EXERCITII SUBSTANTIVUL, ADJECTIVUL SI ADVERBUL

SUBSTANTIVUL
1. Indicai formele de plural ale urmtoarelor substantive: alic / alice, bisturiu, chibrit, grij,
linx, maimuoi, monolog, pardesiu, paru, rucsac.
2. Alegei forma (formele) de plural corect(e).
(a) sg. azil - pl. aziluri/azile
(b) sg. copert - pl. coperi / coperte
(c) sg. ciocolat- pl. ciocolate/ciocoli
(d) sg. compromis - pl. compromise /compromisuri
(e) sg. nivel - pl. niveluri/nivele
(f) sg. comisar-ef - pl. comisari-ef /comisar-efi/comisari-efi
(g) sg. prim-procuror - pl. primi-procurori/prim-procurori
5. Comparai urmtoarele structuri, indicnd cazul fiecrui substantiv marcat prin aldine:
(a) cartea lui Ion - suprarea lui Ion - Casa aparine Iui Ion - msuri ostile lui Ion datorit lui Ion - (este) nepot de sor lui Ion - impotriva lui Ion.
(b) averea comunei - avere aprintoare comunei - Situaia convine comunei - trsturi
specifice comunei - asupra comunei.
(c) M doare inima - mi ascult inima - mi bate inima - Are inima bolnav cu inima
bolnav - lng inimi - tratament pentru inimi - Asta nseamn inim sntoas;
6. Se dau fragmentele (a)-(d); indicai cazul substantivelor subliniate i justificai apariia
fiecrui caz:
(a) n preajma Capitalei, de-a lungul Damboviei, i-au gsit adpost, intr-o tabr de corturi,
cateva familii de romi venite din sudul rii.
(b) Graie ajutorului primit din partea profesorilor, olimpicii au reuit s ajung la locul de
desfurare a olimpiadei, iar eforturile tuturor s-au incununat cu rezultate remarcabile.
(c) Cateva ore mai tarziu, a fost numit director al micii fabrici de lactate, fr a fi cerut el
aceasta i fr a avea vreo pregtire in prelucrarea laptelui.
8. Tiai cu o linie construciile neacceptate de norma literar, pstrndu-le numai pe cele
acceptate; explicai n ce const fiecare greeal:
(a) urmarea a multor greeli fcute anterior; urmarea a foarte multe greeli fcute anterior;
urmarea multor greeli fcute anterior;
(b) din cauza lui Ion i a lui mama; din cauza lui Ion i a mamei;
(c) in jurul rezultatelor i a soluiilor propuse; in jurul rezultatelor i al soluiilor propuse; in
jurul rezultatelor i multor soluii propuse;
(d) cartea lui Catrinel i a lui sora ei; cartea lui Catrinel i a surorii ei;
(e) Trimit lui Vasile i lui Ioana o carte de poveti; Trimit lui Vasile i Ioanei o carte de
poveti;
(f) rochia la fata noastr; rochia fetei noastre;
(g) din cauza la criz; din cauza crizei;
(h) I-a plcut la fata noastr s vin cu noi; I-a plcut fetei noastre s vin cu noi.

