Anexa 74 - Evaluare Ex-Ante

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006
Anexa 74
SAPARD
PLANUL DE DEZVOLTARE RURALA
AL ROMANIEI
EVALUARE EX-ANTE
Evaluarea ex-ante a stat la baza Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare

rurala versiunea din aprilie 2000 si a avut in vedere Sistemul Administrativ
aferent Programului SAPARD din acel moment
Noiembrie, 2000
216
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. PROCESUL DE PLANIFICARE
3. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
4. ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI
STRATEGIEI PROPUSE
5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI
SCONTAT AL PRIORITATILOR SELECTATE
6. VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE
PROPUSE
Noiembrie, 2000
217
1. INTRODUCERE
1.1. Aceasta evaluare ex-ante a Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru
implementarea in Romania a sprijinului Comunitatii Europene pentru masurile de pre-aderare
pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din Centrul si Estul Europei in perioada
de pre-aderare (cunoscut ca SAPARD) a fost realizata de o echipa din cadrul Ministerului
Agriculturii, Pisciculturii si Alimentatiei din Marea Britanie. Evaluarea a fost condusa in
concordanta cu cerintele Art. 5 al Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999, Art. 12 al
Reglementarii Comisiei nr. 2759/1999, Art. 41 al Reglementarii Consiliului nr. 1260/1999 si Art.
43 al Reglementarii Comisiei nr. 1750/1999.
1.2. Evaluarea a fost realizata printr-o:
analiza a procesului de planificare;
analiza recurenta a unui numar de drafturi ale Planului National pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala;
coordonare a sedintelor de analiza cu personalul DGDRP din cadrul MAA;
identificare a surselor secundare de informatii/ dovezi pentru a confirma sau nu analiza

disparitatilor oportunitatilor in dezvoltarea rurala.
1.3. Obiectivele comune ale Programului SAPARD, asa cum sunt prevazute in Art. 1 al
Reglementarii Consiliului nr. 1268/1999 sunt urmatoarele:
a). contributia la implementarea acquis-ului comunitar referitor la politica agricola
comunitara si politicile inrudite;
b). rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea durabila a sectorului
agricol si zonelor rurale in tarile aplicante.
PNADR a fost evaluat pe baza acestor obiective.
1.4. Evaluarea apriori a PNADR a fost un proces permanent si iterativ, implicand misiuni ale
expertilor Ministerului Agriculturii si Pisciculturii din Franta in Romania, si comentarii si sfaturi
acordate prin twinning-ul virtual. Data fiind dimensiunea si resursele pe care Ministerul
Agriculturii si Pisciculturii din Franta le-a implicat in evaluarea apriori la cererea MAA,
raportul final al evaluarii apriori a fost pregatit la fata locului de catre un expert UE in cooperare
cu serviciile centrale ale MAP din Franta. Aceasta abordare a permis autoritatilor romane sa faca
o trecere finala in revista a PNADR si schimbarile aparute sa fie reflectate in acest raport de
evaluare.
1.5. Trebuie mentionat faptul ca acest raport se limiteaza in mare masura la notificarea
deficientelor din cadrul PNADR. Toate aspectele pozitive ale acestui document comprehensiv si
detaliat sunt acceptate.
2. PROCESUL DE PLANIFICARE
Noiembrie, 2000
218
2.1. In evaluarea PNADR a fost important sa fie prezent permanent in minte faptul ca, cu exceptia
SPP, care la aceasta data este inca intr-o faza incipienta, autoritatile romane nu au pregatit sau
implementat niciodata un program de dezvoltare rurala similar cu SAPARD. Aceasta pozitie
contrasteaza cu faptul ca anumite state canditate au implementat programe de dezvoltare rurala
sau regionala initiate prin programe PHARE.
2.2. Este de asemenea important de mentionat ca in prezent in Romania dezvoltarea organizatiilor
societatii civile in general si a partenerilor sociali ai MAA in special este inca in formare. In
consecinta, o mare parte din procesul de elaborare a PNADR a fost condus, de nevoie, la nivel
national.
2.3. Elaborarea PNADR pentru SAPARD a inceput in luna octombrie 1998, cu coordonarea unui
seminar, la care au participat reprezentanti ai organizatiilor nationale si locale relevante si oficiali
ai Comisiei.
2.4. In ianuarie 1999, la nivel national, s-a stabilit un Comitet ministerial, format din
reprezentanti ai:
MAA;
MF;
MIC;
MAPPM;
MLPAT;
MAE;
MEN;
MMPS;
ANT;
DAPL;
CNS;
ANIMM;
Comisia Nationala de Prognoza;
ANDR.
Acest Comitet interministerial a fost infiintat pentru a superviza si coordona pregatirea Strategiei
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si pentru a aproba masurile tehnice propuse. Comitetul
interministerial a jucat, de asemenea, un rol important in elaborarea structurii institutionale pentru
implementarea SAPARD in Romania.
2.5. Pregatirea PNADR pentru SAPARD este in stransa legatura cu implementarea Phare-SPP,
care a fost sprijinita de catre organizatia franceza CNASEA.
2.6. O sfera larga de alte institutii a fost consultata pe durata elaborarii PNADR, incluzand:
ANCA;
Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Romaniei;
Oficiul Concurentei;
Consiliul Concurentei;
Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti;
FGCR;
Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala;
Noiembrie, 2000
219
ANTREC;
ANSV;
Laboratorul Central pentru Carantina Fito-Sanitara;
Institutul pentru Igiena si Sanatate Veterinara;
Institutul pentru Controlul Drogurilor, al Produselor Biologice si de Uz Veterinar;
Institutul pentru Diagnoza si Sanatate Animala;
Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor;
Institutul pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor;
Banca de Resurse Genetice Vegetale;
Agentia Nationala pentru Imbunatatirea Reproductiei in Zootehnie;
Institutul pentru Cadastru si Organizarea Terenurilor Agricole;
RAIF;
Regia Autonoma Apele Romane;
ROMSILVA;
CONEL;
ASAS;
Institutul Agronomic al Academiei Romane.
Implicarea acestor organizatii a avut ca scop atat informarea, cat si participarea lor la elaborarea
strategiei si masurilor propuse.
2.7. Pentru a consolida dreptul de proprietate pentru eventualele actiuni si pentru a strange
informatii, DGDRP din cadrul MAA a organizat de asemenea intruniri consultative cu o seama de
organizatii profesionale, incluzand:
Asociatia Nationala a Fermierilor;
Federatia Fermierilor Privati;
Federatia Fermierilor de Munte Dorna;
PROPACT;
ACA;
Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine;
Fundatia pentru Asociatii Rurale;
Asociatia Tinerilor Ecologisti din Romania;
Uniunea Crescatorilor de Gaini;
Asociatia Procesatorilor Privati de Lapte;
Asociatia Nationala a Morarilor si Brutarilor.
Aceste organizatii au fost, se pare, in totalitatea lor de parere ca, in principal, programul SAPARD
ar trebui implementat exclusiv in spatiul rural si numai in situatii speciale beneficiarii ar putea fi
eligibili pentru sprijin in cadrul programului cei situati in zonele suburbane.
Aceste organizatii au identificat dificultatea asigurarii co-finantarii de 50% pentru proiecte
aducatoare de profit. Se sustine ca aceasta nu ar fi posibila decat in conditiile asigurarii unor
credite subventionate sau daca s-ar accepta ca o parte sau in totalitate din procentul de 50% de cofinantare sa fie acoperit in natura. Este evident ca daca creditul acordat ar fi subventionat, s-ar
incalca pragul maxim de 50% contributie publica. Creditul subventionat este, de asemenea,
deosebit de perturbator pentru sectorul financiar si ar putea sa conduca la intarzierea dezvoltarii
unui sistem de finantare agricol si rural sanatos si viabil. Acceptarea contributiei in natura ca si
contributie proprie ar putea de asemenea sa fie problematica, in special in cazul in care aceasta ar
Noiembrie, 2000
220
insemna contributie in forta de munca. Adevarata valoare a fortei de munca (adica costul de
oportunitate) este deosebit de dificil de evaluat. In mod tipic, intr-o asemenea situatie, costul de
oportunitate al folosirii fortei de munca angajate, ar fi folosit ca un indicator al valorii propriei
forte de munca folosite. Costul de oportunitate al propriei forte de munca ar putea fi totusi deseori
situat sub costul fortei de munca angajate. Daca aceasta ar fi intradevar situatia, rata de maxim
50% contributie publica ar fi in mod implicit incalcata, chiar daca in termeni contabili principiul
ar fi mentinut. In plus, deoarece este pe deplin evident ca reprezentantii beneficiarilor potentiali ar
trebui si chiar vor face lobby pentru nivelul maxim posibil de subventie, in situatia existenta nu
apare evident ca cel putin 50% din valoarea grantului sunt intradevar solicitate (vezi mai jos).
2.8. Beneficiarii potentiali ai programului SPP au identificat caile prin care ei au considerat ca
programul SAPARD ar putea fi imbunatatit dupa aplicarea SPP.
2.9. Desi trebuie recunoscut ca toate aceste interventii consultative pro si contra sunt benefice, ele
nu ajung la o incerare coordonata si structurata de a realiza o abordare participativa de jos in sus
in identificarea nevoilor de dezvoltare a celor mai benefice interventii. In unele cazuri, aceasta nu
este ceva surprinzator. Chiar actualele State Membre, care au traditie in implementarea
operatiunilor structurale si initiativelor comunitare sub forma programelor Leader si Leader II,
mai au dificultati in implementarea (sau rezervelor de a implementa) unor abordari participative
de identificare a programelor.
2.10. O dificultate speciala pentru Romania sunt resursele limitate disponibile pentru pregatirea
PNADR. Un volum deosebit de munca a cazut in seama unei echipe inimoase dar limitate de
specialisti din cadrul MAA si din cadrul DGDRP. Activitatile participative, prin insasi natura lor,
sunt deosebit de solicitante ca volum de munca si timp alocat si de aici concluzia: cu cat este mai
mare nivelul activitatii participative, cu atat sunt mai mari resursele necesare. Cu un buget
administrativ deosebit de restrans pentru MAA, o asemenea finantare este dificila. Asadar, data
fiind valoarea financiara a sprijinului acordat prin programul Phare pentru pregatirea PNADR,
pare surprinzator faptul ca nu s-a adoptat o abordare mai formala si structurata privind activitatile
participative. Avand in vedere beneficiile care rezulta din asemena activitati, acel suport ar fi
putut fi directionat pentru sprijinirea unor asemenea activitati.
