Sunteți pe pagina 1din 22
Sosurt Keron Fehr Kwek ICS 91,140.60, Quy Alimentari cu apa Determinarea cantitatilor de ap& potabilé pentru localitati urbane si rurale Water supplies Calculation of drinking water supply quantities in urban and rural sites Alimentation en eaut Determination des quantités d'eau potable pour localités urbaine et rurale, CORESPONDENTA La data aprobarii_prezentului_ standard nu exista nici un standard international sau european care sa se refere la acelagi subiect On the date of this standard approval, there is no International of european standard dealing the same subject Ala date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne taitant du meme sujet [ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 318 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardzare: Te +40 21 310 17 30, 40.21 310 43 08,240.21 31247 44, Fax: +4021 315 58 70 Drecfa Publica. Sev. VanzariAbonamente: Tel +40 21 316 77 25, Fax +4021 31725 14;+4021 312 96 88 Serviciul Redactie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 ASRO — Reproducerea sau utllizarea integrala sau parfiala a prezentului standard in orice publicati i pin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista acordul scris al ASRO Ref: SR 1343-1:2008 Editia 9 Preambul Prezentul standard reprezinta revizulrea SR 1343-1:1995 pe care-! Inlocuieste. oo Standardul a fost elaborat initial in anul 1950 gi revizuit in 1991 si 1955,1958, 1954, 1966, 197, 1991 1995. Revizuirea standardului a fost necesara intrucat in Comunitatea Europeana consumurile specifice medii sunt mult mai reduse decat In SR 13431.1995; de asemenea s-a apreciat ca valoarea cantitatlor de apa necesare utlizatorilor publici se impune s@ fie efectuata independent de consurmul gospodarese. SR 1343-1:2006 Cuprins Pagina ‘Obiect si domeniu de aplicare... Referinte normative. Termeni si deff... . Necesarul si cerinta de apa. 4.1. Elemente componente ale necesarului de apa... 42 Debite caracteristice ale necesarului de apa 43. Elemente pentru caloulul necesarului de apa... 43.1 Debitspecific de apa pentru nevoi gospodaresti (a 432 Debitspeciic de apa pentru nevoi publice (ap)... : 43.3 Necesarul de apa pentru uilizatori care nu solicit apa potabila.. 4.4. Nevoi propri ale obiectelor sisternului de alimentare cu apa 5 _ Coeticientii de variate zinied si orara ai necesarului de apa... 5.1 Coeficientul de variate zilnica (Ke) 5.2. Coeficientul de variaie orara (KG). 6 Celculul necesarului de apa pentru combaterea incendiuui.. aa 7 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sisternului de alimeniare cu apa... 13 8 Asigurarea debitelor in dezvoltarea localittilor ls Anexa 4 (informativa) eae 7 18 ‘Anexa 2 (informativa) ens Bibliogratte SR 1343-1:2006 41 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard elaboreaza principille pe baza carora sa se poata determina cantitatle de apa care trebuie asigurate de sistemul de alimentare cu ap& potabilé a unei localtati, precum gi debitele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa in regim de funcfionare continu jn accepfiunea prezentului standard consumatorii de apa care pot inlocui apa potabila cu apa de calitate nepotabila (industrala) pentru satisfacerea unor nevol pot si este recomandabil si o efectueze Th scopul economisiri resurselor gi reducer solcitri sistemului de alimentare cu apa. 2 Referinfe normative Acest standard contine, prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicafi, Aceste Feferinfe normative sunt ctate In cuprinsul textului, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referinfele datate, modificrile sau revizuirle ulterioare ale oricdreia dintre aceste publicati se aplica acestul standard numai cand sunt incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima editie a publicatiei Ia care se face referire (inclusiv amendamentelele). STAS 1343/2-89, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatlor de apa de alimentare pentru unitati industriale STAS 1478-90, Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescripti fundamentale de proiectare ‘SR EN 805:2000, Alimentari cu apa. Condit pentru sistemele si componentele exterioare cladirlor SR EN 1508:2000, Alimentari cu apa. Condifi pentru sistemele si componentele pentru inmagazinarea apei ‘SR 10898:2005, Alimentari cu apa gi canalizari. Terminologie. 