Sunteți pe pagina 1din 22

ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA

961/2016

Vigoare

Emitent: Ministerul Sanatatii


Domenii: Medicina

M.O. 681/2016

Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile
sanitare publice si private, tehnicii de lucru si interpretare pentru testele de evaluare a eficientei
procedurii de curatenie si dezinfectie, procedurilor recomandate pentru dezinfectia mainilor, in
functie de nivelul de risc,
M.Of.Nr.681 din 2 septembrie 2016
Oficial

Sursa Act: Monitorul

ORDIN Nr. 961


pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, tehnicii de lucru
si interpretare pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de
curatenie si dezinfectie, procedurilor recomandate pentru dezinfectia
mainilor,
in functie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor
chimice
in functie de suportul care urmeaza sa fie tratat si a metodelor de evaluare
a derularii si eficientei procesului de sterilizare

Vazand Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 intocmit de


Directia generala de asistenta medicala si sanatate publica din cadrul
Ministerului Sanatatii,
avand in vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) si art. 166 din Legea
nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.
144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu
modificarile si completarile ulterioare,

ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind curatarea, dezinfectia si


sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, prevazute in anexa nr.
1 la prezentul ordin.
Art. 2. - Se aproba tehnica de lucru si interpretare pentru testele de
evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie, prevazuta in
anexa nr. 2 la prezentul ordin.
Art. 3. - Se aproba procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in
functie de nivelul de risc, prevazute in anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 4 - Se aproba metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in


functie de suportul care urmeaza sa fie tratat, prevazute in anexa nr. 4 la
prezentul ordin.
Art. 5. - Se aproba metodele de evaluare a derularii si eficientei
procesului de sterilizare, prevazute in anexa nr. 5 la prezentul ordin.
Art. 6. - (1) Lista substantelor chimice active permise in produsele
biocide cu actiune dezinfectanta in Comunitatea Europeana este prevazuta in
Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind
programul de lucru pentru examinarea sistematica a tuturor substantelor active
existente continute de produsele biocide, mentionat in Regulamentul (UE) nr.
528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului.
(2) Ministerul Sanatatii afiseaza lista prevazuta la alin. (1) pe site-ul
propriu si o actualizeaza periodic, in functie de actele normative europene in
domeniu.
Art. 7. - (1) Produsele biocide tip 1 si 2 (antiseptice si dezinfectante
chimice) utilizate in unitatile sanitare trebuie sa prezinte efect bactericid,
fungicid, micobactericid, virulicid si sporicid, in functie de scopul
utilizarii.
(2) In vederea procurarii produselor de curatenie si dezinfectie pentru
activitatea proprie, toate unitatile sanitare publice si private, indiferent
de subordonare, sunt obligate sa solicite avizul Comisiei Nationale de Produse
Biocide si rezultatele de laborator care au demonstrat eficacitatea acestora
si in baza carora a fost emis avizul.
(3) Pentru dezinfectantele incadrate ca dispozitive medicale, toate
unitatile sanitare publice si private, indiferent de subordonare, trebuie sa
solicite atat certificatul de marcaj CE, cu incadrarea in categoria dispozitiv
medical in conformitate cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993
privind dispozitivele medicale, transpusa prin Hotararea Guvernului nr.
54/2009 privind conditiile introducerii pe piata a dispozitivelor medicale, cu
modificarile ulterioare, cat si recomandarile producatorului cu privire la
eficacitatea produsului si indicatiile de utilizare.
Art. 8. - (1) Testarea eficacitatii procedurilor de curatenie si
dezinfectie efectuate in cadrul unitatilor sanitare publice si private,
indiferent de subordonarea acestora, se realizeaza conform anexei nr. 2 la
prezentul ordin.
(2) Frecventa efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare este
stabilita in Planul anual de prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor
asociate ingrijirilor medicale, elaborat de catre serviciul/compartimentul sau
medicul responsabil pentru prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale
si aprobat de comitetul director al unitatii sanitare.
(3) Frecventa efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare
trebuie sa tina cont de:
a)zonele de risc identificate pe harta riscurilor;
b)circulatia germenilor in unitatea sanitara;
c)rezultatele screeningului pacientilor.
(4) In afara testarilor efectuate in conformitate cu planul anual de
prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor
medicale, se vor efectua teste de autocontrol ori de cate ori situatia
epidemiologica o impune.
(5) Interpretarea rezultatelor testelor de autocontrol se realizeaza de
catre personalul serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor
asociate asistentei medicale, in colaborare cu seful
laboratorului/compartimentului de microbiologie din cadrul laboratorului de
analize clinice al unitatii sanitare sau al laboratorului extern contractat.
Art. 9. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul
ministrului sanatatii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, publicat


in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 11. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii,
directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si
unitatile sanitare publice si private de pe teritoriul Romaniei vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 12. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.

Ministrul sanatatii,
Vlad Vasile Voiculescu

Bucuresti, 19 august 2016.


Nr. 961.

ANEXA Nr. 1

NORME TEHNICE
privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea
in unitatile sanitare publice si private

CAPITOLUL I
Definitii

Art. 1. - In sensul prezentelor norme, termenii de mai jos au urmatoarele


semnificatii:
a)curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in
cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie
organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin
operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici,
care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat
activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate;
b)dezinfectie - procedura de distrugere a majoritatii microorganismelor
patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente),
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
c)produsele biocide utilizate in domeniul medical pentru dezinfectie (tip
de produs 1 si 2) sunt produse care contin substante active definite in
Regulamentul UE nr. 528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din
22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piata si utilizarea produselor

biocide si plasate pe piata conform prevederilor art. 7 din Hotararea


Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului institutional si a unor
masuri pentru punerea in aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al
Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la
dispozitie pe piata si utilizarea produselor biocide, cu modificarile si
completarile ulterioare;
d)dispozitivele medicale utilizate in procedura de dezinfectie sunt
reprezentate de accesorii specifice utilizate in acest scop. Acestea fac parte
din clasa IIa si IIb si sunt plasate pe piata in conformitate cu Ordinul
ministrului sanatatii nr. 372/2015 privind inregistrarea dispozitivelor
medicale;
e)dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, fungilor, virusurilor,
micobacteriilor si a majoritatii sporilor bacterieni; aceasta forma de
dezinfectie se poate aplica si dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive, si care nu suporta autoclavarea;
f)dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin
care se realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, a fungilor, a
micobacteriilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
g)dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor
fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor, sporilor de
orice tip, virusurilor neanvelopate si a mucegaiurilor;
h)antiseptic - produsul biocid care fie inhiba dezvoltarea, fie distruge
microoganismele la nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea
sau limitarea infectiilor;
i)biofilm - un strat subtire de microorganisme care adera puternic la
suprafete organice sau anorganice si care este foarte rezistent la un unele
substante biocide;
j)sterilizare - operatiunea prin care sunt distruse toate microorganismele,
inclusiv sporii bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei
operatiuni fiind starea de sterilitate.

