Sunteți pe pagina 1din 41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Lucrare de licen
Profesor coordonator:
Corodeanu Agheorghiesei Daniela

Student:
Iolea Cristina Andreea

Iasi, februarie 2014


1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE


FACULTATEA DE MANAGEMENT

Motivaii pentru nfiinarea unei mici afaceri

Profesor coordonator:
Corodeanu Agheorghiesei Daniela

Student:
Iolea Cristina Andreea

Iasi, februarie 2014


2

CUPRINS:

Introducere....5
I.

ntreprinzatorul si micile afaceri


I.1. Definirea micilor afaceri.8
I.2. Rolul unei mici afaceri n economie 10
I.3. Definirea intreprinzatorului15
I.4. Tipologia intreprinzatorului.17

II.

Motivaii si strategii ale intreprinzatorilor la nfiinarea unei mici afaceri


II.1.
Strategii in micile
afaceri.22
II.2.
Avantajele si dezavantajele unei mici
afaceri..24

III.

Studiu de cercetare: statistici si evolutii privind cresterea performantei afacerilor


S.C. Parc Industrial Plopeni S.A.28

IV.

Concluzii39

V.

Bibliografie..
Tabele:
3

1.
2.
3.
4.

Ponderea IMM-urilor in economie Europa si Romania, pagina 11


Sinteza tipologiilor intreprinzatorilor, pagina 20
Influente negative asupra afacerii intreprinzatorului roman, pagina 26;
Situatia societatilor comerciale care activeaza in cadrul Parcului Industrial
Plopeni, pagina 32

Grafic:
-

Gradul de dezvoltare al parcurilor industriale pe teritoriul Romaniei in perioada 20082011, pagina 30

Introducere

Motto:
"Lucrurile de care ne temem cel mai mult in companii - fluctuatiile, dezechilibrele,
tulburarile - sunt principalele surse ale creativitatii"
(Margaret J. Wheatley)

"Oamenii care nu isi asuma riscuri fac doua greseli majore pe an. Oamenii care isi asume
riscuri fac doua greseli majore pe an"
(Peter Drucker)

Scurt istoric: Aparitia primelor intreprinderi


Prima companie despre care exista date certe a aparut undeva in anul 578 in Japonia,
fiind intemeiata de Kongo Gumi. Aceasta, specializata in constructia de temple, a
strabatut istoria timp de 1428 ani, si nici o catastrofa naturala sau vreun razboi nu au
doborat compania. A reusit insa modernismul, in 2006, iar prima firma atestata in lume a
disparut. Primul business European, fa de a crui existen veche de 1.210 ani exist
certitudini, este taverna austriac Stiftskeller Sf. Petru, deschis n 803 n mnstirea Sf.
Petru din Salzburg i operaional i n prezent. A doua firm european ca vechime este
un productor de vin german denumit Staffelter Hof. Aceast vinrie din micul ora
Krv este operaional. Din 953 exist primele date ale unei companii britanice, pub-ul
The Bingley Arms din Leeds, care i-a fcut debutul sub brandul The Priests Inn. Dei
exist ceva date despre existena sa nc din 905, acestea nu sunt concludente. Cert este
c The Priests Inn era o oaz de protecie pentru preoii cretini persecutai i n jurul
anului 1000 a fost folosit i ca judectorie. Din anul 1000, au aprut productorul de vin

francez Chteau de Goulaine n Nantes i turntoria italian Pontificia Fonderia


Marinelli, primul productor de clopote nregistrat ca atare.

Lucrarea mea de licenta se numeste ,,Motivatii pentru infiintarea unei mici afaceri``.
Scopul general al acestei cercetari este orientat in directia micilor afaceri, cum prind ele
contur si a rolului pe care il joaca ele in economie. Lucrarea mea prezinta amplu rolul pe
care il au intreprinzatorii si micile afaceri pe care le infiinteaza, intr-o economie deja
afectata de numeroase problem in ultimii ani. O afacere poate juca un rol decisive in
evolutia economica a unei societati pentru ca ea poate oferi multe avantaje societatii, cele
mai importante fiind locurile de munca, scaderea somajului, echilibru bugetar.
Orice afacere incepe de la o idee si reprezinta un proces de transformare a acestei idei
intr-un produs sau serviciu, care este intrebat si cumparat. Ideea in sine este inutila daca
nu va fi pusa si in practica. Identificarea si dezvoltarea unei afaceri de succes depinde si
de mediul de afaceri, de resurse materiale, de cele tehnologice, de cele umane si
financiare. Talentul antreprenorului se manifesta prin a identifica oportunitatea, de a
genera o idee realizabila si de a fructifica oportunitatea. Succesul unei afaceri depinde
reactiile pietei, de comportamentul ei, de capacitatea de a implementa rapid noile solutii,
de a se reorganiza, de a lua operativ decizii. Inainte de a ne lansa intr-o afacere, este
necesara intocmirea unui studiu preliminar care sa ne informeze asupra perspectivelor
viitoare, atat pe termen scurt cat sip e termen lung. Fiecare tip de afacere are anumite
trasaturi specifice, anumite secrete, care luate in calcul, asigura succesul.
Studiu de cercetare cauta sa gaseasca solutii inovatoare, idei care sunt menite sa
incurajeze societatea pentru a beneficia de oportunitatea infiintarii unei afaceri.
Amploarea deosebita pe care o cunoaste aparitia si dezvoltarea micro-intreprinderilor,
intreprinderilor mici si mijlocii, demonstreaza ca micile afaceri constituie pentru foarte
multi oameni sansa inscrierii in cursa competitiei economico-sociale, creatoare de locuri
de munca si schimburi de valori. Capacitatea micilor afaceri de a infiinta locuri de munca
provine din puterea de creatie si inovare a intreprinzatorilor, pe fondul general al
6

numeroaselor schimbari generate de descoperirile din domeniul stiintei si tehnicii.


Iniierea i derularea unei afaceri presupune un risc considerabil i un efort susinut pentru
a nvinge ineria mpotriva noului.

Persoana care iniiaz o afacere, i asum

responsabilitatea i riscurile dezvoltrii ei i se bucur de roadele acestei munci este


ntreprinztorul. El este simbolul tenacitii i mplinirii n afaceri.

I. ntreprinzatorul si micile afaceri


7

1.1. Definirea micilor afaceri

De-a lungul timpului afacerile au avut o dezvoltare mai accentuat sau mai redus
datorit unor numeroi factori. n acest prim capitol se face o scurt prezentare a
principalelor momente din evoluia afacerilor i a factorilor care au influenat dezvoltarea
acestora.
Prin infiintarea firmelor, a IMM-urilor, intreprinzatorii isi aduc o contributie majora la
dezvoltarea economiei si societatii. IMM-urile se caracterizeaza prin a fi segmentul
economic: cel mai flexibil si cel mai competent; capabil de o crestere durabila; care
creeaza locuri de munca si absoarbe o foarte mare parte din forta de munca disponibilizata
(40% din forta de munca este angajata de intreprinderi mici si mijlocii); ce determinca o
mare coeziune sociala; cel mai bun platitor al taxelor si impozitelor; cu rata cea mai buna
de rambursare a creditelor (in cazul ca are acces la acestea); cel mai usor adaptabil la
schimbari legislative si de integrare europeana. 1
Micile afaceri sunt organizate in micro-intreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii care
reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. In intreaga lume, o importanta din
ce in ce mai mare o reprezinta noile programe legate de afaceri ceea ce ar presupune a
organiza si a conduce oamenii, a dezvolta activitatea comerciala printr-un plan de actiune
structurala si a mobiliza intreaga echipa pentru a reusi in actiunile intreprinse. Marile
intreprinderi au incetat sa mai fie singurul promotor al dezvoltarii. Socializarea vietii a
facut posibila aparitia individului ca izvor al creatiei. Astfel, creatia si actiunea persoanei
intreprinzatoare a inceput sa ocupe un loc din ce in ce mai important. Activitatea
economica a individului nu trebuie sa se orienteze numai spre satisfacerea nevoilor de
existenta, dar si spre creatie care poate sa se incurajeze si sa fie productiva numai daca
exista un regim de libertate si proprietate privata. 2
1 Lucretia Voinescu, ,,Problematica intreprinderilor mici si mijlocii din perspective integrarii europene``,
Bucuresti, 11 iunie, 2002, http://ccir.ro, pagina 6;
2 www.businessmagazin.ro
8

,,O afacere poate avea mai multe definitii:


1. Tranzactie financiara, comerciala sau industriala, bazata de obicei pe specula sau
speculatii;
2. Orice operatiune si/sau activitate care are ca scop obtinerea de mai multi bani decat
parteneri;
3. O initiativa antreprenoriala concretizata, pentru toate partile implicate, in obtinerea de
profit;
4. Orice operatiune vizand atragerea de noi clienti, in scopul de a castiga bani;
5. Un sistem complex de activitati generatoare de profit, in dauna celor slabi;
6. Un ansamblu de operatiuni financiar-bancare generatoare de profit, in dauna celor care
nu stiu sa castige;
7. O activitate concurentiala, din care ies invingatori numai cei care stiu sa obtina profit;
8. O activitate umana generica, un proces ce este adesea folosit in relatiile dintre
managerii firmelor si angajatii lor, in tranzactiile comerciale, in afacerile internationale
si in toate celelalte activitati zilnice in care se angajeaza oamenii;
9. O relatie contractuala care poate fi interpretata, mai ales in contextul unui cadru
legislativ flexibil si permisiv.``3
Intr-o afacere, intreprinderile sunt constrinse de dificultatile tranzitiei, dar si de alti factori,
precum:
a) incoerenta politicilor si lipsa unei strategii a statului in domeniul IMM;
b) bariere administrative impovaratoare (inregistrarea, autorizarea, acordarea licentei, controalele
numeroase insotite de aplicarea amenzilor, reglementarea ineficienta a relatiilor de
leasing/arenda etc.);
c) presiunea fiscala excesiva si sistemul complicat si costisitor de rapoarte, inclusiv in
contabilitate;
d) accesul dificil la surse financiare si lipsa unor mecanisme eficiente de sustinere din partea
statului la etapa initierii afacerilor;

3 Popescu D., Chivu Iulia, Conducerea afacerilor. Teste i studii de caz, Editura Economic, Bucureti, 1998,
paginile 15-16;

e) posibilitati reduse de asigurare a imprumuturilor cu gaj si ratele inalte ale dobinzii la bancile
comerciale, lipsa fondurilor de garantare a creditelor;
f) lipsa infrastructurii de asistenta informational-consultativa si de dezvoltare a potentialului
activitatii de intreprinzator, in special la nivel regional;
g) calificarea insuficienta a personalului si nivelul redus de pregatire si de cultura a spiritului
intreprinzator al managerilor din intreprinderile mici.4

1.2. Rolul unei mici afaceri n economie

Prin infiintarea a firmelor lor, a IMM-urilor, intreprinzatorii isi aduc o contributie majora la
dezvoltarea economiei si societatii. 5
IMM-urile se constituie in locuri unde personalul se perfectioneaza si de unde se poate
indrepta apoi spre intreprinderile mari, asigurand totodata un standard de calitate si satisfactie
mai ridicata la locul de munca; stimuleaza concurenta, ajuta la buna functionare a intreprinderilor
mari pentru care presteaza diferite servicii sau produc diferite subansamble; fabrica produse si
presteaza servicii in conditii de eficienta; mentin o anumita stabilitate politico-sociala in
societate. Pe masura ce procesul de tranzitie si cultura afacerilor a avansat si in Romania, mediul
cultural si legislative a permis ca numarul de afaceri legal constituite si inregistrate sa creasca in
mod continuu, chiar daca ritmul anual a variat.

4 Articol preluat din Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova,,, PAUEM, pagina
43;
5 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 33;
6 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 34;
10

Aproape in toate tarile IMM-urile predomina absolute in economie, reprezentand peste 99%
din totalul firmelor si avand ponderi substantiale in obtinerea PIB-ului (peste 40%) si furnizarea
de locuri de munca (peste 60%). 7

Ponderea IMM-urilor in economie Europa si Romania


Nr
.
crt
.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Tara

Industrie
si energie

Constructii

Comert,
hoteluri,
restaurante

Transport,
telecomunicatii

Activitati
financiare

Servicii
prestate
firmelor

Alte
servicii

total

Austria
Belgia
Danemarca
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Italia
Luxemburg
Olanda
Portugalia
Spania
Suedia
Marea
Britanie
Romania

11,63
8,76
14,58
13,69
10,30
9,54
4,46
15,11
4,69
8,16
15,00
9,72
12,11
10,06

7,76
13,03
14,26
13,08
12,57
9,59
12,96
12,16
7,91
9,41
14,91
10,63
9,95
21,86

43,52
46,60
41,09
29,60
32,86
31,56
68,21
38,15
47,24
37,37
51,71
43,23
32,40
21,17

5,16
3,46
5,63
11,34
3,86
3,91
4,92
4,25
4,73
5,04
3,30
9,29
6,25
6,33

1,48
0,47
0,94
1,32
1,44
2,39
0,19
1,65
4,69
2,25
0,73
1,55
1,10
1,97

10,55
14,30
13,90
12,43
10,25
12,84
5,54
13,19
13,77
13,53
6,52
12,24
16,90
15,02

19,90
13,38
9,60
18,54
28,72
30,17
3,72
15,49
16,97
24,24
7,83
13,34
21,29
23,59

100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100

13,28

6,84

69,33

4,11

0,36

3,64

5,44

100

Sursa: http//:www.cnipmmr.ro/publicatii/carta/carta.htm , p.1948

Micile afaceri joaca un rol esential in economia unei tari. Ele reprezinta o sursa de abilitati
antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. Capacitatea lor de a aplica, adapta si
disemina noile tehnologii, ca si de a le crea si dezvolta, este unica. Eliberarea intregului potential

7 Lucretia Voinescu, ,,Problematica intreprinderilor mici si mijlocii din perspective integrarii europene``,
Bucuresti, 11 iunie, 2002, http://ccir.ro, pagina 6;
8 http//:www.cnipmmr.ro/publicatii/carta/carta.htm , p.194;
11

al IMM-urilor reprezinta o parte esentiala a strategiei Uniunii Europene pentru mentinerea


prosperitatii si a angajatorilor de calitate, dar si a tarii noastre ca memru al Uniunii Europene.9
In Romania, ca si in multe alte tari central si est europene, trecerea la economia de piata a
insemnat, in esenta, evolutia a doua componente: transferul dreptului de proprietate asupra
intreprinderilor de la stat la persoane de drept privat, adica asa numitul proces de privatizare,
indiferent de metoda care s-a aplicat, precum si aparitia unor intreprinderi particulare noi, ca
rezultat al unor initiative particulare, independente, care au luat nastere ca urmare a schimbarilor
petrecute in unitatile aflate inca in proprietatea statului. Aceste doua cai de evolutie s-au
manifestat mai mult sau mai putin simultan, dar in ritmuri diferite. Ambele au avut insa mari
repercusiuni asupra pietei muncii. In timp ce privatizarea a dus la reducerea numarului de locuri
de munca, amplificand astfel somajul, mai ales pe termen lung, noul sector particular a creat cea
mai mare parte a noilor locuri de munca. Avand in vedere faptul ca majoritatea noilor
intreprinderi sunt mici si mijlocii (IMM), reiese ca acest sector a absorbit cea mai mare parte a
fortei de munca disponibilizate, si a contribuit, in acelasi timp, si la formarea unei noi generatii
de patroni si de angajati. Politica Uniunii Europene referitoare la intreprinderi se adreseaza
intregului mediu de afaceri si are ca scop incurajarea si facilitarea infiintarii de noi intreprinderi,
stabilirea unui mediu de afaceri dinamic in care fiecare intreprindere sa aiba acces efectiv la
pietele de produse si servicii din Europa si din afara Europei.10
Pe langa meritul de a fi contribuit la aparitia unui sector privat din ce in ce mai puternic, unele
dintre aceste intreprinderi se caracterizeaza printr-o deosebita flexibilitate si capacitate de
adaptare la nou, manifestandu-se ca o forta motrice remarcabila a progresului economic in
Romania. Sectorul IMM-urilor joaca un rol extrem de important intr-o economie moderna,
dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei si totodata un formidabil sistem inovativ.
Contributia vitala a IMM-urilor la cresterea economica este o realitate unanim recunoscuta.
Relevarea efectelor lor economice si sociale benefice au condus la considerarea sectorului IMM9 http://cpo.ipa.ro
10 Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic, Bucureti, 2001, pagina
8;

