Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Geodezie
Catedra de Geodezie si Fotogrametrie

DE

GEODEZIE

GEODEZIE CU SATELITI
~ curs ~

S.l.dr.ing.Tiberiu RUS

1. Introducere. Sisteme de timp utilizate in Geodezia cu Sateliti;

n 2. Sisteme de referinta utilizate in Geodezia cu Sateliti;
n 3. Studiul orbitei satelitilor;
n 4. Metode de determinare a pozitiei pe baza obs. satelitare;
n 5. Utilizarea sistemului NAVSTAR-GPS in Geodezie;
n 6. Interpretarea si transformarea rezultatelor obs. satelitare;
n 7. Perspectivele utilizarii sistemelor satelitare in Geodezie.
n

Bibliografie (in afara notelor de curs)

n

Satellite Geodesy, Seeber G., Berlin-New York, 1993;

GPS Satellite Surveying, Leick Alfred, Second Edition, John Wiley and Sons, New York, Chichester,
Toronto, Brisbane, Singapore, 1995;

Geodesy, 2 nd Edition, Torge Wolfgang, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 1991;

GPS in der Praxis, Hofmann-Wellenhof B., Kienast G., Lichtenegger H., Wien, New York, 1994;

Sateliti artificiali la sfarsit de mileniu, Teodorescu C., Ionescu D., Zaganescu F., Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1988;

Enciclopedia programelor spatiale, 1975-1979, G-ral maior ing. Andreescu D., Editura Militara, Bucuresti,
1980;

Sistemul de Pozitionare Globala (GPS), Neuner J., Editura Matrix, 2000;

Introducere in geodezia geometrica spatiala, Dinescu Al., Editura Tehnica, Bucuresti, 1980;

n
n

http://193.231.4.70:8888 (Statia GPS Permanenta Bucu);

http://www.geodezie.utcb.ro; (Facultatea de Geodezie Bucuresti);

Articole conexe

Introducere /1

Geodezia

clasica : este stiinta care se ocupa cu studiul formei si dimensiunilor Pamntului.

moderna: + campul fizic asociat
+ tehnologiile moderne de investigare.

Dezavantajele Geodeziei clasice:

Neomogenitatea det. coordonatelor (planimetrice fata de altimetrice);
Sisteme de referinta negeocentrice (originea diferita de centrul de masa al Pamantului);
Retelele de triangulatie realizate nu aveau acoperire globala;
Impedimente specifice observatiilor optice (vizibilitate, geom. retelei, influente atmosferice s.a)

Geodezia cu Sateliti se ocupa cu studiul formei, dimensiunilor si a cmpului fizic ale

Pamntului folosind n principal sateliti artificali ai Pamntului.
Este mai denumita uneori si Geodezie Spatiala avnd n vedere ca se utilizeaza frecvent ca si
masuratori, distante spatiale (statie-satelit) spre deosebire de distantele terestre (statie-statie)
masurate n trilateratia clasica.

Satelitul artificial este un corp creat de stiinta si tehnologia umana, care este lansat pe o
orbita n jurul unui corp ceresc si evolueaza pe aceasta orbita conform legilor mecanicii
ceresti.

Introducere /2
Necesitatea conectarii ret. de triang.

S1

S2

observatii optice de la sol asupra Lunii; obs.

asupra unor tinte mobile (inalte);

S1
S2

Markowitz camera lunara (fotografierea

pozitiei Lunii pe fondul stelelor)

1942 Vaisala fotografierea unor tinte (S)

luminoase (parasute) lansate deasupra unei
intinderi de apa (lac) din puncte intre care nu
exista vizibilitate optica (A,C) (B,C);
- Scara retelei det. prin mas. de distante:
- terestre (AB): laser (terestru-AB), Doppler
- spatiale : SLR-(ASi, BS i,CSi); interferometrie

insula
C

continent
B

radar altimetrie, Doppler,

pozitionare relativa (S1S2).

Fig.1a Principiul determinarii unei

statii fotografice

Fig.1b Principiul determinarii directiei

ntre doua statii fotografice

Introducere/3
S1

Metode de utilizare a S.A. in Geodezie

traiectorie satelit
(orbita)
n

metode geometrice;

metode dinamice;

S2

S3

masuratori
(observatii)

S4
Punct nou

metode combinate sau semidinamice

(short arc sau arc scurt, orbit
relaxation sau relaxarea orbitei).