3 Termeni si definiti Pentru utlizarea prezentului standard roman se aplica termenii si definitile din SR EN 805:2000, SR EN 1508:2000, SR 10898:2005, precum si urmatoarele: 3.1. Sistem de alimentare cu apa Ansamblu de constructii specifice, instalafi si masuri constructive cu ajutorul carora se asigura apa potabila la toata eau la cea mai mare parte din populatia localitati. In ansamblul sau, sistemul asigura captarea apei dintr-o sursa naturala, tratarea la calitatea ceruta de consumator conform prescriptilor legale in vigoare, transportul, inmagazinarea si distribuirea la ullizatori in cantitatea, de calitatea si la presiunea normata de folosire 3.2. Utilizatori Consumator!fzici de apa (locuitori in case, elevi In gcoli, patur de spital, functionari in administratie, locuri de hotel, 5.2.) sau unitati specifice de productie pentru care se foloseste apa potabilé (tona paine, hl. de suc Imbuteliat, tona produse lactate, etc.) ‘Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa centralizat este prezentata tn figura 1 SR 1343-1:2006 @ ss © A a0 (D -Sisteme de masura acantiatior de apa oO 9 © Figura 1 ~ Schema generala a sistemului de alimentare cu apa a unei localititi Legenda: — captare; construcfile si lucraile prin care se preleveaza controlat apa dint-o sursa natural SP. — stati de pompare: asiguré conditile hidrocinamice penttu transportal apei intre obiectele Schemel in cazurle In care avesta nu se poate asigura gravitational; ‘ST —stafie de tratare (uzina de apa); asiguré corectarea calitafii apei sursei pana la calitatea ceruta de utizator; R — construtii de inmagazinare; inmagazineaza apa pentru: asigurarea apel in perioada avarilor sistemului in amonte de R, volumul rezervei intangible de combatere a incendiuiui; asigura compensarea cantitalor de apa intre alimentare R si consumul cin R; ‘A aductiune; asigurétransportul apei de la captare la rezervoare; RD ~ relea de distibutie; ransporté apa de la rezervoare la brangamentul fecdrui consumator in cantitatea gla caltatea cerute de utilzator: ©) sistem de masura continua a volumelor de apa, astfe! incat sa se poaté controla permanent Datana cantajilor de apa in sistem, 4 Necesar si cerinta de apa Necesarul de apa reprezinti suma cantitafllor de apa livrate loco brangament tuturor beneficiarllorutlizatorilor. Cerinfa de apa este cantitatea de apa care trebuie prelevata dintr-o sursé pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raffonal de apa ale unui beneficiar/utlizator. C=K,-K,-D(N, +N, +N. +Na) “ In eae: © este cernja de apa; Neste necesaru! de apa pentru consumul gospedaresc; N, este necesarul de apa pentru consurul public; Nagee este necesarul de apa pentru agenti economici Ne este necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu; 3 SR 1343-1:2006 K, este coeficientul care reprezinta suplimentarea cantitailor de apa péntru acoperirea pierderilor de apa In obiectele sistemului de alimentare cu apa pana la brangamentele utlzatorlor; Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa :in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distributie, ¢.a. 4.1 Elemente componente ale necesarului de apa Necesarul de apa potabila pentru localititi cuprinde total sau partial urmatoarele categori de apa a) apa pentru nevoi gospodaresti: baut, preparare hrana, spalatul corpulul, spalatul rufelor si vaselor, ccurafenia locuintei, utilizarea WC-ului precum si pentru animale de pe langa gospodarile proprii ale locuitoritor; ») apa pent nevoi publice: unitati de invatimant de toate gradele, crese, spitale, politnici, bai publice, cantine, cémine, hotelur, restaurante, magazine, cofetari, unitati pentru prepararea locala a bauturilor récoritoare,fantani de baut apa; ©) apa pentru nevoi gospodaresti In unitafi industriale daca acestea au asigurata apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa; d) apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente. In aceasté categorie intra stropitul strazilor, spalatul pietelor si strazilor, stropitul spafilor verzi, spalarea/desfundarea retelei de canalizare. Pentru toate aceste folosinfe este recomandabil s& nu se uliizeze apa potabila din sistem gi sa se foloseasca surse alternative de apa netratata (apa decantata din rau, apa din lacuri, apa subterana din stratul freatic); e) apa pentru nevolle proprii sisterulul de alimentare cu apa: prepararea solutilor de reactivi, spélarea fitrelor, spalarea aductiunilor, spalarea conductelor refelelor de distributie gi spalarea rezervoarelor, {) necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie datorate avatilor si imperfectiunilor de executie; 9) necesar de apa pentru combaterea incendiului in situafile in care refeaua de distributia apei potabile asigura si cantitatile de apa pentru combaterea incenciulu 4.2. Debite caracteristice ale necesarului de apa Exista variatiiorare, ziinice, saptamanale si anuale Mn utlizarea apei; pentru a fine seama de aceasta se utiizeaza urmatoarele debite caracteristice: ~ debit mediu zilnic, notat Q.; nes; acesta reprezinté media volumelor de apa utlizate ziinic in decursul unui an, tn m*/zi VoLan fe Qamet = 355 Boe ENO 20 @ ~ debit zinic maxim, notat Qz mi acesta reprezintd volumul de ap& ullizat In ziua cu consum maximn in decursul unui an, in rz | @) debit orar maxim, notat Qos: max: feprezinta valoarea maxima a consumului orar din ziua (zilele) de cconsum maxim, Th Qa was ee Sno )-4,4)-K,, SR 1343-1:2006 Qa an ar ak[dxo 20-K,0-,0| w incae Np) ect ul de ular ax(i) este debit specific: cantitatea medie zilnicé de apa necesara unui consumator, in Vconsumator si zi; Ke(0) este coeficient de variate zinica; se exprima sub forma abaterii valor consumului zilnic fafa de ‘medie, adimensional: Ke) = Qasmal)/ Qs mec) 6) Ke(l) este coeficient de variafie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale cconsumului fata de medie Th zilele de consum maxim, adimensional. Ko) = Quraasll)! Qoreat) ©) Qerneal) = Qsinme! 