12

urilor ca un domeniu de interes strategic pentru economie. Efectele pozitive generate de sectorul
IMM-urilor sunt multiple, cele mai cunoscute fiind: imbunatatirea mediului concurential, crearea
de oportunitati de dezvoltare si adaptare a tehnologiilor, corespunzator unei nevoi concrete,
ocuparea niselor de piata care nu sunt profitabile pentru intreprinderile de mari dimensiuni,
valorificandu-le intens si eficient ca pe reale oportunitati, ancorarea in economiile locale prin
valorificarea resurselor locale (financiare, materiale, de forta de munca, dar si informationale). 11
Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii din Romnia (ANIMMC) a iniiat un
proiect care s-a materializat n O.G. 27/2006 12 pentru modificarea i completarea Legii 346/2004
privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii13.
Prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile accentueaza caracterul de
atomicitate a pietei, diminuand astfel puterea intreprinderilor mari de a o influenta.14
Astfel, capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenta slabeste pozitiile de monopol ale
marilor intreprinderi, reducand posibilitatea acestora de a creste preturile. Prin abilitatea lor de a
raspunde cerintelor locale, prin informatiile detaliate privind pietele locale, IMM-urile actioneaza
mai eficient decat firmele mari din interiorul sau din afara localitatii. Pe piata muncii, IMM-urile
genereaza cel mai mare numar de noi locuri de munca si cu un cost de capital mai scazut,
constituind o importanta alternativa de combatere a somajului. IMM-urile reprezinta peste 99%
din numarul total de intreprinderi, in majoritatea economiilor. In Romania aceasta pondere se
ridica la 99,6%. Cea mai mare pondere, 68% din totalul IMM-urilor, o detin intreprinderile care
activeaza in sfera comertului. 15

11 http://cpo.ipa.ro
12 O.G. 27/2006 - Monitorul Oficial nr.88 din 1 ianuarie 2006
13 Legea 346/2004 - Monitorul Oficial nr. 681 din 29 iulie 2004. Conform acesteia, IMM-urile sunt acele
ntreprinderi care ndeplinesc cumulativ criteriul numrului de salariai (trebuie s fie mai mic de 250 de persoane),
realizeaz o cifr de afaceri mai mic de 8 milioane euro sau au un rezultat anual al bilanului contabil mai mic dect
echivalentul n lei a 5 milioane euro, respectiv criteriul de independen.

14 http://cpo.ipa.ro
13

Activitatea IMM-urilor se desfoar sub influena conjugat a unor factori de mediu att de
ordin general ct i specifici, acestea constituindu-se n constrngeri care-i pun amprenta asupra
proceselor manageriale. 16
ntr-o economie de tranziie aflat n plin proces de dezvoltare i consolidare a IMM-urilor
numrul i natura constrngerilor sunt diferite.

Constrngerile privind cadrul legislativ se

concretizeaz n reglementri fiscale disipate, confuze i ntr-o lips a codificrii i clasificrii


coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri. Sistemul de calcul a impozitului pe profit
e nestimulativ. n plan financiar constrngerile rezid n faptul c resursele disponibile sunt
insuficiente i nu asigur ntreg necesarul. Gama serviciilor financiare oferite de bnci i de ctre
societile de asigurare e limitat iar personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMMurile. Tabloul acesta al condiiilor de mediu e completat de o infrastructur fizic neadecvat i
de o furnizare deficitar a unor servicii de baz (transport, asigurarea utilitilor, planificarea
urban pentru amplasri de spaii etc.) cum ar fi:17
- Numrul mare de IMM-uri i dimensiunea redus a acestora confer pieelor o configuraie
puternic atomizat i un caracter concurenial;
- Majoritatea IMM-urilor sunt constituite din micro-ntreprinderi sau eventual ntreprinderi mici
dar care ofer o varietate mare de bunuri ns ntr-o pondere mare bunuri identice (similare);
- IMM-urilor, datorit numrului lor mare, fac greu distincia ntre concurenii principali i
ceilali concureni. Ca rezultat nu tiu cum s reacioneze la aceti concureni;
- IMM-urile sunt puternic influenate de preurile concurenei.
- Particularitile procesului managerial n cadrul IMM-urilor sunt determinate i de un alt
element: etapa i faza ciclului de via n care se afl firma.
15 Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic, Bucureti, 2001, pagina
9;

16 E. Nicolescu - Carta alb a IMM-urilor din Romnia, ANIMMC, Bucureti, mai, 2003, pagina 33;
17 Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic, Bucureti, 2001, pagina 9
14

- Eficiena procesului de conducere favorizeaz creterea (dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau


trecerea ntr-un stadiu superior de dezvoltare.
ntre stadiul de dezvoltare al firmei i managementul ei se stabilesc intercondiionri i
interconexiuni. 18
Se poate concluziona c activitatea ntreprinderilor mici i mijlocii, a afacerilor intreprinse,
este complementar activitii firmelor mari, funcionalitatea i performanele oricrei economii
de pia fiind condiionate de existena firmelor de toate dimensiunile i de conlucrarea lor
permanent, intens i pe multiple planuri.

1.3. Definirea intreprinzatorului

Influenta intreprinzatorului asupra afacerii sale este cruciala. Mai ales in primele perioade,
intreprinderile sunt inseparabile de proprietarii acestora, care sunt si manageri in acelasi timp:
sunt concepute de catre acestia, se nasc din munca lor si supravietuiesc datorita dedicarii si
efortului lor. Chiar daca in stadiul de crestere afacerea poate fi incredintata unei echipe
managerial cu autonomie si capabila sa continue fara sprijinul fortei care a generat-o,
intreprinzatorul este cel care creste firma pana la stadiul in care aceasta are ,,masa critica`` pentru
a supravietui ca o entitate cu drepturi depline.

19

Dat fiind impactul vital al acestuia, este important sa se identifice si sa se cunoasca tipurile
de personalitate care stau la baza reusitei, aceasta cunoastere poate incuraja pe cei care ,,sunt pe
drumul bun`` si sa descurajeze pe altii care nu au caracteristicile necesare. Concluziile
18 Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Economic, Bucureti,
2001, pagina 9
19 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 68;
15

cercetatorilor din ultimii 30 ani indica insa faptul ca nu exista trasaturi de personalitate care sa
prezica inainte de intrarea in afaceri cine sunt cei care vor fi intreprinzatori de success.
Detinatorii de mici afaceri si intreprinzatorii care au atins culmile succesului sunt de toate
tipurile, culoare, din toate categoriile de profesii si cu educatie diferita. Analize psihologice
temeinice si extinse au pus in evident un numar de trasaturi de personalitate care pot fi
considerate ca avand o influenta importanta in antreprenoriatul de success. 20
Antreprenor sau intreprinzator.
Antreprenorul este persoana care si asum riscul de antreprenoriat si caut mijloace pentru
organizarea ntreprinderii. El trebuie s cunoasc modul de efectuare a activittii de
antreprenoriat, mediul de afaceri, problemele cu care se poate ciocni n activitatea sa si
posibilittile de solutionare. Pentru a lua decizii corecte, antreprenorul trebuie s estimeze la
justa valoare conjunctura pietei si pozitia sa efectiv.21
Antreprenorul este un coordonator, un gestionar de resurse, capabil s mbine resursele si s le
organizeze pentru a dezvolta si a pune pe piat inovatia. Adesea organizatia n cadrul creia
actioneaz devine un obstacol n procesul de inovare, de aceea el simte nevoia s se asocieze cu
alte persoane. El este si un juctor care agreeaz si chiar creeaz provocrile. 22
Din punct de vedere legislative, domeniul afacerilor si al intreprinzatorilor este unul favorizat.
In scopul crearii unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilitatilor actuale de dezvoltare
economica a Romaniei si al stimularii mediului de afaceri, prin infiintarea si dezvoltarea de
intreprinderi mici si mijlocii, avand in vedere efectele negative ale crizei economice in ceea ce
priveste reducerea numarului de operatori activi pe piata, inasprirea conditiilor de creditare in
general, cresterea dificultatilor si riscurilor pentru inceperea unei afaceri, in special pentru tinerii
intreprinzatori, pentru stimularea spiritului antreprenorial al tinerilor, pentru dezvoltarea de noi
20 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 68;
21 http://www.antreprenor.su

22 Idem 21;
16

politici publice necesare relansarii economice, reducerii somajului si asigurarii unor conditii mai
bune pentru participarea tinerilor la viata economica si sociala, considerand ca situatia
economica este una exceptionala si se impune luarea unor masuri urgente care sa vizeze
intreprinzatorii tineri, in cadrul unui program social de interes public, in conformitate cu
prevederile art. 49 alin. (1) si (5) referitoare la protectia tinerilor si ale art. 135 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata, referitoare la rolul statului in stimularea economiei, in
temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta
prezenta ordonanta de urgenta. 23
Intreprinzatorii pot fi caracterizati prin urmatoarele aspecte:
-

Asumarea riscului intreprinzatorii trebuie sa preia riscul cu scopul de a fi competitiv

sau pentru a dezvolta afacerea;


Oportunist in termenii cautarii si identificarii oportunitatilor pentru viitoarea

supravietuire si success;
Inovativ deoarece este necesar ca intreprinzatorii sa faca lucruri diferite cu scopul de a

se diferentia de catre competitor sau sa dezvolte ceva nou;


Adaptabil si orientat spre schimbare deoarece firmele lor sunt mici si flexibile si trebuie

sa reactioneze si sa anticipeze schimbarile din mediul lor;


Vizionar fiindca intreprinzatorii, mai mult decat majoritatea, au nevoie sa prevada in

viitor;
Individualist intreprinzatorii se gandesc constant la problem care inerent sunt personale,
mai ales daca este propria lor afacere.24

1.4.

