UZUFRUCTUL TESTAMENTAR

Este constituit prin testament.Se poate realiza prin doua cai:-directa(atunci cind legatarul priveste
testamentul si se da uzufructul iar mostenitorilor legali nuda proprietate )si indirecta(cind legatarul
primeste nuda proprietate si mostenitorul uzul fruct)
Uzucapiunea adica dobindirea uzufructului se face cu respectarea regurilor prescriptiei achizitive.Poate fi
uzufruct legal si este o ipoteza didactica deoarece multi il contesta.El are un caracter temporar si se refera
la situatia parintelui care are drept de uzufruct asupra bunurilor copilului minor pina la majoratul acestuia.
Drepturi de uz si de abitatie
Sunt drepturi reale ce deriva din uzul fruct(art 565-57c .civ).Ele sunt numite si modalitati ale
dreptului de uz fruct.Dreptul de uz reprezinta dreptul unei personae de a folosii un bun si ai culege fructele
in vederea satisfacerii nevoilor sale si a familiei sale.Acest drept este un drept personal de aceea nu poate
fi cedat sau inchiriat.Titularul dreptului de uz poate fi numai o persoana fizicas,
Dreptul de abitatie
Este dreptul unei personae de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor sale si ale
familiei ,casa ce apartine altei persoane.Acest drept nu il au decit persoanele fizice si este reglementat de L
319/1944 privind drepturile sotului supravietuitor.Pentru a beneficia de acest drept trebuie sa
indeplineasca cimulativ urmatoarele:
- Imobilul sa fie proprietatea defunctului;
- Sotul supravietuitor sa nu aibe alta locuinta;
- Imobilul sa faca parte din mostenire;
- Sotul supravietuitor sa nu devina proprietar exclesiv al imobilului pri mostenire.
Este un drept temporar si dureaza pina la iesirea din diviziune insa cel mai putin un an de la
incetarea din viata a sotului.Acest drept de avitatie nu poate fi cedat sau ipotecat fiind un drept
personal.Dreptul de abitatie inceteaza la iesirea din diviziune si daca sotul supravietuitor se recasatoreste.
Dreptul de servitute(art 576-643.c.civ)
Este o sarcina impusa unui imobil pentru nulitatea altui imobil ce are un alt proprietar.Cele 2
imobile se numesc fonduri :-fond aservit(caruia se impune sarcina si
-fond dominant (in favoarea caruia se constituie acea sarcina)
Caractere juridice
Are 2 fonduri de proprietari diferiti:-aesrvit
- dominant
- Dreptul de servitute este un accesoriu si are soarta juridica al fondului in favoarea caruia se constituie
servitutea;
- Este un drept numai in privinta fondului dominant
- Este un drept perpetum adica va exista in timp atit cit va exista cele 2 imobile;
- Este un drept indivizibil adica de aceasta profita intreg fondul dominant;
- Este un drept real imobiliar,adica priveste numai bunuri imobile prin natura lor.
Clasificarea servitutelor.
Dupa modul de constituire:
- Naturale (servitutea izvorului,scurgerea apelor)
- Legale,stabilite prin lege(servitutea de trecere,servitutea distantei intre plantatii);
- Conventionale se constituie prin acordul partilor sau prin testament.
Dupa natura fondului:

- Urbane care se constituie in folosul cladirilor

- Rurare care se constituie in fondul terenurilor.
Dupa felul in care se manifesta;
- Aparente (o fereastra)
- Neaparente(interdictia de a zidi la o anumita distanta)
Dupa obiect;
- Pozitive (permit fondului dominant sa se foloseasca de fondul aservit)
- Negative(care impun proprietarului fondului dominant anume restricii cum ar fi obligatia de a nu face.
Servitutii legale
Se impart in:-servitutii reciproce intre proprietati vecine
-servituti legale
Servitutea reciproca intre proprietati vecine
- Granutuirea (orice proprietar poate oblige pe vecinul sau la granuruirea proprietatii)
- Ingradirea proprietatii(toti proprietarii pot sa isi ingradeasca proprietatea)
- De distanta a plantatiilor(vecinul nu poate sa-si sedeasca arbori inalti mai aproape de 2 m de proprietatea
vecinului)
- De distanta si lucrari intermediale art 610 c.civ si lasa la latitudinea locului acestei amplasari.
- Privind picatura strasinilor art 615
- Servitutea in vedera obligatiilor proprietarului unui imobil de a nu deschide ferestre,balcoane,ferestre la
distanta mai mica de 1,50 m.
- Servitutii unilaterale care se impart in:
Servitude de scurgere a apelor naturale
Servitutea izvoarelor art 579 c.civ
Servitutea de trecere art 616 c.civ (proprietarul al carui loc este infundat fara iesire la calea
publica poate reclama trecerea pe locul vecinului cu indatorirea de al despagubii iar proprietarul fondului
aservit are obligatia de a nu-l impiedica pe proprietarul fondului dominant sa exercite dreptul sau de
trecere.
Servitutiile conventionale
Se pot face prin intelegerea intre parti sau prin testament
Servitutiile printr-un contract adica printr-un titlu echivaleaza cu un act de dispozitie.Proprietarul care
face un asemenmea act trebuie sa aiba capacitatea de plata.
Mai sunt si servituti prin uzucapiune.
Drepturi si obligatii.
Drepturile si obligatiile proprietatii fondului dominant
- De a folosii servitutea fara sa isi schimbe destinatia
- Proprietarul nu are voie sa agraveze servitutea cu sarcini.
Drepturile i obligaiile generale ale proprietarului fondului aservit:
- proprietarul aservit are obligaia de a face unele cheltuieli - daca prin titlu s-a stabilit astfel - pentru
folosirea i pastrarea servituii;
- el nu poate face nimic pentru a scadea sau ngreuna ntrebuinarea servituii;
In cazul cnd servitutea a devenit prea mpovaratoare, proprietarul fondului aservit va putea oferi
proprietarului fondului dominant un alt loc cu aceeai ntrebuinare iar acesta din urma nu va putea refuza
(art. 634 C.civ.).
Stingerea servituilor.
Dreptul de servitute se poate stinge n urmatoarele moduri:
- prin confuziune adica prin reunirea ambelor fonduri n patrimoniul aceluiai proprietar;

- prin neuz sau prescripie extinctiv ceea ce nseamna ca ea nu se exercita timp de 30 de ani;
- prin pieirea fondului aservit; n acest caz servitutea nu mai are obiect;
prin renunarea dreptului la servitute;
prin revocarea, rezilierea sau anularea dreptului care a ntemeiat servitutea.
Dreptul de superficie
Definiie. - Acest drept nu este reglementat expres de Codul civil. Din aceasta cauza existena sa a fost
controversata impunndu-se totui pe argumentele oferite de art. 492 C.civ. Mai trziu prin Legea nr.
115/1938 pentru unificarea dispoziiilor privitoare la carile funciare dreptul de superficie a fost consacrat
expres (art. 11 din lege) fiind enumerat printre drepturile reale imobiliare supuse ntabularii n cartea
funciara; el este menionat i n art. 22 din Decretul nr. 167/1958.
Dreptul de superficie este acel drept real principal care const n dreptul de proprietate al unei
persoane numit superficiar asupra construciilor, plantaiilor sau altor lucrri care se afl pe un teren care
aparine altei persoane i asupra cruia superficiarul are un drept de folosin.
Din aceast definiie rezult c n cadrul dreptului de superficie se suprapun dou drepturi de
proprietate i anume: pe de o parte dreptul de proprietate al superficiarului asupra construciilor,
plantaiilor sau altor lucrri, pe de alta, dreptul de proprietate asupra terenului care aparine altei
persoane.Aadar, acest drept este un dezmembrmnt al dreptului de proprietate asupra unui teren.
Caracterele juridice ale dreptului de superficie:
- este un drept real imobiliar avnd ca obiect construcii, plantaii sau lucrri aezate pe sol;
- este un drept perpetuu ceea ce nseamn c exist atta timp ct dureaz construcia, plantaia sau
lucrarea; el nu se stinge prin neuz;
- este un drept imprescriptibil care confer superficiarului un drept de folosin asupra terenului pe care se
afl construciile sau plantaiile; iar pentru folosina terenului superficiarul poate fi obligat s plteasc o
indemnizaie dac nu s-a convenit altfel.
Desigur, dreptul de superficie nu poate nceta prin sistarea strii de indiviziune deoarece acest
drept nu se afl n coproprietate cu dreptul proprietarului asupra terenului.
Constituirea dreptului de superficie
- constituirea printr-un titlu(act juridic) adica un contract sau testament,adica contractul dintre proprietarii
terenului si superficial cel care va construii pe teren sau va face o plantatie.Contractul poate fi cu titlu
oneros sau gratuit.dreptul de superficie se constituie prin acorul partilor(ex.parintele care are un teren si
fiul lui care s-a casatorit face un contract de superficie si il lasa sa faca o casa pe el).
- Constituire pe cale succesorala poate fi dobindit prin mostenire testamentara cind o persoana prin
testament stabilesc doua legate unul devine proprietarului bunului adica terenul si unul dobindeste dreptul
de superficie asupra terenului.
- Constituie prin lege art 30 din Codul familiei precizeaza constructiile ridicate in timpul casatoriei pe
terenul unuia dintre soti ca bun propriu aceasta constructie este bun comun,sotul neproprietar al terenului
are drept de superficie al acestuia.