(S.A. sateliti artificiali)

Scurt istoric (vezi Anexa)

Punct cunoscut
vector de pozitie

Geocentru

Scurt istoric /1

(Anexa)

Pitagora (sec.VI .e.n) emite ideea sfericitatii Pamntului si a formulat conceptia geocentrica, conforma careia Soarele si Luna se misca n
jurul Soarelui.
Aristotel (364 322 .e.n.) sustine conceptia geocentrica;
Aristarh din Samos (310 230 .e.n.) este primul care a emis ipoteza conform careia Pamntul se misca n jurul axei proprii si n jurul
Soarelui (teoria heliocentrica);
Claudius Ptolemeu (sec. II .e.n.) a facut o sinteza a cunostintelor si teoriilor astronomice existente la acel moment sustinnd ca
Pamntul este fix constituind centrul Universului.
Nicolaus Copernic (14.. 1543) astronom polonez, care pe baza observatiilor sale asupra pozitiei Lunii si a planetelor n raport cu
stelele, reia teoria heliocentrica a lui Aristarh din Samos si o fundamenteaza n mod stiintific.
Galileo Galilei (1564-1642) savant italian sustine teoria heliocentrica pe baza observatiilor realizate folosind luneta instrument
descoperit de el.
Johannes Kepler (1571-1630) stabileste pentru prima data legile de miscare ale corpurilor ceresti, legi care i poarta numele.
Isaac Newton (1642-1727) savant englez, care descopera una din legile fundamentale ale naturii legea atractiei universale. Pe baza
acestei legi a explicat mai multe fenomene naturale ntre care si legile miscarii planetelor stabilite de Kepler. Este primul care a analizat
posiblitatea realizarii unui satelit artificial al Pamntului, calculnd valoarea vitezei de satelizare (prima viteza cosmica de cca. 8 km/s).
Jules Verne (1828-1905) scriitor francez, care a anticipat n romanele sale multe din realizarile viitoare ale tehnologiei umane (zborul
de la Pamnt la Luna, utilizarea submarinelor s.a.).
Conrad Haas sef al Arsenalului din Sibiu ntre 1529-1569 emite ideea utilizarii rachetei cu mai multe trepte nzestrata cu aripioare
triunghiulare la baza pentru stabilizarea pe traiectorie.
Konstantin Eduardovici Tiolkovski (1857-1935) om de stiinta rus propune utilizarea ca mijloace de propulsie a vehiculelor spatiale, a
motoarelor racheta alimentate cu propergoli lichizi, precum si a folosirii vehiculelor reactive n trepte.
Alexandru Ciurcu (1854-1922) inginer romn, care mpreuna cu prietenul sau francez Just Buisson testeaza la Paris utilizarea
motoarelor racheta n propulsia unor ambarcatiuni si ulterior a unor vagoneti.
Robert Hutchins Goddard (1882-1945) fizician american este primul care a construit si testat racheta compusa folosind motoare
racheta alimentate cu propergoli lichizi.
Hermann Julius Oberth (1894- ) nascut la Sibiu a contribuit la dezvoltarea tehnicii rachetelor si fundamentarea zborului cosmic. In
1923 publica la Munchen lucrarea Die Rackete zu den Planetenrumen (Racheta n spatiile interplanetare), iar n 1930 construieste n
Germania o racheta cu combustibil lichid, iar apoi una si la Scoala Tehnica Aeronautica din Medias.
Robert Esnault-Pelterie (1881-1957) inginer francez este un precursor al astronauticii si adept al propulsiei cosmice cu ajutorul
motoarelor racheta. Este primul care utilizeaza termenul de astronautica, care este si titlul uneia din lucrarile sale publicate n 1934.
Fritz von Opel constructor german de automobile n 1928 realizeaza un dispozitiv fuzee cu combustibil solid, care propulseaza un
automobil cu viteza de 100 km/h.

Scurt istoric /2
n
n

n
n
n

(Anexa)

Fritz Stamer n 1928 piloteaza primul avion propulsat cu ajutorul rachetelor.