24 ” In relatile (2), (3), (4) indici din sume au semnificatia: se referd la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, publice); i. se refera la tipul de consumator si debitul specific pe tip de consumator. 4.3. Elemente pentru calculul necesarului de apa 43.1 Debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti (4) Valorile debitului specific de apa pentru nevoi gospodaresti (q,) pot fi adoptate dupa datele din tabelul 1, In cazurile cénd nu pot fi justificate alte valori obtinute prin studii special destinate. Tabelul 1 Tr] Zone sau Tocallayi dlerenfiate in func de gradul de dotare cu] al) _] Kat zonei_| instalatil de apa rece, calda si canalizare, lor, 21 T [Zone in care apa se cistibuie prin cigmele amplasate pe Sa) 5 | 4 syr2.09 canalizare ™ 3 2 | Zone in care apa se distibuie prin cigmele amplasate tn curt fara fanateare 50..60 | 1.40/1.80 Zone cu gospodari avand instalafi inferioare de apa rece, calda g1 NOTA 1 — Valonileorientative pentru ag() pot marie funcie de: marimea zonei sau centrului popula, densitatea populate (ecfha) g!tipul de locuinte zona geografca precizati prin limite de alitudine, cms, valor le precpitatiior anuale; = statutullocalitati urban, rural, staiune balneo-climatericd, ~ gfadul de confort al locuinelor: apartamente in blocuri cu centrala proprie sau asigurarea célduri si apei Calde centralzat, case Individuale standard in mediul uban sisau rural, vile in carere rezidentiale, ‘obiceiuie utiizatorilor din zona reteritoare la utlizarea ape Mésirea se opereazd de proiectant gi operator pe baza unor stuail speciale; valonie propuse trebule aprobate de consiile locale. NOTA 2 - Pentru Ke(i) valorle de deasupra linlel sunt indicate pentru localttle avand clima continental temperst, iar valorile de sub nie pentru localitaile avand cima continental excesiva. Definirea climel se face pe ‘baza numérului anual de zile de var (n) ca medie multianuala, cu temperatura maxima masurat C225 °, ase: NY Se considera sisteme provizoni; In masura realizar unui sistem de canslizare se vor adopta valorle din zona 3 SR ~ 1.580 clima continental terperata n> 60 cli’ continental excesiva. 1343-1:2008 NOTA 3 ~ in Anexa 1 la prezentul standard se indic’ valor orientative din sursele IWA ((ntemational Water Association), AGHTM (Asociata Generala a Higienistilor de Tehnicé Municpala) Franta, i alte sure. 43.2. Debit specific de apa pentru nevoi publice (q,) Necesarul de apa pentru consumatori publici din localitaji sau zone ale acestora se calculeaza analitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare fe -carui utlizator Valorile orientative ale debitelor medii specifice se adopt conform tabelului 2. Tabelul 2 Dobie Net Categorie de consum Unitate unitate Domeniu de variate 1 _[Reropor __Saiaior 2 | Bar t - _ Angajat 3__| Birourl rece —Angajat__—_ 4 | Cate-bar Consumator | (ES Angajat 3 camping | Persoand e 6 | Cas& de oaihna t Rezident 7_| Gasufe (de oainna) i 8 | Centru comercial 8 | Cluburi ~ Ublizetor = Angelat _ 10 | Complex comercial Toalete (mall, depozit) __Angajat T1_| Cladire dormitoare comune Persoana 12 | Hotel Client es _Angajat_ Hite (stafiune) Persoana Tnchleoare T Detinut te | Angajat | 20.40 15 Magazin (aia) —] ——toisunator "3-70 — a [ _Angajat | 18 | Motet: | ~ cu bucatarie Loc 300 ... 600 ~fard bucdtirie Loc | 200" 500 Pensiune Persoani 200. 300 @ Piscina ‘Consumator 15... 30 Angajat 30.45 | 19 _| Restaurant - ‘Masa TB 20 _| Restaurant cu autoservire ‘Consumator = ere Eee eee Angajat 2i_| Said de mese Masa servité 22_| Scoala cu internat sicantina | Elev 23 | Scoala fara internat: ~ cu bufet, sala de sport si duguri Elev 50 -numai cu bufet Elev 40. | fara bufet gi sala de sport Z Elev | 20... 24 | Service auto ] Vehicul 2 fete Angajat | 35 25 _| Spalatorie (haine) | asin [2000 26 | Spital | Pat [| 400... Bee eee eee eect eeeeetet Angajat cole z [27 [rabara de 2i (are masa) Persona | ——«O.. 60 “continua” SR 1343-1:2006 *vontinuare™ J ‘Scaun 5... 