Tipologia intreprinzatorului

23 OUG 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre


intreprinzatorii tineri;

24 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,


Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 68;
17

Diversitatea tipurilor de manageri- patroni si antreprenori a condus la multe incercari de a le


clasifica. S-au realizat zeci de tipologii care difera intre ele din punct de vedere al premiselor pe
care se bazeaza, al criteriilor utilizate , categoriilor considerate, caracteristicilor. Sunt mai
degraba o sinteza a cercetarilor despre intreprinzatori, din diferite culturi si diferite colturi ale
lumii si din diferite perioade, dar nu pot fi correlate unele cu altele datorita conditiilor diferite in
care s-au desfasurat aceste cercetari. Aceste tipologii raman doar la stadiul descriptive,
caracterizeaza un profil dominant al intreprinzatorilor, sunt valabile intr-un anumit context si la
un moment dat si chiar diversitatea lor demonstreaza ca nu pot contribui decat de o maniera
foarte generala la intelegerea comportamentului si performantei intreprinzatorului. Se intalnesc
deseori similitudini datorita celorasi criteria utilizate. Aceleasi caracteristici adesea sunt grupate
sub o denumire diferita. 25
In viziunea lui John Miner, sunt 4 categorii de intreprinzatori. 26 Prima categorie o reprezinta
intreprinzatorul performant personal, caracterizat prin urmatoarele attribute: aloca foarte mult
timp afacerii, crede foarte puternic in propria persoana si in ceea ce face, incearca sa invete cat
mai mult despre afacerea derulata, detine o evolutie asupra afacerii, utilizeaza tehnici de
planificare, pune accent pe flexibilitate, manifesta reactii rapide fata de schimbarile mediului, are
o mare capacitate de a rezolva problemele, se descurca bine in situatii de criza. Elementele
psihologice care tin de aceasta categorie de intreprinzatori sunt: nevoia de realizare, manifestata
intr-o foarte mare masura ca si convingerea ca munca trebuie ghidata in primul rand de scopuri
personale si apoi de scopurile altora; dorinta de feedback la deciziile si actiunile sale, initiativa
personala, consacrarea personala in favoarea organizatiei si credinta intima ca aportul personal
este esential, toate manifestate cu o intensitate ridicata si nu in ultimul rand dorinta de a planifica
si de a stabili obiective prezenta la o intensitate medie la acest tip de intreprinzator.
Datorita unui mediu dinamic, in permanenta schimbare si a unui ansamblu/piete/produs/
tehnologie mai complex, gestiunea afacerii impune competente variate, evantai de care, rareori
dispune doar creatorul insusi. De obicei se cauta un profil de dominanta tehnica: inginer sau
25 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 74;
26 Ovidiu Nicolaescu, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Economica, Bucuresti,
2001, pagina 51;
18

tehnician care sa stapaneasca aspectele relative ale produsului si ale metodelor de productie si un
profil de dominanta manageriala si comerciala: persoana care sa aiba capacitatea de a organiza si
dirija afacerea, de a negocia cu clientii, furnizorii, bancile si alti parteneri de afaceri. In masura in
care reusita proiectului cere un ansamblu complet de cunostinte, crearea afacerii devine fragila
atat timp cat este initiata individual, fara apelarea imediata la persoane care dispun de
cunostintele care lipsesc: consultantii externi si salariatii. In practica, riscul este un mod
particular marcat in situatia in care creatorul este un tehnician sau un ,,om de arta``, avand in
mod firesc tendinta de a privilegia aspectele tehnice ale produsului in detrimentul aspectelor de
management si de marketing. 27
In viziunea lui Howard Stevenson - care s-a ocupat de studierea fenomenului antreprenorial "intreprinzatorul este asumator de riscuri, fondator de organizatii sau activitati, inovator,
capitalist si flexibil moral si comportamental". Pentru a scoate in evidenta trasaturile acestuia, el
il compara cu managerul clasic. Astfel, in timp ce strategia managerului accentueaza importanta
controlarii resurselor, intreprinzatorul se bazeaza pe oportunitatile existente. El va aborda aceste
oportunitati pe termen scurt, deci episodic, fata de manager, care va sustine o abordare pe termen
lung si intr-o singura faza. Alocarea resurselor se va realiza si ea diferit: in cazul
intreprinzatorului ea va fi pe termen scurt si multifazica, in timp ce pentru manager se va
desfasura pe termen lung si intr-o singura faza. Evident este faptul ca si in ceea ce priveste
controlul resurselor exista diferente. Daca intreprinzatorul foloseste resursele altora, inchiriindule sau imprumutandu-le, managerul utilizeaza propriile resurse dobandite prin cumparare.28
Intreprinzatorul tipic are in jur de 40 ani, un inalt nivel de educatie in domeniul tehnic si
apartine unui mic grup social informal, cel mai adesea constituit pe relatii sau amicitii pe termen
lung, care ii ofera fondurile financiare pentru initierea afacerii. Acesti intreprinzatori au cumparat
sau inchiriat in leasing echipamentul , au inchiriat cladirea si au inceput activitatea la scara mica,
cum ar fi de exemplu in domeniul imbracamintei, cu un numar de 30 angajati in medie. Ei au
27 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 76;
28 Ovidiu Nicolaescu, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pagina
51;

19

atins repede succesul iar afacerile lor s-au extins , satisfacand cererile de cantitate. Odata cu
liberalizarea, au inceput sa se confrunte cu o competitie mai puternica si cu cerinte mai exigente
din partea consumatorilor privind calitatea. Pentru acest tip de intreprinzatori alternativa a fost sa
imbunatateasca substantial echipamentele si sa incerce sa obtina credite de la bancile locale ca sa
achizitioneze din import masini mai moderne dar de multe ori fara succes din cauza lipsei de
fonduri. 29

Sinteza tipologiilor intreprinzatorilor


Nr.

Tipologia intreprinzatorilor

Autorii

Crt
.
1
2

Intreprinzatorul administrator
Intreprinzatorul independent

D. Collins

Intreprinzatorul technician sau meserias


Intreprinzatorul ,,oportunist,, sau ,,centrat,,

economic
Intreprinzatorul manager sau inovator
Intreprinzatorul proprietar, orientat spre

dezvoltare economica
Intreprinzatorul care refuza dezvoltarea, fiind axat

pe eficienta imediata
Intreprinzatorul tehnician
Intreprinzatorul care munceste singur
Intreprinzatorul constructor de echipe
Intreprinzatorul care repeta modelele

intreprenoriale imedate
Intreprinzatorul care valorifica economiile de

scala
Intreprinzatorul care acumuleaza capital
Intreprinzator contractor

D.G. Moore
N.R. Smith

J.C.Laufer

K.H. Vesper

29 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,


Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 77;
20

7
8
9
10

Intreprinzator artist, care cumpara si vinde


Intreprinzatorul care construieste conglomerate
Intreprinzatorul speculant
Intreprinzatorul manipulator de ,,valori,, aparente
Intreprinzatorul PIG, concentrat pe perpetuare,

idnependenta si crestere
Intreprinzatorul GAP, axat pe crestere, autonomie

si perpetuare
Intreprinzatorul specialist
Intreprinzatorul orientat pe risc
Intreprinzatorul centrat pe familie
Intreprinzatorul managerial
Intreprinzatorul technician
Intreprinzatorul promotor
Intreprinzatorul managerial profesionist
Intreprinzatorul classic
Intreprinzatorul focalizat pe crestere
Intreprinzatorul manager
Intreprinzatorul operational
Intreprinzatorul vizionar
Intreprinzatorul cetatean de vaza
Intreprinzatorul ,,work alcoholic,, (care

manifesta ,,alcoolia`` muncii


Intreprinzatorul idealist
Intreprinzatorul axat pe tehnica de varf

P.A. Julien
M. Marchesnay

Lafuente si V.Alas

R.W. Harnady
J.B. Miner si N.R. Smith
J.L. Fillion
W.S. Sin (clasificare specifica
Chinei)

Sursa: Ovidiu Nicolescu30

II. Motivaii si strategii ale


intreprinzatorilor la nfiinarea unei
mici afaceri
30 Ovidiu Nicolescu, Managementul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Editura Economica, Bucuresti,
2001, pagina 57;
21

2.1.

