1.

EXPLORAREA CALCULATOARELOR
Pe msur ce se apropie noul mileniu, persoanele care se pregtesc pentru a
lucra n diverse domenii descoper faptul c notiunile despre calculatoare sunt
esentiale, astzi calculatoarele joac un rol important n activitatea majorittii
specialistilor - de la bancheri la fermieri, de la medici la atleti. Calculatoarele devin
indispensabile n orice domeniu, orice tip de afaceri si orice aspect al vietii noastre.
n schimb, sistemele manuale devin redundante.
Calculatoarele au cstigat teren datorit mai multor motive, si cel mai
important este faptul c exist activitti pe care calculatoarele le execut foarte
bine - chiar mai bine dect oamenii. Acestea sunt:
stocarea sau ,,memorarea unor cantitti mari de informatie;
regsirea rapid a unei informatii, n ideea lurii deciziei ,, n timp util;
executarea rapid a unor serii de operatii secventiale (ceea ce implic
productivitatea crescut a muncii);
realizarea unei actiuni pe baza indicatiilor primite de la senzori sau a altor
informatii cuantificabile;
Ct de operativ este condus o unitate (companie, agentie), constituie unul
din aspectele pragmatice ale acelei unitti. Rationamentul c automatizarea
lucrrilor (office automation) ar putea oferi managerului informatia operativ si
statistic necesare n a lua o decizie just, este doar teoretic bun. Dac managerul
nu este relativ priceput n a folosi echipamentul nou, consecintele sunt:
productivitatea scade neasteptat de mult;
profitul si moralul unittii scad;
Orict de sofisticate au devenit calculatoarele din punct de vedere tehnic,
acestea n-ar fi ajuns niciodat un fenomen de mas n lipsa unor programe utile si
inteligibile. Programele (software-ul) transform calculatoarele ntr-un dispozitiv
electronic complex, ntr-un instrument extrem de practic si productiv. Software-ul
reprezint unul sau mai multe programe (sau seturi de instructiuni) ce pot fi
ntelese de un calculator. n timp ce hardware-ul reprezint ,,trupul unui
calculator, software-ul este sufletul acestuia. Toate calculatoarele necesit
programe; n lipsa acestora, un calculator nu este dect un presse-papier.
Calculatoarele utilizeaz dou tipuri de software: software de sistem si de aplicatie,
primul permite calculatorului s execute operatiile de baz (de intrare si de iesire)
iar ce de al doilea permite utilizatorilor s realizeze diferite operatii.
SOFTWARE DE SISTEM

Exist patru tipuri de software de sistem: sisteme de operare, ce includ medii

de sisteme de operare; drivere de dispozitiv; programe utilitare; limbaje de
programare.
APLICATII

SOFTWARE
DE SISTEM

SISTEME DE
OPERARE

DRIVERE DE
DISPOZITIV

PROGRAME
UTILITARE

LIMBAJE DE
PROGRAMARE

MEDII

1. Sisteme de operare
Un sistem de operare const din unul sau mai multe programe ce
interactioneaz cu BIOS-ul pentru a controla hardware-ul calculatorului, oferind un
set de functii standard, ce pot fi utilizate de aplicatii pentru comunicarea cu BIOS.
n cursul utilizrii calculatorului, sistemul de operare are datoria s informeze dac
un dispozitiv nu functioneaz corect (de exemplu, dac un disc a fost eliminat
dintr-o unitate sau dac imprimanta nu este conectat).
Sistemele de operare gestioneaz operatiile de intrare si iesire prin
monitorizarea si controlarea fluxului de date si a altor programe. Datele introduse
de utilizator sunt preluate de la tastatur, mouse sau alt dispozitiv de intrare si sunt
dirijate ctre memorie si CPU. Datele de iesire sunt transmise ctre ecran, ctre
imprimant sau alt dispozitiv. Prin comunicare cu BIOS, sistemul de operare
gestioneaz si operatiile de intrare/iesire pentru dispozitivele de stocare.
Sistemul de operare este responsabil si cu alocarea resurselor sistemului atribuirea de echipamente hardware diferitelor programe si functii pentru a asigura
functionarea eficient a calculatorului. De exemplu, sistemul de operare poate
aloca o portiune a unui hard disk pentru a fi utilizat ca memorie virtual, sau
poate utiliza o parte din memorie pentru operatii de cache. De asemenea, sistemul
de operare gestioneaz operatiile de stocare, de citire de pe disc si de scriere pe
disc a noilor fisiere. O alt sarcin este determinarea numrului de utilizatori ce pot

