Endoscopia digestiva superioara

Generalitati
Sus

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce

permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a
primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui
instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta
numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea
bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la nivelul
esofagului, stomacului si apoi a duodenului.
Aceasta investigatie poarta uneori numele de esofago-gastroduodenoscopie deoarece intregul tract digestiv superior este examinat
prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medic ul poate vedea
ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul
tractului digestiv superior.
Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata
hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui
probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologiei si uneori poate fi
de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii
chirurgicale exploratorii.
Cuprins articol
1.

Generalitati

2.

Scopul investigatiei

3.

Pregatirea pentru examinare

4.

Modul de efectuare

5.

Cum se va simti pacientul in timpul interventiei

6.

Riscuri

7.

Rezultate

8.

Factori care influenteaza examinarea

Scopul investigatiei
Sus

O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru:

- detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a
complicatiilor bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include
stricturile esofagiene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia
intestinala a epiteliului esofagian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii
cancerului esofagian
- detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor,
tumorilor sau a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior.
Aceste probleme pot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte
examinari pentru tractul digestiv superior iar endoscopia este facuta
pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite
- determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de origine digestiva)
- determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a
senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de blocare
in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in
greutate
- diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sau
virusuri
- verificarea vindecarii ulcerului gastric
- examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala
- a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la
nivelul pilorului)

Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:

- pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor
esofagiene datorita ingestiei de substante chimice, otravitoare
- prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a putea fi examinate in laborator.
In timpul endoscopiei o biopsie poate fi facuta pentru a ajuta in
detectarea esofagului Barrett
- diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie, numita helicobacter
pylori, care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric
- indepartarea polipilor gastro-intestinali

- tratarea hemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilor cauzate

de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior, determinata
de hipertensiunea portala)
- extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitite
- investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina), ce
poate fi data si de o hemoragie digestiva superioara.
Pregatirea pentru examinare
Sus

Inainte de efectuarea unei endoscopii digestive superioare pacientul

trebuie sa comunice doctorului daca:
- are o alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice
- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu
anticoagulante
- are afectiuni cardiace
- exista posibilitatea unei sarcini
este
diabetic
si
urmeaza
un
tratament
cu
insulina.
In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau
citoprotectoare (sucralfat). Aceste medicamente pot produce dificultati
medicului in vizualizarea tubului digestiv superior.

Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi,

poate aparea o hemoragie. De cele mai multe ori aceasta inceteaza de la
sine, fara un tratament specific. Pentru reducerea riscului de producere a
hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales
aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Daca
pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, medicul va recomanda
oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.
Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului, pacientul nu trebuie sa manance sau
sa bea. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualizeze mult mai bine. De
asemenea, se reduce si riscul de producere a varsaturilor. In cazul
varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului
stomacului in plamani. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de
urgenta, va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura

pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului.

Pacientii trebuie sa fie insotiti pentru ca dupa examinare nu sunt capabili
sa conduca deoarece inaintea examinarii acestia sunt sedati. Inaintea
testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spital si vor lasa deoparte
ochelarii, lentilele de contact, bijuteriile sau placa dentara. Pentru
confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea examinarii.
Modul de efectuare
Sus

O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o sala

speciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. De obicei
nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. Aceasta
examinare poate fi facuta de un gastroenterolog, medic de familie,
internist sau chirurg. In general sunt necesari si unul sau doi asistenti
medicali. Inaintea procedurii sunt efectuate teste de sange pentru a
verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleucogramei (examen
citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sangelui.
Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic,
prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic,
pentru a usura patrunderea endoscopului. Putin dupa inceperea procedurii
este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. Prin aceasta se
vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul
si, uneori, pot fi administrate medicamente ce reduc secretia gastrica. Pe
perioada investigatiei vor fi administrate medicamente sedative in
perfuzia intravenoasa.
Pacientul se va simti relaxat dar, in acelasi timp, va putea si coopera cu
medicul.
Pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat
spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul
de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus
incet in gura, doctorul presand usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in
calea endoscopului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o
mai buna manevrare a endoscopului. Trebuie retinut ca endoscopul nu
este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu va ingreuna respiratia.