Werner von Braun (1902-1977) savant german, care realizeaza n perioada celui de-al doilea razboi mondial vehiculul V-2, folosit
n razboiul aerian declansat mpotriva MariiBritanii. Dupa razboi realizeaza pentru Statele Unite ale Americii vehiculele Jupiter si
Saturn folosite la lansarea de sateliti artificiali si nave cosmice.
1950 primul Congres de Astronautica la Paris.
1951 al doilea Congres de Astronautica la Londra, dedicat n ntregime satelitilor artificiali.
1.07-1957-1.010.1959 s-a desfasurat Anul Geofizic International actiune de amploare cu scopul de a extinde cunostintele despre
planeta Pamnt si sistemul Solar. Au participat circa 66000 de oameni de stiinta si cercetatori din 66 de tari.
*

n
n

n
n

4 octombrie 1957 Uniunea Sovietica lanseaza primul satelit artificial denumit SPUTNIK 1. Orbita a fost eliptica cu perigeul la
naltimea de 228 km si apogeul la 947 de km. S-a dezintegrat n atmosfera terestra n ianuarie 1959.
4 noiembrie 1957 - Uniunea Sovietica lanseaza al doilea satelit artificial denumit SPUTNIK 2, avnd la bord pentru cercetari biologice
catelusa Laika.
31 ianuarie 1958 SUA lanseaza primul ei satelit denumit Explorer 1, cu ajutorul caruia se pune n evidenta centura de radiatii Van
Allen. Sunt lansati apoi satelitii Explorer 2 si 3 cu rolul de a determina temperatura din straturile nalte ale atmosferei si a presiunii
radiatiilor solare si cosmice.
26 iulie 1958 SUA lanseaza satelitul Explorer 4, care evidentiaza lipsa centurii de radiatii Van Allen n zonele polare.
In paralel cu satelitii Explorer, SUA lanseaza incepnd cu 17 martie 1958, satelitii din seria Vanguard avnd ca destinatie si studiul
formei si dimensiunilor Pamntului.
1960 Uniunea Sovietica reuseste pentru prima data sa recupereze intacta macheta unei capsule spatiale apta sa adaposteasca un om.
In acelasi an si SUA reusesc sa recupereze intacta o capsula cu aparate si vietuitoare.
12 aprilie 1961 Iuri Gagarin, cosmonaut sovietic este primul om care evolueaza 108 minute pe o orbita circumterestra la bordul navei
spatiale Vostok.
20-21 iulie 1967 echipajul american al misiunii americane Apollo 11 reuseste debarcarea pe Luna a primului pamntean, Neil
Armstrong.
Incepnd cu 1971 sunt lansate pe orbite joase (sub 500 de km) sateliti - statii stiintifice permanente: Saliut (Uniunea Sovietica) si
Skylab (SUA). Uniunea Sovietica construieste si navele de transport fara echipaj din seria Progress.
SUA construieste din aprilie 1981 sisteme de transport spatial recuperabile denumite navete spatiale (Columbia, 1981; Challenger,
1982, Discovery, 1985, Atlantis, Endeavour s.a.).
mai 1981 primul zbor al cosmonautului romn Dumitru Prunariu n cadrul laboratorului cosmic Saliut 6, desfasurat n cadrul
programului Intercosmos.
februarie 1986 Uniunea Sovietica inaugureaza laboratorul spatial MIR, care a functionat pna la nceputul anului 2001;
2000 SUA mpreuna cu Federatia Rusa si alte tari construiesc laboratorul spatial denumit generic Statia Spatiala Internationala (ISS
International Space Station, n limba engleza).

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./1

|
|
Origine

|
Timp

Procesul periodic

Sistemul de timp

Fig. Scara de timp

1.Rotatia
Pamntului
2.Revolutia
Pamntului
3.Oscilatii atomice

1.1. Timp sideral

Timp universal: UT0; UT1, UT2

Timp sideral mediu Greenwich:
GMST = UT1 + m - 12h

(1.1.a)

UT1 - timp universal al meridianului Greenwich;

m - ascensia dreapta medie a Soarelui mijlociu (Sm);
GMST(notat uneori si cu o) - Timp Sideral Mijlociu Greenwich.

m = 18h41m50s .54841 + 8640184 s .812866TU + 0s .093104T2U - 6s .2 x 10-6T3U

Timp Universal (TU)

Timp Sideral Greenwich (GMST)
Timp Dinamic Baricentric (TDB)
Timp Dinamic Terestru (TDT)
Timp Atomic International (TAI)
Timp Universal Coordonat (UTC)
Timp GPS (GPST)

(1.2)

T U reprezinta numarul de secole Juliene a cte 36.525 zile de timp universal scurse de la
miezul noptii Greenwich la 1 ianuarie ora 12 UT1 (JD 2.451.545,0) a anului 2000.
GAST (notat si cu T o) - Timp Sideral Aparent Greenwich - reprezinta GMST corectat de
efectele de nutatie.

CEP

GMST
(GAST)

Timp sideral aparent Greenwich:

GAST = 1.0027379093UT1 + m + cos

- efectul nutatiei pe directia longitudinii;
cos - efectul nutatiei pe directia planului eclipticii.