2.11. Nevoia de dezvoltare a unei abordari mai structurate pentru activitatile participative este
evidenta, intrucat aceasta va sprijini deosebit de mult capacitatea de constructie institutionala
locala si regionala, necesara implementarii PNADR, care sa se oglindeasca in activitati durabile,
intradevar conforme cu nevoile comunitatilor rurale. Dupa cum s-a mentionat anterior, se
recunoaste totusi ca si pentru actualele State Membre, aceasta nu este o sarcina usoara si simpla.
2.12. Este important sa se recunoasca faptul ca, in mare masura, elaborarea PNADR a fost
ingreunata de o lipsa a datelor statistice, care in prezent nu exista in Romania. S-ar parea ca
exista, de asemenea, lipsa unei evidente, bazata pe date secundare si analize pe probleme de
dezvoltare rurala, cum ar fi cele elaborate de institutii academice, ONG-uri, etc.
2.13. Aceasta lipsa a datelor statistice va trebui sa fie solutionata ca o prima prioritate pentru a
furniza indicatori primari, pentru a se realiza o monitorizare si evaluare realista.
2.14. Data fiind lipsa datelor statistice oficiale si a altor date secundare, este surprinzator ca nu s-a
intreprins colectarea datelor primare inainte de elaborarea PNADR. Tehnicile de evaluare rurala
rapida si evaluare rurala participativa ar fi putut furniza multe date folositoare si o buna intelegere
a nevoilor de dezvoltare si a proceselor din spatiul rural romanesc. De asemenea, data fiind
valoarea sprijinului financiar asigurat Romaniei prin programul Phare pentru elaborarea PNADR,
Noiembrie, 2000
221
pare surprinzatoare nefolosirea unor asemenea tehnici, care sunt standard pentru dezvoltarea
zonelor rurale ce nu dispun de surse de date secundare sigure.
3. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
3.1. Diagnoza conditiilor si nevoilor pentru dezvoltarea rurala este realizata pe baza definitiei
romanesti a zonelor rurale (Legea 2/1968).
3.2. Romania este o tara preponderent rurala, cu o zona rurala ce acopera aproximativ 90% din
teritoriu si unde traieste 45% din populatie. Densitatea populatiei este de 48 locuitori/kmp si este
relativ scazuta. Exista importante diferente regionale intre zonele rurale, care sunt, in mare parte,
rezultatul diferentelor de terenuri. In zonele montane si in Delta Dunarii densitatea populatiei este
scazuta.
Aspecte demografice
3.3. In contrast cu tendinta obisnuita de migratie, datorita privatiunilor economice severe cu care
se confrunta Romania, majoritatea zonelor rurale s-a confruntat cu un aflux pozitiv incepand cu
1996. Tendinta de migrare este totusi diferentiata. Ca de obicei, migratia neta din zonele rurale
este mai intensa printre adultii tineri si in zonele cele mai dezavantajate, in special la femeile
tinere adulte. In asemenea zone distributia populatiei este in aparenta rezultata din probleme
sociale legate atat de varsta populatiei rurale cat si de dezechilibrul dintre sexe.
3.4. Migratia de la zonele rurale la cele urbane este o tendinta normala in special in randul
tinerilor adulti si are loc ca urmare a urmatoarelor motive: accesul la o educatie inalta si
oportunitatea obtinerii slujbei dorite sunt ambele importante, dar lipsa serviciilor necesare sau
dorite de catre tinerii din zonele rurale este de asemenea foarte important. Cresterea recenta in
randul populatiei urbane ar putea deveni destul de repede reversibila daca conditiile economice
generale din zonele urbane se vor imbunatati sau cand va deveni oportuna cresterea mobilitatii
fortei de munca ( ar putea fi cazul odata cu aderarea la UE- desi tendinta normala de migrare este
din zonele rurale catre cele urbane si din zonele urbane in afara tarii).
3.5. Adaugata la noul potential de migrare rezultat din cresterea in anumite zone a populatiei
tinere adulte, posibilitatea unei schimbari rapide in migratia interna, ar putea avea consecinte
semnificative pentru zonele rurale, rezultand o populatie imbatranita, intretinuta, slab educata si
cu o posibila predominare a populatiei masculine, care sa ramana in aceste zone rurale.
3.6. Nevoia de a furniza servicii pentru femeile tinere din zonele rurale identificata in diagnoza
este limpede din doua motive: In primul rand asigurand servicii s-ar imbunatati calitatii vietii s-ar
reduce migrarea si problemele sociale. In al doilea rand pentru ca trendul migrarii observat in
Romania indica o mai mare mobilitate a fortei de munca /sociala care pare sa oglindeasca
rezultatul studiilor din alta partea Europei ce sugereaza ca tinerele femei sunt in special potrivite
sa munceasca in afara fermei si/sau in sectorul nonagricol si pot avea un impact dinamic
important asupra economiei rurale. Desi nevoile pentru dezvoltarea serviciilor cerute de catre
tinerele femei sunt notificate in diagnoza natura acestor servicii nu este prezentata. Exista anumite
situatii in care o abordare participativa la pregatirea PNADR ar fi produs o mai bogata intelegere
a nevoilor de dezvoltare.
3.7. Crearea conditiilor de angajare in zonele rurale va fi o necesitate dar nu si o conditie
suficienta pentru evitarea unei depopulari severe a zonelor rurale. Va fi de asemenea nevoie sa se
asiste la dezvoltarea serviciilor rurale. Desi diagnoza spatiului rural romanesc specifica
Noiembrie, 2000
222
problemele de infrastructura transportului, utilitati publice (apa curenta si servicii de canalizare)

si infrastructura sociala nu se mentioneaza nimic in cea ce priveste dezvoltarea sectorului
serviciilor in zonele rurale. Dezvoltarea sectorului de servicii ar putea furniza atat noi locuri de
munca cat si imbunatatirea calitatii vietii populatiei rurale, precum si limitarea migratiei.
3.8. Structura pe varste a populatiei rurale variaza intre diferite regiuni. In nord-est catre granita
cu Republica Moldova exista o inalta proportie a tinerilor adulti, pe cand in sudul si vestul
zonelor rurale procentul tinerilor adulti din mediul rural este mult mai scazut. Proportia mare a
tinerilor in totalul populatiei rurale reprezinta atat o amenintare in potentialul pentru o crestere a
somajului, pentru migratie rurala si probleme sociale, cat si o sansa in ceea ce priveste potentialul
de a dezvolta noi afaceri.
3.9. Mai putin de o treime din populatia rurala este educata la un nivel superior ciclului gimnazial
si in concordanta cu diagnoza numai o persoana din 1000 beneficiaza de un nivel superior de
educatie institutionala. Nivelul scazut al educatiei populatiei rurale va fi o bariera majora in
implementarea acquis communautaire in Romania si pentru cresterea competitivitatii economiei
agrare si industriei alimentare.
3.10. Prezentarea particularitatilor acestor date demografice in format de harta in cadrul diagnozei
ar putea ajuta la interpretarea lor.
3.11. Raspunsul corespunzator dezvoltarii rurale este posibil sa varieze intre regiuni, bazandu-se
pe profilul demografic regional. Spre exemplu, in acele zone unde populatia rurala este relativ
imbatranita ar putea fi cazul ca dezvoltarea activitatilor rurale sa aiba intaietate. In zonele unde
exista o proportie ridicata de tineri si in special femei ar putea fi mai multe premize (de asemena
nevoi pentru furnizarea de servicii) pentru dezvoltarea activitatilor non agricole/din afara fermei.
3.12. Diferentierea regionala a nevoilor de dezvoltare nu apare foarte clar specificata in diagnoza
si ar trebui oferita mai multa atentie la implementarea programului.
Economie agrara
3.13. In concordanta cu datele oficiale din 1997, agricultura a fost cel mai mare angajator de forta
de munca, furnizand aproximativ 37%din totalul angajatilor procent ce a fost intr-o continua
crestere de la inceputurile tranzitiei. In particular, presupusa importanta a agriculturii ca si
angajator se datoreaza naturii procesului de restituire a terenurilor, proces care a avut ca rezultat
un mare numar de detinatori de teren, care avand putine sau deloc alte alternative au practicat
activitati agricole de subsistenta. Acest model a fost exacerbat de declinul situatiei economice
generale, rolul agriculturii fiind de refugiu de angajare. In ciuda nivelului scazut de mecanizare,
fermelor de mici dimensiuni si unui volum de munca angajata presupus a fi realizat de aceasta se
sugereaza ca foarte mult din forta de munca este angajata part-time si de asemenea, exista o
forma ascunsa de somaj.1 Cresterea continua in cadrul populatiei active din agricultura trebuie sa
fie urgent solutionata prin masuri ce stimuleaza angajarile din afara fermei sau non agricole.
Consolidarea fermelor va fi cruciala pentru realizarea unui sector agricol competitiv, desi trebuie
sa recunoastem ca din aceasta pot rezulta probleme sociale si constrangeri sociale care ar putea
prejudicia evolutia.
Situatia si perspectivele agriculturii in tarile din Europa Centrala si de Est: Romania, mai 1998,
Document de lucru din Rapoartele DGVI/ 1996 privind analiza fortei de munca in gospodarii, din care
rezulta ca peste 40% din persoanele angajate in agricultura lucreaza part time (pag. 21).
Noiembrie, 2000
223
3.14. Sub rezerva veridicitatii datelor, agricultura este de departe cel mai mare angajator din
zonele rurale romanesti, cuprinzand aproximativ 70% din totalul angajatilor. Gradul de angajare
in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile centrale si la peste
70% in zonele relativ mai rurale din SV,SE si NE. Chiar luand in considerare structura pe varsta
in ferme (2/3 din propietarii de ferme fiind peste 50 de ani si 1/3 peste 65 ani) si posibilele slabe
costuri de oportunitate a acestor munci importante agriculturii ca angajator indica in mod evident
nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul non-agricol, in special in cel al
serviciilor ( aceasta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate de tendinte demografice
si de rata de migrare in randul femeilor, la care s-a facut referinta mai sus.)