In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul

drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. In timpul
examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. Un
asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau
pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
Doctorul va avansa incet cu endoscopul si va vizualiza peretii esofagului,
stomacului si duodenului fie printr-un aparat atasat la celalalt capat al
endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Prin endoscop pot fi introduse
aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o
imagine mai buna. De asemenea, se pot si aspira aerul sau secretiile.
O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru
vizualizarea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul
ulterior. Instrumentele chirurgicale (forceps biopsic sau periute) pot fi, de
asemenea, introduse prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Pentru
ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului
digestiv superior, pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune
usoara pe abdomenul acestuia. Cand examinarea este completa
endoscopul este retras usor.

Dupa examinare
Intreaga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de
endoscopie efectiva e de doar 5 pana la 10 minute. Dupa examinare
pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Daca
gatul pacientului a fost amortit inainte de examinare, acesta va putea sa
manance sau sa bea doar dupa ce gatul nu-i va mai fi amortit si reflexele
de inghitire revin la normal. Aceasta perioada dureaza una - doua ore,
dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice. Pentru siguranta
pacientului, acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din spital.
Cum se va simti pacientul in timpul interventiei
Sus

Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care

acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un
gust amar si va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au
senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului, dar este o
falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in
jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului.
Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund.
In timp ce tubul este miscat, pacientul poate simti senzatii de voma,
greata, balonare sau usoare dureri abdominale. Daca disconfortul este
sever trebuie avertizat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o
usoara bataie pe mana. Chiar daca in timpul examinarii pacientul nu
poate vorbi, el, totusi, poate comunica cu echipa medicala.
Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Alte efecte secundare
cum ar fi dificultatea vorbirii, senzatia de gura uscata sau vederea
incetosata pot dura cateva ore dupa examinare. Medicatia poate face ca
pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii.

Dupa examinare
Dupa examinare pacientul poate ragai (eructa) si se poate simti balonat
pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, pacientul poate simti
gatul uscat si iritat sau chiar inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste
simptome pot dura cateva zile. Administrarea unor pastile pentru gat si
gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea acestor simptome.
Nu
trebuie
consumat
alcool
dupa
examinare.
Dupa
examinare
trebuie
anuntat
doctorul
imediat
daca:
- apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare, cu sange)
- apar dificultati in inghitire sau in vorbire
- apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea
- apar dureri cardiace sau abdominale
- apar dureri de gat sau de umeri
- apare febra.
Riscuri

Sus

O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte

sigura. Mai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o
sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul,
stomacul sau duodenul in acest caz este necesara interventia
chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un risc foarte mic de
infectie.
Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii daca se efectueaza si o
biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi necesar un tratament.
Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din varsatura este
aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare,
aceasta este tratata cu antibiotice.
Persoanele cu proteze valvulare sau cu modificari ale valvelor inimii
trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte si dupa procedura pentru
a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are riscuri mai mari
pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu probleme
psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despre
riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare
Dupa
examinare
pot
aparea:
- dureri cardiace
- dificultati in a respira de la moderate pana la severe.
Dupa endoscopie trebuie sunat medicul specialist imediat daca:
- apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu
aspect de zat de cafea
- apare febra
- apare bradipneea
- apar ameteli.
Rezultate
Sus

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si
a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexibil si prevazut cu un aparat optic, ce poarta
numele de endoscop. Medicul va discuta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta s-a terminat. Totusi,
medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot afecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa
comunice rezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet.

Normal:
- Esofagul, stomacul si duodenul au un aspect normal.

Patologic:
- Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a
duodenului. Inflamatia poate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamatorii ale intestinului
sau de ulcerul peptic.
- Hemoragii date de inflamatie, de ulcer, de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilatari
ale venelor esofagiene).
- Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi ale esofagului sau dilatatii la acest nivel.
- Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau duoden.

Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se

pot lua tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui
cancer gastric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia
este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de
laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei.
Factori care influenteaza examinarea
Sus

Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot

include:
- ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la
mai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa
poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului
- hemoragie masiva a tractului digestiv superior

De retinut!

- o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina

esofagul, stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de
investigare, endoscopia permite si realizarea biopsiei pentru determinarea
prezentei helicobacter pylori, care se crede ca este cauza principala a
ulcerului gastric si duodenal. Cancerul poate fi detectat cu ajutorul
endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnostic cu ajutorul acestei
metode de investigare
- endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme
la nivelul tractului digestiv superior. Pentru mai multe informatii trebuie ca
pacientii sa fie informati si despre celelalte examinari ale tubului digestiv
superior
- endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor
- colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) poate fi
realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara si pancreasul.
Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicioneaza o
obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand
alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic)
nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la
cunostiinta pacientului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda
endoscopica.
v