(1.1.b)
CEP Pol ceresc instantaneu

Fig. Timp sideral Greenwich si timp universal

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./2

1.2. Timp dinamic

Timp GPS (Global Positioning System) - GPST

TDB Timp Dinamic Baricentric

GPST a coincis cu UTC la ora 0 a datei de 06.01.1980

TDT Timp Dinamic Terestru

TAI = GPST + 19s

1.3. Timp Atomic

Din 1.01.1999 IERS a anuntat GPST = UTC + 13s

TAI Timp Atomic International:

Saptamana GPS (GPS-WEEK): [1]

TAI = TDT - 32s.184

(1.3)

- unit. de masura: secunda SI (Sistem International);

(1.6)

Ziua GPS (GPS-DAY): [1365]

Secunda saptamanii GPS: [0604800]s

- Ziua n SI este definita ca avnd 86400 de secunde SI, iar secolul

Julian are 36525 de zile.

Tip ceas

Frecventa de
oscilatie
[GHz]

Stabilitatea /zi

0.005

10-9

30 ani

Rubidium

6 834 682 613

10-12

30 000 ani

UTC Timp Universal Coordonat (Universal Time

[? f/f]

Timp n care
pierde o
secunda

Coordinated)

| UT1 - UTC | < 0.9s.

(Prin grija IERS - International Earth

Rotation Service)

Oscilator cu
cuart

dUT1 = UT1 UTC

(1.4)

Cesium

9 192 631 770

10-13

300 000 ani

dAT = TAI UTC

(1.5)

Hidrogen maser

1 420 405 751

10-15

30 000 000 ani

Exemple: UTC(USNO), UTC(RUS), UTC(AUS)

Tab.

Tipuri de oscilatoare

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./3

Timp Dinamic Terestru (TDT)
32.184 s

0s

Timp Atomic (TAI)

19s
Timp GPS (GPST)
UT1
leap second
UTC
(Glonass)

13s
UTC(1999)

Fig.

Legatura intre diverse sisteme de timp

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./4

1.4 Calendarul. Epoci standard. Legatura ntre epocile standard.
1.4.1 Calendarul Julian
a)
b)

Data iuliana (JD) - reprezinta numarul de zile solare medii trecute de la epoca 1.5 Ianuarie 4713 I.C.
Un secol iulian are 36 525 zile iuliene;
Data iuliana modificata (MJD) - este data iuliana din care s-a scazut un numar de zile:
MJD = JD - 2.400.000,5 zile
(1.7)
MJD s-a adoptat deoarece numarul cifrelor cu care se lucreaza este mai mic, iar MJD ncepe la miezul noptii (civile) n loc de prnz.

1.4.2 Calendarul Gregorian (civil) - este calendarul utilizat azi pe plan mondial si ncepe la anul 4713 dupa calendarul
iulian.
Pentru diversele nevoi ale unor stiinte (Astronomie, Geodezie s.a.) s-au definit epocile standard, care constituie
referinte de timp pentru calculul anumitor parametri. Un interes deosebit n Geodezia cu Sateliti l reprezinta
epoca standard actuala si epoca standard GPS.

Data civila

Data Iuliana

Epoca standard

Domeniu de aplicatie

6.0 Ianuarie 1980

2 444 244.5

Epoca standard GPS

Geodezia cu Sateliti

1.5 Ianuarie 2000

2 451 545.0

Epoca standard actuala

Astronomie
(1.8)

Diferenta ntre cele doua epoci standard exprimata n fractiuni de secol iulian va fi: T =

2444244.5 2451545.0
= 0.19987679 67
36525

Aplicatie

Conversii intre principalele sisteme de timp utilizate in Geodezia cu sateliti

1.5 Relatii de conversie a datei

a. Conversia datei civile n data Juliana:

JD = INT [365.25 y] + INT[30.6001(m+1)] + D +

+ UT/24 + 1.720.981,5
(1.9)
unde
INT - partea ntreaga;
JD - data Juliana;
y = Y-1 si m = M+12 daca M<=2;
y = Y si m = M
daca M>2;
iar
Y - anul ; M - luna din an; D - ziua, UT-ora
din zi exprimata ca numar real
(Ex. 23.07.1995 ora 15:30: D=23, M=7, Y=1995,
UT=15.3)
b. Conversia datei Juliene n data civila:
Se realizeaza n doua etape:
b.1. Calculul elementelor auxiliare
a = INT[JD+0.5];
b = a + 1537;
c = INT[(b-122.1)/365.25];
(1.10)
d = INT[365.25 c];
e = INT[(b-d)/30.6001].

