2, pentru a avea succes in in era interdependenfei"), se apreciaz2 c5i apare
noul context geopolitic, UE are nevoie de mai oportunitatea elaborgrii unei ,,mari strategii"
mult decgt de noi institutii gi voint5 politick Din distincte, care ar pune accentul pe o perspectivii
acest punct de vedere, se consider5 c5 se impune cuprinziitoare (ar irnplica utilizarea intregii game de
incheierea perioadei de ,,sclerozii intelectualii" instrumente de care dispune - in special prin inter-
din ultimii 10 ani2. Integrarea economic%nu este mediul parteneriatelor ~i institutiilor multilaterale),
suficientii, fiind necesar ca aceasta sii fie in scopul promov2rii unei politici de prevenire
sust-hut5 de o integrare politic5 real5, care s%nu ~i stabilizare7.
se rezume la consensul formal oferit de ratificarea
Tratatului de la Lisabona (in acest sens, ar fi
necesarii adaptarea UE la interesele celor 27 de
state membre gi nu invers). Sven Biscop, Thomas Renard, "A Need for Strategy in a
Multipolar World: Recommendations to the EU after Lisbon",
Degi se admite ideea c5, prin Strategia de Egmont Royal Institute for Internalional Relations,
Securitate din 2003, UE a incercat elaborarea Security Policy Brief, nr. 5 , Bruxelles, ianuarie 2010, 6 p.
unei ,,mari strategii" (ca m a r e a atentiei acordate
- .
Report on the Implementation of the European Security
tuturor instrumentelor gi resurselor d e politic5 Strategy. Providing Security in a Changing World, Bruxelles,
extern5 ale UE gi ale statelor membre), acest l1 decembrie 2008, 12p.
Sven Bjscop, Thomas Renard, op.cit., p.3
Frederic Ramel, "A Strategy for the European Union in
the Post-Cold War International System: a Third-party",
I
Sven Biscop, ,,The ~ u r o ~ e Security
in Strategy: Now Do Egmont Royal Institute for International Relations,
It", in Europe: A Timefor Strategy, Egmont Paper 27, January Securiry Policy Brief, nr.4, Bruxelles, ianuarie 2010.
2009, www.egmontinstitute.be. . 0 asemenea strategie ar fi in contrast cu ,,mares strategie"
2
Mark Leonard, op.cit., p. 3. de tip american, deoarece ar favoriza multilateralismul bazat
INFOSFERA

in condiliile in care este neclar daci are sau este in curs de negociere a unor parteneriate
multipolaritatea va conduce la mai mult2 cu gapte state (Brazilia, China, India, Japonia,
cooperare sau la competifieh relatiile internalionale, Mexic, F. Rus5 Si Africa de Sud) ~i unul cu o
preferinfa UE pentru multipolaritatea de tip .
organizatie international5 (Uniunea African5).
-
"cooperativ" ar trebui s5 determine aparitia unui
proces de ,,multilateralizare a multipolarit5fii"'.
De exemplu, aparifia G-20 poate reprezenta o
recunoqtere a statului de actor global a1 UE, .
insa rolul Uniunii in cadrul acestui grup r5miine .
s5 fie definit. in prezent, una dintre probleme o
constituie identificarea unui ribpuns la lntrebarea
cine va reprezenta Uniunea la reuniunile G-20,
pornind de la faptul c5 Tratatul de la Lisabona
nu este clar in probleme de acest tip. in acelasi
tirnp, ar fi necesar5 o mai bung articulare a leggturii
dintre aplicarea principiului ,,multilateralismului
efectiv" ~i cooperarea UE cu posibilii ,,parteneri - .. -. -.
