Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fripturile sunt preparate culinare obtinute din carne prin diverse procedee termice, fiind
deosebit de apreciate pentru savoarea si valoare lor nutritiva.
Modificarile care au loc in timpul prepararii fripturilor la frigare si la gratar se
bazeaza pe proprietatile pe care le au substantele din continutul carnii. Astfel, prin frigere are loc
o coagulare rapida a proteinelor de la suprafata carnii, formand in acelasi timp o crusta care
impiedica pierderea sucurilor nutritive. Cum insa la suprafata, inafara de proteine se mai gasesc
si alte substante (glucide, lipide) si acestea sufera modificari, si anume: glucidele se
caramelizeaza, grasimile se carbonizeaza usor, degajandu-se compusi aromatici, care ridica
valoarea gustativa si sapiditatea fripturilor. Faptul ca prin aceasat metoda termica carnea nu
primeste adaos de grasimi sau alte substante si se pastreaza in mare parte continutul in substante
nutritive, fripturile sunt consumate cu placere, au valoare nutritiva ridicata, se digera usor si sunt
asimilate in proportie mare de organism. De aceea, fripturile se recomanda tuturor varstelor,
precum si in alimentatia dietetica.
Din punct de vedere al greutatii initiale si finale a carnii se remarca o scadere, deoarece
prin frigere carnea fierbe prin evaporare o cantitate de apa, sucuri, o cantitate de lipide prin
topirea si scurgerea acestora. Scaderea in greutate este cu atat mai mare cu cat carnea contine mai
multe grasimi. De aceea se va avea grija ca timpul de frigere sa fie in functie de mari 959h76j
mea bucatii de carne, specia si categoria folosita.
Fripturile ocupa un rol important in componenta meniurilor, deoarece pe langa valoarea
alimentara se pot prezenta intr-o gama variata, asociidu-se armonios cu diferite legume, sosuri,
condimente. De asemenea, se pot monta in piese frumos ornamentate, ridicand valoarea estetica
a unei mese deosebite.
Fripturile se realizeaza din carnuri tinere, fragede, din specialitati si categorii de carne
superioare. Dupa tratamentul termic aplicat fripturile sunt diferite, ca de exemplu: protap, frigare,
gratar, la tava, inabusite si la tigaie.
A. Fripturile la protap Originea protapului este foarte veche. Frigerea carnii la protap a
precedat cu mult pregatirea carnii in vase de pamant sau de bronz. Frigerea la protap constituie si
astazi delectarea unor mese la serbari sau excursii campenesti. Protapul este format din doi
suporti de lemn si o tepusa care se sprijuna pe acestia. Se confectioneaza de obicei cand este
nevoie, in functie de marimea si greutatea carnii ce urmeaza a fi pregatita. Se face un foc bun, se
recomanda jarul din coarde de vita de vie. In functie de marimea carnii, se infig unul sau ambii
suporti deasupra jarului. Se trece tepusa prin mijlocul carnii, se sprijina pe suportul pus deasupra
jarului si se frige rotindu-se pe toate partile, pana cand carnea este bine patrunsa si frumos
rumenita. In timpul frigerii se unge cu ulei sau mujdei de usturoi. La protap se pot frige: pui,
miel, berbec, ied, iepure, potarniche, crap, somn, etc.
arse. Se stie ca gazele din reteaua publica contin si mercaptan, gaz pentru identificarea scaparilor,
care degaja miros neplacut si influenteaza negativ calitatea preparatului.
Modul de preparare: se incinge gratarul si se unge cu ulei. Se portioneaza carnea, se
platiseza usor, se unge cu ulei si se expune pe gratarul incins. Cand este gata se sareaza, se
aseaza pe un platou cald si se serveste cu cartofi prajiti.
Muschi de vita la gratar Se curata muschiul de vita de pielite, se taie in felii de 1.5 cm, se
platiseaza usor, se unge cu ulei si se expune pe gratarul incins, intorcandu-se pe ambele parti.