10 : Seaun 05 Persoand) (50 Zona de interes Ris Viztator 30 NOTA 1 ~ Valorile orientative din tabelul 2 trebule adoptate ludnd in considerati: zona de amplasare ¢ categoriei de consum, Statutul zone: urban, rural, statune, zone ltorale sau montane: categoria de servi asigurate cin punct de vedere caltatv, bicelur utizatori de apd in zona de amplasare 4.3.2.1 Cantitafile de apa se determina conform relatiel a) Debit mediu zilnic ‘Vol.an 1< So @ as Se = a5 Nad) ® Incare: Ques este debitul medi zilni, in m°/zi; Na este numar de unitati de o anumita categorie public Ge. este debitul specific, in dm*/unitate,zi b) Cocficienti de vatiatie zilnica se determina pentru fiecare utiizator in functie de abaterile de desfagurare a activtafii fata de medie; acestia pot fi adoptati ca avand valori similare zonelor de locuit unde se afla amplasat utiizatorul public (a se vedea tabelul 1). Debitul maxim zilnic pentru utiizatori ublici se calouleaza similar relate’ (3). .c) Cooficienti de variate orara se determina pentru fiecare utlizator de apa pe baza programelor de functionare tn zilele Tn care se realizeaza consumul zilnic maxim. Pentru ansamblul zonei sau localitatii se stabileste pentru necesarul de apa public un coeficient de variafie orara ca medie ponderata a coeficientului de variafie orara al lecarei categorii de ulilizat. DKxTs aL ® in care: i... este coeticientul de variate orara pentru 0 categorie de consurn Trieste timpulzinic de functionare a fecdrei categorii de consum, n h Debitul maxim orar se calculeaza similar cu relatia (4). 4) In analiza dezvoltarii in perspectiva a sistemului de alimentare cu apa se va lia in consideratie reducerea consumurllor specifice publice (= 10% in 20 ani) odata cu cresterea gradului de dotare si fiabiltatiinstalafior 4.33 Necesar de apa pentru utilizatori care nu solicité apa potabilé Asigurarea necesarului de apa prin inlocuirea (substituirea) apei potabile trebuie s& se realizeze independent de necesarul de apa destinat consumului uman, prin ullzarea: ~ apei decantate din statia de tratare; ~ apa din lacuri de acumulare In apropierea localitati 7 SR 1343-1:2006 = apa din surse subterane nepotabile din intravilan. Asigurarea acestul necesar de apa trebuie si se realizeze prin retele independente. In situafi speciale (stabilite de proiectant si de operatorul de apa cu aprobarea Consiliului Local) se poate utiliza apa din refeaua de distributie a apei destinata consumului uman, 4.3.3.4 Necesarul de apa pentru stropit spati verzi (qa) se calculeaza analtc considerfind o norma specifi q'5= 1.5 ~2.5 lim’, zi diferenterea se reaizeaza in uncte de = clima localitatii (zonel); ~ _altitudine, zona geogratica, grad de dotare, destinatie spati verzi 4.3.3.2 Necesarul de apa pentru stropit strizi, spalat piete, intretinere a zonelor urbane de interes general se calculeaza analitic pe baza unei norme specifice de (1.5 ... 5) Vom, zi: — se ia in consideratie la adoptarea valorii normei specifice gradul de ocupare si utiizare al suprafefelor intretinute, ca gi densitatea populatiei si parametri ecologic! gi demografici ai zonei; ~ pentru centre comercale, piele se poate adopta o norma de necesar specific de (1 ...1.6) im’, zi. 4.3.3.3 Necesarul de apa pentru intrefnerea retelei de canalizare (q) se calculeazé analitic functe de ~ schema si sistemul rejelei de canalizare; — numarul de camine de spalare si lungimea tronsoanelor pe care nu sunt asigurate vitezele de autocuratare; starea retelei de canalizare. Stabilirea necesarului de api se efectuaza de catre proiectant impreuna cu operatorul retelei; necesarul de apa trebuie asigurat din surse independente de sistemul de alimentare cu apa destinat ‘consumiului uman. 4.3.3.4 Necesarul de apa tehnologica pentru industrie (q) se calculeaza analitic in conformitate cu norma tehnologica gi capacitatea de lucru a fiecarei unit. Necesarul de apa asigurat din refeaua de apa potabila pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului se calculeaza similar necesaruiui de apa potabila pentru nevoi publice. Acesta se calculeaza conform tabelelor 1 si 2 din STAS 1478-90. 4.4 Nevoi propriiale obiectelor sistemului de alimentare cu apa Se calculeazé analitic pe baza utmatoarelor elemente a) tehnologia si componentele stafiei de tratare; pierderile tehnologice admisibile in statia de tratare nu trebuie s8 depageasca 6% din cantitatea de ap produsa. In situalile in care se asigura recircularea supernatantului din apele de la curatarea decantoarelor si spalarea fitrelor, pierderile tehnologice pot reduse pana la 3%; pentru apa subterana sporul trebuie prevazut de la caz la caz; b) necesarul de apa pentru curatirea periodica a retelei de distributie se stabileste pe baza unui plan operativ de curatire a tronsoanelor re{elel, aceasta depinde de materialul conductetor, calitatea apei si afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitatile de apa utlizate nu depagesc 1...2 %e din volumul de apa distribuit; ©) necesar de ap’ pentru spalarea si curafirea rezervoarelor sistemului; odata, de doua ori pe an, fiecare cuva din rezervoarele sistemului va fi golta, spalata si dezinfectats; cantitajle de apa necesare pentru spalarea rezervoarelor nu depagesc 0,4...0,5% din volumele de apa consumate anual, SR 1343-1:2006 reteaua de distribufie trebuie tratate ca un necesar de apa. La refelele de cistributie noi i) Se apreciaza ca plerderile nu vor fi mai mari de 15% ain volumul de apa distribuita’ (K, '5)} acestea pot apare din executie necorespunzatoare, variatii inice de preslune, materi cu defoefun! La tefelele de di te, la care se efectueaza retehnologizari si/sau extinderi, pierderile pot fi pana la 35% [(K, = 1,35).