SUBSTANTIVUL TEST GRIL

1. Locuiunile btaie de cap, prere de ru, aducere-aminte sunt:
a. verbale; b. adverbiale; c. substantivale; d. adjectivale.
2. Precizeaz numrul substantivelor defective de plural din enunul - Ioane, cat s
nu dm cinstea pe ruine i pacea pe galceav! (I.Creang):
a. unul; b. dou; c. trei; d. patru.
3. Substantivele colective din enunul Turmele lui Abel clcar i devastar lanurile de
grau parguit i livezile lui Cain.., sunt in numr de:
a. unu; b. dou; c. trei; d. patru.
4. Exist un substantiv cu funcia sintactic de complement circumstanial de timp in
enunul:
a. Dimineaa avem totdeauna cursuri. b. Sculatul de diminea ne este de folos totdeauna.
c. Dimineaa se arta nespus de frumoas. d. Toi candidaii s-au prezentat la concurs in
aceast diminea.
5. Alege substantivele in cazul acuzativ din versurile urmtoare: De-a fi, drag, zefir
dulce, / Care duce / Cu-al su murmur frunze, flori, / A fi frunz, a fi floare...
(M.Eminescu):
a. zefir, murmur, frunz, floare; b. murmur, frunze, flori; c. zefir, frunz, floare; d. zefir,
murmur, frunze, flori, frunz, floare.
6. In versurile i prin vuietul de valuri, / Prin micarea naltei ierbi, / Eu te fac s-auzi
in tain / Mersul cardului de cerbi... (M.Eminescu) sunt in cazul genitiv
substantivele:
a. ierbi, cardului; b. valuri, micare, cardului, de cerbi; c. cardului; d. micarea, ierbi.
7. Complementul circumstanial de mod exprimat prin substantiv din versurile:
Dar ochii mari i minunai / Lucesc adanc himeric, / Ca dou patimi fr sa / i pline
de-ntuneric (M.Eminescu) este:
a. adanc himeric b. himeric c. intuneric d. ca patimi
8. In textul: Din ceasul curs a mai rmas puin, / secundele sunt boabe disparate, /
e ger doar cat incape intr-un crin- / singurtate-i cat-n mine-ncape (Gheorghe
Tomozei) exist:
a. patru substantive in cazul nominativ i dou in cazul acuzativ;
b. dou substantive in cazul nominativ i patru in cazul acuzativ;
c. un substantiv in cazul nominativ i cinci in cazul acuzativ
d. un substantiv in cazul nominativ, unul in cazul genitiv i patru in cazul acuzativ
9. Substantivele cu funcie de complement circumstanial de loc din versurile
Stelele-n cer / Deasupra mrilor / Ard deprtrilor, / Pan ce pier.... (M.Eminescu)
sunt in cazul:
a. acuzativ, genitiv, dativ b. acuzativ i genitiv c. acuzativ i dativ d. genitiv i dativ
10. Cuvantul subliniat din enunul De atata mers, a obosit, este:
a. verb la supin; b. verb la participiu; c. substantiv; d. adjectiv provenit din verb la participiu.
11. Indic numrul cuvintelor in cazul nominativ din textul: Dorul imitaiei s-a fcut
la noi o manie primejdioas, pentru c omoar duhul naional. Aceast manie este, mai

ales, covari-toare in literatur. (M.Koglniceanu)

a. dou b. trei c. ase d. apte
12. In textul Mi, lutarilor, voi s zicei pe strun dup mine un cantec de voinicie al
lui Vasile cel Mare, hou... (M.Sadoveanu), nu exist niciun substantiv in cazul:
a. nominativ; b. dativ; c. vocativ; d. acuzativ.
13. Precizeaz funcia sintactic a substantivului subliniat, din enunul Nefiindu-i
team de nimic, i-a continuat drumul prin pdure:
a. nume predicativ; b. subiect; c. complement direct; d. complement circumstanial de cauz.
14. Primul substantiv din enunul Fumatul ar trebui s fie interzis in spaiile publice,
este format prin conversiune din:
a. adjectiv; b. verb la participiu; c. adverb; d. verb la supin.
15. Sunt acceptate ambele forme de plural ale substantivelor din seria;
a. monede / monezi; coperi / coperte; baloturi / baloi;
b. anteturi / antete; cpuni / cpsune; matinee / matineuri;
c. chipie / chipiuri; chibrite / chibrituri; jersee / jerseuri;
d. canale / canaluri; defilee / defileuri; cliee / clieuri.
16. Identific seria in care substantivele perechi au forma de plural corect:
a. episcopi-episcoape, index-indexuri, parbrize-parbrizuri;
b. virusuri-virui, visuri-vise, voiajuri-voiaje;
c. versani-versante;antete-anteturi;bande-benzi;
d. bareme-baremuri; ligheane-lighene;mdulari-mdulare.
17. Normele actuale admit toate formele de plural din seria:
a. aragaze, voiaje, versante, defilee; b. aragazuri, voiajuri, versante, defileuri;
c. aragaze, voiaje, versani, defileuri; d. aragazuri, voiajuri, versani, defilee.
18. Substantivul ii poate schimba forma dup:
a. gen, timp b. mod, timp, persoan c. gen, numr, caz, persoan d. gen, numr, caz.
19. Sunt admise toate formele de dativ-genitiv, singular, cu articol hotrat din seria:
a. poienei, mingei, gardei, bunichii b. poienii, mingei, gardei, bunichii
c. poienii, mingii, grzii, bunicii d. poienei, mingii, grzii, bunici
20. In enunurile Unora le place mult istoria. Proba cea mai dificil la admiterea in
Academia de Poliie pare a fi istoria. substantivul istoria are, in ordine, funcia
sintactic de:
a. subiect, complement direct; b. complement direct, complement direct
c. complement direct, nume predicativ; d. subiect, nume predicativ.
21. In versurile ...i bogat in srcia-i ca un astru el apune, / Preot deteptrii noastre,
semnelor vremii profet. (M.Eminescu) substantivele subliniate au, in ordine,
urmtoarele funcii sintactice:
a. atribut substantival apoziional, atribut substantival in dativ;
b. atribut substantival in dativ, atribut substantival in genitiv;
c. atribut substantival in genitiv; atribut substantival in genitiv;
d. complement indirect in dativ, atribut substantival apoziional.
22. In versurile Tu, frate plansetelor noastre / i rzvrtirii noastre frate, / Urlai
triilor amarul / Maniei tale infricoate. (O.Goga) exist:
a. trei cuvinte in cazul dativ i un cuvant in cazul genitiv