CAPITOLUL II
Curatarea

Art. 2. - (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui


program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic
materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Art. 3. - Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si
produse de curatat.
Art. 4. - In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se
respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a)respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b)respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor
legale in vigoare;
c)se interzice amestecul produselor;
d)se interzice pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e)produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul
sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente
special destinate, etichetate cu identificarea produsului.

Art. 5. - (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin


personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este
responsabil cu prevenirea, supravegherea si limitarea infectiilor asociate
ingrijirilor medicale din unitate.
(2) Programul de curatare este parte integranta a planului propriu unitatii
sanitare de prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate
ingrijirilor medicale.
(3) Ustensilele de curatare vor fi special dedicate fiecarei zone de risc
identificate pe harta riscurilor in unitatea sanitara.
Art. 6. - (1) Pentru depozitarea produselor si a ustensilelor necesare
efectuarii curateniei aflate in stoc, in unitatea sanitara se organizeaza un
spatiu central special destinat.
(2) Spatiul central de depozitare prevazute la alin. (1) trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a)sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pe durata
depozitarii;
b)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
c)zona de depozitare sa permita aranjarea in ordine a materialelor de
curatare si accesul usor la acestea;
d)sa existe aerisire naturala;
e)sa existe iluminat corespunzator;
f)gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor.
(3) In fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special
destinate pentru:
a)spatiu pentru produse si ustensile aflate in rulaj si pregatirea
activitatii de curatare;
b)spatiu de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor
utilizate.
(4) Spatiul de depozitare si pregatire din sectii/ compartimente prevazut
la alin. (3) lit. b) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
b)sa existe aerisire naturala;
c)sa existe iluminat corespunzator;
d)zona de depozitare sa permita aranjarea in ordine a materialelor de
curatare si accesul usor la acestea;
e)sa aiba o suprafata care sa permite desfasurarea activitatii de pregatire
a ustensilelor si a materialelor utilizate in procedura de curatare;
f)sa detina sursa de apa rece si calda;
g)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu sapun lichid, pentru igiena
personalului care efectueaza curatarea.
(5) Spatiul de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor
utilizate din sectii/compartimente prevazut la alin. (3) lit. a) trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat;
b)sa existe aerisire naturala;
c)sa existe iluminat corespunzator;
d)sa existe cuva sau bazin cu apa pentru dezinfectia si spalarea
ustensilelor folosite la efectuarea curatarii sau masini de spalat cu uscator;
e)sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopuri, perii si alte
ustensile;
f)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu sapun lichid, pentru igiena
personalului care efectueaza curatarea;
g)sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri,
conform legislatiei in vigoare.
Art. 7. - (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea
curatarii se face dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de
lucru.

(2) Ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se


usuca, cu respectarea circuitelor functionale.
(3) Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza conform
recomandarilor producatorului.
(4) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a
materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de
latex.

CAPITOLUL III
Dezinfectia

Art. 8. - (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare
si este urmata de clatire, dupa caz. Exceptia este reprezentata de situatia in
care suportul care trebuie tratat a fost contaminat cu produse biologice. In
aceasta situatie prima etapa este de dezinfectie, apoi se realizeaza curatarea
urmata de inca o etapa de dezinfectie si clatire, dupa caz.
(2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a
muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni
accidentele si intoxicatiile.
Art. 9. - Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata
exclusiv in laboratorul de microbiologie.
Art. 10. - Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul
spalarii automatizate a lenjeriei si a veselei, cu conditia atingerii unei
temperaturi de peste 90 grade C.
Art. 11. - (1) Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in
dezinfectia suprafetelor netede si a aerului in boxe de laborator, sali de
operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatare si
dezinfectie chimica.
(2) Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform
prevederilor legale in vigoare, sunt insotite de documentatia tehnica, ce
cuprinde toate datele privind caracteristicile si modul de utilizare si de
intretinere al aparatelor, pentru a asigura o actiune eficace si lipsita de
nocivitate.
(3) Se va intocmi evidenta orelor de functionare pentru lampile de
ultraviolete.
Art. 12. - Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea
produselor biocide.
Art. 13. - (1) Produsele biocide utilizate pentru dezinfectie in unitatile
sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 si 2, conform
prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si al
Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piata si
utilizarea produselor biocide.
(2) In unitatile sanitare, in afara produselor tip 1 si 2, se mai
utilizeaza si produse biocide tip 4, 14 si 18 (mentinerea igienei in zona de
distributie si preparare a alimentelor sau cele utilizate in activitatile de
deratizare si pentru actiunile de dezinsectie).
(3) Produsele biocide incadrate in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
a)dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;
b)dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c)dezinfectia pielii intacte.

(4) Produsele biocide incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in


tipul 2 de produs sunt utilizate pentru:
a)dezinfectia suprafetelor;
b)dezinfectia manuala a dispozitivelor medicale, dezinfectia prin imersie,
dezinfectia la masini automate;
c)dezinfectia lenjeriei/material moale.
Art. 14. - In functie de eficacitate, de timpul de contact si de
concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a)dezinfectie de nivel inalt;
b)dezinfectie de nivel intermediar;
c)dezinfectie de nivel scazut.
Art. 15. - Este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de
contact specificate in avizul produsului.
Art. 16. - Etapele dezinfectiei de tip inalt aplicate instrumentarului care
nu suporta autoclavarea sunt:
a)dezinfectie, cel putin de nivel mediu;
b)curatare;
c)dezinfectie de tip inalt prin imersie;
d)clatire cu apa sterila.
Art. 17. - (1) Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a
instrumentarului care nu suporta autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore
sau 30 de cicluri de la preparare, cu conditia mentinerii in cuve cu capac.
(2) In cazul solutiilor pentru care producatorul indica mai mult de 30 de
cicluri de dezinfectie sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore,
dupa expirarea termenelor de valabilitate precizate la alin. (1), este
obligatorie testarea concentratiei solutiei cu benzi indicatoare speciale la
inceputul fiecarei proceduri.
Art. 18. - Procedurile de dezinfectie inalta a dispozitivelor medicale
termosensibile sunt inregistrate intr-un registru special, denumit Registrul
de dezinfectie inalta a instrumentarului, in care se completeaza urmatoarele
date:
a)produsul utilizat si concentratia de lucru;
b)data si ora prepararii solutiei de lucru;
c)ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de dezinfectie;
d)lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedura;
e)ora incheierii fiecarei proceduri;
f)testarea cu bandelete a valabilitatii solutiei, daca a fost efectuata;
g)numele si semnatura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.
Art. 19. - Igiena mainilor si dezinfectia pielii se realizeaza dupa cum
urmeaza:
a)spalarea simpla igienica a mainilor se face utilizandu-se apa si sapun
lichid; aceasta procedura nu este un substitut pentru dezinfectia igienica a
mainilor.
b)dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare,
utilizandu-se de rutina un produs antiseptic de preferat pe baza de alcooli;
in cazurile de infectie cu Clostridium difficile dezinfectia igienica a
mainilor se face cu apa si sapun, nu cu solutii alcoolice;
c)dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este
procedura care se realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a mainilor,
utilizandu-se un produs antiseptic.
Art. 20. - Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor
antiseptice sunt urmatoarele:
a)un produs se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost avizat;
b)se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c)se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in
avizul produsului;
d)pe flacon se noteaza data si ora deschiderii si data-limita pana la care