-

strategici" (problems impoAanfei remodelbii in acela~itimp, parteneriatele strategice sunt


parteneriatelor strategice cu principalii actori instrumente utile in promovarea ,,multilateralismului
globali)2. efectiv". Din perspectiva unei abordiri pragrnatice
In momentul de fat&, Uniunea se conhntii a relatiilor de cooperare cu alti actori importanti,
cu o serie de probleme in domeniul parteneriatelor UE ar putea stabili dou2 tipuri de parteneri (in
strategice. 0 prima problem2 const2 in lipsa de funcfie de puterealinfluenfa acestora pe domenii
inrelegere a conceptului de ,,parteneriat strategic", specifice): (1) cei cu care va avea o cooperare
care nu a fost definit la nivelul UE, fiind interpretat pe scar5 larg5 - SUA, F. RusSi, China, India ~i
in mod diferit de actorii din cadrul Uniunii (stmcturi (2) cei cu care va coopera pe domenii sau
UE Si state membre). A doua problem5 face regiuni mai restrgnse. fn lipsa unei asemenea
referire la intrebarea care sunt statele care trebuie abordgri, ar putea ap5rea .pericolul dilu2rii
considerate parteneri strategici ai UE, in conceptului de ,,partener strategic", ceea ce va
condiliile in care exist5 pufine criterii in funcfie conduce la un amalgam intre ideea de ,,relafii
de care sSi se stabileasca un asemenea statut (de importante" ~i cea de ,,relatii strategice". Prin
exemplu, capacitatea de a exercita o influenfii producerea unei asemenea confuzii i n r5ndul
sernnificativg 31 probleme globale sau indeplinirea partenerilor s2i, UE s-ar putea confrunta chiar
unor criterii dem~cratice).~ fn plan concret, in cu o reducere a relevanfei sale strategice la nivel
afara relaiiilor cu SUA, Canada Si NATO, UE global4. De asemenea, pentru ca parteneriatele

pe regulile de drept international ~i nu orice form51 de


multilateralism; vezi Sven Biscop, Thomas Renard, op.cit.,p. 2.
1
2
Alvaro de Vasconcelos, op.cit., p. 5.
Sven Biscop, Thomas Renard, op.cit., p. 5.
' Idem, p. 5.
4
Ibidem.
strategice sii hcfioneze, UE trebuie sii se exprirne gestionarea unor probleme de securitate, precum
pe o singurii voce. Acest fapt presupune limitarea, cele legate de Afganistan, Iran, Irak, Orientul
spafiului de acfiune a1 statelor membre, luate Mijlociu gi Rusia. in ceea ce privegte modul in
individual, gi cregterea rolului haltului Reprezentant care evolueazii aceastti relatie, ea riimiine bazatg
gi a1 noului Serviciu European de Acfiune Externii.
A
pe un cadru ad-hoc gi lipsit8 de o form2 de
In ceea ce privegte parteneriatul trans- cooperare structuratii; din acest punct de vedere,
atlantic, evolufia acestuia a fost marcatti, in ar fi utilii o structurii permanent8 pentru dialogul
ultima perioad$ de schimbarea contextului in strategic UE-SUA.
care se desfTqoarii cooperarea dintre UE gi NATO: Un alt element care a influenfat evolufia
reintegrarea Frantei i"n structurile militare ale relatiilor UE - SUA a constat in faptul c5 procesul
Alianfei gi acceptarea 1 incurajarea de ciitre actuala de largire a UE nu a creat cadrul necesar pentru
Administrafie a SUA a aparifiei unei identitiifi promovarea unei perspective coerente europene
puternice europene in domeniul securitiifii gi in domeniul securitiifii gi apiiriirii, deoarece
apiiriirii. Confom- opiniilor unor experfi, cea majoritatea noilor state membre din Europa
mai bung modalitate de imbuniitiifire a relafiei Central-Esticii au fost ~i sunt interesate de
cu SUA ar fi cregterea puterii militare a UE; intgrirea relafiilor strategice cu SUA (fapt care
acegtia apreciazii c$ in perioada de dupii face dificilg coagularea unei voinfe politice in
incheierea Riizboiului Rece, statele UE au pus cadrul Uniunii pentru realizarea unei politici
un accent prea mare pe componentele ne-militare europene de apiirare)2.