b. un cuvant in cazul dativ i ase cuvinte in genitiv

c. cinci cuvinte in cazul dativ, i trei in genitiv
d. patru cuvinte in dativ i trei in genitiv
23. In versurile Din sanul vecinicului ieri / Triete azi ce moare... (M.Eminescu),
cuvintele subliniate sunt in ordine:
a. adjectiv i substantiv; b. adjectiv i adverb; c. substantiv i adverb; d. substantiv i adjectiv.
24. In versurile Brumele timpului mut / sting ale poamelor sucuri. / Cat de tarziu ai
tiut / suflete-al meu s te bucuri! (I.Horea) nu exist niciun substantiv in cazul:
a. acuzativ; b. dativ; c. genitiv; d. vocativ.
Pronumele semiindependente al i cel
1. Alegei forma corect, tind-o pe cea greit:
(a) Cartea este a lui Ion/Cartea este alui Ion.
(b) Casa de vacan este alor mei/Casa de vacan este a alor mei.
(c) Le-am luat un cadou la ai mei/Le-am luat un cadou alor mei.
(d) I-am spus o poveste copilului cel bun / I-am spus o poveste copilului celui bun.
(e) Nu tiam povestea copilului cel cuminte / Nu tiam povestea copilului celui cuminte.
4. Forma demonstrativ cel
(a) este doar pronume, nu i adjectiv pronominal;
(b) este doar adjectiv pronominal, nu i pronume;
(c) n funcie de structurile sintactice n care apare, este fie pronume semiindependent, fie
adjectiv pronominal semiindependent;
(d) poate fi omonim cu alte uniti lingvistice;
Exemplificai fiecare rspuns corect.

ADJECTIVUL
1. Completai punctele, folosind forma potrivit a adjectivului indicat ntre paranteze:
(cenuiu) Pe cer se strnseser nori.................; ..................... nori artau nfricotor.
(propriu) Am ajuns s nu m mai ncred n ochii..............., fiindc i.................. ochi pot s te
mint.
(analog) Ei au propus o soluie ...................
(fix) Au nlocuit suporii mobili cu unii..........
(obligatorie) Cursul e................... pentru absolvire.
(drag) plecarea dintre noi a ................ noastre prietene
(atroce) comentarea in mass-media a ................ situaii
2. Identificai frazele n care descoperii greeli de acord (greeli care privesc acordul
adjectivului cu substantivul, forma substantivului i a adjectivului n acord, precum i falsele
acorduri); corectai greeala i marcai cu aldine (un corp de liter mai ngroat) cuvntul la
care s-a fcut corectura:
(a) I-am oferit cteva cadouri acestei deosebit de apropiat prieten.
(b) Rezultatele elevilor cei mai buni n-au fost pe msura ateptrilor.
(c) Aplicarea hotrrii de curnd adoptate ntmpin mari greuti.
(d) Rezultatele celei de a doua zi a vizitei oficiale au fost nesperate de bune.
(e) Deplngem dispariia dragii i sensibilei noastre profesoar.

(f) Ca tineri proaspei cstorii, ei sunt n atenia ntregii familii.