Gradul de angajare in agricultura variaza de la 30% in regiunea Bucurestiului la 60% in regiunile
centrale si al peste 70% in zonele predominant rurale din SV, SE si NE. Chiar luand in
considerare structura de varsta in ferme (2/3 din proprietarii de ferme fiind peste 50 ani si 1/3
peste 65 ani) si posibilele slabe costuri de oportunitate a acestor munci, importanta agriculturii ca
angajator indica in mod evident nevoia de a stimula crearea de locuri de munca in sectorul neagricol, in special in cel al serviciilor (acesta insusi tinzand catre solutionarea problemelor legate
de tendintele demografice si de rata de migrare in randul femeilor, la care s-a facut referinta mai
sus).
3.15. Prin legea initiala a fondului funciar din Romania a fost impusa o limita de 10 ha pentru
restituire si improprietarire. Desi aceasta ar putea fi considerata echitabila, ea a avut ca rezultat o
puternica fragmentare a proprietatilor. Acest grad de fragmentare, impreuna cu faptul ca
proprietarii de teren nu avusesera pana atunci nici o experienta ca fermieri privati, vor fi o piedica
considerabila in dezvoltarea agriculturii. Desi arendarea, formala sau reala, poate sa rezulte in
actualul mod de folosinta a terenului, aceasta este oarecum mai putin eficienta decat cea sugerata
de proprietatea asupra terenurilor (vezi OECD Analiza politicilor agricole: Romania, martie
2000), apare o nevoie evidenta pentru dezvoltarea unei piete a pamantului. Aceasta va depinde in
cele din urma, atat de reformele viitoare, cat si de intarirea administrativa, prin dezvoltarea
cadastrului funciar, care este sprijinit printr-un proiect al Bancii Mondiale.
3.16. Desi fara un recensamant complet tabloul situatiei agricole nu poate fi decat partial, din
evidenta neoficiala rezulta clar ca agricultura Romaniei este in mare masura una de subzistenta, in
care gospodariile consuma majoritatea productiei lor, angajandu-se pe piata doar la o scara foarte
limitata. Aceasta situatie va prezenta probleme importante in adoptarea Acquis-ului comunitar,
probleme la care nu se face referire in diagnoza. De exemplu, o proportie considerabila a
septelului chipurile este sacrificata in cadrul fermei. Aceste aspecte necesita investigatii
suplimentare pentru asigurarea unei implementari efective a masurilor de dezvoltare rurala.
3.17. Dupa cum s-a mentionat anterior, capitolul de diagnoza al PNADR are la baza putine
analize secundare (sau cel putin acestea nu sunt mentionate). Astfel, din diagnoza nu rezulta
intregul continut si motivele naturii de subzistenta a agriculturii romanesti. Este posibil totusi ca
aceasta sa rezulte atat din dificultatile legate de productie, cat si din dificultati legate de
marketing. Dificultatile de productie ar rezulta din lipsa de inputuri si de cunostinte agricole, iar
dificultatile de marketing din absenta cunostintelor legate de modul de functionare al economiei
de piata, si in special de relatiile din cadrul unui lant alimentar dezvoltat. Ambele aspecte vor
necesita solutionare prin activitati de instruire daca sectorul agricol (si respectiv sectorul
alimentar) nu va fi marginalizat, ca rezultat al aderarii la UE.
3.18. Dupa cum s-a identificat in diagnoza, imbunatatirea nivelului aptitudinilor in cadrul fermei
va fi dificila, data fiind varsta inaintata a majoritatii proprietarilor de ferme. Lipsa de experienta
individuala in domeniul agriculturii impreuna cu mostenirea unui sistem de comanda, vor fi in
Noiembrie, 2000
224
special resimtite in cazul managementului afacerilor in ferma si abilitatilor de marketing agricol.

Chiar si in economiile de piata, nevoia crescanda ca fermierii sa produca in conformitate cu
dorintele si cerintele consumatorilor (si vanzatorilor en detail), nu numai in termenii produsului
propriu-zis dar si in termenii legati de metodele de productie si de asigurarea informarii asupra
acestor metode, a constituit o dificultate pentru multi fermieri. Nu se poate astepta o tranzitie
rapida. Desi eforturile de instruire si extensie vor avea un anumit impact asupra actualilor
fermieri, pentru un impact semnificativ va fi necesara imbunatatirea educatiei in domeniul
afacerilor agricole.
3.19. Ca si in alte state candidate din Centrul si Estul Europei, cresterea economica generala in
Romania este posibil sa duca la o ajustare rapida a sectoarelor alimentar si de desfacere a
alimentelor, proces care, intr-o anumita masura, este in curs de desfasurare. Daca producatorii
agricoli moderni nu pot produce si comercializa in mod activ produsele lor in conformitate cu
cerintele riguroase ale multor (si diversilor) detail-isti, ei vor fi exclusi de la obtinerea pe piata a
unei valori adaugate importante. Pentru a realiza aceasta este nevoie atat de cunostinte, cat si de o
schimbare de atitudine. Fermierii romani vor trebui sa inteleaga faptul ca resposabilitatea lor nu
se opreste la poarta fermei; ei nu se pot rezuma ca in trecut doar la livrarea produselor la un punct
de colectare centralizat. Infiintarea grupurilor de producatori s-a aratat a fi deosebit de eficienta
ca metoda de diseminare atat a informatiilor tehnice, cat si a celor de piata, ridicand calitatea
productiei (care este mult mai eficienta ca si cost decat cresterea calitatii la nivelul primei
prelucrari, a gradarii, spalarii, ambalarii, etc.). Responsabilitatea comuna pentru comercializare
printr-un asemenea grup de producatori va fi probabil un comportament greu de realizat).
3.20. Diagnoza identifica diferente in evolutia productiei in sectorul vegetal si animal si in subsectoarele productiei animale. Sectoarele si sub-sectoarele animale au fost afectate in mod
deosebit in timpul tranzitiei. In cei 10 ani de la inceperea tranzitiei, efectivul de bovine a scazut
cu peste 50%, cel de porcine cu cca. 60%, iar cel de ovine cu cca. 50% 2. Prin contrast, suprafata
totala insamantata a scazut numai cu 13%, iar cea cu cereale cu mai putin de 10%. Cea mai mare
scadere s-a inregistrat la suprafetele cu pomi fructiferi, de 25% (fata de 1990). Motivul reducerii
efectivelor de animale s-ar fi datorat nevoilor de capital pentru productia animala, desi
dificultatile intampinate de catre sectorul de prelucrare in ajustarea la un sistem de comercializare
competitiv e posibil sa fie o alta cauza. Mai mult, e posibil ca efectivele de animale din 1989 sa fi
fost peste nivelul real. Reducerea suprafetelor de livezi este atribuita costului ridicat al intretinerii
si infiintarii noilor plantatii, desi este posibil sa se datoreze si dificultatilor in cadrul sectorului de
distributie si nevoii micilor gospodarii romanesti de a-si asigura recolte de subzistenta pentru
propria gospodarie si pentru efectivele de animale.
3.21. S-au facut anumite incercari de identificare a competitivitatii productiei. Dintre culturi,
productia de floarea soarelui se spune ca beneficiaza de o prelucrare bine organizata, iar
suprafetele cultivate cu rapita sunt in crestere. In contrast (fata de UE) este de notat faptul ca
productia de sfecla de zahar este profitabila pentru fermierii privati numai daca se asigura
subventii importante (din taxe sau de la consumatori). Transformarea sectorului vini-viticol se
considera a fi generat probleme de calitate, desi motivele pentru aceasta (in afara de cresterea
suprafetelor cultivate cu hibrizi producatori directi) nu au fost identificate. Un studiu independent
din anul 1998 a identificat Roamania ca avand avantaj competitiv la grau, floarea soarelui si
posibil la porumb3. Productia de carne de porc era foarte mica, iar la zahar, carne de pasare, carne
de vita si lapte productia era necompetitiva. Intrucat carnea de porc si de pasare sunt intradevar
2
Pe baza datelor provizorii pe 1999 vezi OECD Analiza politicilor agricole: Romania,
CCNM/AGR/TD (2000)10.
3
M. Gordon, D. Deaconescu Competitivitatea internationala a agriculturii din Romania, 1998.
Noiembrie, 2000
225
dependente de cereale, s-ar putea in acest caz ca lipsa de competitivitate la aceste produse sa
poata fi schimbata in sens invers, o data cu restructurarea corespunzatoare a sectorului.
3.22. Pe total, se asigura multe informatii faptice, dar sunt putine analize care identifica
problemele, solutiile potentiale si in special fortele motrice spre o dezvoltare durabila. Desi este
dificil, se recomanda ca sa se realizeze o analiza suplimentara, avand la baza nevoile de
dezvoltare si oportunitatile in diferite sub-sectoare agricole, bazate pe analize de piata realiste.
Data fiind disponibilitatea limitata de finantare si existenta nevoilor, se recomanda concentrarea
finantarii pe sectoarele care se asteapta sa fie competitive pe plan international, decat sa fie
repartizata pe prea multe sectoare.
3.23. In plus, diagnoza nu face referiri regionale la oportunitatile de productie. Aceasta este in
contrast cu masurile care identifica zone tinta pentru diferite tipuri de investitii. Aceasta
specificatie geografica si focalizare ar trebui sa fie prezente in diagnoza.