ale securitiifii gi pe reforrna militarii in dauna Pe de altg parte, pornind de la ideea cii UE
bugetelor de apgrare. hsii, o cregtere a capacitgfii are mai mult un comportament de tip ,,a treia
de acfiune gi a autonomiei UE presupune atit parte" deciit de actor strategic3, alfi speciali~ti
existenla unei rnai mari coerenfe politice gi o p i n e d ca, pentru politica extemii zi de securitate
strategice, ciit gi a unor capabilitiifi care sii permiti? a Uniunii, ar fi mai potrivit conceptul de ,,strategic
un parteneriat transatlantic echilibrat. in ciuda completL2" (acesta ar fi difent de ,,mares strutegie"
unor progrese u9oare in ultimii ani, percepfia pe prin prisma obiectivelor strategice). Din aceasta
ambele maluri ale Atlanticului este cii relafia UE perspectivg, UE ar avea nevoie de o ,,strategic
- NATO r8m8ne problematic5 (acordurile completZ7 in scopul de a reconcilia maximum
,,Berlin Plus" r5imin lipsite de substantti). de diversitate gi varietate cu maximum de unitate
0 cooperare real8 intre UE gi NATO, o gi integrare, de a defini coordonarea cu alfi
coordonare mai apropiatii intre UE gi SUA in actori gi pentru a dezvolta agilitatea strategic3 gi
probleme de securitate zi imbungtafirea relatiilor capacitatea de expectativti strategic5i4:
cu Rusia sunt necesare Europei pentru a infrunta - reconcilierea a maximum de diversitate ~i
,,provoca'rile actuale", apreciazti liderii Franfei varietate cu maximum de unitate gi integrare
gi Germaniei intr-un articol publicat in Le presupune integrarea strategiilor generale (de
~ o n d e. 'Pentru a fispunde la ,,cerin[ele viitoare", ordin diplomatic, economic, de securitate etc.)
cooperarea UE - NATO este esenfialii. ,,Spre in scopul depiigirii irnaginii de ,,actor compozit"
marele nostru regret, Parteneriatul Strategic a UE;
dintre NATO ji UE nu s-a ridicat la nivelul - definirea coordoniirii cu alti actori - va fi
a~teptiirilornoastre, din cauza unor neinfelegeri avut2 in vedere dezvoltarea cooperiirii cu
care persistii fntre anumite na/iuniV, susfin NATO, deoarece evolufia relafiei transatlantice
conduciitorii celor douii nafiuni. ,,Credem cii este primul determinant a1 viitorului Europei,
acest lucru trebuie sii se schimbe. Trebuie sa' ne
indrept6m ciitre o cooperare reala', bazata' p e o
2
cornplementaritate necesarti." European Security and Defence Assembly, Assembly of
Relafia bilateral2 cu SUA este, la riindul Western European Union, Address by the President of the
Assembly at the Berlin Congress on European Security and
siiu, important5 dac5i U E doregte sii fie perceputg Defence, 9 decembrie 2009.
ca un actor serios la nivel global, in special in UE nu este o alianv militarti precum NATO, mentinsndu-$i
o pozifie neutra f a p de parfile aflate in conflict, iar atunci
cfind intervine, o face ca rgspuns la cererea partilor sau la
I
Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, "La sCcuritC, notre solicitarea Consiliului de Securitate a1 ONU.
mission commune", Le Monde, 03.02.2009. Frederic Ramel, op.cit., p. 4.
INFOSPERA
in calitate de actor international (fapt reliefat in aceste condiTii, proiectarea stabilit5tii in
gi in textul Declaratiei privind Securitatea exterior va deveni o sarcin5 din ce in ce mai
Aliantei, din 2009). in acelasi timp, UE ar dificil5, irnpliciind coordonarea actiunilor statelor
beneficia ~i de pe urma complementarit5tii UE in domeniul extern gi alocarea unor resurse
dintre NATO gi noua Politicti Comun5 de importante pentru contracararea riscurilor gi
Securitate ~i Ap5rare (CSDP)'; ameninfiirilor, in ultimii 10 ani, avantajele
- dezvoltarea agilit5tii strategice ~i a capacitatii competitive ale Uniunii au fost prezente cu
de expectativti strategic& & acest sens, UE ~ i - a prec5dere h zona politicilor ~i interventiilor ,,soft"
demonstrat agilitatea strategic5 prin interrnediul in domeniul securittitii, care implicii dezvoltarea
ciitorva misiuni/scenarii. Potrivit opiniilor gi utilizarea prioritar5 a mijloacelor civile
generalului H. Bentegeat, fost ~ e a1f Comitetului (diplomatice, economice, tehnice, de sprijin
Militar UE, trei tipuri de situatii au fost umanitar). fn acelagi tirnp, nu trebuie neglijatii
identificate pentru misiunile UE2:de tip Bosnia - perspectiva izbucnirii de conflicte violente i n
intewentia UE dupti cea a NATO; de tip Afganistan aceste regiuni ~ i astfel, , nu trebuie exclusii o
- intervenlia UE in calitate de contributor civil; posibil5 interventie militar5 din partea UE
de tip Congo - interventie autonomi3 a UE. pentru stabilizarea situatiei.
