Sunteți pe pagina 1din 6

Simptomele in patologia cardio-vasculara

1. Dispneea cardiaca
a) Dispneea de efort
- apare la efort fizic de o anumita intensitate si diminueaza sau chiar dispare dupa incetarea efortului
- este descrisa de pacient ca o diminuare a tolerantei la efort
- este de 2 feluri:
dispnee de efort stationara, se intalneste la valvulari
dispnee de efort progresiva, se manifesta la eforturi din ce in ce mai mici
- caracterizeaza IVS
- principala cauza este staza pulmonara
- se manifesta prin tahipnee (cresterea frecventei respiratorii) si hiperpnee (cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii)
- este inspiratorie si expiratorie in acelasi timp, ceea ce o diferentiaza de dispneea din bolile respiratorii
b) Dispneea permanenta de repaus
- reprezinta de fapt un stadiu avansat al dispneei de efort
- se manifesta cu tahi- si hiperpnee
- este de tip inspirator si expirator
- se insoteste cu tendinta la ortopnee, mai ales in cursul noptii
- exemplul cel mai tipic de ortopnee apare in pericardita exudativa (umplerea diastolica se face mai eficient in aceasta pozitie)
Mecanismele de producere
- acumularea de produsi acizi care rezulta din metabolismul anaerob al muschilor (de aici oboseala musculara)
- staza venoasa pulmonara
c)

Dispneea paroxistica
Astmul cardiac
- dispnee cu tahipnee si hiperpnee inspiratorie si expiratorie
- apare noaptea, descrisa ca dispnee paroxistica nocturna
- sau in cursul zilei, dupa un efort mai mare, dupa ingestie masiva de alimente sau lichide
- este favorizata de pozitia orizontala
- se asociaza cu tuse seaca
- se pot percepe raluri bronsice (de unde si comparatia cu astmul)
- cedeaza spontan, dar poate evolua spre EPA
EPA
- dispneea este intensa, extrema, asfixianta, obliga pacientul la ortopnee
- aspectul general este de bolnav socat: palid, extremitati reci, cianotice, stare de anxietate
- tuse initial seaca apoi asociata cu expectoratie spumoasa, rozata, datorita sangelui extravazat in alveole
- apare in suferinte ale inimii stangi, fiind expresia IVS (HTA, cardiopatie ischiemica, valvulopatii aortice)
leziuni mitrale severe, ca forma particulara de manifestare
Mecanismul de producere
- cresterea paroxistica a excitabilitatii centrului respirator (ceea ce explica tahipneea si hiperpneea)
- cresterea paroxistica a excitabilitatii centrilor vasomotori ai circulatiei pulmonare

d) Dispneea aritmicaCheyne-Stockes se defineste prin alternarea unor cicluri de respiratii cu scurte perioade de apnee si
caracterizeaza ASC; apare si in IVS.
e)

Dispneea in criza apare in cadrul unor suferinte care se instaleaza brusc:


accesele paroxistice de HTA
CPA prinembolie pulmonara (alaturi de dispnee apar si semne de soc)
accesele paroxistice de flutter, fibrilatie A, tahicardie (alaturi de dispnee se descriu si crize de palpitatii)
uneori in cursu extrasistolei

f)

Dispneea de cauze extracardiace apare in


suferinte ale aparatului respirator (obstructia CAS, pneumonia acuta masiva, pleurezie, astm, emfizem, simfize pleurale)
alte suferinte extrapulmonare (anemii severe sau poliglobulii, obezitate, sarcina, ascita, meteorism, tumori abdominale)
situatii particulare: bolnavii neantrenati fizic, debili fizic, astenici, in convalescenta bolilor infectioase
stari de nevroza (fara boala cardiaca) dispneea are anumite particularitati caracteristice sindromului Da Costa:
senzatia de nod in gat
senzatia de respiratie insuficient de adanca, de unde tendinta de a ofta
permanent
aparitia sub forma de dispnee de efort (dupa incetarea efortului dispare)
rar apare sub forma paroxistica, prin spasme laringiane, numita stridor