3.24. Imaginea rezultata referitoare la structura furnizarii inputurilor si la asigurarea serviciilor de
masini agricole din fermele romanesti este una care arata necesitatea unei restructurari
semnificative, care nu este inca prezentata pentru acestea. Aparent peste 1800 de societati
furnizeaza masini agricole si servicii de transport in agricultura. Aceste date se bazeaza pe
societatile de mecanizare care existau inca inainte de 1989. Desi echipa conducatoare a evaluarii
nu a realizat situatia acestor companii este bine de mentionat ca in alte state anterior socialiste,
companiile de servicii in agricultura se bazau pe o astfel de organizare anterioara reformei cu
semnificative probleme de management si structurale . De asemenea o evaluare a metodelor
alternative de incurajare a asigurarii cu servicii corespunzatoare in domeniul mecanizarii pentru
fermele mici, ar fi foarte buna, servind atat ca informare cat si ca previzionare.
3.25. O alta problema identificata este nevoia de irigatii a unei parti mai mari din suprafetele
arabile cu o rata actuala scazuta de de functionare a facilitatilor existente. Problemele in
functionarea sistemului de irigatii si motivele nefolosirii acestora, sunt de asemenea din pacate,
neidentificate. Din diagnoza nu reiese clar daca Romania are un plan pentru sistemele de irigare si
o viziune a functionarii acestui sistem.
3.26. Cu privire la nivelul privatizarii sectorului de prelucrare a alimentelor exista variatii
semnificative in gradul de privatizare. De mentionat ca in diverse locuri din diagnoza apar cifre
controversate. Datele care urmeaza au la baza tabelul de la pagina 27. Nivelul privatizarii
procesatorilor de peste (20%), in domeniul conservelor (23% ) si al carnii (38%) este scazut, in
timp ce privatizarea in industria uleiului este de 94%, in morarit si panificatie de 90% si in cel al
producatorilor de bere sau amidon de 82%, se afla intr-un stadiu mai bun. In mod justificat
programul SAPARD permite sprijinirea firmelor 100% private. Asadar ar fi recomandabil sa se
avanseze rapid cu privatizarea pentru ca balanta dezvoltarii dintre sectoare ar fi bine sa se bazeze
pe cresterea avantajului competitiv si nu pe coordonarea birocratica.
3.27 Diagnoza sugereaza ca exista un surplus de capacitati de productie in cazul industriei
alimentare. Daca acestea sunt sau nu capacitatile reale este destul de neclar. Faptul ca exista
utilaje si ca acestea ar putea fi teoretic folosite pentru productie nu este un indicator al capacitatii
reale. Mare parte a tehnologiilor este invechita cel putin in ceea ce priveste productia pe care ar
putea sa o genereze, chiar daca din punct de vedere tehnic ar fi capabile de producere. Ar fi de
dorit o analiza mai detaliata a sectoarelor ( in special in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor)
si o strategie sau o previziune pentru dezvoltarea sectorului de prelucrare alimentara impreuna cu
analiza costurilor pentru imbunatatirea ceruta. Exista un mare potential pentru crearea
capacitatilor de productie in exces, in spacial in cazul abatoarelor sau in industria laptelui.
Noiembrie, 2000
226
Aceasta ar reprezenta o pierdere a finantarii disponibila si asa destul de redusa, care ar trebui sa
fie evitata.
3.28. E de notat faptul ca discutia legata de securitatea alimentara continuta in diagnoza pare sa
se bazeze pe conecptul autosuficientei interne in ceea ce priveste suprafetele arabile sau furajele
necesare. O asemenea abordare este totusi incompatibila cu accesul la piata interna. Mai degraba,
planificarea si investitiile ar trebui sa se axeze pe identificarea unor piete reale pentru produse
decat pe pietele interne sau externe.
Activitati neagricole in zonele rurale
3.29. Sunt furnizate putine informatii referitoare la rolul si problemele intampinate de afacerile
neagricole/alimentare in zonele rurale din Romania. Aceasta lipsa de informatie, precum si
neidentificarea unor forte care sa canalizeze catre o dezvoltare sustinuta reprezinta o slabiciune
majora a diagnozei, data fiind necesitatea de a crea in zonele rurale locuri de munca prin activitati
neagricole, pentru imbunatatirea vietii in spatiul rural, reducerea migratiei adultilor tineri din
zonele rurale in cele urbane, si sprijinirea restructurarii agriculturii, (prin reducerea locurilor de
munca din agricultura).
3.30. Sunt furnizate cateva informatii referitoare la resursele silvice din Romania, dar exista
putine indicatii referitoare la importanta de mediu si economica a padurilor din Romania. Singura
nevoie indicata este cea de impadurire a 2,5 milioane de hectare de teren agricol degradat. Tinand
cont ca se propune ca aproape 15% din contributia Comunitatii sa fie alocata silviculturii (vezi
mai jos), aceasta analiza necesita o justificare mai semnificativa.
3.31. Se sustine deasemenea ca zonele rurale din Romania au un mare potential turistic. Este
probabil adevarat, dar nu se explica nici natura potentialului, nici necesitatile de dezvoltare al
acestuia (in afara de o observatie generala a faptului ca unele locuri de cazare necesita
imbunatatiri pentru a se alinia la cerintele legale). Aspectele sociale, culturale, istorice si de
mediu ale turismului si dezvoltarii acestuia sunt ignorate, asa cum sunt ignorate si unele aspecte
regionale ale potentialului turistic. Apare necesara definirea unei strategii de dezvoltare a
turismului rural (o strategie probabil nuantata pe regiuni). Piata potentiala pentru turismul rural,
precum si diversele sale segmente necesita o elaborare viitoare (sau cercetare) in cazul in care
acestea nu sunt inca cunoscute. Ar trebui explorate dimensiunea potentiala a pietei, previziunile in
ceea ce priveste dezvoltarea pietei precum si cererile clientilor. Ar trebui avuta in vedere si durata
potentiala a sezonului turistic pentru ca aceasta poate fi un factor crucial in determinarea
viabilitatii sau dezvoltarii investitiilor in dezvoltarea turismului. Atat in Statele Membre, cat si in
Statele candidate exista indicii ca turismul rural a fost perceput a fi un panaceu universal pentru
zonele rurale cu probleme cel putin pana cand apare un turism intens. Aceasta nu este situatia in
discutie si in consecinta, pentru dezvoltarea turismului, pentru ca aceasta sa aiba succes, este
necesara mai intai o planificare atenta si o munca de detaliu cu comunitatile locale. Este de
asemenea important sa subliniem faptul ca, fara un proces de monitorizare si analiza atente a
investitiilor propuse in acest sector, sprijinul pentru turismul rural ar putea fi utilizat ca un mijloc
ascuns de a obtine resurse financiare pentru locuinte particulare, fara scop turistic.
Infrastructura rurala
3.32. Datele prezentate indica probleme majore ale locuintelor rurale, numai 6% avand toaleta si
canalizare, numai 8% avand bai separate si numai 11% fiind racordate la alimentarea publica sau
particulara cu apa (din care, numai 10% au canalizare). Desi nu se da nici o indicatie (ceea ce o
Noiembrie, 2000
227
abordare mai participativa la intocmirea strategiei ar fi lelevat), se poate aprecia ca aceste

dificultati sunt si vor fi o cauza majora a migrarii adultilor tineri catre zonele urbane.
3.33. Desi 45% din populatie locuieste in zone rurale, numai 11% din apa furnizata prin reteaua
publica este destinata consumatorilor din spatiul rural. Mai putin de 50% din comune sunt
racordate la reteaua publica de distributie a apei, in aceste comune traind mai putin de 1/4 din
populatia rurala si chiar si in aceste comune, nu toate satele sunt racordate la reteaua publica de
distributie a apei. Este posibil ca asezarile rurale mari sa fie intr-o mai mare masura racordate la
alimentarea publica cu apa potabila. In comunele mici (sub 1000 de locuitori) sunt racordate la
reteaua publica de alimentare cu apa mai putin de 20% din locuinte. Aceasta lipsa de acces la
reteaua de apa potabila este posibil sa fie in detrimentul sanatatii oamenilor si animalelor, aceasta
incurajeaza migrarea si stagneaza dezvoltarea productiei agricole si alimentare in concordanta
stricta cu regulile de igiena si cele sanitare continute de Acquisul comunitar. Aceasta se aplica
desigur facilitatilor de productie pentru lapte dar si conditiilor de curatenie in care sunt livrate
animalele pentru abatorizare. Va fi imposibil sa se realizeze alinierea la standardele de securitate
alimentara, fara acces la furnizarea de apa potabila.
3.34. Mai putin de 3% din sate sunt racordate la reteaua publica de canalizare si, dintre satele
conectate la reteaua de apa potabila, numai 14% sunt racordate si la cea de canalizare. Aceasta
lipsa a facilitatilor de canalizare va pune la randul sau in pericol sanatatea publica, va limita
posibilitatea de a avea o productie agricola si alimentara igienica si va pune in pericol mediul
inconjurator.
3.35. Datele prezentate referitor la reteaua de drumuri rurale si la necesitatile de modernizare, din
nefericire nu sunt in totalitate clare; data fiind nevoia de a dispune de un sistem eficient de
distributie pentru o agricultura eficienta, acestea ar trebui clarificate. Ceea ce reiese clar este
faptul ca densitatea drumurilor publice pe kmp in Romania este numai de aproximativ 20% din
cea din UE, in timp ce, dimpotriva, numarul de accidente raportat la numarul de vehicule este de
3,5 ori mai mare decat in UE.
3.36. Accesul populatiei rurale la facilitatile medicale si de sanatate este deosebit de scazut si
impreuna cu alte riscuri identificate conduc la o rata de mortalitate infantila care este cu 35% mai
mare decat cea din zonele urbane. Gravitatea acestei probleme este ilustrata de faptul ca rata
mortalitatii infantile in zonele rurale din Romania este de peste 4,5 ori mai mare decat media UE
si de faptul ca in anumite zone rurale aceasta depaseste de peste 5,5 ori media UE.
Mediul inconjurator
3.37. Ca si in partea de diagnoza care trateaza aspectele economice si sociale ale vietii rurale,
sectiunea care se adreseaza conditiilor de mediu in spatiul rural romanesc prezinta pe larg
informatii faptice care dezvaluie putin din procesele care au loc si esueaza in a prezenta o directie
de actiune (viziune).