Indiferent de modul in care i ~va i fundarnenta in acest context, poate fi abordat ~i subiectul
viziunea strategic%, este tot rnai larg acceptat5 tipului de ambitii militare pe care le poate avea
ideea c5 UE nu va fi luatii in serios ca actor UE: limitarea la indeplinirea unor misiuni la
semnificativ de politicii extern5 daci3 nu iyi scar5 mica, accentugnd rolul de soft power, sau
consolideazA capabilit5jile militare yi civile pentru reorganizarea structurilor militare Pn cadrul UE
intervenfiile concrete in zonele afectate de crize, pentru o acriune colectiv5 solid5 pe intreg spectr-ul
din vecingtatea sa, dar Si din alte zone geografice in managementului - crizelor. Aceast5 din u r n 2
care interesele europenilor ar putea fi serios optiune presupune crearea de veritabile capacitiifi
afectate3. De altfel, din perspectivii geopoliticii, europene, precum: rnijloace de cercetare electronice,
Europa va fi inconjuratii de unele dintre cele rnai optice, radar (amplasate pe orbitii), o forf5 de
instabile regiuni ale lumii - Orientul Mijlociu, reacfie rapid& in domeniul aerian ~i maritim,
Nordul Africii gi Africa Subsaharianti, C a u c a g i f o ~ intrunite, e pentru a face fatti actiunilor de
Asia Central5 - fafti de care va fi dependentti cel luptti moderne (modern warfare). fn actualul
pujin din punct devedere energetic.-~otodat5,se context geopolitic, devine tot rnai riispindita
apreciaz5 c5 vom asista la o deplasare a surselor ideea cti atributele caracteristice soft power nu
de putere dinspre Occident ctitre celelalte regiuni rnai sunt suficiente pentru a modela mediul de
ale lumii, iar locul Europei de centru a1 sistemului securitate in concordant5 cu interesele statelor
mondial va fi tot rnai mult pus sub semnul UE ~ i din , acest punct de vedere, europenii au
intreb5rii4. nevoie de rnai multe capabilitqi militare': De
altfel, capabilitgtile de tip soft power ale
I
NATO ar putea avea dificultafi in a interveni in anumite europenilor devin tot rnai putin utile in relatiile
zone geografice, ca m a r e a existenlei unor perceptii negative acestora cu noile puteri emergente (F. Rus5 ~i
referitoare la SUA; perceputa a fi rnai degraba neutr2 gi China, in special), in condifiile in care aceste
rnai echilibrata, UE este apreciata drept un actor mult rnai state percep lumea in mod realist, prin prisma
legitim, de exemplu, de catre statele din spa$ul post-sovietic jocului de sum5 nuli3.
sau din Africa (ex.: Georgia sau Ciad); din punct de vedere
funcfional, UE nu este considerata un actor strategic Pn Evalu5ri recente relevii faptul c5 exist5 un
cazul unui conflict, Pn comparaiie cu NATO. progres in dezvoltarea capabiliki$ilor rnilitare la
2
Henri Bentegeat, ,,Defense et securitt europkennes", in nivelul UE, h comparafie cu anul 1999 (momentul
Defense Nationale et SecuritC Collective, nr. 2, 2009. initierii PESA), dar acest proces se desfiSoar5
3
Charles Grant, Tomas Valasek, 'Treparing for the Multipolar
World: European Foreign and Security Policy in 2020",
Centre for European Reform, Londra, 2007. Secretarul american a1 Apkgrii, Robert Gates, aprecia,
4
Recent, pregedintele Comisiei Europene, Jose Manuel in cadrul unui discurs tinut la Universitatea Nationals de
Barroso, a admis faptul c9 exista pericolul ca Europa sii ApBrare din Washington (februarie 2010) c i retinerea
devinti un actor cu o relevanla redusa pe plan global, in europenilor fafa de utilizarea forfei militare constituie. "un
cazul Pn care UE nu va r e u ~ s&
i se focalizeze pe o agenda obstucol fn obtinereu unei securitfiJireale j i a unei pa'ci
ambitioasi. durabile in secolul XXl".