n
n
n
n
n
n
n

n
n
n
n
n
n
n
n

Relatiile de mai jos au fost determinate [Montenbruck, 1984]

pentru intervalul martie 1900 - februarie 2100.

n
n
n
n
n

n
n
n

n
n
n
n
n

b.2 Calculul datei civile

ziua: D = b-d-INT[30.6001e] + FRAC[JD+0.5];
luna: M = e-1-12INT[e/14]
(1.11)
anul: Y = c-4715-INT[(7+M)/10]
unde FRAC - partea fractionara a unui numar;
Se poate calcula si ziua din saptamna (N) pe baza
relatiei:
N = modulo{INT[JD+0.5], 7}
(1.12)
unde
N=0 <> Duminica; N=1 <> Luni N=6 <> Sambata
Calculul saptamnii GPS (GPS WEEK):
GPS WEEK = INT[JD-2 444 244,5)/7]
Secunda saptamanii GPS:
GPST = N*24*3600 + h*3600 + m*60 + s
unde h-ora; m-minutul; s-secunda

(1.13)
(1.14)

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./1

2.1 Sisteme de referinta inertiale si sisteme de referinta neinertiale
2.1.1 Sistemele de referinta inertiale
- originea: baricentru;
- sunt in repaos in raport cu Soarele;
- se supun mecanicii newtoniene;
- descrierea miscarii satel. cu orbite inalte.

2.1.2 Sistemele de referinta neinertiale

- originea: geocentru;
- sunt in repaos in raport cu Pamantul;
- se supun mecanicii relativiste;
- descrierea miscarii satel. cu orbite joase.

2.2 Descrierea miscarilor axei de rotatie a Pamntului

a.
-

In sisteme de ref. inertiale (CCRS)

Precesia; perioada (Chandler): ~430 zile

Nutatia; perioada: ~ 1 zi;
CEP - Celestial Ephemeris Pole
Pol Instantaneu Conventional;
- Pozitia sa se det. prin aplicarea (RP, RN).

b.
-

In sisteme de ref. neinertiale (CTRS)

CTP(CIO) - Conventional Terrestrial Pole
Pol Terestru Conventional (Mediu);

Pozitia sa se det. prin aplicarea (RS, RM);

Legatura intre CEP si CTP este data de
coordonatele (xp,yp) ale CEP in raport cu CTP

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./2

(CEPCTP)
ZCCRS ZCTRS

~ 6m

P
~ 6m

Greenwich

Ecliptica

~
0.5m

Geocentru

Ecuator

To
?
Geocentru

Fig.2.1 Precesia

Fig.2.2 Nutatia

XCCRS

Fig.2.3 Legatura intre CCRS si CTRS

XCTRS

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./3

2.3 Sisteme de referinta n Geodezia cu Sateliti
2.3.1 Sistemul de referinta cvasi-inertial

conventional - CCRS (Conventional

Celestial Reference System)

2.3.2 Sistemul de referinta terestru

Conventional - CTRS ( Conventional
Terrestrial Reference System)

Originea: geocentru (G);

Axa Z: axa de rot.a Pamantului la epoca
J2000.0
Axa X:directia spre punctul vernal .

Originea: geocentru (G);

Axa Z: axa de rot.medie a Pamantului data de
CTP (CIO)
Axa X:intersectia plan merid. Greenwich cu
Ecuatorul terestru.

Exemplu: ICRF sau IERS CRF (Intern. Earth

Rotation Service Celestial Reference Frame)

Exemplu: Realizari ale CTRS sunt denumite

CTRF (CTR Frame) realizate pe baza unui
set de puncte de referinta de la sol determinate
prin obs. SLR (Satellite Laser Ranging) si VLBI
(Very Long Baseline Interferometry);
Exemple de CTRF: WGS84 si ITRF

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./4

Sistemul WGS84 (World Geodetic System-1984)
Este un sistem de referinta de tip CTRF definit pe
baza a peste 1500 de puncte de referinta a caror
precizie relativa este de ordinul a circa 1-2 m. Acest
sistem de referinta geocentric are asociat un elipsoid
echipotential definit de 4 parametri.