(g) Una dintre problemele largi dezbtute a fost integrarea legislativ.
(h) Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat.
(i) Ci elevi au lipsit nemotivai?
(j) Nu li s-a oferit sprijin substanial rilor fost comuniste.
(k) Situaia cea mai frecvent ntlnit este de abandon colar.
3. Comparai urmtoarele structuri, indicnd cazul fiecrui adjectiv marcat prin aldine:
(a) potrivit noii idei, contra noii idei, Suntem recunosctori noii idei, directori ostili noii idei,
soluie contrar noii idei, graie noii idei,
(b) Cartea impune o nou soluie, S-au luptat pentru o nou soluie, mi vine n minte o nou
soluie. Fiecare carte publicat nseamn o nou soluie, El are o nou soluie, El m-a invat
o nou soluie.
ADJECTIVUL TEST GRIL
1. Alege afirmaia adevrat pentru adjectiv:
a. arat insuirea unui substantiv; b. are categoria gramatical a persoanei;
c. are totdeauna funcia sintactic de atribut adjectival;
d. are uneori funcia de complement indirect.
2. Cate dintre urmtoarele adjective la plural sun corecte: darzi, trezi, ursuzi, viteji, cruzi.
a. toate b. trei c. dou d. unul
3. Stabilete numrul adjectivelor formate prin conversiune, din versurile: i deatuncea,
nopi albastre, / Baldachinuri prinse-n stele, / Toate gandurile mele / Sunt la voi, sunt ale
voastre... (t.O.Iosif):
a. unu; b. dou; c. trei; d. patru.
4. In enunul Luna .., foarte sus pe cer, stramb i mancat, lumina straniu oraul adormit,
proiectand pe covorul alb umbre scurte, foarte netede... (Henric Stahl), adjectivele
provenite din verbe la participiu sunt in numr de:
a. dou; b. trei; c. patru; d. cinci.
5. Indic numrul adjectivelor din enunul Am pit mandru in sala luminat de tore
fumegoase, hotrat s m apr, s-i infrunt pe bdranii aceia... (M.H.Simionescu):
a. trei; b. patru; c. cinci; d. ase.
6. Precizeaz cate adjective sunt in urmtorul text: Cad fulgii ovielnici, aa cum in
poveste / Cad stropi de piatr scump, uor i lene, peste / Un strlucit rzboinic, cuprins
de-o vraj-adanc (Ion Barbu)
a. patru b. cinci c. ase d. apte
7. Alege enunul in care sunt dou adjective propriu-zise:
a. Din albastru cerul s-a fcut vant. b. E sigur c tatl tu e un om bun.
c. Vantul adie uor printre frunzele galbene ale copacilor d. Ar fi foarte ru s vii pe
nepregtite.
8. Alege enunul in care exist cel puin dou adjective:
a. Copiii sunt indrumai i ajutai mereu de prini.
b. E frumos din partea lor c ii salut respectuos pe cei mai mari.
c. Fructele consumate fr a fi splate pot duna grav sntii.
d. Copilul va deveni cu timpul harnic i asculttor