Vrabioara la gratar Se procedeaza la fel ca la muschiul de vita, cu deosebirea ca in
timpul frigerii se unge cu ulei pentru a deveni mai frageda.
D. Frigaruile se prepara din carnuri fragede, bucati ce au ramas de la fasonarea unor
fripturi, ca de exemplu varfuri de muschi de vaca sau muschiulet de porc. Dupa materia prima
folosita frigaruile sunt simple sau asortate. La cele asortate, pe langa carnea anumitor specii de
animale se adauga ficat, ciuperci, rosii, ceapa, etc. Se taie carnea bucati de 3x5 cm, cu grosimea
de 1.5 cm, se insira pe frigaruie, feliile de carne fiind separate intre ele prin feliute de slanina si
legume. Se ung cu ulei, se expun pe gratarul incins, rotindu-se pe toate partile pana sunt gata.
Apoi se presara sare, piper, cimbru si se prezinta fierbinti cu tot cu tepuse, insotite de aceleasi
garnituri cu care se servesc fripturile la gratar.
Variante de frigarui
Denumirea
preparatului
Observatii
Frigarui speciale
Se
servesc
calde,
insotite de salata de
rosii, castraveti, etc.
Frigarui de berbec
cu rosii si ceapa
(dobrogene)
Se folosesc: pulpa de batal, rosii, ceapa, ardei gras, ulei, piper, cimbru. Se
taie carnea si legumele, se condimenteaza, se insira pe frigare alternativ.
Se ung cu ulei si se frig pe gratar.
Se
servesc
calde,
presarate cu cimbru si
insotite de garnitura de
orez.
Frigarui
mediesene
Se servesc calde, cu
diferite garnituri.
Frigarui asortate
Se folosesc: carne de vita, carne de batal, ardei gras, rosii, ceapa, piper,
Se servesc calde, cu
ca la Prahova
diferite garnituri.
Frigarui
haiducesti
Se servesc calde cu
mujdei deasupra.
Frigarui asortate
Se servesc calde, cu
diferite garnituri.
E. Fripturile la cuptor (la tava) sunt preparate culinare obtinute din bucati mai mari sau
mai mici de carne. Metoda termica aplicata obtinerii acestor fripturi urmareste pastrarea in
produs a substantelor nutritive si gustative.
Modificarile survenite in timpul prepararii acestor fripturi se datoreaza contactului cu
temperatura inalta la care este supusa friptura la tava in cuptor si grasimii fierbinti care se
adauga. Se formeaza la suprafata o crusta bazata pe aceleasi propietati ca si la friptura la gratar.
Patrunderea caldurii in masa produsului se realizeaza prin conductibilitate. Deoarece
conductibilitatea carnii este mica, timpul necesar pentru coacerea fripturilor la tava este in
functie de marimea bucatii de carne si de fragezimea ei. Carnea fripta la cuptor pierde o cantitate
de apa prin evaporare si o cantitate de lipide prin topirea acestora, care duc la scaderea
produsului initial in greutate. De asemenea se modifica si valoarea nutritiva, datorita faptului ca
in timpul tratamentului se pierd unele substante nutritive. In urma prelucrarii termice, carnea
transformata in friptura devine mai gustoasa, cu aroma si gust placute, influentand digestia si
asimilarea.
Sorturile de carne folosite la aceste preparate sunt: carne de vaca (muschi, antricot,
vrabioara), vitel (pulpa, spata, piept, fleica), porc (cotlet, pulpa, spata), oaie (cotlet, pulpa, spata),
miel (intreg sau jumatatea cu pulpele din spate), pasare (pui, curca, gasca, rata), iepure,
caprioara.
Aceste preparate culinare ocupa un loc important in meniu, ele fiind preparate de baza cu
valoare nutritiva mare. Se prezinta in diverse forme simple sau montate pe paltouri cu numeroase
garnituri din legume, insotite de salate de sezon.