obtine acces la calculator n acelasi timp. Exist sisteme de operare destinate unui
utilizator si sisteme de operare multiutilizator.
Fiecare sistem de operare contine o interfat cu utilizatorul - una sau mai
multe metode de a introduce comenzi. Partea exterioar (shell) a sistemului de
operare este programul care preia comenzile de la utilizator si le transfer ctre
,,inima sistemului, nucleul (kernel). n functie de sistemul de operare, interfata cu
utilizatorul poate fi bazat pe text sau grafic. n majoritatea sistemelor de operare,
codul sistemului este mprtit n mai multe fisiere. Aceste fisiere formeaz nucleul
sistemului de operare. Un sistem de operare contine si alte programe, cum ar fi
manuale de utilizare, fisiere de documentatie despre sistem, drivere de dispozitiv si
programe utilitare.
2. Drivere de dispozitiv
Sistemul de operare contine informatii generale despre dispozitivele ce pot fi
conectate la calculator. Driverele de dispozitiv sunt programe ce ofer
calculatorului informatii specifice privind un anumit echipament hardware. Cnd
se ataseaz calculatorului un nou dispozitiv, trebuie s se instaleze pe disc driverul
corespunztor. Driverul de dispozitiv este utilizat de sistemul de operare pentru
comunicarea cu noile echipamente.
Unele drivere sunt generale deoarece dispozitivele pe care le controleaz
sunt construite conform unei anumite specificatii. De exemplu, exist un numr
mic de drivere de mouse care controleaz majoritatea dispozitivelor mouse. Cnd
dispozitivele sunt foarte variate, fiecare tip necesit un driver corespunztor
(imprimante aproape identice, construite de acelasi productor, vor avea drivere
diferite care exploateaz caracteristicile fiecrei inprimante; iar un driver nepotrivit
pentru un dispozitiv poate duce la obtinerea unor rezultate partiale sau
nesatisfctoare n cazul n care ar functiona).
3. Programe utilitare
Programele utilitare sunt programe utilizate mpreun cu sistemul de operare
pentru a controla si a utiliza echipamentele hardware ale unui calculator, sau pentru
a gestiona fisierele de date si programe. De exemplu se poate utiliza un program
utilitar pentru a copia toate informatiile de pe un disc pe altul. Majoritatea
utilitarelor trateaz operatiile de stocare si gestionare a fisierelor. Utilitarele sunt
folosite pentru o gam larg de operatii, cum ar fi:

formatarea unui disc n vederea stocrii de date si programe (RemoveIt, CleanSweep)


gestionarea datelor si programelor - copierea, mutarea, redenumirea
sau stergerea fisierelor de date si programe (Norton Commander, First Aid 95)

asigurarea securittii datelor prin controlul existentei virusilor sau

crearea de copii de rezerv sau codificate a documentelor mai importante (PCcilin, Norton Anti-virus, McAfee Viru Scan, Microsoft BacKup)

restabilirea datelor si programelor pierdute

efectuarea de teste de diagnosticare asupra echipamentelor hardwarre

4. Limbaje de programare
Limbajele de programare ale calculatoarelor sunt utilizate pentru o serie de
programe care sunt apoi convertite n limbaj masin, cod binar ce poate fi executat
de ctre calculator. Acestea permit utilizatorilor s intoduc instructiuni mai
inteligibile dect limbajul masin. Programul finisat se numeste cod.
Exist cinci generatii de limbaje de programare, similar celor cinci generatii
de calculatoare (dar nu coincid ntru totul). Prima generatie de limbaje a nceput o
dat cu crearea primului program n limbaj masin. Limbajele masin utilizeaz
sirurile de 0 si 1 ale codului binar si necesit cod de programare pentru
manipularea direct a echipamentelor hardware, cum ar fi memoria, dispozitivele
de stocare si registrele CPU.
Limbajul de asamblare de nivel sczut specific celei de-a doua generatii, o
mbunttire a limbajului masin, utilizeaz scurte abrevieri si ofer
programatorilor posibilitatea de a avea acces direct la memorie si la zonele de
stocare a datelor. Codul de asamblare este apoi convertit n limbaj masin cu
ajutorul unui program numit asamblor.
A treia generatie de limbaje de programare este reprezentat de limbajele de
nivel nalt. Acestea contin comenzi ce nlocuiesc mai multe linii de cod n limbaj
de asamblare (Formula Translator, Fortran, Cobol). Asamblorul a fost nlocuit cu
un interpretor sau un compliator. Interpretorul converteste un program n limbaj
masin, linie cu linie, iar compliatorul permite introducerea si salvarea ntregului
cod pe un dispozitiv de stocare, urmate de prelucrarea codului de ctre un program
de compilare care raporteaz eventualele erori. Cnd codul introdus de utilizator nu
contine erori tehnice, compilatorul genereaz o versiune a programului n cod
obiect. Acesta este rulat prin intermediul altui program numit linkeditor (editor de
legturi), care genereaz o versiune final n limbaj masin, numit fisier program
executabil. (BASIC - destinat utilizrii de ctre oameni fr cunostinte tehnice,
ALGOL - a introdus un concept teoretic numit programare structurat care a