Geocentru

Meridianul
origine -BIH

Elementele definitorii ale elipsoidului WGS-1984

Parametru
Semiaxa mare
Coef.armonic zonal normalizat de ord.2
Viteza unghiulara de rotatie a Pamntului
const. gravitationala geocentrica
(inclusiv atmosfera)

CTP

Valoare
a = 6378137.000 m
C2,0 = -484.1668510-6
P = 729211510-11 rad/s
K= GM = 3986005108 m3s-2

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./5

Sistemul ITRF (IERS sau International Terrestrial Reference Frame)
Este un sistem de referinta neinertial definit pe baza a peste 180 de puncte de referinta n a
caror pozitie se tine cont si de miscarea placilor tectonice.
ITRF este referit la o epoca YY (De exemplu: ITRF-89, ITRF-92, ITRF-94, ITRF-96,
ITRF-97, ITRF-2000).
Precizia de determinare a acestor puncte este de ctiva centimetri. Ca metode de determinare
se folosesc observatii de tip SLR, VLBI si GPS. Pe baza realizarilor succesive la diferite epoci
ale acestui sistem de referinta sunt determinate cu precizie ridicata si vitezele de deplasare.
Transformarea coordonatelor ntre sistemul WGS-84 si sistemele ITRF-YY se face n
general pe baza unei transformari conforme de 7 parametri (3 translatii, 3 rotatii si un
factor de scara). Cei 7 parametri de transformare sunt publicati la fiecare realizare a
unui nou sistem ITRF-YY de catre servicii specializate cum este IGS (International GPS
Service for Geodynamics).

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./6

2.3.3 Transf. coord. din sistem CCRS in CTRF
XCTRF = RM RSRNRPXCCRS
RM - matricea de rotatie datorata miscarii Polului;
RS - matricea de rotatie datorata timpului sideral
(axele X ale celor doua sisteme);
RN - matricea de rotatie datorata nutatiei;
RP - matricea de rotatie datorata precesiei.
cos 0 sin 0
RS = sin 0 cos 0

0
0
1

0
M
R = R2(-xP)R1(-yP) =

xP

0
0
1
0
xP

1 yP
yP
1

ZI

ZT

Meridianul ceresc
al punctului vernal

Meridian
Greenwich

Ecuator
terestru
conventional

YI

XT
XI
Ecuator
ceresc
adevarat

Aplicatie
n
n

n
n
n
n

n
n
n

n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n

Transformarea coordonatelor satelitare din sistem CCRS in sistem CTRS

EXEMPLU DE CALCUL
Se cunosc coordonatele satelitului NAVSTAR-GPS libere de efectele de precesie si nutatie (matricile RP si RN
deja aplicate), cu nr. de catalog PRN#23, n sistem CCRS:
X = 15 023,340903 km;
Y = 16 611,292631 km;
Z = 14 827,561478 km;
valabile pentru data civila (gregoriana) de (1+N) ianuarie 1999 , ora GPST(34400s) 12:00:00 si coordonatele polului (pe
baza buletin IERS):
xP = -0.07038;
yP = 0.51875;
Se cunoaste (din buletin IERS) ca dUT1 = +0.699792s , d=-0.03664, d=-0.00842 pentru momentul respectiv si
diferenta GPS-UTC de 13s (leap seconds).
Se cere sa se transforme coordonatele satelitului din sistem CCRS n sistem CTRS tinnd cont de influenta
nutatiei n determinarea GAST (o ) sau neglijnd acest efect.
Rezolvare
- Calculul timpului UT1 (Timp Universal al meridianului Greenwich):
UTC = GPST - 13s
UT1 = UTC + dUT1
Calculul TU - fractiuni de secol Julian fata de epoca standard J2000.0 (fata de 1.01.2000 ora 12:00 ,
JD = 2 451 545.0);
- Calculul o = GMST (Timp Sideral Mediu Greenwich, notat uneori si m):
o = 18h41m50s.54841 + 8640184s.812866TU + 0s.093104T2 U - 6s.2 x 10-6T3 U
(24110.54841s)
- Calculul o = GAST (Timp Sideral Aparent Greenwich):
o = 1.0027379093 UT1 + o + {dcosd}

n
n
n
n

- Calculul matricii de rotatie corespunzatoare o: R = R3(o)

- Calculul matricii de rotatie datorate miscarii Polului: RM
- Calculul coordonatelor satelitului n sistem CTRS:
S

n
n

Obs.: In general efectul matricii RM este neglijabil (miscarea Polului).

(efect de nutatie -> neglijabil?)

rus@mail.utcb.ro
http://www.geodezie.utcb.to (Facultatea de Geodezie)
http://193.231.4.70 (Statia GPS permanenta Bucu)