POSESIA
Este un atribut al dreptului de proprietar.Este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept
exercitata in nume propriu.ea poate fi exercitata si prin reprezentare.Are 2 elemente:-corpus adica
detinerea materiala a bunului si
-animus elemental tehnologic intentia de a fi proprietarl bunului.
Calitatea si viciile posesiei;
Pentru ca posesia sa produca efecte i-a trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;
- sa fie continua
- - netulburata
- - publica si neechivoca.
Sa fie continua;
Adica exercitata prin acte de satapinire conforme cu natura bunurilor si in intervale de tip
normale.Ea presupune exercitarea permanenta.
Netulburata
Adica posesia tulburata este fondata prin acte de violenta.
Publica
Adica cunoscuta de toata lumea.
Neechivoca
Adica sa nu existe indoieli in ceea ce priveste existenta celor doua elemente aninus si corpus.
Pierderea posesiei;
Se produce prin urmatoarele modalitati:
-Pierderea simultana a celor doua elemente (se instraineaza bunul si se preda sau bunul este abandonat)
-Pierderea corpus adica pierderea materiala.Posesorul pierde bunul material sau bunul intra in stapinirea
altei persone fara voia posesorului initial.
-Pierderea animus (o persoana vinde casa dar ramine chirias el devine un simplu dentetor)
Viciile posesiei.
Discontinuitatea este exercitata in mod neregulat adica intermittent
Carecterele juridice
-Este un viciu temporar,inceteaza in momentul in care actele de stapinire devine regulate
-Este un viciu absolut adica poate fi invocat de orice persoana care are un inters
Se intilneste numai in cazul mobilelor
Violenta

=este activa atunci cind posesorul intra in stapinirea bunului prin violenta;
=este pasiva cind posesorul raspunde la acte de violenta ale acelor persoane pentru

asi apara posesia

= este un viciu temporar,posesia devine utila cind a incetat violenta.
=este un viciu relativ adica poate fi invocat doar de persoana impotriva careia s-a
exercitat violenta si priveste atit bunirile mobile si imobile.
Clandestinatatea
Este atunci cind posesorul o exercita pe

Caracteristici:
-este un viciu temporal adica inceteaza cind posesia devine publica
-este un viciu relativ adica poate fi invocat numai de persoana careia I s-a adus exercitarea posesiei
-priveste numai bunurile mobiule
Echivocul
Este o indoiala asupra titularului adica nu se cunoaste daca posesorul are sau nu animus.
Caracteristici
-este un viciu temporar deoarece inceteaza in momentul cind posesorul intruneste si
elemental animus
-este un viiciu relativ adica pooate fi invocat numai de alti coposesori nu si de terti
-la mobile cit si la imobile

Detentia precara(data viitoare)