produsul poate fi utilizat in conformitate cu recomandarile producatorului;


e)la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
f)flaconul se manipuleaza cu atentie; in cazul flacoanelor cu antiseptic
este interzisa atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea;
g)este interzisa transvazarea in alt flacon;
h)este interzisa reconditionarea flaconului;
i)este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
j)este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse
diferite;
k)se recomanda alegerea produselor care se utilizeaza ca atare si nu
necesita dilutie;
l)sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;
m)flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de
caldura.
Art. 21. - Procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie
de nivelul de risc, se efectueaza conform anexei nr. 3 la ordin.
Art. 22. - Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt
urmatoarele:
a)spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b)timpul de actiune;
c)in functie de sectia din unitatea sanitara in care sunt utilizate,
dezinfectantele trebuie sa aiba eficienta si in prezenta substantelor
interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organice;
d)sa aiba remanenta cat mai mare pe suprafete;
e)sa fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
f)gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant,
oxidant, foarte inflamabil si inflamabil) pentru personal si pacienti;
g)sa fie usor de utilizat;
h)sa fie stabile in timp;
i)natura suportului care urmeaza sa fie tratat;
j)riscul de a fi inactivat de diferite substante sau conditii de mediu, asa
cum este prevazut in fisa tehnica produsului;
k)sa fie biodegradabile in acord cu cerintele de mediu.
Art. 23. - (1) Reguli generale de practica ale dezinfectiei:
a)dezinfectia completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate
inlocui sterilizarea sau dezinfectia de tip inalt in cazul dispozitivelor
termosensibile;
b)pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra
agentului patogen incriminat sau presupus;
c)utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a
muncii, care sa previna accidentele si intoxicatiile;
d)personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit
cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
e)in fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si
dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in
care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare
si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de
actiune, precum si concentratia de lucru.
(2) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
a)cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus
dezinfectiei;
b)folosirea de recipiente curate;
c)utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si
eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita
contaminarea si degradarea sau inactivarea lor.
(3) Efectuarea controlului chimic si bacteriologic, prin sondaj, al

solutiilor dezinfectante in curs de utilizare se realizeaza prin intermediul


bandeletelor test aferente produsului.
Art. 24. - Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare pentru
suprafete, instrumentar si echipamente trebuie sa tina cont de categoria din
care acestea fac parte: noncritice, semicritice si critice.
Art. 25. - Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt clasificate
dupa cum urmeaza:
a)critice - cele care vin in contact cu tesuturile corpului uman sau
penetreaza tesuturile, inclusiv sistemul vascular, in mod normal sterile.
Exemple: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic,
materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenta la nastere,
echipamentul personalului din salile de operatii, campuri operatorii, mesele
si tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele si seringile, cateterele
cardiace si urinare, dispozitivele pentru hemodializa, toate dispozitivele
intravasculare, endoscoapele flexibile sau rigide utilizate in proceduri
invazive, echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru
acupunctura, acele utilizate in neurologie; aceste dispozitive trebuie
sterilizate;
b)semicritice - care vin in contact cu mucoase intacte si nu penetreaza
bariera tegumentara, cu exceptia mucoasei periodontale sau pielea avand
solutii de continuitate.Acestea ar trebui sa beneficieze de cel putin
dezinfectie la nivel mediu.
Exemple: suprafata interioara a incubatoarelor pentru copii si
dispozitivele atasate acestora (masca de oxigen, umidificator), endoscoapele
flexibile si rigide utilizate exclusiv ca dispozitive pentru imagistica,
laringoscoapele, tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie si
respiratie asistata, diafragmele, termometrele de sticla, termometrele
electronice, ventuzele, varfurile de la seringile auriculare, specul nazal,
specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea
dispozitivelor anticonceptionale, accesoriile pompitelor de lapte.
Suprafetele inerte din sectii si laboratoare, stropite cu sange, fecale sau
cu alte secretii si/sau excretii potential patogene, si cazile de hidroterapie
utilizate pentru pacientii a caror piele prezinta solutii de continuitate sunt
considerate semicritice;
c)noncritice - care nu vin frecvent in contact cu pacientul sau care vin in
contact numai cu pielea intacta a acestuia. Aceste dispozitive trebuie sa fie
curatate si trebuie aplicata o dezinfectie scazuta.Exemple: stetoscoape,
plosti, urinare, manseta de la tensiometru, specul auricular, suprafetele
hemodializoarelor care vin in contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi,
suprafetele dispozitivelor medicale care sunt atinse si de personalul medical
in timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.
Suprafetele inerte, cum sunt pavimentele, peretii, mobilierul de spital,
obiectele sanitare s.a., se incadreaza in categoria noncritice.
Art. 26. - Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de
suportul care urmeaza sa fie tratat sunt prevazute in anexa nr. 4 la ordin.
Art. 27. - Dezinfectia curenta si/sau terminala, efectuata numai cu
dezinfectanti de nivel inalt, este obligatorie in:
a)sectiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b)situatia evolutiei unor cazuri de infectii asociate asistentei medicale;
c)situatiile de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului
a circulatiei microorganismelor patogene);
d)sectiile cu risc inalt: sectii unde sunt asistati pacienti
imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri, sectii unde se practica
grefe/transplant (de maduva, cardiace, renale etc.), sectii de oncologie si
oncohematologie);
e)blocul operator, blocul de nasteri;
f)sectiile de reanimare, terapie intensiva;

g)serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria.