|Procente mai mari de 35% ale pierderilor de apa sunt considerate normale i img inor masuri corespunzatoare. 4.4.1 Pierderile de apa tehnic admisibil 5 Coeficienfi de variafie zilnica si orara ai necesarului de apa 5.1 Coeficient de variatie zilnica (K:)) Coefcientul de variaic zilnicd (Ka) se stabileste pentru fiecare tp de consum. in tabelul 1. sunt prezentate valorile orientative ale coeficientulul de variatie zilnicd pe zone sau localtai, functie de spradul de dotare cu instaati tehnico-sanitare. in general coeficientul de variate zinica scade cu masimea localitai (zonei) si cu cresterea gradulul de dotare 5.2 Coeficient de variatie orara (K.) Coeficientul de variatie orara (K,) se stabileste pentru flecare tip de necesar de apa. Cand nu sunt stabilite alte valor justificate prin studi, pot fi adoptate valorie din tabelul 3, Tabelul 3 ‘Numar total de locuitor ai localtafiiizonet Ke de presiune considerate = 10.000 2,00... 3,00 15.000 1,30... 2,00 25.000 7,30... 1,50 ‘50.000, 1,25... 1,40 100.000 [120-430 3200.00 415.125] NOTA 1 ~ in cazul In care cistbuirea apel nu se face continu (situate anormal) ci cups un program de fumnizare propri, coefcientul K. poate fi mart pe baza de calcule justficative. Alimentarea c'scontinua cu apa trobuie ins& considerati ca provizorie. NOTA 2 — Pentru vaiori intermediare ale numarului de locuitor coeficientul Ky se calculeaza prin interpolare; dat cu reducerea numarulul de locuitor creste valoarea coeticentului de variate orard (valoare maxima 5.0) NOTA 3 — Coeficientul se determina functie de numérul de locuiteri (N) din flecare zondi de presiune a retelei, debitele maxime rezultate find Insumate corespunzitor. NOTA 4 Pentru retelele mari de distibutie, care deservesc peste 100,000 de locuitori este recomandabil s& se foloseascd un coeficient de varialie ofaré proportional cu numdul de utilzeteri prevézuti in aval de sectiunes caloulats. NOTA 5~In anexa 2 la prezentul standard sunt prexentate pe baz’ de masura dup’ [1] variatile consumulul orar Int-o 21 de lucru (t > 18 °C) pentru sate, orage mic, medil gi mar. Se observa variatia coeficientulu de variate orard de la 2,88 pentru sate pand la 1,388 pentru orage mari, In acesagi nex’ se incica o relate empirca, claborata pe baze statstice pentru stablirea debitului maxim zinic (implicit a coefcientulul global de variate zilnica) in uncle de numarul de locuitor 6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiului ‘Atunci cand se realizeaza un sistem de alimentare cu apa trebuie prevazute construct care $8 asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului i instalatil 9 SR 1343-1:2006 Stingerea incendilor se poate face cu ajutorul apel prin hidrant interfori montati tn cladin si hidrant exteriori montafi pe reteaua de distributie; pentru cladiri speciale (teatre, bibloteci) sau industri sunt prevazute sisteme speciale de stingere (sprinclere, drencere) conform reglementérilor tehnice in vigoare. ‘Apa pentru hidranti interiori trebuie sa aiba aceeasi calitate cu cea distrbuita. Pentru hidranti exteriori, de regula se foloseste apa din reteaua de distribute a apei potabile. in cazuri speciale pentru combaterea incendiului din exterior se poate folosi gi alta calitate de apa prin mijloace independente (masinicisterne propri, rezerve de apa, refele separate); aceasta situatie comporta existenfa unei Tetele de apa special destinata avestui scop. Numarul de incendii teoretic simultane se adopta functie de marimea localitatii dupa valorile din tabelul 4. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilorinteriori Q, (numaruljetuilr gi tipurile de construct care sunt echipate cu hidrant interiori) precum gi debitul pentru instalatile speciale (Q,) se adopta conform ( Tabelul 4 TWumrTocultorlior din] Numar de incend Gifs ocalitateN=ZN@) | simuttane"n” | Cigdiri cu (f..4) niveluri | Clidiri cu peste 4 nivelur 5000 50001...100000 2 7100001...200000 2 30 200001... 300000 3 40 5 300001 ...400000 3 = “70 -400008...500000 3 = Bore 500001..600000 3 : { 85. ‘600001... 700000 3 = 80 "700001... 800000 3 an 95 ‘300001... 