Strategii in micile afaceri

In revista ,,Afaceri la cheie``, ne sunt prezentate cateva strategii de care trebuie tinut cont:
-

Custom service-ul , care este vital. Este de multe ori avantajul competitiv al multor
afaceri si ele se bazeaza pe custom service pentru a-si mari nivelul vanzarilor catre

clientii deja existenti si pentru a-i determina pe acestia sa duca vorba mai departe.
O alta strategie lipsita de riscuri este sa nu va grabiti sa intrati in competitia cu cei mari
din lumea afacerilor. Limitati-va la posibilitatile dvs pentru o perioada si riscurile pot
astepta pentru momentul in care veti detine o afacere destul de solida sa nu se

prabuseasca la primul esec major.


Afacerile mici trebuie sa creasca, sa se dezvolte, sa se extinda si acest lucru nu se
intampla decat daca aveti angajati motivati, entuziasmati, care va impartasesc viziunea.31
Depasind supravietuirea, strategiile vor depinde de obiectivele firmei. Totusi calitatea

managementului si a marketingului, cantitatea de bani necesara raman factorii cheie care


influenteaza mica afacere sa-si atinga obiectivele stabilite, orie s-ar intampla si oricare ar fi
acestea. Vor fi necesare noi strategii, altele decat cele care decurg din primele influente. 32
Influentele se intrepatrund pentru a reda impactul pe care fiecare factor il va avea asupra
altuia:33

31 Articol preluat din revista ,,Afaceri la cheie``, 2011;


32 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 198;
33 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 198-199;
22

Motivatia proprietarului poate determina alegerea unei anumite strategii impiedicata de

bani sau de activitatea de marketing.


Consideratiile managementului pot indica o strategie care va fi impiedicata de catre

motivele proprietarului.
Strategiile de marketing pot fi contrare motivatiilor proprietarului.
Influenta materialului, a banilor poate fi diminuata de motivele personale;

n recentele sale studii privind evolutia mixului social - economic, Peter Drucker nu ncearca
o descriere a secolului viitor, ci pleaca de la ideea ca acesta a si sosit, ba mai mult, ca am intrat n
el de o buna bucata de vreme. Este vorba despre o noua etapa a societatii umane, n care indivizii
sunt catalogati n functie de capacitatile lor de cunoastere si de puterea de a accepta mentalitatea
noii lumi, n care accentul nu se pune pe ceea ce trebuie facut mine, ci pe ceea ce trebuie facut
astazi cu gndul la mine. n acest context, informatia devine unitatea de masura a performantei,
fiind acea data care este integrata ntr-un ansamblu si careia i se atribuie un scop. Astfel, pentru a
transforma datele n informatii este nevoie de cunostinte, iar acestea, prin definitie, presupun
specializare. Organizatia bazata pe informatie are nevoie de un numar mai mare de specialisti
implicati mai mult n efectuarea diferitelor operatii dect n conducerea corporatiei. Se
diminueaza drastic nevoia de personal care presteaza servicii - compus din persoane care nu au
responsabilitati executive si care se ocupa de consiliere sau coordonare. Economia
antreprenorial se bazeaz pe aplicarea de concepte i tehnici de management, standardizarea
produsului, proiectarea tehnologiei i a uneltelor,totul pe baza analizei muncii care urma a fi
depus, apoi stabilind standardele necesare, reuind astfel s creasc radical randamentul
resurselor i crend o nou pia i un nou consumator. 34
Au fost determinate 4 mari arii strategice care pot influenta cresterea in sectorul firmelor de
mici dimensiuni:
-

Fondurile externe in general, cresterea firmelor este posibila doar cu ajutorul fondurilor

obtinute de la personae sau organizatii din exterior;


Pozitionarea pietei firmele cu o rata de crestere inalta tind sa ocupe in mod deliberat
nise de piata in care vor exploata inovatiile si orice sofisticare tehnologica pe care le vor

putea initia;
Inovatia introducerea de noi produse reprezinta cheia cresterii micilor afaceri;

34 Peter Druker Inovatia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993, pagina 91;
23

Managementul recrutarii cresterea va fi restrictionata daca nu vor fi adusi in firma


manageri non-proprietari. Selectia, motivarea si pastrarea unei echipe de management
sunt esentiale pentru dezvoltarea capabilitatillor afacerii.35

II.2. Avantajele si dezavantajele unei mici afaceri

Intr-o societate, deschiderea unei mici afaceri poate fi afectata pozitiv sau negativ de influenta
sociala, politica, economica.
Ca factori negativi care pot influenta evolutia unei afaceri, cei mai importnati sunt: coruptia si
birocratia.
Abordarea subiectului coruptiei din Romania implica automat si o conexiune oarecare cu
afacerile. Coruptiei i se mai spune si ,,uleiul care face sa se invarta rotile comertului``. Coruptia
este calea prin care oamenii care dispun de resurse (relatii, influenta, bani) reusesc sa obtina ceea
ce de multe ori ar trebui sa le revina pe drept prin apartenenta lor la grupul de cetateni platitori de
impozite. Coruptia este, din aceasta cauza, o taxa suplimentara platita pentru a obtine bunuri
publice si, de aceea, este mai degraba un indicator al incapacitatii institutiilor de a-si face treaba
decat al culturii locale sau mentalitatii. Oamenii de afaceri, de altfel ca toti ceilalti cetateni, ajung
sa dea mita ca sa li se resolve problemele fiindca nu sunt tratati corect de functionarii publici,
acestia din urma neasigurand cetatenilor serviciile publice pe care trebuie sa le primeasca de
drept in schimbul impozitelor platite.36
Semnalele de alarma aparute in mass-media cu privire la comportamentele neetice ale
functionarilor publici din Romania sunt din ce in ce mai dese in ultimii 5 ani, ceea ce afecteaza
35 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 200;
36 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 236-237;
24

negative performanta intreprinzatorului roman care se lupta cu coruptia si birocratia generate de


sectorul public: ,,Patronul X al unui mic local din Bucuresti, ca orice intreprinzator onorabil, pe
langa (o parte) din taxe plateste lunar sau trimestril si niste mici contributii numite familiar
spaga la cine trebuie. Este vorba de persoane importante de la Administratia Financiara. O face
ca sa isi vada de treburi linistit``37 este imaginea obisnuita a ceea ce se intampla la noi in tara iin
ceea ce priveste relatia intreprinzatori-Administratia publica.
Printre faptele de coruptie considerate se numara si abuzarea de o pozitie oficiala pentru
dezvoltarea propriei afaceri 78%; mituirea functionarilor publici pentru amanarea sau
reducerea taxelor 77%; un procent de 45% dinspre respondenti considera ca oamenii se supun
legilor doar atunci cand acestea le convin. In raportul Transparency International din 2004 se
constata ca Romania are un nivel foarte ridicat de coruptie politica, ceea ce altfel a speriat
investitorii straini cae nu sunt deloc interesati sa investeasca in astfel de tari, unde mita este la
ordinea zilei. Acesta nu este un fapt lipsit de importanta fiindca se concretizeaza in reducerea
oportunitatilor de colaborare sau asociere pentru intreprinzatorii romani cu intreprinzatori din
alte tari. In acelasi raport se indica de asemenea ca tarile aderente la Uniunea Europeana, printer
care si Romania, si-au creat structuri de lupta impotriva coruptiei mai mult de forma,
cosmetizate, menite doar sa le califice in cursa integrarii, ele nefiind capabile sa elimine
coruptia.38
Gradul de coruptie este legat de gradul de libertate economica. Romania se claseaza la
indexul libertatilor economice cu un scor de 7,1 in randul tarilor post-comuniste, dupa Ucraina
(8,5), Federatia Rusa (7,9), Georgia si Albania (7,7) si Republica Moldova (7,4), Ungaria avand
un scor de 4,8. Coeficientul de corelatie dintre coruptie si lipsa libertatilor economice este de
0,75. 39