CAPITOLUL IV
Sterilizarea

Art. 28. - Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale ale
carei rezultate depind de buna functionare a aparaturii utilizate si pastrarea
corespunzatoare a materialelor sterilizate.
Art. 29. - Sunt obligatorii controlul operatiunilor, respectarea
procedurilor, precum si asigurarea cerintelor specificate in standardul EN ISO
9001/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 30. - Unitatile sanitare trebuie sa garanteze acelasi nivel de
siguranta a pacientilor, atat in cazul utilizarii de dispozitive medicale
achizitionate de pe piata, cat si al utilizarii celor sterilizate in unitatea
sanitara.
Art. 31. - Este interzisa reprocesarea in vederea reutilizarii a
dispozitivelor si materialelor de unica folosinta.
Art. 32. - Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi
sterilizate trebuie curatate si dezinfectate inainte de a fi supuse unui
proces de sterilizare standardizat.
Art. 33. - Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si
a activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea,
stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor
functionale. Este interzisa realizarea acestor activitati in alte spatii decat
cele desemnate.
Art. 34. - Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip
trebuie sa fie amenajat intr-un spatiu special destinat, in vederea
desfasurarii activitatilor din etapele mentionate.
Art. 35. - Organizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:
a)asigurarea spatiilor derularii activitatii, in conformitate cu legislatia
in vigoare;
b)circuitele functionale, recipientele si mijloacele de transport;
c)asigurarea conditiilor de calitate a mediului in care se desfasoara
procesul de sterilizare;
d)verificarea starii de functionare a aparaturii;
e)sistemul de control al procesului;
f)procedurile de marcare si asigurarea trasabilitatii produselor finite;
g)tratarea neconformitatilor procesului de sterilizare;
h)inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, cu
mentionarea datei primirii produsului de sterilizat, sectia de provenienta,
numarul transei de sterilizare, data trimiterii pe sectie a produsului
sterilizat, numele persoanei care a efectuat sterilizarea;
i)instruirea personalului;
j)asigurarea echipamentului de protectie al personalului.
Art. 36. - Circuitele se stabilesc astfel incat sa asigure securitatea
personalului, a mediului si integritatea dispozitivelor medicale.
Art. 37. - In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza
prin metode fizice (abur sub presiune), precum si prin metode combinate
fizico-chimice (plasma).
Art. 38. - Sterilizarea cu aburi sub presiune trebuie sa fie metoda de
electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura. Metoda fizico-

chimica (plasma, care utilizeaza ca agent de sterilizare peroxidul de


hidrogen) se poate utiliza pentru sterilizarea instrumentarului care nu
suporta autoclavarea.
Art. 39. - Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate autorizate si
avizate conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 40. - Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta
valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
Art. 41. - Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea
tehnica a aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de
sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de
sterilizat ambalate.
Art. 42. - Personalul medical responsabil cu respectarea calitatii
procedurilor de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de
aparat de sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru.
Art. 43. - Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor
afisa la loc vizibil.
Art. 44. - Controlul sterilizarii se efectueaza in conformitate cu anexa
nr. 5, dupa cum urmeaza:
a)cu indicatorii fizico-chimici;
b)cu testul de verificare a penetrarii aburului (testul Bowie & Dick,
pentru autoclava);
c)cu indicatorii biologici.
Art. 45. - (1) Pentru fiecare ciclu de sterilizare evaluarea eficacitatii
sterilizarii se realizeaza astfel:
a)pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul
de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a
ciclului sau se analizeaza diagrama;
b)se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda
adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului integrator pentru
sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaza timpul, temperatura si
saturatia vaporilor.
(2) Cu periodicitate zilnica, evaluarea eficacitatii sterilizarii se
realizeaza astfel:
a)se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie &
Dick, daca se efectueaza sterilizarea materialului moale;
b)se efectueaza controlul cu indicator biologic (Bacillus
stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile de sterilizare sau pentru
autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare
(diagrama).
Art. 46. - (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in
cutii metalice perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la
sterilizare, cu conditia mentinerii acestora inchise. Exceptie fac ambalajele
dure pentru care producatorul precizeaza o alta durata de valabilitate, cu
conditia mentinerii acestora in conditiile precizate de producator.
(2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartieplastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii
integritatii ambalajului, cu exceptia celor pentru care producatorul specifica
o alta perioada de valabilitate, cu conditia mentinerii conditiilor
specificate de acesta.
Art. 47. - Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un
tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu
periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe
trimestru.
Art. 48. - Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia
tehnicianului autorizat.
Art. 49. - Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
a)verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de

temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama);


b)testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
c)controlul umiditatii textilelor.
Art. 50. - Amplasarea, dotarea, exploatarea, intretinerea, verificarea si
repararea aparatelor, utilajelor si instalatiilor de sterilizare se fac
conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 51. - Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind
exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii,
intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca.
Art. 52. - Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita
si acreditata sa lucreze cu aparate sub presiune.
Art. 53. - Sterilizarea apei pentru spalarea chirurgicala se efectueaza in
autoclava pentru sterilizarea apei, potrivit instructiunilor de utilizare din
cartea tehnica a acesteia, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari si un timp
de sterilizare de 30 de minute, precum si prin intermediul diferitelor
aparate, filtre sau alte dispozitive autorizate in acest scop conform legii.
Art. 54. - Reteaua de alimentare si distribuire a apei sterile de la
autoclave la spalatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)distanta maxima de la autoclava la punctul de distributie nu va depasi 20
m;
b)sunt admise numai conducte fara mufe;
c)eliminarea oricarei posibilitati de contaminare a apei sterile prin
stagnarea in sistemul de distributie (cu interzicerea coturilor in forma de
U sub nivelul conductei);
d)apa sterila pentru spalarea chirurgicala se prepara in ziua utilizarii
ei.
Art. 55. - Este obligatorie respectarea instructiunilor de utilizare si a
cartii tehnice a aparatului pentru a folosi temperatura, presiunea si timpul
de sterilizare recomandate de producator pentru materialele de sterilizat.
Art. 56. - Se noteaza pe fiecare ambalaj data si ora sterilizarii.
Art. 57. - Sterilizarea prin metode fizice si fizico-chimice se
inregistreaza in Registrul de evidenta a sterilizarii, care contine: data si
numarul aparatului, continutul si numarul obiectelor din sarja, numarul
sarjei, temperatura si, dupa caz, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea,
ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor
fizico-chimici si rezultatul testelor biologice, semnatura persoanei
responsabile cu sterilizarea si care elibereaza materialul steril.
Art. 58. (1) Sterilizarea cu oxid de etilena nu trebuie sa reprezinte o
metoda uzuala de sterilizare avand in vedere riscul toxic pentru personalul
statiei de sterilizare, pentru cei care manipuleaza sau pentru pacientii la
care se utilizeaza obiectele sterilizate prin aceasta metoda, motiv pentru
care aceasta trebuie utilizata in cazuri exceptionale, cand nu exista alte
mijloace de sterilizare.
(2) Este interzisa utilizarea sterilizarii cu oxid de etilena pentru
sterilizarea materialului medico-chirurgical in urgenta.
(3) Este interzisa sterilizarea cu oxid de etilena a materialului medicochirurgical a carui compozitie nu este cunoscuta.
(4) Este interzisa resterilizarea cu oxid de etilena a echipamentului
medical constituit din parti de policlorura de vinil sterilizat initial cu
radiatii ionizante sau raze gamma.
(5) Este interzis a se fuma in incaperile unde se utilizeaza oxidul de
etilena; aceste incaperi trebuie ventilate in permanenta direct cu aer
proaspat (din exterior).