1000000 3 z 400 NOTA 1 ~ Valotile prezentate in tabelul 4 se aplicd si tn cazul cartierelor izolate, separate de centul popuiat Printr-o zona neconstrulté; n acest caz EN() reprezinté numarul de locuton pentru flecare cartier. NOTA 2 ~ Debitul pentu incendiu exterior, Qe si numa de incendi simultane, n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuito se determin’ pe baz de studi speciale, NOTA 3 ~ Lecalizarea incendilor simultane, tn perimetru lua in calcul la dimensionarea refellor de distibutie se face astfelinc&t un incenclu ~teoretic -s& revind unel suprafete locute de ce! mult 10000 lecuitor NOTA 4 ~ in cazul refelelor cu zone de presiune, se analizeaza vecianta in care flecare zon’ functioneaza indopendent in caz de incendlu; so vor adopta debitele cole mai mari rezuttate din analiza varantalor. Num&rul de incendi se calculeaza insd pentru toatélocaltatea. Se va fine seama de NOTA 1 gi NOTA 3. NOTA 5 ~ Pentru locaiati sub 5000 locuitor! se va respecta si Reglernentarea GP 106-04, Anexa IV-2, aprobatt de MTCT 1510212005 gi publicats In Moniteru! Oficial Partea I nr. 338bis din 21/04/2005. Tn caaul in care nu se dispune de studi speciale, debitul hidranflor exterior! (Q.) se poate adopta 25000 >150 ‘i conform STAS 1478-90 pentru zona industrial Ingumandu-se NOTA.- Daca inte socletatea comerciala gi localitate este intotdeauna un spatiu gol (verde) de minim 300 m cele ‘dows unit (localtatea i industria) se analizeaza separat. Asigurarea debitelor hidrantilor interior gi exteriori se realizeaza printr-un volum de apa inmagazinat special in rezervoarele sistemului de alimentare cu apa astfel: 1) necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiulu Vz 0.69)n,Q, -T, +3.6))Q, -T, +3.6)/Q,°T, (10) unde: V, este volumul de apa inmagazinat, In m°; 1h este numarul de incendii simultane care se combat de la exterior cu apa din hidranti exterior; 1, este numarul de jeluri simultane impus pentru cladirea respectiva; Q este debitul asigurat de un jet la hidranti interior, in Us; Teste timpul teoretic de funcfionare al hidranflor interior, in min; Q. este debitul asigurat de hidranti exterior, in Us; T, este timpul teoretic de functionare a hidrantilor exterior, tn ore; Q, este debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalatiior speciale, a caror durata de functionare este T, [ore] se stabileste conform STAS 1470-90, in is. "1 SR 1343-1:2006 b) necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stinger incendiului Veone = @ Qorax Te {tn°] any unde: Veors este volurnul consumat la utlizator, in m*; coeficientul “a” are valoarea 0.7 pentru refelele de joasa presiune (p27 m col. apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatilor de pompieri) si valoarea a=1 pentru refelele de inalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior). Qecnar~ debit maxim oraral zone sau ocalti unde se combate incenctl Intotel se va acumula in rezorvor, ea rezerva intangibila,protejata, volumul de apa Va =Vi+ Veo (2) unde: ‘Vai este volumul rezervei intangibile, in m>, Dua consumarea apei in urma combatetiincendilor normate,refacerea rezervel de apa trebule sa se realizeze cu debit! Qp tn timp T Qy = M24, in ii (13) Ty, Marimea timpului de refacere a rezervei (T,) se adopt conform datelor din tabelul 6. rabenas Localitati si zone industriale aferente localitafilor Ta fh)_| aT - a Ags 24 Zone industite ou constuosi ain | COVE OST 2 eat petal eet oarane ot 8 NOTA 1 = In cazul in care Qy<10 Us, iar debitele de apa sunt insuficente la sursé, dureta pentru refacerea rezervel intangibie de incendiu T, se poate mari pénd la cel mult 72h, NOTA 2 ~ In cazune in care debtse suselor de apit nu pot asigura reacerea rezervel de incend Th date tmaxime T, prevazite In tabelul 6 se ade preungirea acestor dural, cu condita mai rezerveintangbile Vs, ‘cu voluml de apa cre nu poste asigura in tipul ormat NOTA 3 — Pasirarea rezervei intangible se face In una sau mai multe cuve de rezervor astfel incat volurmul integral pentru combaterea incendiulul s& fle permanent a dispezite. 12 SR 1343-1:2006 7 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele alimentare cu apa c| | SPC} i > Figura 2 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu ‘apa 7.1 Toate obiectele si elementele schemei sistemului de alimentare cu apa de la captare la statia de tratare se dimensioneaza la: (QB Ke Qa Ky Kay oo Ky este coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a fine seama de pierderile tehnie in obiectele sistemulul de alimentare cu apa K. _este coeficient de servitute pentru acoperirea necesitailor propri ale sistemului de alimentare Ct apa: In uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distribute etc; Q.syox este summa cantitatilor de apa maxim zilnice, in m°/zi, pentru acoperirea integralé a necesarului e de apa; (Og) — debitul de refacere a rezervel intangibile de incendiu. 