Sunteți pe pagina 1din 3

Examenul clinic in patologia renala

SIMPTOME EXTRARENALE
Manifestarile extrarenale sunt variate i reflect rsunetul general asupra tuturor
aparatelor i sistemelor.
Alterarea strii generale: indispoziie, astenie, fatigabilitate: in glomerulonefrita cronica
(GNC), insuficienta renala cronica (IRC)
frisoane, febr, transpiraii: glomerulonefrita acuta (GNA),
pielonefrita acuta (PNA)
tegmente i mucoase - prurit uneori sever: IRC
manifestri cutaneo-mucoase: hiperpigmentare cutanata in IRC,
petesii in GNA
aparatul cardio-vascular: HTA in IRC, insuficienta cardiaca stng
cu dispnee, edem pulmonar acut n GNA, sindrom nefrotic(SN), insuficienta renala acuta
tulburri de ritm palpitaii,tahicardie,
aritmii - datorita tulburrilor hidroelectrolitice si acidobazice, bradicardie n SN;
Dureri precordiale: pericardit uremic ce apare in stadiul final al IRC, sau in IRA
cardiopatii ischemice, cardiomiopatii
sincopa micional - datorita modificarilor neurologice din IRC cu
hipervagotonie nocturn;
aparatul respirator: epistaxis, dispnee (datorita sindromului uremic
din insuficienta renala -dispnee Kussmaul), pneumopatii repetate tuse, expectoraie,
hidrotorax bilateral SN
sistemul osteo-articular: dureri osoase osteopatia renal din
tubulopatii, insuficien renal cronic, fracturi patologice
aparatul digestiv: halen amoniacal- insuficienta renala,
anorexie, greuri, vrsturi, hematemez i melen datorate esofagitei si/sau gastritei erozive
din IRC, diaree sau ileus dinamic (colic renala);
sistem nervos central: cefalee, vertij, fosfene, acufene obnubilare,
somnolen, com, convulsii (in encefalopatie uremic),
astenie muscular, parestezii in ciorap - IRC
atrofii musculare, mioclonii, paralizii (IRC)
Examenul obiectiv
In algoritmul clasic de stabilire al unui diagnostic corect, examenul clinic este
obligatoriu, succede si se coreleaza cu anamneza. El precede celelalte investigatii, le
orienteaza intr-un sir logic din care rezulta diagnosticul si indicatia terapeutica.
Va fi examinat intregul aparat urinar, chiar daca diagnosticul este evident din datele
anamnestice, pentru a nu omite prezenta de leziuni la nivelul celorlalte aparate si sisteme
determinate de suferinta aparatului urogenital.
Examenul obiectiv al aparatului urogenital incepe cu lombele, in sensul de curgere al
urinei, pana la meatul uretral extern, incluzand examenul scrotului si continutul acestuia,
tuseul rectal si respectiv, vaginal la femeie.
In completarea examenului obiectiv, pacientul va fi invitat sa urineze de fata cu
examinatorul, pentru a aprecia ce si cum urineaza acesta, urina fiind recoltata intr-un
recipient curat, de preferat transparent (exceptie face cazul cand se anticipeaza o
examinare ecografica transabdominala a vezicii urinare, fiind necesara vezica plina)
Este de evitat orice apreciere a urinii adusa de acasa, deoarece aceasta isi schimba
caracterele in timp.
Inspecia regiunii lombare, se face cu pacientul n ortostatism sau cu pacientul n
poziie eznd, dezbracat, examinatorul fiind plasat n spatele acestuia.