2. Durerea
Durerea precordiala
a) Durerea din boala coronariana
- este determinata de discordanta dintre nevoile circulatorii ale miocardului si irigarea pe care o pot asigura arterele coronare
- cauza majora este ateroscleroza coronariana
- durerea apare cand lumenul coronarian este obliterat peste 70%
- durerea coronariana caracteristica apare in cardiopatia ischiemica cronica dureroasa. Tipica este durerea coronariana din angina
pectorala si infarctul miocardic
Durerea din angina pectorala
- localizata retrosternal, in bara; atipic: in epigastru
- iradierea (tipica) este in umarul si membrul superior stang pe marginea cubitala, la ultimile 2-3 degete
- mai poate iradia transversal (in bara), brahial, biacromial, biscapular, gat, in maxilarul inferior (mimand durerea de dinti), ceafa
- are caracter constrictiv (tipic)
- durerea este sobra, adica nu se asociaza cu alte simptome (tipic)
- durata accesului de angina pectorala este de cateva minute, pana la 15 minute
- conditiile de aparitie sunt reprezentate de efortul fizic (tipic)
- aparitia la mers a determinat comparatia cu mersul in matanii, durerea il obliga pe bolnav sa se opreasca
- anginosul are respect si jena fata de durerea asta
- respect pentru ca bolnavul se opreste din mers sau din activitate (de unde numele de spectator de vitrina) si jena pentru ca
bolnavul isi acopera durerea cu mana si comunica tardiv si cu multa retinere familiei sau medicului
- durerea DISPARE dupa intreruperea efortului si la administrarea de nitroglicerina
- diagnosticul de angina pectorala este EXCLUSIV CLINIC
Durerea din infarctul miocardic
- apare in repaus, noaptea
- intensitatea durerii este foarte mare, sfasietoare, ca o ghiara sau arsura foarte puternica
- durerea este lunga ore, uneori chiar zile
- nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina; cedeaza doar la opiacee
- se asociaza si cu alte simptome: soc, sincopa, palpitatii, dispnee etc
- diagnosticul se pune pe baza modificarilor EKG si celor biologice
b) Durerea de cauza pericardica poate avea 3 forme de manifestare:
Durerea de tip pleural
- cea mai frecventa
- este o durere ritmata de respiratie, tuse, stranut, schimbarile de pozitie
- apare in pleuropericarditele infectioase (mai ales de etiologie virala)
- caracteristic: localizata la nivelul hemitoracelui stang, iradiaza spre baza gatului, si spre peretele toracic L
Durerea de tip coronarian
- este o durere persistenta, localizata in interiorul matitatii cardiace
- este de lunga durata, fara iradieri, fara modificari EKG sau biologice, ceea ce permite excluderea IM
- apare in inflamatii severe ale pericardului si ale arterelor coronare superficiale
Durerea pericardica tipica
- este cea mai rara
- este ritmata de bataile cardiace
- localizata pe marginea stanga a cordului, iradiaza spre baza gatului, umeri si apendicele xifoid
- se accentueaza in decubit LS sau decubit D; se atenueaza in pozitie ridicata sau cu trunchiul aplecat spre A
- durata este de cateva zile
- nu dispare la administrarea de nitroglicerina
c)

Durerea din bolile aortei (aortalgie)


- apare in aortita luetica si anevrismul disecant de aorta
- localizata la nivelul manubriului sternal si la nivel interscapulovertebral
- iradiaza caracteristic in umeri, fosele supraclaviculare si foseta suprasternala
- se poate manifesta ca angina pectorala (in cazul aortitei luetica) sau ca o nevralgie mediastinala (anevrismul disecant de aorta)
- caracter pulsatil
- intensitate mare
- nu cedeaza la administrarea de antialgice/vasopresoare
- nu este legata de afort sau alte elemente

d) Durerei necaracteristice de origine cardiaca


- dispar odata cu boala de inima (PATOGNOMONIC)
- intensitate moderata
- caracter de jena precordiala
- dureaza ore/zile
- au iradieri necaracteristice
- apar in: miocarditele acute, cardita reumatismala, miocarditele alergice, dilatarile si insuficientele cardiace acite (CPC, EPA)
e)

Dureri de cauza vegetativa sau functionala


- apar in cadrul asteniei neurocirculatorii
- localizate difuz in toata regiunea pectorala
- caracterul este de jena dureroasa
- poate avea caracter lancinant, ca o intepatura de foarte scurta durata localizata intr-un punct fix la nivelul apexului sau
submamelonar, bolnavul aratand cu un deget locul durerii
- apare la tineri, mai ales la femei, frecvent si la menopauza
- se poate asocia cu senzatia de sufocare cu caracter de dispnee sine materia, caracterizand sindromul Da Costa

f)