7.2 Obiectele stajje! de tratare se dimensioneaza a debitul Qi. aga cum a fost definit mal sus. 7.3 Toate obiectele scheme sistemului de alimentare cu apa tnt staf de tratare gl rezervoarele de inmagazinare (sistemul de aductiuni) se dimensioneaza la debitu Qe = Qe Ky (18) Pentru localitati cu debit de incendiu peste 20 l/s se va analiza siguranta legatuti dintre rezervoare si relea; aceasta trebuie sa asigure alimentarea retelei In orice situalie. 7.4 Rezervoarele de Inmagazinare trebuie s asigure: ~ rezerva protejata — volumul rezervei intangibile de incendiu; 13, SR 1343-1:2006 = volumul de compensare orara si in mésura posibilului, compensare zilnicd pe perioada saptamani = rezerva protejata — volumul de avarii pentru situaille de intrerupere a alimentaril rezervoarelor. Volumul minim al rezervoarelor trebule sa reprezinte 50% din consumul mediu, care trebuie asigurat de catre operatorii care exploateaza sistemne centralizate de alimentare cu apa, conform legislafei in vigoare In situailein-care configurafia terenului permite, rezervoarele trebiie sa asigure si presiunea in rejeaua de astibupe 7.5 Toate elementele componente ale schemet sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare se dimensioneaza la debital i er Que = Ky Qrma + K, 20,2, (16) unde: \ / Qjc este debit de calcul pentru elementele schemei sisternului de alimentare cu apa aval de / rezervoare; ‘ste numarul de jeturi si debitele hidrantilor interior (Q,) pentru incendille simultane care se sonata enerori 2 Qed = 10 K, este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitatile de apa suplimentare exprimate prin acest coeficient includ si necesarul de apa pentru curatarea periodica a refelei de distribute (1...2%e) gi pentru spalarea si curatirea rezervoarelor (0,4%...0,5%) conform 4.4, b,c. Pentru aceasté valoare a debitulul tof utlizatori Iva in calcul (inclusiv hidrangi interior) pot folosi apa in canitatea normata si dupa schema stabiita (direct la presiunea din refea sau cu mijloace intermediare). in_cazul refelei-cu-mai-multe-zone.de presiune cepa ga, be cater pentru fiecare zona cu copfcienti de variate orara (K.)fadecvafi gi debitul na, fanctic de dotarea cladinlor cu hidrant "ater. 7 7.6 Verificarea rejelei de distribute se face pentru doua situafi dstincte: funetionarea in caz de utlizare a apei pentru stingerea incendiului folosind atat hidranf interiori pentru un incendiu si hidranti exteriori pentru celelalte (n-1) incendii; = funetionarea refelei in cazul combateril incendiulul de la exterior utiizand numai hidrantit exterior pentru toate cele n incendii simultane. 7.6.4 Verificarea retelei Ia functionarea hidrantilor exteriori se face astfel ca in orice pozitie normata (a se vedea tabelul 4, nota 3) apar cele n incendi teoretic simultane, este necesar s8 se asigure in retea (la hidrangi in func = minimum 7 m col. HO pentru refele (zone de refea) de joasa presiune (a se vedea 6) la debitul Oi gy = aK, Comme #36. Ky Qe, In mh a7 in care: Qin este debitul de verificare — presiunea de folosire libera a hidrantlor la refelele de inalta presiune pentru debitul Qh = Kp Qo wax *3.6.M Ky Qi, In mh (18) 14 SR 1343-1:2006 In care: Qs gn — debitul de verificare Pentru asigurarea functionaril corecte a hidrantilor interiori trebuie facuta gi verificarea daca pentru orice incendiu interior (la cladirle dotate cu hidranti) presiunea de functionare este asigurata in orice situatie, inclusiv cand celelalte incendii teoretic simultane sunt stinse din exterior. Qh 4 = A Ky Qo max + 3.6 Ky (1/03)mac + 3.6 (N-1) Ky Qo, In mth (19) (Q,)oo: este cel mai mare incendiu interior care poate apare pe zona sau tertorullocalitail 7.6.2 La retelele importante (retele inelare pentru localitati cu peste 50000 locuitori) trebuie analizata ‘si siguran{a in funcfionare a retelei in cazul unor avarii pe arterele importante. Pe durata existentei avarieitrebuie sa se verifce: = parametri functfonari retelei in caz de incendiu, in sensul verificari capacitafi de a transporta Q,, si asigura presiunea in zonele considerate; —asigurarea presiunii normale de funcfionare a refelei in lipsa tronsonului (barei) avariat si blocat pentru ceilali utlizatori = evaluarea riscului de a ramane fra apai la consumatori vital 7.6.3 In functie de situatia locala, proiectantul impreuna cu operatorul poate justifica si alte verificari ecesare (verificarea umplerii contrarezervorului gi alimentarea rejelei numai din contrarezervor, alimentarea controlata intre rejelele a dou’ zone de presiune vecine in refea, functionarea cu 0 singuré sursa de alimentare), 7.6.4 La retelete foarte dezvottate (localitati cu peste 300000 locuitori) reteaua se recomanda sa fie Verificata, n ipotezele de dimensionare luate in calcul si pentru determinarea timpulul real de curgere {varsta ape’) a apei in refea corelata cu caltatea apei. 7.6.5 Se recomanda montarea hidrantlor exteriori pe conductele principale (artere) ale retelei de distribute pe baza unui acord intre protectant, operator cu avizul organelor de specialitate si comandamentele