37 ,,Fara nume concrete``, in revista Capital, nr.47 / 20.11.2003;


38 Idem 36;
39 Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul si performanta intreprinzatorului roman,
Editura Tehnopress, Iasi, 2008, pagina 237;
25

Influente negative asupra afacerii intreprinzatorului roman

Influenta negativa
Nr. raspunsuri
Instabilitatea legislativa
118
Lipsa facilitati
106
Coruptia/mita
92
birocratia
118
Neseriozitatea partenerilor
45
Nivelul de trai
100
concurenta
22
Mentalitatea
19
Imaginea negativa a tarii
24
Lipsa personal pregatit
50
altceva
0
Total obs.
221
Sursa: Daniela Tatiana Corodeanu, Management Comportamentul

frecventa
53%
48%
42%
53%
20%
45%
10%
9%
11%
23%
0%
si performanta intreprinzatorului

roman

Ideea oportun de business poate fi materializat numai printr-o afacere, ntreprinztorului


revenindu-i sarcina s aleag modul de lansare. n general, exist trei variante de ncepere a
activitii de antreprenoriat: deschiderea unei afaceri de la zero, procurarea unei francize sau
cumprarea unei afaceri existente. Deschiderea afacerii de la zero este deseori cea mai
preferabil metod de lansare, iar n cazul unei idei unice de produs sau de serviciu, aceasta este
unica metod posibil pentru ntreprinztor. n acelai timp, aceast modalitate este cea mai
riscant, deoarece totul ncepe de la zero. Astfel, opiunea pentru deschiderea unei ntreprinderi
mici trebuie s se bazeze pe o evaluare minuioas a avantajelor i dezavantajelor pe care le
prezint modalitatea dat.
Printre avantajele deschiderii unei ntreprinderi putem meniona:

Implementarea nelimitat a ideilor proprii.

Satisfacia de a crea o ntreprindere de la zero reuind, ntreprinztorul este satisfcut


i mndru de rezultatul efortului depus.
26

Evitarea transmiterii unei reputaii ndoielnice a fostului proprietar deschiznd o


afacere, nu se motenesc problemele afacerii precedente, totul ncepe de la zero. Deja n
care parte va nclina balana depinde de ntreprinztor.

Posibilitatea de a selecta, a motiva i a dezvolta independent personalul


ntreprinztorul se ocup independent de personal, selectnd angajai pe care i consider
potrivii pentru afacere.

Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie.

Alegerea amplasamentului afacerii. innd cont de specificul ideii, ntreprinztorul alege


cel mai adecvat amplasament.

Concluzia este ca o intreprindere noua trebuie sa formeze o echipa de conducere, inainte ca


aceasta sa fie necesara, fondatorul trebuind sa invete sa lucreze cu colegii sai, sa le delege
autoritatea si responsabilitatea.

III. Studiu de cercetare: statistici si evolutii privind cresterea


performantei afacerilor si rolul lor in economie

Parcul industrial reprezint o zon delimitat n care se desfoar activiti economice, de


cercetare tiinific, de producie industrial i servicii, de valorificare a cercetrii tiinifice
i/sau de dezvoltare tehnologic, ntr-un regim de faciliti specifice, n vederea valorificrii
potenialului uman i material al zonei. Constituirea parcului industrial se bazeaz pe asocierea

27

n participaiune dintre autoritile administraiei publice centrale i locale, agenii economici,


institutele de cercetare-dezvoltare i/sau ali parteneri interesai.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, prin Direcia General
Administraie Public, este organul de specialitate al administraiei publice centrale care are
atribuii n domeniul parcurilor industriale.
Parcurile industrial, din punct de vedere legislative functioneaza in baza legii 186 /2013.
Astfel conform art. 2 din lege, constituirea si functionarea parcurilor industriale sunt guvernate
de urmatoarele principii generale:
a) egalitatea de tratament pentru toti rezidentii parcului;
b) neimplicarea administratorului parcului in practici abuzive impotriva rezidentilor parcului;
c) obligativitatea respectarii regulamentelor interne de catre toti rezidentii parcului;
d) stimularea constituirii de noi locuri de munca in vederea valorificarii potentialului uman
local sau regional.
S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. este situat pe drumul judetean Ploiesti-Slanic, la o distant de
aproximativ 15 km de Ploiesti. Accesul la caile de transport se face prin:
- cel mai apropiat drum judetean, care se afla la distant de 1,5 km fata de firmele din interiorul
incintei parcului; 200 metri fata de firmele din exteriorul parcului.
- cea mai apropiata cala ferata se afla la o distant de 2 km;
Cel mai apropiat aeroport se afla la o distanta de 70 km;

Servicii oferite investitorilor:


-

Drumuri de acces;
Furnizare gaze naturale;
Alimentare cu apa si energie electrica (asigurate de S.C. UM Plopeni S.A. pe baza de
contract, conform protocolului incheiat la preluarea activelor, protocol semnat de
Consiliul Judetean Prahova si S.C. UM Plopeni S.A.);
28

Forta de munca calificata disponibilizata de S.C> UM PLopeni S.A. prin reorganizare

/restructurare;
Infrastructura, servicii, pret inchiriere / vanzare teren / constructii, altele.

Gradul de dezvoltare al parcurilor industriale pe teritoriul Romaniei in perioada 2008-2011

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2008

2009

2010

2011

Obiectivele generale ale parcurilor industrial sunt::


-

stimularea dezvoltrii economice regionale i locale;


atragerea firmelor capabile s desfoare activiti productive generatoare de produse cu
valoare adugat mare.

Obiectivele specifice sunt:


-

crearea de condiii atractive pentru desfurarea activitilor economice, n condiii de

eficien, prin nfiinarea de parcuri industriale, ca zone delimitate


teritorial, cu infrastructur, utiliti i servicii conexe adecvate;
29

dezvoltarea activitilor economice care pot s determine, cu prioritate,


angajarea personalului nalt calificat, crearea de locuri de munc n
concordan cu evoluiile de pe pieele autohtone i internaionale;
creterea volumului de investiii;
stimularea parteneriatelor ntre sectoarele privat, universitar, de cercetare i al
administraiei publice.

In cadrul Consiliului Judetean Prahova activeaza un numar de 8 parcuri industriale. Unul


dintre acestea este Parcul Industrial Plopeni.
S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. si-a inceput activitatea la data de 10.02.2003, (infiintat prin
H.G. 1473/12.12.2002) prin preluarea in administrare a unei importante parti din patrimoniul
S.N. Romarm S.A., filiala UM Plopeni, in urma restrangerii substantiale a activitatii acesteia.
Obiectivul este sa dezvoltarea pe etape si in mod planificat infrastructura de unitati, drumurile
interioare precum si alte constructii in vederea inchirieirii si/sau vanzarii de parcele (cu sau fara
constructii), unor firme pentru desfasurarea propriilor activitati.
Considerentele economice pe care s-a bazat decizia de a se infiinta parcul industrial sunt:
- disponibilizarea masiva a fortei de munca de la S.C. UM Plopeni S.A. a dus la ideea construirii
unui parc industrial care sa creeze locuri de munca.
Pana in prezent, in Parcul Industrial Plopeni isi desfasoara activitatea un numar de 30 de
firme, persoane fizice si juridice, care au creat un numar total de 807 locuri de munca.
Prin infiintarea parcului, a fost asigurat, pe de o parte accesul rapid si in conditiile unor
costuri reduse la infrastructura, al investitorilor romani si straini, iar pe de alta parte s-au pus
bazele asocierii si colaborarii dintre administratia publica locala si agentii economici. Pana in
prezent, au fost parcurse urmatoarele etape in dezvoltarea parcului:
-

Imprejmuire cu gard din prefabricate din incinta parcului;


Inchirierea activelor parcului in proportie de 100%;
Terenuri, inchiriate in proportie de 51,3%, restul suprafetei de teren reprezinta platforme,

cai de acces si suprafata impadurita;


Alimentarea cu gaze natural in parc;
Intocmirea documentatilor cadastrale pentru obtinerea drepturilor de proprietate asupra
terenului;
30

Proiect de investitii alimentare cu apa si canalizare in parc.