INFOSFERA

intr-un ritm lent1. Astfel, este semnificativ Actualele pozifii vin s i demonstreze depiigirea
faptul cg, din cele 23 de misiuni derulate sub acestei faze prin recunoagterea necesitgfii ca
egida PESA, numai gase au fost misiuni Europa s5 dezvolte prin PSAC intregul spectru
militare, iar ,,grupurile tactice de luptii" (EU de capacigfi, at6t soft, cit Si hard, pentru asurnarea
Battle Groups - BGs), operafionalizate incepgnd responsabilit5filor ce-i revin in securitatea
cu 2007, nu au fost utilizate pin5 in prezent. internafionali, in vederea realiz5rii unei
Recenta pre~edinfiesuedezii a UE (semestrul I1 impirfiri mai echitabile a contribufiilor specifice
2009) a reugit o flexibilizare a utilizsrii acestor cu partenerul american (burden sharing).
BGs: statele care participi la un BG pot autoriza Tratatul de la Lisabona r5spunde acestei
utilizarea unor componente sau a intregului BG necesitgfi prin implicafiile directe pe care le are
in situaiii care nu presupun o actiune de riispuns ?ndomeniul apiirkii europene, vizind in principal
rapid (aceastg utilizare va necesita totugi aprobarea cregterea nivelului de ambifie a1 Uniunii prin
tuturor celor 27 de sate membre). Aceeagi extensia spectrului de misiuni, clauza de
pregedinfie a UE a sprijinit gi realizarea unor solidaritate, clauza de ap5rare reciprocii ~i
progrese in stabilirea unui sistem de supra"eghere cqoperarea structuratB permanenti4. Modificgrile
maritimg a1 UE, precum ~i crearea in cadrul aduse de Tratat vizeazi3 promovarea Politicii de
SEAE a unei sttucturi integrate pentru eficientizarea Securitate Si Apgrare Comung de o manierg
operafiilor din cadrul noii PSAC (Civil-Military susjinuti, ce poate conduce, in timp, la aparitia
Crisis Management and Planning Directorate). progresivg a unei apiiriiri comune, dar numai in
Importanfa intiiririi ,,Europei ap8r5riiW cazul existenfei consensului pe aceastii dimensiune,
tinde s5 fie recunoscutii gi de catre oficialitiifile la nivelul Consiliului European. Conform
- arnericane, tradifional rezervate fa15 de evolufiile prevederilor Tratatului, realizarea progresivg a
'din domeniul PESA. ,,Europa, Statele Unite, NATO apgrgrii comune la nivelul UE trebuie s i se
gi lumea democratici au nevoie de o Europi a deruleze in armonie cu angajamentele asumate
ap9r9rii mai puternicg gi mai capabila. 0 PESA de unele state membre UE la nivelul NATO.
care se bazeazg doar pe elemente de soft-power fn acest sens, Cooperarea Structurati
nu mai este suficientt?"'. Schimbarea este una de Permanent5 (Permanent Structured Cooperation
substanfg, cu implicafii 'geostrategice, dacii ne - PSC) este viizut5 ca o solufie pentru relansarea
gindim la termenii in care era ginditg initial procesului de dezvoltare a capacitiifilor de
,,diviziunea muncii" intre UE gi NATO in apirare la nivel european pe baze solide, prin
securitatea internafional5, in viziunea lui Rob de reducerea duplicirilor gi punerea in comun a
Wijk, directorul Centrului Clingendael de Studii resurselor. Apare interesanti intrebarea daci va
Strategice din Olanda, cooperarea transatlantic8 fi ficut ape1 la aceasti3 solutie previ3zuti de
h domeniul securigfii trebuia si3 se fimdarnenteze Tratatul de la Lisabona, in condifiile in care este
pe ,,o clarci diviziune a muncii, prin care Statelor indoielnicg existenfa unei vointe politice
Unite sa' le revin6 in principal responsabilitatea preponderente la nivelul statelor membre pentru
pentru opera!iunile militare de lupt6, in timp ce adgncirea eforturilor in domeniu. Ideea de bazii
Europa trebuie sii acopere in primul rhnd care se desprinde din studiile dedicate acestui
stabilizarea gi reconstruc/ia post-conflict".3 subiect leag5 succesul potential a1 inifiativei de
voinfa politic8 gi de un demers inclusiv gi
' Daniel Keohane, Charlotte Blomnestijn, "Strength in progresiv pentru dezvoltarea in comun a
Numbers? Comparing EU Military Capabilities in 2009 capacitgfilor de apgrare. La acestea se adaugg
with 1999", EU Institute for Security Studies, ISS Brief, cregterea participiirii la operafiile de gestionare a
decembrie 2009, p.6; Daniel Keohane, "In Defence of
European Defence", EU Institute for Security Studies, ISS crizelor, ca subiect care rgmine important
Analysis, decembrie 2009. pentru asumarea de c5tre statele europene a unei
Ambasador Victoria Nuland, United States Permanent responsabilititi cresciinde in zona PSAC.