Modul de preparare: Se pregateste carna astfel: se curata de pielita si de surplusul de
grasime, se spala, se strge cu un servet curat si se fasoneaza, pentru a avea aceeasi grosime.
Uneori se impaneaza si se leaga pentru a avea o forma cat mai estetica. Alteori, in special carnea
de pasare, se inveleste cu felii de slanina. Se pregateste o tava de marimea carnii, se aseaza in
interiorul gratarului special, se aseaza carnea se toarna grasime incinsa deasupra (se socoteste 25
g grasime/ 1 kg carne). Se introduce tava astfel pregatita la cuptor, la o temperatura aproximativa
de 250C. La aceasta temperatura cuprinde piesa in intregime, grabeste coagularea substantelor
proteice si formarea crustei necesare retinerii in interior a substantelor nutritive. Dupa formarea
crustei, carnea se frige la o temperatura potrivita si se unge cu ulei. Cand friptura s-a rumenit la
suprafata, se intoarce pe partea cealalta si se continua ungerea cu sosul format in tava. Cand este
aproape gata se presara cu sare si piper. Timpul de frigere este in functie de marimea si specificul
carnii, intre 25 si 60 de minute/ kg carne.
Friptura la tava este gata atunci cand prin apasare cedeaza, este frageda, suculenta, are
crusta crocanta, rumenita frumos, incercata cu furculita speciala aceasta patrunde cu usurinta.
Friptura gata se scoate din tava. Se degreseaza sosul si se serveste langa friptura.
Muschi de vaca la tava muschiul pregatit se aseaza pe gratar la tava, se toarna untura
fierbinte si se introduce la cuptor, la un foc bun. Dupa formarea crustei se unge cu sosul format
pana ce este gata, circa 20-30 minute. Cand este gata se scoate muschiul si se sareaza. Se
subtiaza mustarul cu supa de oase, se toarna peste sosul din tava si se fierb impreuna inca 10
minute, apoi se degreseaza si se strecoara. Se serveste fierbinte, cu felii taiate de legume si
garnitura de legume.
Friptura de miel cu usturoi verde si marar (la test) Se prepara din miel intreg sau pulpele
dinapoi si spatele, marar, usturoi verde, sare, piper. Se pregateste tava, se face prelucrarea
primara a carnii, se sareaza, se aseaza in tava, se adauga deasupra mararul tocat si usturoiul verde
taiat marunt. Se infierbanta uleiul, se toarna peste carne, se adauga 2-3 linguri de apa si se
introduce la cuptor, procedand mai departe ca la celelalte fripturi. Cand carnea este gata se
scoate, se portioneaza, se aseaza cat mai estetic pe platou. Se serveste cu sosul format si cu salata
verde.
Puiul la tava Se face prelucrarea primara a puilor pregatindu-I ca pentru frigare. Se
sareaza in interior, se aseaza pe suport in tava, se ung cu ulei si se introduc la cuptor. In timpul
frigerii se ung cu sosul care se formeaza in tava. Puii sunt gata cand s-au rumenit frumos, iar
incercati cu furculita, aceasta patrunde usor. Se portioneaza, se aseaza pe platou, se servesc
fierbinti cu mujdei de usturoi si mamaliguta.
Indicii de calitate, defectiuni si remedieri Fripturile la tava trebuie sa fie suficient
patrunse, frumos rumenite, avand la exterior o crusta crocanta, aroma si gust placute, imbietoare,
potrivit condimentate, suculente.