regionale pentru situati, cu aprobarea autortatilor publice locale; aceasta permite asigurarea in bune conditi a debitelor si presiunilor Ia hidranfi exteriori si garanteaza cantittile de apa necesare pentru combaterea incendiului. Se va asigura si posiblitatea alimentarii motopompelor formatilor de pompier, direct din rezervoarele sistemuli de alimentare cu apa. 8 Asigurarea debitelor in dezvoltarea localitatilor Conceptia obiectelor schemeltrebuie sé tind seama din punct de vedere tehnologic gi construc de posiblitatea dezvoltai sisternului pe aceeasi configuratie (extindere captare,retehnologizare statia de tratare, dublare aducliune sau introducerea unor sta de pompare intermedia). Sistemele de alimentare cu apa trebuie s se adapteze a toate transformarile gi dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea alimentaté cu apa luand in consideratie: ~ _previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica pentru o perioada de 25 de ani; ~~ cregterea confortului tn locuinte si la uflizatori publici (dotarea cu instalatii de apa calda si caldura centvalizate) dotari pentru prepararea hranei si asigurarea curdfenil, sali de sport dotate cu dugur, bazine de int ete; ~— dezvoltarea localitti prin cregterea numarului de utilizatori (locuitori sau utilizatori publici); —_reducerea pierderilor in retelele de distributie supuse reabiltari la valori de maximum 20...22%; 15 SR 1343-1:2006 — necesarul mediu specific de apa are tendinfa s& scada (sau s@ ramanai constant) pe plan mondial data cu iniroducetea progresului tehnologic gi a cresteriiniveluiui de trai; mediul social a inceput 8a aprecieze importanfa apei potabile si economisirea acesteia. Anexa 1 (informativa) Variatia consumurilor specifice conform datelor IWA (Intemational Water Association) centralizate la congresele IWA, Paris 2000, Berlin 2001, Melbourne 2003. Tas | Rio | Baws [Mace | Geman [Fane | Toxenburs | Old | Sania [Sues] Britanie 2 Conan Speciie | 131.271 | 106.105 | 152.267 | 146..196 | 150° | s71..259 | 159.1 | 150.200 | 175.350 lemor 2 Le | 1s NOTA - fn aceste valon sunt euprine: consumunle gospodirese, public si agenti economic! asigurat cu apa pots 2--In standardul SR EN 80512000 Anexa A, se precizenzi atunei cand nu exist informatii mai bune, necesarul global de apa poate fi cuprins intre (150..250) Vom, 2. In Romania, conform raportului A.R.A. (Asociatia Romana a Apei) - 2000 pagina 44 se precizeazé: entru mediul urban consumul casnic (gospodéresc) este 256,{ Vom, zi, consumul public 75 Vom, 2. Jn anii 2004, 2005 se raporteaza de catre unele centre urbane importante (Timisoara, Tg. Mures) consumuri medii specifice gospodaresti de 115...120 Vom, zi. Conform AGHTM (Asociajia General a Higienisior de Tehnicd Municipala) 1998 16 SR 1343-1:2006 Anexa 2 (informativa) 1. Consum orar de apa Intr-o zilucratoare, (temperatura exterioara 18 °C) Om Sat | Orag mie] — Oras media | — Ora mare % % % e Ot Em} 20 15 26) 1.2 | 05 15 15 24 2.3 05 1.0 15 22, 3.4 05 05. 15 24 4.5 05 08 20 22 5.6 | 65 “15 | 30 42 6.7 120 25 45 33 [ors 35 30 55 5 9 35 35 6.0 56 3.10 | 30 40] 55 34 40.11 13.0 5.0 60 53 45 7.0 60) 33 10.0 95 55 82 31 48 45 1 a2 rm 47 23.24 | 1.0 28 Total | 100% | 100% 100% 2 Dupa [1], relatia cu care se calculeaza cantitajile maxim zilnice consumate (2 mas) este: Qs nae = 0,37986 E'° frn*/zi] ‘in care: Qa nae @6te debitu zilnic maxim, tn m’/ E este numarul de locuiter, 7 4) SR 1843-1:2006 Bibliografie [1] J. Mutschmann, F. Stimmelmayr - “Taschenbuch der Wasserversorgun; Verlagsgesellschafi GmbH, Braunschweig, 1989 Friedr. Vieweg & Sohn 18 SR 1343-1:2006 (pagina alba) 19 Membrii comitetului CT 186 "Alimentéri cu apa si canalizéi" care au patticipat la elaborarea prezentului standard Prosedinte: dl Morar Gheorghe - Secretar: dina. Alpopit Aura PROED SA. Reprezentant ASRO: dina. Udran Mihaela ASRO Membr: al. Chiru Epsica SC APA NOVA SA dl, Ghiocel Gheorghe SC Inginerie Urbana dil Manescu Alexandru ARA dna, Ou lleana ICECON 4 Simionescu Leonte PROED S.A. dna. Vasilache Georgeta MTCT ... DRC 4. Rojanski Viadimir UE Bucuresti invita: 4r. €¢. Ciomog Vasile ARA prof. dr ing. Marin Sandu UTCB — Facultatea de Hidrotehnica Anteproiectul prezentului standard a fost elaborat de cétre: Colectiv prof. dr. ing. Marin Sandu de la UT.C.B.- Facultatea de Hidrotehnica si dr. ec. Vasile Ciomos pregedinte ARA - Asociatia Romana a Apei. Pregedinte CT 186 Secretar CT 186 Elaborator Dr.ing, Moraru Gheorghe Ing. Alpopii Aaura Prof.dr.ing. Marin Sandu Un standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utiizatori standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestui Este important ca utlizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultimel edit gi a tuturor modificarilor Informatie reeritoare ta standardele romane sunt publicate in Catalogu! Stardardetor Romine sn Buletnal Standard.