Durerea de cauza extracardiovasculara


I) Dureri de cauza parietala, cu diverse localizari
- tegumente: celulite, zona zoster
- nervi: nevralgia intercostala
- muschi: mialgii, miozite
- coaste: osteite, fracturi
- articulatii: artrite si artroze condro-costale ssi condro-sternale
- se accentueaza la miscarile toracica, la palpare, durata lunga, diferentiind-o astfel de durerea din angina pectorala
II) Afectiuni ale coloanei vertebrale cervicale si toracale superioare
- spondiloza, spondilita, hernie de disc
- durerea este determinata de interesarea radicularam cu iradiere in regiunea precordiala
III) Afectiuni ale umerilor
- periartrita scapulohumerala si nevralgia plexului brahial
- mimeaza durerea anginoasa, dar durata mai lunga exclude cauza cardiaca
IV) Durerea din bolile pleurale si pulmonare are caracter de junghi si sunt in legatura cu miscarile respiratorii
V) Durerea din sindromul esofagian se manifesta cu durere legata de alimentatie
VI) Durerea din bolile digestive mimeaza suferinta cardiaca, cum ar fi: hernia hiatala, ulcerul cardiei, nevralgia frenica, ulcerul
gastric, bolile care evolueaza cu aerocolie, litiaza biliara, pancreatita acuta

Durerea de cauza arteriala si venoasa


a) Durerea din suferintele arteriale periferice are 2 forme de manifestare
Durerea din sindromul de ischiemie periferica acuta
- debutul este brusc, supraacut
- este localizata profund
- are caracter progresiv, ajunge sa devina foarte violenta, ca in infarct
Durerea din sindromul de ischiemie periferica cronica (se mai numeste claudicatie intermitenta)
- apara la mers ceea ce reprezinta indicele de claudicatie. Acesta reprezinta distanta la care apare durerea
- cedeaza spontan la repaus
- intensitatea este variabila, caracteristica este accentuarea durerii in legatura cu agravarea leziunii arteriale
b) Durerea de cauza venoasa
- apare in tromboflebita, atunci cand durerea este localizata in zona afectata
- are caracter de tensiune, intensitate mare, accentuata in pozitie verticala
- risc de moarte subita prin embolie pulmonara

3. Palpiatiile
- in general pacientul intelege prin palpitatii, fie perceperea batailor cardiace, fie perceperea neplacuta a unor batai cardiace
- pot defini unele boli cardiovasculare, dar pot aparea si in diverse situatii precum: emotii, frica, stari febrile, abuz de cafea, alcool, tutn
Cauze posibile
a) distoniile neurovegetative, in care palpitatiile se asociaza cu senzatia de arsura precordisla, senzatia de nod in gat, lipsa de
aer, simptome care caracterizeaza nevroza
b) tulburarile ritmului cardiac
- cauza cea mai frecventa si de obicei cea mai grava
- sunt resimtite in aritmia extrasistolica, cand pacientul descrie palpitatie fie sub forma de bataie in plus sau pauza sau
senzatia de gol, dar de cele mai multe ori este descrisa bataia mai puternica ce urmeaza pauzei postextrasistolice
c) tulburarile functionale sau organice extracardiace cuprind fenomenele care apar in: anemii severe (prin tahicardie),
tireotoxicoza, crize hipoglicemice, criza din feocromocitom, meteorismul felxurii splenice a colonului

Tipuri de palpitatii
a) intermitente sau izolate
- reprezinta perceperea unei batai
- apar in extrasistole si mai rar in blocul sinoatrial intermitent
b) paroxistice
- apar in accese de durata variabila, de cauze multiple:

daca accesul are frecventa mare, debut brusc, ritm regulat sau nu, se poate lua in discutie: tahicardia paroxistica,
fibrilatie A paroxistica si flutter paroxistic
daca accesul debuteaza rapid, dar nu brusc, fara legatura cu efortul, se pot lua in discutie: anemiile severe,
hipertiroidismul, feocromocitomul, hipoglicemie, hT ortostatica
daca accesul debuteaza progresiv, poate intra in discutie o HTA paroxistica
c)

persistente pot aparea in:


- starile hiperkinetice ( cu Dc crescut) din hipertiroidism, anemii severe, Iao
- tahicardie sinusala, care ridica suspiciunea de: tromboflebita, embolie pulmonara, miocardita etc

d) nesistematizate, asa-zise capricioase


- apar la nevropati, cenestopati
- descrise ca batai prea ample, sau prea mici, sau prea repezi, sau prea incete, sau neregulate etc
e)

cu frecventa normala si ritm neregulat apar in distoniile neurovegetative

4. Tusea cardiaca
- apare sau se accentueaza in cursul efortului fizic
- are aceeasi semnificatie cu dispneea de efort, pe care defapt o insoteste
- este seaca, iritativa
- cauza este staza pulmonara din IVS sau SM
- poate aparea noaptea ca semn de IVS (astm cardiac sau EPA)
- se asociaza cu cianoza
- suprainfectarea bronsica in cazurile cu staza pulmonara veche (cum ar fi SM) asociaza tusea cu expectoratie mucopurulenta
Mecanismele de producere
a) staza pulmonara, care determina o tuse bifazica (se accentueaza la miezul noptii si spre dimineata)
b) compresiune mediastinala cauzata de boli c-v cum ar fi
SM cu dilatatie marcata, anevrism a AS ceea ce determina compresie pe bronhia stanga si bifurcatia traheei
boli cardiace cu dilatarea excesiva a inimii
pericardita exudativa
anevrismul aortei

5. Hemoptizia
a)
b)
c)
d)
e)
f)

stenoza mitrala este o boala hempotoizanta prin definitie, in care hemoptizia apare datorita HT pulmonare
embolia pulmonara sputa este negricioasa, neaerata, aderenta de vas
IVS care se manifesta prin EPA
HTA sistemica se asociaza si cu leziuni ale vaselor pulmonare
anevrisme aortice fisurate in trahee sau in bronhiile mari
malformatii arterio-venoase, boala Rendu-Osler, boli vasculare inflamatorii ale plamanilor hemoptizia apare mai rar

6. Epistaxisul
- reprezinta sangerarea prin fosele nazalesi poate fi frecvent simptom al aparatului cardiovascular
- poate aparea in:
RAA complicat cu cardita reumatismala
HTA sistemica este frecvent si adesea foarte abundent, necesitand chiar tamponament
HTA pulmonara (din CPCsi bolile cardiace congenitale cianogene)
endocardita bacteriana subacuta

7. Raguseala
- poate aparea in suferinte cardio-vasculare, cu un caracter de voce voalata sau net ragusita sau chiar voce bitonala
- apare in compresiuni mediastinale asipra nervului recurent cum se intampla in SM (prin dilatarea AS), mediastinita din aortita luetica,
anevrismul crosei aortice

8. Febra
- orice stare febrila la un pacient cu patologie cardiovasculara pune probleme foarte grave de diagnostic si evolutivitate
- aparitia febrei la cardiaci:
a) febra apartine unei boli sistemice, care in evolutie poate induce determinari cardiovasculare, cum ar fi:
RAA, care debuteaza cu febra si se complica frecvent cu afecate cardiaca
starile septicemice se pot complica cu miocardita acuta, endocardita acuta, embolii septice
boli infectioase febra tifoida, difteria, tifos exantematic, viroze se complica adesea cu endo-mio-pericardita,
coronarita, vascularita
b) febra este un simptom al unei boli cardiovasculare cum se intampla in infarctul pulmonar, pericardita acuta, trombolebita, IM
c) febra ca si complicatie a unei boli cardiovasculare, ridica multe probleme diagnostice, dintre care cele mai severe:
endocardita bacteriana subacuta sau reumatismala
tromboflebita
IM
d) febra ca simptom al unei boli cardiovasculare oligosimpatomatice sau necunoscute colagenaze, aortita luetica etc.