3.38. De exemplu, eroziunea solului (in parte un rezultat al defrisarilor) care afecteaza 7 milioane
de hectare de teren agricol este identificata ca fiind cea mai importanta problema de mediu. Este
posibil ca lucrurile sa fie asa, dar ar fi binevenita o analiza mai amanuntita a factorilor de mediu
care afecteaza zona rurala romaneasca.
3.39. Mai mult, in timp ce diagnoza prezinta nivele de poluare curenta si trecuta pentru aer si apa,
nu sunt prezentate sursele de poluare. In particular, contributia agriculturii la aceste nivele de
poluare ar trebui identificata daca PNADR ul global abordeaza dezvoltarea intr-o maiera
Noiembrie, 2000
228
durabila a mediului. In plus, nu se face nici o referire la nici un angajament international pe care
Romania il are referitor la emisiile de gaze si nici nu se precizeaza masura in care aceste emisii de
gaze din agricultura trebuie modificate pentru a se respecta angajamentele.
Concluzii privind Diagnoza
3.40. Diagnoza situatiei actuale din zonele rurale este prezentata amanuntit acoperind aspecte
sociale, economice si de mediu ale dezvoltarii rurale. La cererea Comisiei, autoritatile romane au
introdus in diagnoza informatii suplimentare.
3.41. Aspectele economiei agricole si alimentare au primit cea mai mare pondere in analiza.
Aspectele de mediu si cele ale economiei neagricole legate de dezvoltarea rurala s-au bucurat de
mai putina atentie. Aceasta este in mod evident, in parte, rezultatul unei lipse de date, a unei
analize, precum si a rezultatelor unor evaluari anterioare. Diagnoza incearca sa prezinte
diversitatea regionala a situatiei rurale. Acest scop a fost atins cu mult succes in ceea ce priveste
aspectele demografice/ sociale ale dezvoltarii rurale (de asemenea, in mare parte, ca rezultat a
lipsei de date). Ar fi fost utila o tratare mai larga a diversitatii regionale a economiei agricole/
alimentare si a problemelor legate de mediu.
3.42. In principal, baza diagnozei este reprezentata de datele oficiale, completate de analiza facuta
de expertii din minister. Trebuie subliniat ca diagnoza reprezinta o incercare onesta de a prezenta
situatia existenta in zonele rurale din Romania. Din nefericire, datele disponibile nu sunt bine
segmentate si exista o lipsa de informatii referitoare la afacerile fermelor, la diversificarea
acestora si la economia neagricola. Dat fiind numarul de analize independente care au fost si sunt
realizate, in diagnoza ar fi putut fi introduse informatii aditionale referitoare la aceste probleme.
In plus, colectarea de date primare si cercetarea - in special folosind tehnici de cercetare
participatorii - ar putea sa compenseze faptul ca nu exista suficiente date oficiale.
3.43. Date fiind strategia si masurile adoptate in PNARD - in special accentul care se pune pe
sprijinirea fermelor si intreprinderilor procesatoare - lipsa de date si de analiza a disponibilitatilor
de capital (sau a lipsei disponibilitatilor) reprezinta o particularitate deosebit de problematica. De
exemplu, dovada existentei sau dezvoltarii unor sectoare de procesare sau a unor ferme
comerciale profitabile ar fi ajutat in luarea deciziilor referitoare la alocarea generala a fondurilor
pe masuri.
3.44. Diagnoza contine deasemenea putine informatii referitoare la cadrul institutional de
dezvoltare rurala si economie de piata existent, precum si la necesitatea de a intari aceste
institutii. Informatiile despre dezvoltarea si rolul serviciilor de consultanta (ANCA) si despre alte
organizatii de dezvoltare rurala ar fi fost utile pentru a evalua corectitudinea strategiei si a
sistemului de implementare.
3.45. Date fiind natura si obiectivele programului SAPARD, o alta sincopa surprinzatoare in
diagnoza se refera la actuala stare a pregatirii pentru adoptarea si implementarea Acquis-ului
comunitar. Tinind cont de masurile propuse, acest aspect este legat de detaliile privind
urmatoarele (dar nu trebuie limitat la acestea): modernizarea necesara a abatoarelor,
intreprinderilor de procesare a carnii si produselor din carne, a celor de prelucrare a laptelui;
laboratoarelor veterinare, fitosanitare si alimentare; starea de dezvoltare a organizatiilor de
producatori din sectoarele agricole si piscicole.
Noiembrie, 2000
229
3.46. In general, diagnoza situatiei curente a dezvoltarii rurale in Romania identifica multe
probleme, dar putine solutii; diagnoza este caracterizata prin lipsa de viziune in ceea ce priveste
dezvoltarea rurala.
Analiza SWOT
3.47. Analiza SWOT a fost reconsiderata radical ca rezultat al comentariilor primite la versiunile
anterioare de la serviciile Comisiei si ca rezultat al evaluarii ex-ante. Trebuie recunoscuta
dificultatea autoritatilor romane in realizarea acestei analize. In primul rand, asa cum a fost aratat
in cazul diagnozei, analiza identifica multe puncte slabe dar putine puncte tari si si mai putine
oportunitati. Riscurile referitoare la dezvoltare sunt cel mai putin luate in considerare. In al
doilea rand, autoritatile romane par sa fi fost putin instruite sau sfatuite/orientate in utilizarea
acestei tehnici; data fiind importanta subiectului, apare intrebarea fundamentala de ce s-a permis
sa se intample acest lucru.
3.48. Analiza SWOT a situatiei macro-economice a dezvoltarii rurale este poate mai bine
receptata ca o amintire a problemelor pe care autoritatile romane le-au intampinat in elaborarea
PNADR-ului.
3.49. Resursele naturale. Diversitatea potentialului de productie agricola care se datoreaza
reliefului geografic este identificata ca fiind un punct tare al Romaniei. Este clar faptul ca
diversitatea productiei va reduce in general vulnerabilitatea zonelor rurale la conditii
adverse de piata pentru orice produs. Oricum, este surprinzator ca aceasta diversitate a
peisajului nu se considera ca induce alte puncte forte cum ar fi de exemplu pentru turismul
rural, pentru productia nealimentara, etc. Biodiversitatea care exista in zonele rurale este
identificata de asemenea ca fiind un punct tare. Probabil ca asa stau lucrurile dar daca este
sau nu asa nu reiese clar din diagnoza. Ca slabiciuni sunt identificate urmatoarele:
precipitatii variabile; suprafete reduse cultivate cu plante tehnice si medicinale; efective
reduse de animale; slaba utilizare a inputurilor in ferma. Ultimele doua nu se refera
neaparat la resursele naturale in sine si oricum sunt discutabile. In primul rand, suprafetele
reduse cu plante tehnice si medicinale, precum si efectivele animaliere reduse pot insemna
o reactie rationala la lipsa de piete (si trebuie subliniat ca in intreaga diagnoza se da putina
atentie existentei sau lipsei pietelor). In al doilea rand, slaba utilizare a inputurilor in ferme
poate reprezenta mai degraba o oportunitate decat un punct slab, din punct de vedere al
conversiei la productia organica (pentru care exista piete in dezvoltare in prezent in Statele
Membre). Oportunitatile pe care resursele naturale le creaza sunt slab identificate dupa
cum sunt si punctele slabe. In opinia evaluatorului oportunitatile ar trebui bazate pe
dezvoltarea pietei. Asta nu inseamna ca nu exista importante externalitati, dar mai degraba
ca acest avantaj ar trebui sa fie interpretat ca o oportunitate de a internaliza beneficiile
produse de externalitati.
Noiembrie, 2000
230
3.50. Resurse umane. Dimensiunea populatiei care locuieste in zonele rurale este corect
identificata ca un punct tare intrucat, deseori, comunitatile rurale mici nu pot fi sustinute
in special in ceea ce priveste asigurarea de servicii publice. Numarul tinerilor in ponderea
populatiei este deasemenea identificat ca un punct tare. Acest aspect este mai putin clar din
moment ce istoricul migratiei sugereaza ca aceasta populatie (in special cei mai educati si
deseori femei) ar putea foarte repede sa plece in zonele urbane. Aceasta migratie, in alte
state din Europa Centrala si de Est, a lasat in urma un segment de tineret rural
disfunctional cu probleme sociale semnificative, cum ar fi alcoolul, consumul de droguri.
Acest aspect reprezinta o adevarata amenintare, desi parerea generala este ca in prezent
exista oportunitati pentru dezvoltarea economica cu conditia ca nevoile tineretului rural sa
fie rezolvate ca prioritati de prima urgenta, iar cele mai dinamice componente ale grupului
sa fie incurajate sa ramana in zonele rurale. Ar trebui deasemenea subliniat ca diagnoza a
relevat o importanta diversitate regionala a populatiei rurale. Acest lucru nu este reflectat in
analiza SWOT. Adaugarea unei dimensiuni regionale analizei poate avea ca rezultat o
analiza mai bogata si o mai buna focalizare a masurilor.
3.51. Infrastructura. Nu este clar daca investitiile anterioare in facilitati de irigatii pentru mai
mult de 30% din terenul arabil este sau nu un punct tare. Din contra, puncte slabe
semnificative identificate pentru infrastructura rurala reies din diagnoza prezentata. Dupa
parerea evaluatorului, dat fiind nivelul scazut de lucrari de infrastructura in zonele rurale,
oportunitatea care se creaza este ca acum deciziile referitoare la lucrarile de infrastructura
se pot lua pe baza unor criterii economice, sociale si de mediu trasnsparente, mai degraba
decat sa ramana la sistemul de investitii necorespunzator, planificat la nivel central si
motivat politic. Chiar si in cadrul SAPARD, riscul este acela ca investitiile in infrastructura
sa fie necorespunzatoare, daca nu sunt atent planificate si conditionate de o evaluare
economica si o analiza a impactului de mediu.