ANEXA Nr. 2

TEHNICA DE LUCRU SI INTERPRETARE


pentru testele de evaluare a eficientei
procedurii de curatenie si dezinfectie

I. Definitii
Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitara in vederea
cunoasterii circulatiei germenilor patogeni in mediul spitalicesc si a
evaluarii eficientei procedurilor de curatenie si dezinfectie cu scopul
prevenirii aparitiei infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Acestea
cuprind:
Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilitatii a
instrumentarului si altor materiale sanitare prin proceduri de sterilizare
fizica si chimica;
Teste de aeromicroflora = teste efectuate pentru controlul gradului de
incarcare a aerului cu flora microbiana atmosferica in zonele de risc;
Teste de sanitatie = teste de verificare a eficientei curateniei si
dezinfectiei suprafetelor si altor materiale (de exemplu, lenjerie) efectuate
in cadrul unitatii sanitare.
II. Recoltarea si pregatirea probelor primare
1. Controlul sterilitatii
a)Se constata in mod indirect efectul sterilizarii prin cercetarea florei
microbiene de pe obiectele care au fost supuse sterilizarii, fie prin
insamantarea directa a suprafetei obiectului pe mediul de cultura, fie a
produsului de spalare si stergere.
b)Se va folosi bulion simplu in recipiente sterile, bulion thioglicolat sau
tampoane sterile in care s-a pus in laborator 1 ml de ser fiziologic in
conditii de sterilitate.
c)Toate materialele care pot fi luate ca atare (ace de seringa, ace de
sutura, ace de stomatologie, agrafe, ata chirurgicala, comprese mici etc.) vor
fi insamantate pe mediile de cultura in conditii de asepsie.
d)Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi sterse de
2-3 ori cu un tampon steril umezit in ser fiziologic, ce va fi reinsamantat in
laborator in bulion simplu.
e)Apa sterila va fi insamantata direct intr-un recipient cu bulion dupa o
prealabila flambare a robinetului si lasarea apei sa curga timp de aproximativ
5 minute.
f)Ata de sutura, catgut si comprese vor fi insamantate si in bulion
thioglicolat.
g)Se inscriptioneaza recipientul cu numarul probei, locul de recolta, apoi
proba se inregistreaza in procesul-verbal de recoltare.
2. Controlul aeromicroflorei
a)Se va determina flora microbiana atmosferica din acele incaperi unde
riscurile de colonizare/infectare pentru asistati ar putea fi mai mare: sali
de operatii, sali de pansamente, sali de nasteri, saloane de prematuri etc.
b)Se foloseste metoda sedimentarii Koch sau o metoda volumetrica cu
ajutorul aparaturii necesare dedicate conform standardului indicat de
producator.
c)Pentru metoda sedimentarii - pentru fiecare incapere se vor folosi 2
grupe de placi Petri a cate 10 cm diametru, fiecare grupa cuprinzand cate o

placa de geloza simpla si o placa de geloza sange, ambele placi cu medii fara
lichid de condensare.
d)Un grup de placi se va expune in mijlocul incaperii pe o masa/la
inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala), al doilea grup va fi expus
intr-un colt al incaperii la inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala).
Numarul de placi necesare se calculeaza in functie de volumul incaperii.
e)Expunerea se va face prin ridicarea capacului cutiilor Petri si asezarea
capacelor cu deschiderea in jos alaturi de cutiile Petri cu mediile selectate.
f)Timpul de expunere va fi strict cronometrat din momentul ridicarii
capacelor de la placile Petri cu medii, acestea urmand sa fie lasate deschise
10 minute.
3. Controlul suprafetelor si inventarului moale
a)Se vor lua probe de pe suprafetele care sunt considerate curate si
dezinfectate.
b)Daca pentru suprafetele respective a fost utilizat recent un
dezinfectant, recoltarea va fi efectuata numai dupa expirarea timpului de
contact.
c)Se foloseste tampon steril umezit in 1 ml ser fiziologic steril cu care
se sterge o suprafata de 25 cm patrati prin trecerea tamponului de 2-3 ori in
sensuri diferite pe toata suprafata celor 25 cm patrati si se va imersa
tamponul in 1 ml ser fiziologic din recipient, agitandu-se puternic pentru
omogenizarea concentratiei microbiene.III. Tehnica executarii analizei,
calculul si interpretarea rezultatelor
A. Pentru controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente
1. Prelucrarea probelor se va face in minimum de timp de la recoltare
pentru a preveni uscarea lor.
2. In fiecare tampon se repartizeaza 9 ml ser fiziologic, se agita bine
pentru omogenizare (dilutie 1/10).
3. Se depune cate 0,1 ml din suspensia de 1/10 in centrul unei placi de
geloza sange si mediu lactozat cu suprafata bine uscata, apoi se disperseaza
uniform inoculul cu ansa sterila.
4. Se pot face din dilutia de 1/10 alte dilutii seriale 1/100, 1/1000 etc.
si se procedeaza ca la dilutia 1/10.
5. Se incubeaza 24-48 de ore placile la termostat, la 37C.
6. Se identifica germenii conform procedurilor de laborator specifice.
7. Se numara coloniile de pe placa folosind urmatoarea formula:
X = N x D/volumul insamantat,
unde:
X = nr. colonii ( UFC )/mL;
N = nr. colonii/placa;
D = inversul dilutiei.
8. Placile cu un numar mai mare de 300 colonii/placa vor fi raportate ca
atare.
9. Se raporteaza unitati formatoare de colonii pe proba.
10. Se raporteaza:
a)prezenta Escherichia;
b)prezenta Proteus;
c)prezenta Staphylococcus aureus;
d)prezenta Pseudomonas spp.;
e)prezenta Klebsiella spp.;
f)prezenta Acintotobacter;
g)prezenta Enterococcus rezistent la vancomicina.
Interpretare: Se considera o mana curata aceea la care:
a)incarcatura microbiana nu este mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul
ingrijitor si infirmiere;
b)incarcatura microbiana nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul
mediu si medical;

c)incarcatura microbiana nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul


care trebuie sa efectueze interventii aseptice;
d)nu trebuie sa contina germeni patogeni;
e)la germenii patogeni izolati se va efectua, la cererea departamentului
SPIAAM, testarea rezistentei la antibiotice.
B. Pentru controlul bacteriologic al sterilitatii:
1. tuburile cu bulion nutritiv se incubeaza 3-5 zile la termostat la 37C;
2. se raporteaza microorganismul/microorganismele identificate.
Interpretare: Se considera proba conforma proba sterila, fara prezenta
germenilor de orice tip.
C. Pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei:
1. placile se vor incuba 24-48 de ore la termostat la 37C;
2. se numara coloniile crescute pe suprafata gelozei simple dupa 48 de ore
si numarul total de colonii hemolitice crescute pe suprafata gelozei sange
dupa 24 de ore;
3. raportarea la mc de aer se face prin aplicarea formulei lui Omelianski:
N x 10000/S x K = numar germeni/mc aer,
unde:
a)N = numar de colonii de pe suprafata placii Petri;
b)S = suprafata placii Petri in cmp (63,5 cm2);
c)K = coeficientul timpului de expunere k = 1 pentru 5 minute, k = 2 pentru
10 minute, k = 3 pentru 15 minute;
4. se raporteaza:
a)numarul total de germeni/m3 aer;
b)numarul total de germeni hemolitici/m3 aer.
Interpretare:
a)Numarul total de germeni/m3 aer nu trebuie sa depaseasca 500-1500 dupa
gradul de activitate din incapere, inceputul sau sfarsitul zilei de lucru.
b)In salile de operatii (in timpul lucrului), in saloanele de nou-nascuti
si sugari se admit maximum 300 germeni/m3 aer, cu absenta florei hemolitice.
D. Pentru controlul bacteriologic al suprafetelor si inventarului moale:
1. se adauga 9 ml ser fiziologic peste tamponul initial si se agita energic
- dilutie 1/10;
2. se mai face inca o dilutie zecimala seriata cu 9 ml ser fiziologic dilutie 1/100;
3. se disperseaza 0,1 ml din fiecare dilutie pe cate o placa de geloza
sange si mediu lactozat si se incubeaza 24-48 de ore la termostat la 37C;
4. se numara coloniile de pe fiecare placa si se aplica formula de mai jos:
N1 x D1 x cantitatea dispersat./25 cm2 + N2 x D2 x cantitatea dispersata/25
cm2 = nr. germeni/cm2,
unde:
N1, N2 - numarul de germeni de pe fiecare placa de geloza sange;
D1, D2 - dilutiile folosite pentru fiecare placa Petri;
5. se raporteaza:
a)numarul de germeni/cm2 de suprafata stearsa;
b)prezenta oricaror germeni patogeni identificati.
Interpretare: Se considera curata o suprafata/un material moale pe care se
dezvolta sub 5 colonii/cmp si nu sunt prezenti germeni patogeni.

ANEXA Nr. 3

PROCEDURILE RECOMANDATE
pentru dezinfectia mainilor, in functie
de nivelul de risc

Nivelul de
Proceduri aplicate
risc

Indicatii

- cand mainile sunt vizibil murdare


- la inceputul si la sfarsitul programului de
lucru
- spalarea simpla igienica a mainilor - inainte si dupa utilizarea manusilor (sterile
Minim
cu apa si sapun lichid
sau nesterile)
- inainte si dupa activitatile de curatare
- inainte si dupa contactul cu pacientii
- dupa utilizarea grupului sanitar (WC)
- dupa contactul cu un pacient septic izolat
- inainte de realizarea unei proceduri invazive
- dupa orice contact accidental cu sangele sau
cu alte lichide biologice
- spalare cu apa si sapun lichid,
- dupa contactul cu un pacient infectat si/sau
urmata de dezinfectia igienica a
cu obiectele din salonul acestuia
mainilor prin frecare cu un antiseptic, - dupa toate manevrele potential contaminante
Intermediar de regula pe baza de alcooli
- inainte de contactul cu un pacient izolat
sau
profilactic
- dezinfectia igienica a mainilor prin - inaintea manipularii dispozitivelor
spalare cu apa si sapun antiseptic
intravasculare, tuburilor de dren pleurale sau
similare
- intre manevrele efectuate succesiv la acelasi
pacient
- inainte si dupa ingrijirea plagilor
- dezinfectia chirurgicala a mainilor - inainte de toate interventiile chirurgicale,
prin frecare cu antiseptic pe baza de obstetricale
Inalt
alcooli, dupa spalarea prealabila cu
- inaintea tuturor manevrelor care necesita o
apa sterila si sapun antiseptic
asepsie de tip chirurgical

ANEXA Nr. 4

METODELE
de aplicare a dezinfectantelor chimice in
functie de suportul care urmeaza sa fie tratat
Suportul de tratat
Suprafete
Pavimente (mozaic, ciment,
linoleum, lemn etc.)

Metoda de aplicare

Stergere

Pereti (faianta, tapet lavabil, Stergere


uleiati etc.), usi, ferestre
Pulverizare*)
(tocarie)

Observatii
Curatare riguroasa, apoi
dezinfectie (ce poate fi de
nivel scazut, mediu sau inalt,
in cazul prezentei produselor
biologice)
Se insista asupra curatarii
partilor superioare ale
pervazurilor si a altor
suprafete orizontale, precum si
ale colturilor, urmata de

Mobilier, inclusiv paturi si


noptiere (din lemn, metal,
plastic)
Mese de operatie, mese
instrumentar, suprafete pentru
pregatirea tratamentului,
suprafete pentru depozitarea
temporara a produselor
patologice recoltate, lampi
scialitice, mese de infasat,
mese de lucru in laborator
Musamale din cauciuc sau
plastic, colac din cauciuc etc.

Stergere
Pulverizare*)

dezinfectie (ce poate fi de


nivel scazut, mediu sau inalt,
in cazul prezentei produselor
biologice).
Curatare riguroasa si
dezinfectie de nivel scazut sau
mediu a suprafetelor orizontale
(partea superioara a
dulapurilor, a rafturilor etc.)

Stergere
Pulverizare*)

Dezinfectie de nivel inalt,


curatare riguroasa, dezinfectie
de nivel inalt

Stergere
Imersie

Dezinfectie de nivel mediu, apoi


curatare

Suportul de tratat

Metoda de aplicare

Carucioare, targi

Stergere

Observatii
Curatare, dezinfectie de nivel
mediu sau inalt
In functie de prezenta
produselor biologice de la
pacienti, intai se realizeaza
dezinfectia de nivel inalt, apoi
curatare, dezinfectie de nivel
inalt.

Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curatare


Bai, baite pentru copii,
Curatare, dezinfectie de nivel
Stergere
chiuvete, bazine de spalare
mediu sau inalt
Dezinfectie de nivel mediu,
curatare, dezinfectie de nivel
inalt
Imersie
Se pastreaza uscate in locuri
Plosti, olite, urinare
Masini automate
special destinate.
In cazul masinilor automate se
urmeaza instructiunile
producatorului.
Grupuri sanitare (WC, bazine,
scaune WC, pisoare), gratare din
Curatare, dezinfectie de nivel
Stergere
lemn sau plastic pentru bai si
mediu
dusuri
Sifoane de pardoseala, sifoane
Se toarna un produs dezinfectant
Dezinfectie de nivel scazut
de scurgere
de nivel scazut.
Curatare, dezinfectie de nivel
scazut
Galeti pentru curatare,
In cazul contactului cu produse
ustensile pentru curatare
Spalare
biologice, intai dezinfectie de
(perii, mop, teu, lavete, carpe
nivel mediu sau scazut, apoi
etc.)
curatare si dezinfectie de nivel
scazut.
Recipiente pentru colectarea
Curatare, dezinfectie de nivel
Spalare
deseurilor menajere, pubele
scazut
Lenjerie si echipamente de protectie
Dezinfectie de nivel mediu
Lenjerie contaminata (murdarita
Se pot folosi masini de spalat
cu excremente, produse
automate cu program de
patologice si lenjerie care
Imersie
dezinfectie inclus; necesita
provine de la bolnavi
predezinfectie initiala inalta
contagiosi)
si dezinfectie finala de nivel
mediu.
Spalare la masini automate cu
Alte categorii
ciclu termic de dezinfectie sau
fierbere
Echipament de protectie si de
Imersie
Curatare, dezinfectie de nivel

lucru din material textil


Sorturi impermeabile din cauciuc
Stergere
si plastic

scazut sau inalt, pentru cel


contaminat cu produse biologice
Dezinfectie de nivel mediu,
curatare urmata de dezinfectie
de nivel mediu

Zone de preparare si distribuire alimente

Vesela, tacamuri, alte ustensile


Imersie sau stergere
de consum, echipamente

Suprafete (pavimente, pereti,


mese)

Stergere
Pulverizare*)

Curatare, dezinfectie de nivel


mediu, clatire
Pentru dezinfectie se utilizeaza
un produs biocid care se
incadreaza in tipul de produs 4.
Acestea pot fi procesate si in
masini automate.
Curatare, dezinfectie de nivel
mediu, clatire
Pentru dezinfectie se utilizeaza
un produs biocid care se
incadreaza in tipul de produs 2.

Instrumentar, echipamente
Nu se utilizeaza detergentii casnici, anionici pentru curatarea instrumentarului, echipamentelor.
La curatare se utilizeaza numai detergenti special destinati, inclusiv detergenti enzimatici
urmati de dezinfectanti de nivel inalt.
Daca se utilizeaza dezinfectanti de nivel inalt cu efect de curatare nu se mai folosesc
detergentii enzimatici, curatarea si dezinfectia avand loc simultan si complet.
Suportul de tratat

Metoda de aplicare

Procesarea suporturilor
(instrumentar, echipamente)
critice

Imersie
Masini automate

Procesarea suporturilor
(suprafete, instrumentar,
echipamente) semicritice

Imersie
Stergere pentru suprafete

Termometre (orale, rectale)

Imersie
Stergere

Observatii
Dezinfectie cel putin de nivel
mediu si curatare urmata de
sterilizare
Dezinfectie cel putin de nivel
mediu, curatare urmata de
dezinfectie de tip inalt (pentru
instrumentarul care nu suporta
sterilizarea prin caldura) sau
sterilizare cu plasma
Procesarea automata se va
efectua in functie de
recomandarile producatorului.
Dezinfectie de nivel mediu,
curatare sau urmata de
dezinfectie de tip inalt sau
sterilizare cu plasma, dupa caz
Dezinfectie de nivel mediu,
curatare, clatire
A nu se amesteca in timpul
procesarii termometrele orale cu
cele rectale.
Curatare, urmata de dezinfectie
de nivel inalt

Incubatoare, izolete, masti de


Stergere
oxigen
Barbotoare
In functie de materialul din care sunt fabricate, componentele vor fi curatate, dezinfectate cel
putin de nivel mediu si sterilizate in conformitate cu natura lor si recomandarile
producatorului. Barbotoarele sunt utilizate per pacient pe durata internarii acestuia; se
interzice mentinerea barbotorului conectat dupa externarea pacientului, se interzice reutilizarea
la alt pacient fara dezinfectie/sterilizare.
Cazarmament
Folosirea dezinfectantelor special destinate, de nivel mediu, iar pentru obiectele care provin de
la bolnavii cu tuberculoza pulmonara, in spatii special amenajate, a dezinfectantelor de nivel
inalt, in absenta pacientilor.
Reglementarile privind lenjeria se regasesc in Normele privind serviciile de spalatorie pentru
unitatile medicale, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.025/2000**)
Saltele, huse pentru saltele,
In spatii etanseizate si in
perne, paturi, halate din
functie de:
*
molton, imbracaminte
Pulverizare )
- temperatura;
- umiditate relativa;
- timpul de expunere.
Vaporizare
Camera speciala
Vaporizare
In saloane si alte spatii de

cazare si in functie de:


- temperatura;
- umiditate relativa;
- timpul de expunere.
Doar in cazuri speciale
(eliminatori de BK)
Spatii inchise
Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei aerului, de nivel inalt, lipsite de
toxicitate; se interzice utilizarea aldehidelor de orice natura, cu exceptia dezinfectiei
terminale in cazul bolnavilor eliminatori de BK
In spatii etanse si in functie
de:
Pulverizare*)
- temperatura;
- umiditate relativa;
Sali de operatie, sali de
- timpul de expunere.
nastere, saloane, cabinete
Aparatura electronica si de
respiratie este protejata sau
Vaporizare/Aerosolizare
scoasa din spatiul in care se
face dezinfectia.
Diverse
Jucarii din plastic, cauciuc sau Spalare
Curatare si dezinfectie de nivel
lemn, jucarii din material
Stergere
inalt sau mediu
textil
Pulverizare*)
Atentie clatire!
Curatare si dezinfectie de nivel
Telefoane
Stergere
scazut, mediu
Pulverizare*)
Curatare si dezinfectie de nivel
Ambulante, mijloace auto
Stergere
mediu sau inalt

_____________
*
) In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza
cantitatea specificata in aviz pentru a fi utilizata pentru un m2 sau un m3 la
timpii recomandati.
**
) Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.025/2000 pentru aprobarea Normelor
privind serviciile de spalatorie pentru unitatile medicale nu a fost publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA Nr. 5