9. Cuvantul aa din enunul Scump, scump de tot la aa vremuri (B.t.Delavrancea), este:

a. adjectiv propriu-zis; b. adverb de timp; c. adverb de mod; d. adjectiv provenit din adverb.
10. Alege sintagma incorect:
a. un copil mai inalt in comparaie cu mine b. un copil inalt fa de mine
c. un copil mai inalt decat mine d. un copil mai inalt ca mine
11. Gradul de comparaie al adjectivului din propoziia i inelesul ei e prea cuminte
(M.Eminescu), este:
a. pozitiv; b. superlativ absolut; c. comparativ de superioritate; d. superlativ relativ de
superioritate.
12. Cite adjective la gradul superlativ absolut cunt in urmtoarele sintagme: biat
harnic i foarte inteligent; om deosebit de priceput i de muncitor; profesor admirabil
a. toate b. patru c. trei d. dou
13. Cate adjective la superlativ absolut sunt in urmatoarele sintagme: rece ca gheaa,
dulce ca mierea, curat ca lacrima, vreme splendid, lucrare perfect.
a. toate b. trei c. dou d. nici unul
14. Cate dintre urmtoarele adjective au sens de superlativ: colosal, gigantic, uria, inalt,
imens, intins
a. niciunul b. toate c. patru d. dou
15. Cate dintre urmtoarele adjective exprim insuiri ce nu pot fi comparate: absolut,
unic, venic, iniial, total, intreg.
a. toate b. patru c. dou d. unul
16. Alege sintagma corect:
a. foarte strvechi b. extraordinar de hipersensibil c. nemaipomenit de ultraelegant
d. suprasupraaglomerat
17. In propoziia: Este un elev destul de inteligent i de harnic, adjectivele sunt la
gradul de comparaie:
a. pozitiv b. superlativ absolut c. superlativ relativ d. comparativ de egalitate
18. Gradul de comparaie al adjectivului din propoziia ... cci smaroagele lui de cai
erau vlguii din cale-afar... (I.Creang), este:
a. pozitiv; b. superlativ relativ (de superioritate; c. superlativ absolut; d. adjectivul din text nu
are grad de comparaie.
19. Alege enunul in care exist dou adjective propriu-zise cu funcia sintactic de
atribut:
a. Sunt mandru de voi, dragii mei! b. Fiii mei dragi, ai fcut o treab foarte bun!
c. Bieii cei mari ai vecinului se intorceau veseli de la rau. d. Ziua de azi se vestete a fi plin
de surprize.
20. In cate dintre urmtoarele construcii adjectivul este folosit corect: dragei mele
surori, ultimile tiri, marei scriitoare, atari fete, copii precoce.
a. toate b. una c. dou d. patru
21. Precizeaz care dintre expresiile urmtoare sunt locuiuni adjectivale: de duzin, de
frunte, iute de picior, cai verzi pe perei, tragere de inim, de toat mana, cu capul in nori:
a. doar ultimele dou; b. doar primele dou; c. primele trei i ultimele dou; d. primele trei.
22. Alege sintagma in care adjectivul este folosit incorect:

a. caracter contradictoriu b. discurs contradictor c. test eliminatoriu d. examen eliminator

23. In enunul: Era un vis misterios / i bland din cale-afar / i prea era de tot frumos /
De-au trebuit s piar... (M. Eminescu), ultimele dou adjective sunt la gradul de
comparaie:
a. superlativ relativ de superioritate b. superlativ relativ de inferioritate c. superlativ absolut
d. comparativ de superioritate
ADVERBUL
1. Identificai adverbele i locuiunile adverbiale din enunurile de mai jos i indicai-le
funcia sintactic:
a) Din cnd n cnd el vine pe la voi.
b) Vino i tu cnd vrei.
c) Din ce n ce a stagnat ritmul.
d) Ce lesne a ajuns pn la culme!
e) Nu mi-a spus ce face acolo.
0 Ici i colo se zreau urmele luptei.
g) Din loc n loc se mai vedeau poriuni acoperite de zpad.
h) Cei accidentai au murit pe loc.
i) E cu neputin s ajungem pn sus.
j) De bun seam c efortul a fost foarte mare.
k) E de prisos s ncerci din nou.
I) Eforturile lui au fost de prisos.
3. Scoatei adverbele din exemplele de mai jos i precizai funcia lor sintactica. Indicai apoi
i valorile morfologice (gramaticale) cu care sunt folosite in celelalalte exemple:
a) Acest copil este frumos.
b) A ascultat un cntec frumos.
c) El cnt frumos.
d) Este frumos s-i ajui colegii.
e) Toi turitii admir frumosul din natur.
f) Toamna se numr bobocii.
g) Toamna a sosit pe meleagurile voastre.
h) n aceast toamn a mers la bunica.
i) Tu scrii bine.
j) E bine s scrii.
k) Binele cu bine se pltete.
l) El poate s nvee,
m) Poate c vine i el.
4, Identificai adverbele relative i precizai-le funcia sintactic:
a) Nu se tie cum este acolo.
b) A plecat cnd a hotrt.
c) S-a dus unde l-ai trimis.
d) Nu mi-a spus ncotro se duce.
e) N-a mrturisit ct a ctigat.

f) A procedat cum l-ai nvat.

g) Cum n-a cunoscut diurnul s-a rtcit.
h) M ntrebam ct este preul acesta.
i) M ntrebam unde este oraul tu natal.
j) M ntrebam cum este oraul acesta
k) M ntrebam ct de mare este oraul acesta.