Uneori, fripturile sunt prea uscate, fade, nu prezinta la suprafata crusta aurie crocanta,
sunt imbibate in grasime, nu au aspect corespunzator, se sfarama. Acestea arata ca nu s-a
respectat procesul tehnologic, s-a depasit timpul de frigere sau nu s-a uns preparatul in timpul
frigerii sau temperatura a fost prea ridicata. Cand fripturile sunt imbibate cu grasime, mai ales la
baza si au crusta mai groasa decat este necesar, inseamna ca friptura a fost asezata direct in tava,
fara suport sau gratar, , iar focul a fost prea mare. Gustul fad se datoreaza lipsei de condimente
sau datorita faptului ca friptura a fost intepata in timpul frigerii, astfel pierzand o parte din
sucurile nutritive. Cand friptura nu-si pastreaza forma, se sfarama, inseamna ca s-a portionat prea
fierbinte sau s-a depasit durata de frigere.
In mod obligatoriu trebuie sa se cunoasca si sa se respecte procesul tehnologic, pentru a
preveni unele defectiuni in preparare. Cand se observa ca friptura este tare se mai lasa la cuptor,
supraveghiind cu atentie procesul de coacere si ungere, pana cand friptura este gata.
F. Fripturile inabusite se obtin prin procedee termice de frigere sau sotare si fierbere
prin inabusire. Scopul urmarit este obtinerea unui produs fraged, gustos, usor de digerat.
Denumirea
preparatului
Observatii
Friptura de pasare
Se serveste calda,
insotita cu diverse
garnituri
si
sosul
format.
Friptura
ardeleneasca de
gasca
Se folosesc: o gasca de cca 3 kg, ceapa, arpagic, usturoi, vin alb, rosii,
piper, sare, patrunjel. Se rumeneste gasca la frigare sau la tigaie in
grasimea proprie, se adauga ceapa tocata si spalata, arpagicul oparit si
curatat, usturoiul; se calesc impreuna 10 minute. Se adauga rosiile, fara
pielite si samburi, taiate felii, sarea, piperul si verdeata legata buchetel si
vinul cald. Se acopera vasul, se introduce la foc potrivit, unde se lasa
pana cand lichidul scade corespunzator si carnea este bine patrunsa. Se
portioneaza, se aseaza pe un paltou cald, sosul se degreseaza, se scoate
verdeata, se adauga vinul, se mai da un clocot.
Se serveste calda, cu
sosul format peste
bucatile de carne.
Friptura de rata
Se serveste calda, cu
sosul format peste
bucatile de carne.
Indicii de calitate Preparatele obtinute prin inabusire trebuie sa fie bine patrunse, sa-si
pastreze forma, sa fie corespunzator condimentate, gustoase, sosul potrivit de legat si nu prea
gras. In preparare pot sa apara unele defectiuni, cum ar fi: carnea tare sau sfaramata, gust si
miros de afumat, sosul prea condimentat, legat sau cu prea multa grasime. Carnea prea tare sau
sfaramata se datoreaza nerespectarii procesuui tehnologic, si anume: nerespectarea timpului de
fierbere, inteparea in timpul fierberii, etc. mirosul si gustul de afumat se datoreaza neadaugarii la
timp a lichidului de fierbere. In acest caz se produce arderea grasimilor si a stratului de legume
de la baza vasului. Sosul prea condimentat poate proveni din dozarea gresita a condimentelor sau
scaderea lui prin evaporare. Sosul prea gras arata ca nu s-a facut degresarea.
G. Fripturile la tigaie sunt preparate ce se realizeaza intr-un timp scurt, de aceea se mai
numesc si minuturi.procedeul termic folosit este sotarea, adica expunerea produsului un timp
scurt intr-o cantitate mica de grasime infierbanta, la un foc bun. Scopul acestui procedeu termic
folosit este obtinerea preparatelor gustoase si nutritive in timp cat mai scurt.
Modificarile survenite in timpul prepararii fripturilor la tigaie si la ceau sunt enumerate
mai jos. In contact cu grasimea fierbinte, substantele proteice de la suprafata carnii coaguleaza,
pastrand sucurile nutritive in interiorul produsului. Glucidele se caramelizeaza, lipidele se topesc.