revolutionat modul de scriere al programelor, LOGO - destinat domeniului

educatiei, LISP - utilizat pentru programele de inteligent artificial).
A patra generatie de limbaje reprezint limbajele de nivel foarte nalt. Unele
limbaje din aceast generatie, numit 4GL, au destinatie special: aceea de a
permite utilizatorilor s introduc instructiuni n limbaj natural pentru lucrul cu o
colectie de informatii numit baz de date. ( Turbo Pascal, ABAP/4).
Limbajele generartiei a cincea utilizeaz programarea orientat pe obiecte
(OOP). n acest caz, codul si datele utilizate de acesta sunt mpachetate ntr-un
singur obiect. Fiecare obiect face parte dintr-o clas de obiecte similare si are
anumite atribute (proprietti) si comportamente (metode sau actiuni ndeplinite de
obiect), iar o combinatie de obiecte constituie un program (SmallTalk,
Ada95,Visual Basic, C++).
O dat cu cresterea gradului de utilizare a Internet-ului, au fost create
limbaje destinate utilizrii interfetei grafice a Internet-ului, World Wide Web,
limbaje Internet (HTML)
SOFTWARE DE APLICATIE
Toate programele de aplicatie (sau pur si simplu aplicatiile) necesit un
sistem de operare. Numeroase aplicatii pot rula pe un singur sistem de operare.
Alte aplicatii sunt disponibile pentru mai multe sisteme de operare - o versiune
pentru Macintosh, una pentru UNIX, alta pentru DOS si Windows 3.1 si o a patra
versiune pentru Windows 95 si Windows N.T. Sistemul de operare necesar unui
produs este inclus n numele aplicatiei, cum ar fi Microsoft Office pentru Windows
95 sau PageMaker pentru Macintosh. Aplicatiile pot fi clasificate n software
pentru afaceri, software educativ si software pentru distractie.

Software de
sistem

Software pentru
distractie

Aplicatii

Software pentru
afaceri

Software pentru
sistemele de
afaceri

Software de
productie

Baze de date

Grafic

Comunicatii

Tehnoredactare
computerizat

Foi de calcul

Procesare de text

Software
educativ

Referint

nvtarea grafic
cu ajutorul
calculatorului

I. Programele pentru afaceri contin dou tipuri de software: software

pentru sisteme de afaceri si software pentru productivitate. Primele sunt destinate
functiilor de baz ale unui domeniu de afaceri, cum ar fi functiile financiare, functii
de fabricatie si functii de monitorizare a clientilor.
I. 1 Programele de productie reprezint programe care permit cresterea
productivittii si eficientei. Produsele de acest gen erau de obicei destinate
utilizrii ntr-un birou de afaceri, dar n ultima vreme sunt folosite tot mai des la
domiciliu. Exist mii de aplicatii diferite, dintre care multe se ncadreaz ntr-una
din sase categorii - procesare de text, foi de calcul, baze de date, tehnoredactare
computerizat, grafic si comunicatii.
II. Programe educative acoper o gam larg de aplicatii, de la manuale
utilizabile pe calculator pn la dictionare si enciclopedii pe CD-ROM-uri sau
discuri.

III. Programele pentru distractie reprezint poate segmentul cu cea mai

rapid dezvoltare al pietei de programe, mai ales c masinile destinate jocurilor
sunt calculatoare speciale.
Liniile de demarcatie ntre diversele categorii de programe devin tot mai
putin clare. De exemplu, jocurile destinate copiilor mici includ si componente
educative pentru a-i ncuraja pe printi s cumpere produsele respective. Un
program tip foaie de calcul poate contine facilitti grafice si pentru baze de date.
Un procesor de texte poate include software pentru comunicatii pentru
transmiterea documentelor prin posta electronic. Pe msur ce programele devin
mai sofisticate, caracterul multilateral al unui produs a devenit ceva obisnuit.
Desi termenii program si software sunt intersanjabili, exist o distinctie (n
limba romn se folosesc mai des termenii de ,,programe sau ,,pachet de
programe). O sectiune de cod ce execut o anumit operatie se numeste de obicei
program, n timp ce un pachet de programe care lucreaz mpreun, cum ar fi
programele ce alctuiesc un sistem de operare, este denumit software.