Servicii oferite investitorilor sunt:


-

Drumuri de acces
Furnizare gaze naturale
Alimentare cu apa si energie (asigurate de S.C. UM Plopeni S.A. pe baza de contract,
conform protocolului incheiat la preluarea activelor, protocol semnat de Consiliul

Judetean Prahova si UM Plopeni


Forta de munca calificata disponibilizata de S.C. UM Plopeni S.A. prin reorganizare /

restructurare
Infrastructura, servicii, pret inchiriere/vanzare teren/constructii, altele.

Situatia Societatilor comerciale care activeaza in Parcul Industrial Plopeni

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Denumire societate

Obiect de activitate

S.C. Horycenter SRL


S.C. Office Mex Concept SRL
S.C. Panel International SRL
S.C. Prunus Confort SRL
S.C. Sekamet SRL
S.C. Synergy SRL
S.C. Dentirad SRL
S.C. WAM Romania SRL
S.C.Bomapress SRL
S.C. Graphite Conserv SRL
S.C. Amber Electrons SRL
P.F. Mihai Dumitrache
S.C. Maxim S200 SRL

Comert mobila
Fabricare elemente dulgherie
Fabricare mase plastice
Prelucrarea lemnului
Prelucrari mecanice fonta
Acoperiri metalice
Consultanta afaceri
Constructii metalice
Turnare metale neferoase
Comert amanunt mobila
Constructii cladiri
Comert amanunt mobila
Fabricare utilaje de ridicat
31

14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

S.C. Bitland SRL


S.C. Subert Recycling SRL
S.C. Alsek Plant SRL
S.C. Tigris International SRL
S.C. Ghiuri Consulting SRL
P.F. Filip Maria
S.C. German Rominvest SRL
S.C. Triangle SRL
S.C. Dorwall Motoexpert SRL
S.C. Avitra Group SRL
S.C. Bialetti Stainless SRL
S.C. Mavinni Mobili SRL
S.C. Plast Construct SRL
S.C. Nac Industrii SRL
S.C. Rasina Serv SRL
S.C. Stimex Group SRL
S.C. Semar Trading SRL

Telecomunicatii
Comert cu deseuri si reciclare deseuri
Prelucrari metalice
Prelucrarea lemnului
Cosmetice auto
Ciupercarie
Ciupercarie
Laminarea metale neferoase usoare
Comert amanunt import-export
Constructii cladiri
Fabicare articole metalice
Comert amanunt mobila
Constructii cladiri
Transporturi
Acoperiri metalice
Turnare metale neferoase
Prelucrari metalice

Despre activitatea firmelor din cadrul S.C.Plopeni Industrial Parc S.A.

S.C. Horycenter SRL


Infiintata in 1999, are ca principal domeniu de activitate productia de mobilier, decoratiuni si
amenajari interioare. Societatea produce mobilier divers la comanda pentru: spatii de birouri,
hoteluri, bucatarii, dormitoare, living, camere de tineret,mobilier scolar si prescolar etc. Firma
este Acreditata ISO 9001 de catre ALL-CERT SYSTEMS cu certificatul seria C nr. 00591.
S.C. Office Mex Concept SRL
Este o firma producatoare si importatoare de mobila si accesorii.
S.C. Panel International SRL
Infiintata in anul 2003, produce si comercializeaza panouri compozite si paneluri ornamentale
din pvc pentru usi (albe si colorate).
32

S.C. Sekamet SRL


Este producator de piese de schimb realizate prin turnare,prin operatii de prelucrari mecanice
prin aschiere, realizam de asemenea constructii metalice si montaj, tratamente termice si reparatii
masini unelte.
S.C. Dentirad Hospital SRL
Se situeaza pe prima pozitie privind serviciile medicale private din Prahova, fiind prezent pe
piata de specialitate inca din 1993. Grupul cuprinde: Spitalul Plopeni, Clinica Sunrise Ploiesti,
Clinica Plopeni, Clinica de Medicina Dentara, Clinica Timken Ploiesti, Clinica Goruna, Clinica
Ceptura,

Clinica

Brazi,

Laborator

Clinic,

Genetica

Medicala.

S.C. Dentirad Hospital SRL ofera servicii medicale complete in spitalul si clinicile din Ploiesti si
Plopeni: servicii de spitalizare, consultatii medicale de specialitate (peste 30) si interdisciplinare,
investigatii, diagnostic, terapie, baza de tratament, cabinete balneo-fizioterapie, sala de
kinetoterapie.
S.C. WAM Romania SRL
Fondata in anul 2002, produce o gama variata de component si echipamente WAMGroup.
Incepand cu 2008 WAM Romania are doua puncte de lucru langa Ploiesti, jud. Prahova, oras
industrial situat la aproximativ 50 km nord de Bucuresti.
S.C. Bomapress SRL
Are ca obiect de activitate turnare metale neferoase. In anul 2010 aveau o cifra de afaceri de
243 037 RON.

S.C. Graphite Conserv SRL


Este o societate cu capital integral romanesc infiintata in anul 1996 care are ca domeniu de
activitate atat productia mobilierului atipic cat si al celui tapitat. Articolele de mobilier sunt
prezente pe piata sub brandul "Mobella", avand posibilitatea de a intampina nevoile clientilor

33

prin cele doua showroom-uri deschise in Bucuresti si Ploiesti. 7 designeri si arhitecti se afla in
contact permanent cu beneficiarii produselor Mobella, pe parcursul tuturor etapelor necesare
procesului de cumparare: identificarea nevoii, informarea, evaluarea alternativelor, luarea
deciziei de cumparare si comportamentul ulterior achizitionarii.
S.C. Amber Electrons SRL .
Si-a focalizat activitatea incepand cu anul 1997 pe comercializarea echipamentelor de
incalzire. Pe masura ce solicitarile clientilor au crescut,S.C. Amber Electrons SRL si-a
diversificat gama produselor comercializate, fiind in prezent importator si reprezentant Radson radiatoare si unul dintre principalii distribuitori pentru sisteme de aer conditionat Daikin si LG,
centrale termice Viessmann, sisteme de instalatii si incalzire in pardoseala REHAU, sisteme de
pompare WILO. Fiecare marca de echipament distribuit de S.C. Amber Electrons SRL inseamna
o solutie avantajoasa si performanta in domeniu, pe plan international.
S.C. Bitland SRL
A fost infiintata in anul 2003 avand ca obiect de activitate distributia si instalarea de
echipamente pentru radiocomunicatii in benzile de 2.4 GHz si 5.4, 5.7 GHz, comunicatii pe fibra
optica, retele de calculatoare, sisteme de alarma la efractie si sisteme de supraveghere video
digitala. Are o cifra de afaceri de 250 000 euro.
S.C. Triangle SRL.
Infiintata in 2001, are o turnatorie unde detine: hala industrial de 900 mp; pavilion
administrativ de 220 mp, teren de 2000 mp. Intreprinderea produce aliaje de aluminiu si piese
brute sau prelucrate, turnate gravitational in matrite metalice.
S.C. Bialetti Stainless SRL
Este o firma infiintata in anul 2006. firma are ca domeniu de activitate principal fabricarea
altor articole din metal.
S.C. Mavinni Mobili SRL

34

Este producator de mobilier pentru casa si birouri. Propune o gama variata de produse si
servicii pentru ca spatiile de locuit sau de lucru sa fie functionale si complet utilate.

Cum deschidem o mica afacere.


Potrivit Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, infiintarea firmei se realizeaza in 3
zile de la depunerea urmatoarelor acte la registrul comertului:
-

Cerere de inregistrare
Actul constitutiv semnat de asociati; acesta poate fi atestat de avocat sau poate fi sub

semnatura privata
Rezervarea denumirii societatii comerciale eliberata de registrul comertului
Actele de identitate ale asociatilor firmei in curs de inmatriculare
Documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social
(contract de comodat, de inchiriere, contractul de asistenta juridica in situatia in care se

stabileste la avocat prin serviciu de gazduire de sediu social)


Acordul vecinilor si al asociatiei de proprietari cand sediul social al firmei se stabileste

intr-un bloc de locuinte


Declaratia pe propria raspundere a asociatilor potrivit careia indeplinesc conditiile
prevazute de lege pentru detinerea si exercitarea calitatii de asociati, atestata de avocet

sau autentificata de notar


Specimenul de semnatura al administratorului firmei eliberat de notar
Dovada depunerii capitalului social al societatilor comerciale la o banca aleasa de

asociati;
Copii certificate ale actelor de identitate ale asociatilor;
Dupa caz, imputernicire speciala(in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru

persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale;


Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale. Taxele se achita la Registrul Comertului
unde se face inregistrarea firmei, iar acestea sunt, in cazul infiintarii unui SRL cu asociat
unic, 500 lei.
In cadrul Parcului Industrial Plopeni, firmele au beneficii in a isi deschide o afacere in

raza teritoriului, in care Parcul este proprietar de terenuri, sub egida Consiliului Judetean
Prahova.