3.52. Sectorul agro-alimentar Cadru general. Robustetea sectorului agricol rezultata in urma
privatizarii terenului este un punct tare prin aceea ca rezultatul acestui proces si anume
economia de subzistenta a fermei - a evitat probleme sociale mai grave si saracia care ar fi
rezultat in caz contrar. Fragmentarea terenului este totusi un punct slab semnificativ al
sectorului, iar la acest aspect nu se face referire. Alte probleme, cum ar fi lipsa de acces la
creditul rural pentru a avea capital de investitii nu sunt tratate. Singurele oportunitati care
par a fi identificate sunt interventia guvernului in sector prin politici agricole, credite
subventionate si printr-un imprumut de la Banca Mondiala. Referitor la creditele
subventionate se reitereaza faptul ca acestea reprezinta cel mai distorsionant mecanism de
politica, care ar putea slabi asigurarea creditului rural si afecta dezvoltarea rurala. In plus,
daca creditele subventionate ar urma sa fie adaugate la ratele de grant propuse in plan, s-ar
depasi plafonul de maximum 50% contributie publica pentru proiectele generatoare de
venituri. In ambele situatii, autoritatilor romane li se cere sa nu utilizeze creditele
subventionate pentru a incerca sa stimuleze dezvoltarea rurala. Este neclar la ce se refera
riscurile identificate.
3.53. Productia agricola. Punctele tari ale potentialului de productie agricola al Romaniei nu sunt
identificate in mod clar si specific. Se sugereaza ca o abordare bazata pe marfa (produs) face
analiza competitivitatii diverselor sectoare din agricultura romaneasca. De exemplu, pe baza unor
informatii secundare, acestea pot fi grupate in zone de vin, cereale, porumb si posibil porci si
pasari, dar aceste puncte tari ar trebui verificate. Punctele slabe sunt legate de fragmentarea
fermelor si de lipsa unor servicii adecvate de mecanizare si sprijin. Nu este clar daca reducerea
numarului de animale este un punct tare sau un punct slab, in conditiile in care nu este prezentata
o analiza a pietei. Un punct slab care nu a fost identificat, dar care este evident este acela al lipsei
Noiembrie, 2000
231
de experienta agricola si experienta in afacerile in cadrul fermei a detinatorilor de pamant, care au

aparut ca rezultat al restituirii pamantului. Identificarea oportunitatilor pentru productia agricola
trebuie bazata pe potentialul pietei. De exemplu, o analiza informala arata ca, in ciuda
dificultatilor economice pe care le intampina Romania , exista o clasa de mijloc in formare, clasa
care are potential de cumparare a produselor agricole si alimentare. In prezent, rafturile
magazinelor care aprovizioneaza acest segment de piata sunt pline predominant cu marfuri
importate. Se pare ca exista oportunitati pentru substituirea importurilor. Aceste oportunitati ar
trebui explorate. Un risc este reprezentat de faptul ca fermierii nu vor fi capabili sa se alinieze la
cerintele consumatorului. Motivele pentru aceasta incapacitate sunt mai clar identificate.
3.54. Procesarea si marketingul. Punctele tari ale sectorului romanesc de procesare nu sunt
adecvat abordate. Acestea pot fi piata ingusta pentru produsele de larg consum (de exemplu
potentialul de vinuri). In mod similar, punctele slabe ale procesarii alimentelor nu sunt
identificate acestea ar fi posibil sa fie bazate mai degraba pe piata/ cerere decat pe aspectele de
aprovizionare identificate in tabel. Oportunitatile identificate sunt interventia, investitiile noi si
legislatia armonizata nici una din ele neindicand o constientizare a pietei. Riscurile identificate
sunt intarzierile in adoptarea Acquis-ului, lipsa de specializare a pietelor, creditele preferentiale
(subventionate) precum si importanta exporturilor de produse agricole de baza. Lipsa pietelor
specializate si importanta exporturilor de produse agricole de baza sunt mai degraba puncte slabe,
iar lipsa creditelor preferentiale nu este un risc de fapt un risc ar fi introducerea unor astfel de
scheme.
3.55. Serviciile agricole. Aceasta sectiune este in intregime nepotrivita tinand cont de exprimarea
necesitatilor de investitii in echipamente agricole.
3.56. Alte activitati agricole si neagricole. Analiza SWOT a zonelor rurale din Romania
identificata la acest capitol este, de asemena, mult prea generala. De exemplu, desi se sustine ca
exista oportunitati in sectorul turismului, acestea sunt cuantificate.
3.57. Silvicultura. Dimensiunea sectorului silvic este identificata ca fiind un punct tare. Punctele
slabe sunt identificate ca fiind reducerea productiei incepand cu anul 1989, cadrul legal, lipsa
aducerii la zi a privatizarii si lipsa de drumuri forestiere. Nici unul din aceste puncte slabe nu sunt
fundamentate in diagnoza. Se sustine ca sectorul forestier reprezinta o oportunitate de a crea
locuri de munca si venituri, desi acest lucru nu este cuantificat si ar putea fi pus la indoiala pentru
ca de regula silvicultura functioneaza cu putini angajati. Pare mult mai probabil ca o crestere
semnificativa a numarului de locuri de munca pe baza silviculturii in mediul rural va rezulta
numai dintr-o crestere a valorii adaugate la produsele din lemn realizate pe plan local. Riscurile
identificate: procesul de restituire care nu are un curs bun; lipsa de know-how administrativ (care
pare sa contrazica punctul tare referitor la profesionistii inalt calificati); cerere interna
insuficienta; lipsa de credite subventionate (vezi comentariile anterioare referitoare la acest
subiect). Un risc neidentificat este acela al taierilor masive de paduri, ca urmare a procesului de
restituire a acestora. Este surprinzator ca biodiversitatea ecologica si peisajul nu sunt incluse in
partea de analiza SWOT pentru sectorul silvic.
3.58. Conditii de mediu. Analiza SWOT pentru acest capitol este inadecvata.
3.59. Capacitate administrativa. In loc sa identifice punctele tari in capacitatea administrativa,
analiza identifica doar organizatiile implicate (de exemplu comunele si autoritatile publice
comunale). Punctele slabe identificate sunt lipsa de experienta si lipsa de parteneriat intre
diversele sectoare publice (probabil neguvernamentale si private). Experienta ce urmeaza a fi
castigata prin programul special de pregatire si prin programul de twinning este identificata ca o
Noiembrie, 2000
232
oportunitate. Se crede ca, capacitatea administrativa va fi mai mult ca sigur imbunatatita numai
prin aceste masuri. Riscurile referitoare la implementarea programului sunt corect identificate si
ele sunt lipsa de personal instruit si lipsa de capacitate de planificare. La aceste probleme ar trebui
adaugat si faptul ca oficialii din sectorul public au un nivel de salarizare scazut.
Concluzii referitoare la analiza SWOT
3.60. Pe ansamblu, analiza SWOT este foarte slaba si deseori nu decurge firesc din diagnoza care
o precede. De departe, problemelor agricole li se acorda cea mai ampla tratare, in timp ce alte
domenii primesc o tratare superficiala. Lipsa de coerenta in tratarea problemelor neagricole si de
mediu este deosebit de perturbatoare.
3.61. Fortele motrice care sa conduca spre o dezvoltare durabila nu rezulta din analiza SWOT.
3.62. Nu este prezentata nici o clasificare a disparitatilor.
Analiza operatiilor anterioare
3.63. Informatia este prezentata avand la baza alocarile bugetare ale MAA si programele care au
fost derulate anterior prin Phare si Banca Mondiala. Din nefericire nu se prezinta nici o evaluare
despre modul in care invatamintele trase din programele anterioare au fost incorporate in
PNARD.
3.64. Pana in prezent, Romania nu a mai avut o cultura a evaluarii si monitorizarii serioase. In
special, procedurile administrative nu permit auditarea. Aceste probleme sunt bazate pe lipsa de
tehnologie de informare si lipsa de buget operational care sa acopere cheltuielile pentru
consumabile.
4. ANALIZA RELEVANTEI SI CONSISTENTEI STRATEGIEI PROPUSE
4.1. Strategia grupeaza masurile propuse in urmatoarele patru axe prioritare :
(i)
(ii)
(iii)
(iv)
Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate.

Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura.
Dezvoltarea economiei rurale.
Dezvoltarea resurselor umane.
4.2. Masurile propuse pentru Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor

agricole prelucrate sunt :
Masura 1.1. Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole.
Masura 1.2. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor.
4.3. Masurile propuse pentru Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si
agricultura sunt :
Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.
Masura 2.2 Managementul resurselor de apa.
4.4. Masurile propuse pentru Dezvoltarea economiei rurale sunt :
Noiembrie, 2000
233
Masura 3.1. Investitii in exploatatiile agricole

Masura 3.2. Infiintarea grupurilor de producatori.
Masura 3.3. Masuri de agro-mediu.
Masura 3.4. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati
multiple si venituri alternative.
Masura 3.5. Silvicultura
4.4. Masurile propuse pentru Dezvoltarea resurselor umane sunt :
Masura 4.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale
Masura 4.2. Asistenta Tehnica
4.5. Obiectivele strategice identificate pentru a fi realizate prin aceste masuri au fost identificate
ca fiind obiectivele globale ale programului SAPARD, in speta :
Contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola

comuna si la politicile asociate.
Rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si
zonelor rurale in tarile candidate.
Se sugereaza ca aceste obiective sa fie elaborate mai complet in contextul romanesc astfel incat
realizarea acestor obiective sa fie cuantificata si evaluata.
4.6. Pentru a evalua strategia si masurile propuse este necesar a se indentifica apriori pe acelea
care se preteaza cel mai bine investitiei/interventiei in sectorul public. In mod global aceasta
investitie ar trebui directionata catre crearea mediului natural, social si economic pentru aparitia
unor afaceri de succes si dezvoltare sociala. Finantarea publica ar trebui folosita pentru masurile :
Care furnizeaza bunuri publice (adica cele care aduc beneficii ce nu sunt susceptibile de a fi
excluse si unde consumul bunului unui individ/unor firme nu diminueaza consumul bunului
nici unui alt individ/firma) de vreme ce furnizarea unor astfel de bunuri de catre sectorul
privat nu va fi la parametrii optimi;
Care surmonteaza esecurile pietei ce impiedica dezvoltarea afacerilor private.