Se urmrete:
aprecierea reliefului regiunii lombare (contuzii, echimoze in traumatisme)
prezena unui edem local (abces perirenal)
tumefacii (bombri): hidronefroz, tumori renale
asimetria n micrile respiratorii ale ultimelor coaste (abces subfrenic)
Inspecia abdomenului
creterea n volum (bombarea difuz) meteorismul din colica renala
tumorile renale voluminoase pot deforma peretele abdominal anterior
inspecia abdomenului inferior bombarea regiunii hipogastrice n globul vezical
inspecia organelor genitale externe
femei cistcel (cu sau fara prolaps genital)
brbai inflamaia meatului urinar (eritem, tumefacie) n uretrite anterioare acute
Palparea rinichilor
Se face cu oarecare dificultate deoarece rinichii sunt situati profund sub diafragm si
acoperiti partial de ultimele coaste
Rinichiul drept fiind situat mai jos este mai usor palpabil mai ales la persoanele de
constituie astenic, la care se poate simi polul inferior al rinichiului n inspir profund.
Rinichii devin accesibili palprii n caz de: ptoz renal, mrire n volum din diferite cauze.
Pentru a palpa rinichiul se folosesc trei procedee: Guyon, Israel, Glenard
Palparea prin procedeul Guyon: bolnavul aezat n decubit dorsal, cu coapsele flectate pe
bazin n uoar abducie pentru a relaxa musculatura abdominal.
Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat. Pentru a palpa rinichiul drept, aplic
mna stanga n regiunea lombar si, ridicand peretele lombar proiecteaza rinichiul anterior.
Prin mpingerea n jos a minii aflate pe peretele abdominal anterior se realizeaz balotarea
rinichiului, mna plasat posterior simind contactul lombar al rinichiului, rinichiul se
palpeaz astfel prin apropierea celor dou mini (anterior i posterior).
Palparea n decubit lateral (Israel): se aeaz pacientul n decubitul lateral opus rinichiului ce
trebuie examinat. Examinatorul aplic o mn la nivelul regiunii lombare i cealalt mn la
nivelul hipocordului i flancului respectiv n aa fel nct extremitatea degetelor atinge
rebordul costal. Solicitnd bolnavului s respire profund, se incearc prinderea rinichiului
ntre cele dou mini.
Palparea prin procedeul Glenard: se poate aplica doar n cazul persoanelor mai slabe i cu
rinichi mobil, fiind mai putin utilizat (este considerat butal). Bolnavul si examinatorul stau in
aceeasi pozitie ca pentru procedeul Guyon, iar manevra de palpare se face cu o singura mana,
cea stanga pentru rinichiul drept si cea dreapta pentru rinichiul stang. Mana este aplicata cu
fata palmara pe lomba iar policele pe peretele anterior al abdomenului. Comprimarea mainii
poate prinde rinichiul in inspir profund.
Palparea punctelor dureroase: puncte dureroase anterioare (permit examinarea ureterelor)
punctul ureteral superior
punctul ureteral mijlociu
punctul ureteral inferior este abordabil prin palparea
endorectala (la barbati) sau endovaginala (la femei)
puncte dureroase posterioare (sunt caracteristice rinichiului)
punctul costovertebral (Guyon) localizat n unghiul format de
rdcina coasta XII i coloana vertebral
punctul costomuscular - unghiul format ntre coasta XII i masa
muscular sacro-lombar
Sensibilitatea dureroas a acestor puncte apare n litiaz renal, PN, abces renal.
O manevra specifica examenului clinic al aparatului urinar este reprezentata de
durerea renala prezenta, sau semnul GIORDANO. Acest semn se obtine prin lovirea cu

marginea cubitala a mainii la nivelul masei musculare sacro-lombare in zona muschiului


costo-vertebral. Daca rinichiul este normal, unda de hipertensiune creata ramane fara
raspuns (Giordano negativ). Daca rinichiul este destins, unda de hipertensiune adaugata
presiunii deja existente crescute intrarenal, provoaca o durere de intensitate variabila
(Giordano pozitiv)
Examinarea vezicii urinare
Este mai usoara la pacientii slab, mai dificila la obezi. Vezica urinara goala nu este
vizibila la inspectie, nu se percuta si nu se palpeaza, fiind situata retrosimfizar. Atunci
cand la adult se percuta inseamna ca vezica urinara contine cel putin 250ml urina. Cand
capacitatea fiziologica este depasita (peste 350 ml), vezica urinara se poate palpa
Globul vezical rezultat n urma reteniei acute sau cronice de urina se prezinta la palpare
sub forma unei formaiuni: situate median, suprapubian, de form emisferic,
superficial, net delimitat, elastic, sensibil.
Palparea globului vezical produce pacienilor senzaia de miciune imperioas.
La pacientii cu retentie urinara cronica, la care peretele vezical este subtire si hipoton,
distensia vezicala se evidentiaza mai bine prin percutie
Diagnosticul diferenial la femei (uter gravid, tumori uterine)
Formaiunile tumorale vezicale uneori se pot palpa eventual n stadiile avansate
(formaiune dur, neregulat)
Auscultatia in patologia renala
Se poate percepe ascultatoric n regiunea lombar sau anterior paraombilical, subcostal
un suflu cu caracter de tril sincron cu pulsul - in anomalii ale arterei renale (stenoze,
anevrisme)