9. Tulburarile de echilibru si pierderile de cunostinta


a) Ameteala
- senzatia de nesiguranta, de clatinare asociata cu scaderea fortei musculare
- apare in: HTA, hTA, valvulopatii severe ale cordului stang, tulburari de ritm cardiac, ASC
- ameteala trebuie diferentiata de vertij, care reprezinta senzatia de rotire a obiectelor in jurul bolnavului sau rotirea lui insusi
b) Lipotimia sau lesinul
- este pierderea partiala, superficiala si de scurta durata a cunostintei
- se instaleaza rapid, dar nu brutal
- este precedata de senzatia de slabiciune, ameteli, zgomote in ureche, greata, cascat (semn de hipoxie cerebrala)
- bolnavul este palid, cu transpiratii reci (maini, picioare, cap)
- zgomotele cardiace sunt tahicardice si asurzite
- puls slab, filiform, TA mica
- cauzele cele mai frecvente: scaderea brusca a TA, valvulopatii severe, tulburari de ritm etc
c)

Sincopa
- reprezinta pierderea brusca, completa si potential reversibila a cunostintei
- bolnavul cade ca o scandura, pe cand in timpul lipotimiei cade ca o carpa
- bolnavul este initial palid, apoi cianotic, cu extremitati reci, respiratie impreceptibila
- TA prabusita, puls absent
- pot aparea convulsii tonico-clonice
- se poate instala absenta controlului sfincterian (ceea ce determina incontinenta urinara/de materii fecale)
Cauzele cardiace ale sincopei
- sincopa sinocarotidiana secundar hiperreflectivitatii s.carotidian cauzata de leziuni AS, anevrism Ao, tumori glotice
- sincopa din cardiopatia ischiemica dureroasa; exemplu: IM poate debuta cu sincopa sau un cursul acceselor anginoase

Sincopa poate aparea in


BAV total = sincopa Adam-Stokes
tahicardii severe
stenoze orificale
tumori atriale pediculate
embolia pulmonara masiva

d) Coma de cauza cardiovasculara


hemoragie cerebrala sau/si arahnoidiana
ischiemie cerebrala produsa prin tromboza sau embolie
spasm cerebral in cazul encefalopatiei hipertensive

10. Cefaleea

HTA in care cefaleea are caracter pulsatil, localizare occipitala aau frontala, in casca, carcter bifazic, asociata cu ameteli,
acufene,tulburari de vedere (muste zburatoare - fosfene)
ASC cefaleea are intensitate moderata, descrisa ca senzatia de cap greu, accentuata nocturn, este asociata cu ameteli
cvasipermanente si stare de nervozitate
arterita temporala sau boala Horton se manifesta cu cefalee uni- sau bilaterala, cu caracter pulsatil, lancinata
periarterita nodoasa
hTA asociaza cefaleea cu ameteli, palpitatii, tulburari de echilibu

11. Tulburari de vedere

HTA muste zburatoare sau ca funinginea unei lampi de petrol care afuma sunt determinate de spasme ale vaselor retiniene
hTA tulburarile se manifesta ca puncte luminoase (stele verzi) si apar in ortistatism
valvulopatii aortice severe apar prin tulburarea irigatiei cerebrale
nevroza
ASC
HTA si pulmonara

12. Tulburari de auz (acufene)

stari hiperkinetice cardiovasculare


nevroze
insuficienta circulatorie cerebrala cronica
HTA cand au caracter de tiuitura

13. Tulburarea starii de nutritie


a) Slabirea in bolile c-v apare in:
ICC
endocardita bacteriana subacuta
valvulopatii evolutive
b) Obezitatea

14. Tulburari digestive


a) Simptomele dispetice pot orienta catre anumite suferinte:
inapetenta, greata, varsaturi (HTA, AVC, edem cerebral, IVD)
tulburari dispeptice nespecifice (CPC, endocardite, AS arterelor mezenterice, IMA inferior, stari de soc)
varsaturi explozive, neprecedate de greata (HTA intracraniana din HTA maligna)
b) Alte simptome digestive ca: sughit, eructatii, balonare, meteorism apar in bolile cronice ale inimii drepte, mai frecvent
c) Hepatalgia este datorata stazei hepatice
hepatalgie de efort in cazul decompensarii cordului drept
hepatalgie persistenta caracteristica ICC cronice

15. Tulburari ale somnului


a)

b)

Insomnia apare in: IVS de tip astm cardiac, angina pectorala nocturna, CPC, tulburari circulatorii cerebrale
Hipersomnia apare in: CPC (insomnie nocturna, somnolenta diurna), IC