4.7. S-a sugerat ca din aceste principii decurg 4 consecinte in legatura cu SAPARD 5:
adoptarea Acquis-ului se refera in mod fundamental la imbunatatirea conditiilor necesare
pentru ca o economie de piata sa functioneze, de exemplu in domeniile igienei alimentare,
standardelor de calitate si raportarii preturilor si astfel aceste activitati ar putea fi in mod
justificat subventionate;
problemele alocarii de fonduri publice beneficiarilor privati sunt reduse prin diminuarea ratei
de subventie in finantarea structurala;
numarul de obiective pentru asemenea programe sunt reduse si in consecinta sansele de
reusita cresc prin cerinte de implementare si monitorizare mai simple;
subventiile pentru investitii ar trebui justificate mai degraba prin obiectivele ce trebuie
realizate decat pur si simplu pe baza unei indicari a necesitatilor (citat din Sectiunea 1.5.1).
4.8. Dupa cum se subliniaza in evaluarea ex-ante a Planului National pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala polonez realitatea este aceea ca, in pofida asteptarilor, alocarile financiare
5
Vezi Evaluarea Ex-Ante a Planului polonez pentru Dezvoltare Rurala SAPARD
Noiembrie, 2000
234
pentru SAPARD sunt foarte mici fata de costurile realizarii obiectivelor pe care ar trebui sa le
vizeze acestea, pentru crearea conditiilor corespunzatoare dezvoltarii rurale.
4.9. In acest sens, este de asemenea important ca SAPARD sa fie perceput ca o componenta a
ceea ce ar trebui sa fie un set de interventii coordonat care sa cuprinda de la politicile
macroeconomice si schimbarile legale (impunerea drepturilor de proprietate, proceduri de
faliment transparente, etc.) prin politicile de sanatate si educationale pana la interventii de
regenerare economica si protectia mediului prin finantari structurale precum SAPARD. In Planul
National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala se face referire la proiectul de dezvoltare rurala
propus, sustinut de Banca Mondiala, in vederea cresterii veniturilor rurale si standardelor de viata
si in general se pare ca acoperirea mai larga a programului in materie de actiuni ce ar putea fi
sustinute (de exemplu pentru infrastructura sociala, diversificare in afara fermei) ar fi
complementara programului SAPARD, desi pare sa existe posibilitatea suprapunerii in zonele
referitoare la prevederea infrastructurii rurale. Tinand cont de diagnoza si de posibilitatea unui
sprijin pentru infrastructura rurala prin SAPARD, o mai mare concentrare a proiectului Bancii
Mondiale pe infrastructura sociala si activitatile neagricole ar sprijini crearea unei politici de
dezvoltare rurala sinergetica.
4.10. Din acest punct de vedere este pacat ca Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala nu incadreaza SAPARD in cadrul politicii de dezvoltare rurala generalizata. Daca s-ar
intreprinde acest lucru, concordanta strategiei propuse ar fi mai evidenta. Se pare totusi (si se
admite ca aceasta perceptie ar putea fi incorecta) ca in Romania este adoptata o abordare
secventiala pentru politica de dezvoltare rurala, iar interventiile in sferele sociale, culturale,
economice si de mediu nu sunt complet coordonate si au loc oarecum ad-hoc. Acest lucru nu este
foarte surprinzator, tinand cont de dificultatea pe care o pot intalni chiar si statele membre
existente in coordonarea unor asemenea actiuni in zonele rurale.
4.11. De exemplu, perspectiva larga a diagnozei si problemele identificate contrasteaza cu
perspectiva relativ ingusta a masurilor propuse. Rata ridicata a mortalitatii infantile si
oportunitatile de educatie scazute in zonele rurale frapeaza in mod deosebit, insa masurile
admisibile pentru SAPARD vor avea probabil un impact foarte limitat asupra unor astfel de
probleme. Intr-un fel este inevitabil ca acest caz orienteaza catre tipurile de finantare disponibile
prin programul SAPARD, dar este important de retinut ca aceste masuri formeaza doar o latura a
politicii de dezvoltare rurala.
4.12. Tinand cont de limitele bugetului Guvernului Romaniei, o preocupare deosebita in acest
sens este aceea ca cofinantarea publica romaneasca necesara pentru programul SAPARD sa nu
diminueze alocarea de fonduri publice pentru alte domenii prioritare in dezvoltarea rurala, cum ar
fi sanatatea si educatia. Cu astfel de limite stricte ale bugetului exista un potential de cofinantare
necesara programului SAPARD, prin inclinarea finantarii catre acele masuri eligibile in
SAPARD. Acest lucru ar putea avea consecinte regretabile care, in mod ideal, ar trebui explorate.
4.13. Masurile propuse in strategie sunt determinate de cele disponibile in programul SAPARD.
Tinand cont de gama larga de necesitati toate sunt pertinente raportat la situatia zonelor rurale din
Romania. Exista totusi un motiv de preocupare intrucat, desi fata de prima versiune a planului s-a
facut o concentrare a masurilor, masurile sunt inca prea dispersate. Acestea fiind spuse este
important de observat ca majoritatea finantarii este concentrata pe patru masuri: prelucrarea si
marketingul produselor agricole si piscicole (21% din costul total si 18% din finantarea CE);
investitii in exploatatiile agricole ( 21% din costul total si 17% din finantarea CE); dezvoltarea si
imbunatatirea infrastructurii rurale ( 13% din costul total si 21% din finantarea CE); silvicultura
(19% din costul total si 15% din finantarea CE). Impreuna cu diversificarea rurala (12% din
Noiembrie, 2000
235
costul total si 10% din finantarea CE) aceste masuri justifica 87% din costul total al programului
SAPARD si 80% din finantarea CE. Celelalte masuri propuse absorb o finantare mica si au ca
scop sprijinirea crearii mediului necesar pentru reusita programului in ansamblu.
4.14. Desi exista o concentrare semnificativa asupra anumitor masuri, nu rezulta suficient de clar
din prezentarea actuala a programului ca echilibrul intre masuri este cel corespunzator. Intradevar, ratiunea alocarii financiare este neclara acestui evaluator. In ceea ce priveste finantarea
CE, ordonarea masurilor este dupa cum urmeaza 6:
i)
ii)
iii)
iv)
v)
vi)
vii)
viii)
ix)
x)
xi)
xii)
Infrastructura rurala (21% din finantarea CE si 13% din costul total);

Investitii in prelucrarea agricola si piscicola (18% din finantarea CE si 21% din costul
total);
Investitii in exploatatiile agricole (17% din finantarea CE si 21% din costul total);
Silvicultura (15% din finantarea CE si 19% din costul total);
Diversificarea rurala (10% din finantarea CE si 12% din costul total);
Pregatirea profesionala (4% din finantarea CE si 2% din costul total);
Managementul resurselor de apa in agricultura (4% din finantarea CE si 2% din costul
total);
Asistenta tehnica Romania (4% din finantarea CE si 2% din costul total);
Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor (3%
din finantarea CE si 3% din costul total);
Masurile de agro-mediu (3% din finantarea CE si 2% din costul total);
Asistenta Tehnica Comisie (2% din finantarea CE si 1% din costul total);
Infiintarea grupurilor de producatori (2% din finantarea CE si 1% din costul total);
Echilibrul masurilor propuse

4.15. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. Cerintele pentru o infrastructura rurala
imbunatatita sunt evidente din diagnoza si prin sisteme de aprovizionare cu apa imbunatatite, prin
facilitati de canalizare, este de asteptat sa se avanseze destul de mult spre solutionarea unora din
dificultatile sociale grave care exista in spatiul rural romanesc. Investitiile in asemenea
infrastructuri rurale pot de asemenea sa sprijine diminuarea nivelurilor ridicate ale mortalitatii
infantile. Facilitatile pentru apa potabila si apa reziduala sunt de asemenea o conditie esentiala
pentru implementarea cerintelor de igiena si sanitare ale Acquis-ului comunitar. Nevoia de
drumuri rurale imbunatatite pentru facilitarea comercializarii produselor obtinute in ferme este de
asemenea evidenta. Referitor la implementarea Politicii Agricole Comune, in special in privinta
sub-sectorului de cereale, drumurile rurale imbunatatite vor acorda un sprijin pentru evitarea
cresterii stocurilor de interventie doar ca urmare a dificultatilor de comercializare si transport.
Importanta acordata acestei masuri se considera deci a fi justificata.
4.16. Acoperirea acestei masuri pare a fi cea corespunzatoare, cu accentul pus pe apovizionarea
cu apa, eliminarea apei uzate si drumuri. Diagnoza a identificat pe langa aceasta, problemele
telefoniei rurale si electrificarii, dar nefinantarea acestora este justificabila deoarece cea mai
eficienta metoda din punct de vedere al costurilor pentru a sustine telefonia rurala si electrificarea
va fi prin demonopolizare si privatizare. Utilizarea fondurilor structurale tip SAPARD pentru a
substitui reforma pe pietele de telefonie si electricitate ar reprezenta o pierdere masiva a
Pentru claritate, in lista ce urmeaza procentajele de finantare CE si costul total sunt rotunjite pana la cel
mai apropiat 1%
Noiembrie, 2000
236
resurselor contribuabililor oriunde in Europa, si este de felicitat faptul ca Romania vrea sa evite
acest lucru.
4.17. Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate. Costul
modernizarii facilitatilor de prelucrare alimentara catre cerintele CE este bine stabilit si este o
prioritate urgenta daca obiectivul de aderare a Romaniei trebuie atins. Totusi, tinand cont de
veniturile scazute si proportia mare din venit pe care gospodariile romanesti o cheltuiesc deja pe
alimente, nu este posibil pentru consumatorii romani sa suporte costul integral al sigurantei
alimentare imbunatatite, care va rezulta din implementarea Acquis-ului comunitar. De aceea,
relativa importanta acordata acestei masuri este de asemenea considerata ca fiind indreptatita.
4.18. Dupa cum s-a aratat mai sus, acoperirea masurii pentru sprijinirea facilitatilor de prelucrare
alimentara ar putea fi orientata cu folos catre acele produse unde este cea mai mare nevoie.