METODE DE EVALUARE
a derularii si eficientei procesului
de sterilizare

I. Indicatori fizico-chimici
1. Indicatorii fizico-chimici pentru controlul sterilizarii se prezinta in
mai multe forme: bandelete, banda adeziva cu indicatori, pungi cu markeri de
culoare si etichete indicatoare.
2. Indicatorii fizico-chimici se plaseaza in fiecare pachet/ casoleta si se
verifica la deschiderea fiecarui pachet sterilizat.
3. Se vor verifica indicatorii de eficienta ai sterilizarii:
a)virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;

b)virarea culorii la indicatorii fizico-chimici integratori; se poate


verifica pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic prin transparenta
plasticului. Pentru materialele ambalate in cutii metalice, verificarea se
face de catre utilizatori, la deschiderea acestora. In situatia in care
virajul nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat si nu se
utilizeaza.
Simpla virare a indicatorului fizico-chimic nu garanteaza o sterilizare
corecta, folosirea acestui indicator nefiind suficienta pentru un control
eficient al sterilizarii.
4. In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: data si numarul
aparatului de sterilizare (atunci cand sunt mai multe), continutul pachetelor
din sarja si numarul lor, numarul sarjei, temperatura si presiunea la care s-a
efectuat sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei responsabile cu
sterilizarea si care elibereaza materialul steril; in situatia in care se
efectueaza inregistrarea automata se ataseaza diagrama ciclului de
sterilizare, observatii, data la care s-au efectuat intretinerea si
verificarea aparatului.
5. Registrele de evidenta a sterilizarii, alaturi de indicatorii fizicochimici corespunzatori fiecarei sarje de sterilizare, se pastreaza pe fiecare
sectie unde se efectueaza procedura de sterilizare minimum 6 luni. Atat
registrele, cat si indicatorii sunt verificati periodic de catre serviciul de
supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate asistentei
medicale.
6. Orice neconformitate a testelor fizico-chimice se anunta imediat la
serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate
asistentei medicale.
II. Testul de verificare a penetrarii aburului
1. Testul de verificare a penetrarii aburului, respectiv testul Bowie &
Dick, pentru autoclava este obligatoriu a se folosi la sterilizarea la
autoclav, alaturi de indicatorii fizico-chimici si biologici.
2. Pachetul-test de unica folosinta, Bowie & Dick, este un test foarte
sensibil folosit pentru evidentierea aerului rezidual periculos sau a gazelor
inerte din camera de sterilizare, aerul rezidual sau gazele inerte putand
periclita procesul de sterilizare.
3. Cerneala indicatoare isi schimba culoarea din albastru in verde inchis
spre negru, atunci cand este expusa anumitor parametri de sterilizare.
Schimbarea culorii este completa si uniforma.
4. Corectitudinea evacuarii aerului, precum si asigurarea cantitatii
corespunzatoare a aburului (concentratie non-critica a gazelor inerte) se
poate aprecia astfel:
a)Controlul de rutina se incepe printr-un test de vid, urmat de un ciclu de
incalzire. Astfel, sterilizatorul este pregatit pentru a incepe testul Bowie &
Dick.
b)Se plaseaza pachetul de testare (fara a fi desfacut) orizontal, in
treimea de jos a camerei, de exemplu pe platforma inferioara a sistemului de
incarcare sau in zona superioara scurgerii. Numai pachetul-test Bowie & Dick
trebuie plasat in camera.
c)Se porneste ciclul-test Bowie & Dick la 134C valoare nominala (134C
efectiv, pana la max. 138 C) pentru 3,0 pana la 3,5 min. Pachetul-test de
unica folosinta trebuie indepartat imediat la sfarsitul ciclului. Se
indeparteaza hartia indicatoare si se examineaza rezultatul.
d)Pentru a citi rezultatul, se plaseaza hartia indicatoare pe o suprafata
stralucitoare.
Nota: Nu se plaseaza hartia indicatoare in fata unei surse de lumina. Se
compara zona exterioara a hartiei cu cea din centru. Evacuarea suficienta a
aerului/gazelor inerte va arata o schimbare a culorii uniforme, din albastru

in verde foarte inchis. Evacuarea insuficienta a aerului/gazelor inerte va


conduce la o schimbare neuniforma a culorii.
5. Pentru documentare se pastreaza hartia folosita pentru test la loc
intunecos.
6. Registrele de evidenta a testului Bowie & Dick si testele Bowie & Dick
se pastreaza pe fiecare sectie unde se efectueaza procedura de sterilizare la
autoclava minimum 6 luni. Atat registrele, cat si testele sunt verificate
periodic de catre serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a
infectiilor asociate asistentei medicale.
7. Orice neconformitate a testelor Bowie & Dick se anunta imediat la
serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate
asistentei medicale.
III. Indicatori biologici
1. Indicatorii biologici constau in teste biologice pentru controlul
eficacitatii sterilizarii care contin spori din familia Bacillus
stearothermophilus, de exemplu Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) si
Bacillus Atrophaeus (ATCC 9372), care se prezinta sub forma de:
a)fiole de plastic termorezistent ce au in interior un strip impregnat cu
Geobacillus stearothermophilus (ATCC 7953) pentru sterilizarea la autoclava;
b)fiole de plastic care au in interior un strip impregnat cu Geobacillus
stearothermophilus (ATCC 7953) pentru sterilizarea cu plasma;
c)strip impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC 9372) pentru sterilizarea
cu aer cald (etuva, pupinel).
2. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizarii la autoclava si
plasma se efectueaza dupa cum urmeaza:
a)Se utilizeaza indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC
7953) pentru controlul eficacitatii sterilizarii. Acest indicator poate fi
folosit doar pentru a monitoriza sterilizarea la autoclava. Indicatorul
biologic specific indica indeplinirea tuturor conditiilor pentru efectuarea
corecta a sterilizarii (temperatura, presiune, timp). Un ciclu de sterilizare
corect se efectueaza la temperaturi de 121-134 C.
b)Indicatorul biologic se introduce intr-un ciclu normal de sterilizare,
asezandu-se in locul cel mai greu accesibil al autoclavei.
c)La terminarea procesului de sterilizare fiola se lasa 10 minute sa se
raceasca, pentru a evita riscul spargerii ei.
d)In cazul testelor pozitive se anunta imediat firma de service pentru
revizia aparatului. Daca revizia efectuata de personal tehnic specializat
constata probleme tehnice in functionarea aparatajului sau indicatorii
biologici sunt in mod repetat neconformi, autoclava nu se mai utilizeaza pana
la remedierea problemelor tehnice.
e)Dupa inregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu crestere
bacteriana) vor fi sterilizati in maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.
3. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizarii cu caldura uscata,
la etuva, respectiv pupinel se efectueaza dupa cum urmeaza:
a)Se utilizeaza indicator biologic impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC
9372) (denumire veche Bacillus subtillis) pentru controlul eficacitatii
sterilizarii. Se utilizeaza indicatori biologici preparati industrial,
comercializati, care contin 106 UFC.
b)Se plaseaza cel putin 2 indicatori biologici in fiecare sarja verificata,
cel putin o data pe saptamana. Se realizeaza ciclul complet de sterilizare.
c)In cazul testelor pozitive se anunta imediat firma de service pentru
revizia aparatului. Daca revizia efectuata de personal tehnic specializat
constata probleme tehnice in functionarea aparatajului sau indicatorii
biologici sunt in mod repetat neconformi, etuva/pupinelul nu se mai utilizeaza
pana la remedierea problemelor tehnice.
d)Indicatorii biologici pozitivi (cu crestere bacteriana) dupa inregistrare
vor fi sterilizati in maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.