Toate aceste transformari se datoreaza proprietatilor pe care le au trofinele, respectiv de a forma
o crusta rumena-aurie, crocanta, cu aroma si gust placut. Produsul scade in greutate cu cca 20%,
prin pierderea unei cantitati de apa si grasimi. In timpul sotarii, grasimile sufera unele modificari
fizice, fara insa a avea aceeasi intensitate ca la prajire. Prajirea indelungata a alimentelor bogate
in proteine face ca acestea sa se digere mai greu. Crusta imbibata in grasime este greu atacata de
sucurile gastrice, ceea ce duce la prelungirea digestiei.
Materia prima folosita este carnea frageda, de buna calitate si foarte proaspata. Ca meterii
auxiliare se folosesc grasime, vin, usturoi, cascaval, unt, diferite sosuri, etc.
Mod de preparare: Prelucrarea muschiului se face astfel: se curata de pielite, se sterge cu
un servet curat, umezit si bine stors. Se taie felii groase de 2 cm, se platiseaza usor si se expun in
grasimea incinsa. Se frig pe ambele parti. Cand sunt gata se scot, se sareaza si se aseaza pe un
platou cald. Sosul format se stinge cu putina apa si se lasa sa fiarba cateva minute. Apoi, sosul se
strecoara, se potriveste gustul cu sare si unele adaosuri, cum ar fi: vin alb, vin rosu, coniac sau
smantana si putin unt proaspat. Sosul se toarna peste muschi si se seveste fierbinte cu garnitura
de legume.
Variante de fripturi la tigaie
Denumirea
preparatului
Observatii
Tochitura
moldoveneasca
Se folosesc: ficat de porc sau vita, rinichi de porc sau vita, pulpa de porc,
carnati trandafir, oua, cimbru, piper negru, unt, sare, malai, cascaval.
Ficatul, pulpa, carnatii si rinichii se taie cuburi. Se soteaza intr-o tigaie cu
putin ulei. Se potriveste gustul cu sare, se adauga cimbru si piper pisat.
Se serveste calda. Se
prezinta pe platou
insotita de mamaliguta,
peste care se aseaza oul
ochi,
iar
langa
mamaliguta, cascavalul
ras.
Tochitura
munteneasca
Se serveste calda. Se
prezinta pe platou sau
taler
de
lut,
se
decoreaza cu verdeata.
Separat, se prezinta
mamaliguta.
Tochitura
suceveana
Se serveste calda, cu
branza si mamaliguta.
Tochitura ca la
Botosani
Se serveste calda cu
mamaliguta.
Tochitura
galateana
Se folosesc: carne de porc, ficat, rinichi, untura, sare, usturoi, vin, piper.
Toate sorturile de carne se taie bucatele, se pun intr-un ceaun, se acopera
cu capac si se prig inabusit. Se amesteca din cand in cand. Cand este
aproape gata, se adauga vin si usturoi tocat.
Se serveste fierbinte cu
mamaliguta rece si
muraturi.
Pui la ceaun
(varianta I)
Se serveste fierbinte,
cu cartofi de marime
potrivita, intregi, prajiti
si mujdei de usturoi.
Pui la ceaun
(varianta II)
Se folosesc: pui, ulei, sare, piper, cimbru, usturoi. Puiul pregatit ca mai
sus se sareaza in interior si se presara cu cimbru si piper. Se introduce in
tuci, se toarna uleiul fierbinte, se adauga si putina apa fierbinte si apoi se
lasa pana se patrunde bine, ca sa se rumeneasca si fragezeasca.
Se serveste fierbinte cu
mujdei si mamaliguta.
Pui la ceaun
Se serveste fierbinte cu
(varianta III)
mujdei si mamaliguta.
Pui la ceaun
(varianta IV)
Se serveste fierbinte cu
mujdei si mamaliguta.