35

Pe langa faptul ca in zona, mana de lucru este ieftina, punctul de lucru se afla intr-o zona
de circulatie ideala afacerilor industriale, precum si chiria terenurilor sau a halelor/cladirilor
oferite de Parc, fiind una ieftina, mai gasim o alta serie de dezavantaje pentru a ne deschide
o afacere in incinta Parcului Industrial Plopeni. Acestea sunt:
-

Costul ridicat pentru lansarea n afaceri, procurarea echipamentului etc


Cheltuielile de timp mari pentru lansarea afacerii. ntreprinztorul are nevoie de timp nu
numai pentru indeplinirea relatiilor cu partenerii de afaceri, angajarea personalului,

procurarea echipamentului necesar, pregatirea spatiilor etc.


Alegerea unei afaceri mai putin potrivite. Evaluarea arata ca ideea de afaceri are
perspectiva, insa realitatea a demonstrat contrariul, produsul sau serviciul neavand

cererea estimata
Saturatia pietei sau existent unei concurente puternice, care face dificila afirmarea nouvenitului. Niciun concurent nu va intampina nou venitul cu bratele deschise. Pentru a
reusi, afacerea nou-creata trebuie sa fie mai buna, sa propuna produse si servicii

calitative;
Riscul legat de realizarea unei idei noi;
Eforturile personale mari pentru lansarea unei afaceri;

Evolutia procentuala a unor firme din cadrul Parcului Industrial Plopeni in perioada 20122013

Intreprinder

Productie industriala

Cifra de afaceri

Productivitate

Trim Trim Trim Trim

Trim Trim Trim Trim

a muncii
2012 /2013

1/

2/

1/

2/

1/

2/

1/

2/

201

201

201

2013

201

201

201

2013

2
-1,0

2
5,2

3
-2,0

0,2

2
-0,5

2
0,1

3
-10

10

-0,1 / 1

-1,3

4,1

-1,7

-0,1

-4,5

0,1 / 4

S.C.
Hoycenter
SRL
S.C. Bialetti

36

Stainless
SRL
S.C.

-0,4

3,1

-0,9

1,4

1,1

5,1

-0,6

1,1/4,4

-1,6

-1,9

0,8

0,3

3,1

-2,6

3,1

0,1/1,3

0,9

8,3

1,1

2,8

0,6

5,1

0,1

12

1,9 / 7,1

SRL
S.C. Stimex

-1,1

0,3

-0,3

0,8

-0,5

1,2

-2,9

1,9

-0,7/1,1

SRL
S.C.

-1,4

0,1

-0,2

0,6

-0,6

-3

1,4

-0,8/0,9

SRL
S.C. Bitland

0,1

1,1

2,1

0,2

1,8

0,2

2,7

0,3/3,4

SRL
S.C.

1,5

4,6

2,8

4,4

1,9

2,4

1,9

1,1/3,8

Sekamet
SRL
S.C.
Synergy
SRL
S.C.
Dentirad

Triangle

Graphite
Conserv
SRL

37

Concluzii
Afacerile vor reprezenta intotdeauna punctul forte al unei economii in plina dezvoltare.
Tema proiectului meu de licenta abordeaza acest subiect atat din prisma avantajelor pe care le
ofera ideea de a initia o afacere intr-o societate, cat si din prisma dezavantajelor pe care le poate
avea aceasta idee. Micile afaceri sunt organizate in micro-intreprinderi, intreprinderi mici si
mijlocii care reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. In intreaga lume, o
importanta din ce in ce mai mare o reprezinta noile programe legate de afaceri ceea ce ar
presupune a organiza si a conduce oamenii, a dezvolta activitatea comerciala printr-un plan de
actiune structurala si a mobiliza intreaga echipa pentru a reusi in actiunile intreprinse. Marile
intreprinderi au incetat sa mai fie singurul promotor al dezvoltarii.
Cei mai importanti factori care au influentat pozitiv mediul afacerilor sunt: potentialul
innovational, reglementarea legislativa a antreprenoriatului, influenta regulatorie a statului,
dezvoltarea infrastructurii, accesul la resurse in conditii avantajoase, relatia business-autoritati,
activitatea functionarilor de stat antrenati in reglementarea business-ului, atractivitatea tarii

38

pentru investitorii straini, impozitarea business-ului nivelul de cheltuieli, protectia dreptului de


proprietate, etc.
In privinta mediului de afaceri, au existat insa si aspect negative, factori care au impiedicat
infiintarea unor afaceri, sau dezvoltarea lor. Cei mai important factori sunt: resursele de munca,
caracteristicile pietei interne, conditiile social-economice si politice, factorii macroeconomici,
conflicte interne si externe si riscurile, etc.
Lucrarea este structurata in 3 capitole, doua de teorie si un capitol ce reprezinta un studiu
metodologic, de cercetare.
In capitolul I de teorie, numit ``Intreprinzatorul si micile afaceri``, am vorbit despre istoricul
afacerilor, definirea lor intr-un context social. Afacerile se caracterizeaza prin a fi segmentul
economic: cel mai flexibil si cel mai competent; capabil de o crestere durabila; care creeaza
locuri de munca si absoarbe o foarte mare parte din forta de munca disponibilizata (40% din forta
de munca este angajata de intreprinderi mici si mijlocii); ce determinca o mare coeziune sociala;
cel mai bun platitor al taxelor si impozitelor; cu rata cea mai buna de rambursare a creditelor (in
cazul ca are acces la acestea); cel mai usor adaptabil la schimbari legislative si de integrare
europeana. Acest capitol are 4 subcapitole: 1.1. Definirea micilor afaceri; 1.2. Rolul unei mici
afaceri in economie; 1.3. Definirea intreprinzatorului; 1.4. Tipologia intreprinzatorului.
Capitolul II de teorie se numeste ``Motivaii si strategii ale intreprinzatorilor la nfiinarea unei
mici afaceri``. In acest capitol de teorie am evidentiat aspectele positive si negative ale infiintarii
unei intreprinderi. Ea poate fi influentata negative de factori precum birocratia si coruptia, dar si
pozitiv, cum ar fi implementarea nelimitat a ideilor proprii, satisfacia de a crea o ntreprindere
de la zero reuind, ntreprinztorul este satisfcut i mndru de rezultatul efortului depus.
Concluzia este ca o intreprindere noua trebuie sa formeze o echipa de conducere, inainte ca
aceasta sa fie necesara, fondatorul trebuind sa invete sa lucreze cu colegii sai, sa le delege
autoritatea si responsabilitatea. Capitolul II este impartit in 2 subcapitole de teorie: 2.1. Strategii
in micile afaceri; 2.2. Avantajele si dezavantajele unei mici afaceri.
In ultima parte a proiectului, in capitolul III, am realizat un studio metodologic, de cercetare
asupra unei societati comerciale cu capital de la stat. Am vorbit despre rolul parcului industrial si
evolutia acestuia, precum si de firmele care activeaza in incinta lui, cuprinzand 30 de firme.
39

Bibliografie
Carti:
1. Daniela

Tatiana

Corodeanu,

Management

Comportamentul

si

performanta

intreprinzatorului roman
2. E. Nicolescu - Carta alb a IMM-urilor din Romnia
3. Lucretia Voinescu, ,,Problematica intreprinderilor mici si mijlocii din perspective
integrarii europene
4. Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii
5. Peter Druker Inovatia si sistemul antreprenorial,
6. Popescu D., Chivu Iulia, Conducerea afacerilor. Teste i studii de caz

Reviste, publicatii:
1. Revista ``Afaceri la cheie``;
2. Revista ``Capital``;

40

Site-uri:
1.
2.
3.
4.

www.antreprenor.su
www.businessmagazin.ro
www.cnipmmr.ro
http://cpo.ipa.ro

Legislatura:
1. Legea 346/2004 - Monitorul Oficial nr. 681 din 29 iulie 2004
2. O.G. 27/2006 - Monitorul Oficial nr.88 din 1 ianuarie 2006
3. OUG 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre
intreprinzatorii tineri;
4. Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

41