Representative to the North Atlantic Treaty Organization
(NATO), Speech at the London School of Economics,
D e ~ pentru
i unele state decizia participgrii
London, United Kingdom, 25.02.2008, http://nato.usmission. in cadrul PSC va reprezenta o decizie politic2
~ovlambassadorD008/Amb_Nuland~O22508. htm.
Rob de Wijk, "European Military Reform for a Global
4
Partnership", fn The Washington Quarterly, 2003 - 2004, Dr. Gerrard Quille, The Lisbon Treaq and its inzplications
CSIS, Washington, p.197 - 210. for CFSP/ESDP, Brussels, Ellropean Parliament, 4 febr. 2008.
dificil5, faptul c i scopul acesteia il va reprezenta Unii expeqi identificl trei condifii pe care
obfinerea de obiective concrete, coroborat cu Uniunea trebuie s i le TndeplineascTL pentru
tendinfa diminuirii bugetelor alocate apGrii, va lntirirea rolului s2u de actor global3: repunerea
spori gradul de cooperare a statelor ?n dezvoltarea PSAC in pozifia normal2 de instrument in slujba
capacit5Dlor de ap&a-e. Din aceastii perspectiv5, manifestSuii UE ?n arena internafionalil, definirea
PSC trebuie s i reprezinte o solufie de imbinare mai clarl a rolului gi ambifiei UE in sistemul
a cerinfelor de incluziune (participarea a cit mai internafional actual, aflat sub impactul globalizlirii,
multor state membre) gi angajament (prin gi reclidirea parteneriatului dintre Uniune gi
intermediul definirii unor criterii ambifioase). Statele Unite, inclusiv printr-o strategie comuni
Pe baza intereselor exprimate de nafiuni, vor de abordare a principalelor provociri la adresa
rezulta oportunitifi de cooperare (clusters of sistemului global, pentru secolul XXI.
cooperation) gi proiecte concrete gestionate prin Prin urmare, pentru a se impune in calitate
intermediul Agenfiei Europene de Apirare. PSC de actor global, UE trebuie s i dispuni de
va putea contribui la punerea in comun a instrumentele ~i procedurile adecvate pentru
resurselor, cu ambifia armonizirii gi integririi . implementarea obiectivelor sale strategice.. Din
structurilor de comandi gi control, aspectelor acest punct de vedere, pentru a-gi g&i locul htr-o
logistice etc. (fuzionarea structurilor nafionale lurne caracterizatii de o multipolaritate' asirnetricti,
in structurile europene) '. cu geometric schirnbitoare, gi de multilateralism,
Ca perspectivi pe termen mediu, se poate UE are nevoie de acfiune strategic& Astfel, devine
aprecia c5 rolul strategic a1 Uniunii ar trebui s5 tot mai rispinditi ideea potrivit clreia, daci
se focalizeze pe o agendi ambifioasii, care s i vizeze Uniunea European5 doreste s i treaci de la statutul
elaborarea unei politici de securitate europene, de actor global, definit printr-o prezenfi globali,
impreuni cu consolidarea strategiei de securitate la cel de putere globali, caracterizat prin
europene intr-un Concept Strategic European, influenti global5, atunci are nevoie de o
eficientizarea proceselor de conducere a dezvol- perspectiv5 strategic5 global5 sau, altfel spus, de
tirilor gi implicirilor europene in securitatea o ,,mare strategie".
internafionali gi elaborarea unei abordixi strategice
comprehensive europene pentru manifestarea ca
actor global2.

' Sven Biscop, ,,Permanent Structured Cooperation and


the Future of ESDP: Transformation and Integration",
Egrnont Paper 20, Egrnont Royal Institute for International
Relations, 2008.
The Venusberg Group, "Beyond 2010, European Grand Nicole Gnesotto, ,,The Need for a More Strategic EU",
Strategy in Global Age", Bertelsmann Stiftung, Guetersloh, in What Ambitious for European Defence in 2030?, EU
2007, p. 30. Institute for Security Studies, Paris, 2009, pag. 30 - 3 1.
77
INFOSFERA