Sectoarele de prelucrare a carnii si lactatelor sunt evident bazate pe importanta referitoare la
adoptrea Acquis-ului. Sprijinul acordat prelucrarii produselor piscicole va servi de asemenea
adoptarii Acquis-ului. Sectorul vinului este unul unde avantajul competitiv romanesc ar putea fi
clar stabilit si astfel pare a fi justificata investitia orientata spre acest sub-sector. Este discutabila
investitia din fonduri publice in sectorul de cereale/grane mai ales intrucat organizatiile majore
implicate in acest sector sunt multinationale. Din contra, in timp ce sub-sectoarele de fructe si
legume din Romania ar trebui sa aiba un avantaj competitional, aceste sub-sectoare par a fi putin
performante.
4.19. Referitor la criteriile de eligibilitate ale masurii, este mentionat ca ar trebui demonstrata
viabilitatea economico-financiara a proiectelor. Se recomanda ca criteriile pentru o asemenea
demonstratie sa fie stabilite in stadiul actual pentru a evita posibilitatea unei selectii lipsite de
transparenta a proiectelor. Tinand cont ca viabilitatea economica pentru un proiect individual va fi
foarte subiectiva (ca rezultat al alegerii de preturi fantoma) se recomanda ca selectia proiectelor
sa fie bazata pe criterii de evaluare financiare, si ca lista negativa de investitii sa fie extinsa pentru
a exclude cele mai distorsionate piete si pe acelea care ar fi doar profitabile in sectorul privat cu o
subventie publica la scara larga (de exemplu zaharul). Criteriile pentru viabilitatea financiara a
proiectului ar putea atunci fi stabilite pe baza unor criterii obiective cum ar fi demonstrarea unei
valori prezente nete pozitive la o rata reala de discount de 8%.
4.20. Investitii in exploatatiile agricole. Costul modernizarii fermelor care sa fie capabile sa
indeplineasca cerintele Acquis-ului comunitar (de exemplu pentru productia de lapte) va fi de
asemenea foarte ridicat. Fragmentarea care a urmat procesului de retrocedare ar avea ca rezultat
in marea majoritate a fermelor romanesti excluderea permanenta de pe piata si condamnarea la
subzistenta acolo unde trebuie implementate cerintele Acquis-ului si nu este acordat ajutor public
pentru modernizarea fermei. O focalizare suplimentara a investitiilor eligibile prin aceasta masura
pe langa cele direct legate de implementarea Acquis-ului ar ameliora totusi oportunitatea acestei
masuri.
4.21. Obiectivul vizat de aceasta masura referitor la defalcarea precisa a numarului diferitelor
tipuri de proiecte si tipuri de investitii nu pare a fi potrivit si nici leader pe piata. Tinand cont de
nevoia stringenta a sectorului fermelor impreuna cu nevoia de a se asigura ca exista piete reale
pentru produs se recomanda a se redacta o lista negativa a investitiilor legate de produse, de ex.
productia de sfecla de zahar, tutun si eventual altele. Acest lucru ar concentra finantarea pe
produsele unde Romania detine un avantaj competitiv si in acelasi timp ar evita acele piete
caracterizate de importante probleme.
Noiembrie, 2000
237
4.22. Silvicultura. In mod contrar, relativa importanta acordata silviculturii este departe de a fi
clara, tinand cont de lipsa de detalii din diagnoza si analiza SWOT. Pe baza prezentelor
argumente importanta acordata acestei masuri in program nu se considera a fi justificata.
4.23. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, pentru generarea de activitati
multiple si venituri alternative. Nevoia unei diversificari rurale este evidenta si va fi o conditie
esentiala pentru o dezvoltare rurala durabila, pentru restructurarea sectorului agricol si evitarea
depopularii masive a spatiului rural. Desi necesitatea si oportunitatile pentru dezvoltarea rurala nu
reies in intregime din diagnoza SWOT, se considera ca ar trebui acordata o importanta mai mare
acestei masuri. Acestea fiind spuse, este important sa se recunoasca faptul ca turismul rural nu
este un panaceu si ca ar trebui sa aiba loc o evolutie realista de piata. Ar putea fi obtinute alocari
suplimentare pentru masurile de diversificare rurala prin reducarea sprijinului acordat masurii de
silvicultura.
4.24. Obiectivul propus al masurii pare a fi destul de limitat in ceea ce priveste nevoile potentiale
de dezvoltare ale economiilor rurale romanesti. Aceasta este desigur dificil de apreciat intrucat
masura nu este bine fundamentata in diagnoza sau in SWOT. Limitarea masurii la mestesuguri,
servicii agricole, agro-turism, acvacultura, sericicultura, apicultura ci cultura ciupercilor inclina
si mai mult sprijinul oferit prin programul SAPARD sectorului agricol. Este improbabil sa se
produca o dezvoltare rurala durabila si echilibrata. Rezultatul probabil va fi acela ca se va
inregistra o pierdere a populatiei rurale tinere si mai instruite ca urmare a fenomenului de
migrare, daca nu va fi sustinuta o dezvoltare neagricola mai semnificativa.
4.25. Imbunatatirea pregatirii profesionale. Dezvoltarea capitalului uman este un argument clar
pentru implicarea sectorului public ca una dintre putinele solutii pe termen lung pentru cresterea
numarului locurilor de munca si veniturilor in spatiul rural 7. Astfel, tinand cont si de problema
identificata a suficientei educatiei in zonele rurale, alocarea acordata acestei masuri pare a fi
mica.
4.26. Managementul resurselor de apa pentru agricultura. Problemele legate de apa care
afecteaza agricultura Romaniei sugereaza pertinenta acestei masuri. Ar trebui totusi sa se tina cont
de faptul ca eficacitatea si durabilitatea sistemelor de management al apei pot fi dificil de asigurat
si ca descrierea masurii nu indica faptul ca s-ar fi luat in considerare complexitatea asigurarii unei
astfel de durabilitati. Simpla subventionare publica a sistemelor de irigatie si drenaj nu va aduce
beneficii pe termen lung decat daca va fi mentinuta si manevrata eficient. Aceste chestiuni ar
trebui luate in considerare pentru a stabili intreaga oportunitate a masurii.
4.27. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor.
Aceasta masura ar intentiona sa sprijine dezvoltarea laboratoarelor private pentru
monitorizarea veterinara, fitosanitara si a calitatii alimentelor. Tinand cont de importanta
acestor laboratore pentru implementarea aquis-ului pregatit pentru aderare, este evidenta
pertinenta acestei masuri. Se presupune ca alocarea financiara s-a bazata pe evaluari tehnice,
desi nu a fost posibila verificarea acestui fapt.
4.28. Masuri de agro-mediu. Asemenea programe sunt componente obligatorii ale Planului
National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al statelor membre si ca atare, pentru a se
pregati de aderare cu promptitudine, este clar ca Romania are nevoie sa isi dezvolte experienta de
7
Subventii pentru alte input-uri precum echipamentul capital etc. in cele din urma devenind capitalizate in
costul input-ului si deci nefurnizand nici un beneficiu pe termen lung populatiilor rurale.
Noiembrie, 2000
238
operare cu astfel de programe, unde cerintele birocratice sunt adesea foarte complexe. Nevoia
unei asemenea masuri este deci clar fundamentata in adoptarea Acquis-ului.
4.29. Prezentarea masurilor de agro-mediu nu pare a fi adecvata. Este neclar ce tipuri de
angajamente de agro-mediu luate de fermieri vor fi sustinute. Descrierea actuala a masurilor pare
a reprezenta putin mai mult decat o buna intentie. Intelegerea masurii poate fi limitata sau
inexistenta, tinand cont ca se propune ca sprijinul acordat prin SAPARD sa nu depaseasca 20%
din pierderea calculata pe venit . Daca restul pierderii de venit nu va fi acordat din alte surse,
luand in considerare veniturile scazute ale exploatatiilor din Romania, probabilitatea de intelegere
pare a fi indoielnica.
4.30. Infiintarea grupurilor de producatori. Infiintarea de grupuri de producatori pare a fi o
masura care are de asemenea o fundamentare clara in adoptarea si implementarea Acquis-ului
comunitar. Tinand cont de importanta productiei de fructe si legume, a productiei de tutun si vin
din Romania si de importanta acestor structuri pentru implementarea Politicii Agricole Comune,
alocatia financiara a acestei masuri pare a fi scazuta.
4.31. Luand in considerare importanta organizatiilor de producatori pentru operatiunea Politicii
Piscicole Comune se recomanda extinderea acestei masuri pentru a acoperi organizatiile de
producatori in sectorele de piscicultura si acvacultura.
4.32. Asistenta Tehnica. Pertinenta masurilor de asistenta tehnica nu este pusa la indoiala. Va fi
nevoie de activitati vaste de informare pentru a oferi o implementare transparenta a programului.
In momentul de fata, in pofida unei largi mediatizarii a programului SAPARD, marturiile indica
faptul ca si cei mai dezvoltati fermieri/procesatori inteleg foarte putin oportunitatile ce le vor fi
oferite prin SAPARD.
Caracterul adecvat al sectoarelor, zonele geografice, populatiile/beneficiarii avute in vedere
4.33. In mod global, opinia acestui evaluator este aceea ca strategia propusa se bazeaza prea mult
pe cautarea unei solutii pentru dezvoltare rurala in sectoarele agricol si agroalimentar. Desi este
clar ca in momentul de fata lantul de aprovizionare cu alimente s-a rupt si ca exista oportunitati
de imbunatatire, este de asemenea clar ca un sector agroalimentar eficient nu va oferi locuri de
munca pentru numarul de persoane angajate in prezent in aceste sectoare. Astfel, daca se va
mentine populatia in zonele rurale, trebuie cautate oportunitati de locuri de munca alternative in
afara agriculturii (si probabil cel mai adesea in afara fermei).
4.34. Tiparele de migratie din zonele rurale romanesti sugereaza faptul ca o potentiala forta de
propulsare catre o dezvoltare rurala durabila ar fi utilizarea la maxim a populatiei feminine tinere
care pare a depune un volum mai mare de munca si a avea o mobilitate geografica mai mare.
Necesitatile acestui grup nu par a fi luate in considerare pe deplin in plan. Se considera necesara o
dezvoltare si largire mai mare a obiectivului masurii de diversificare rurala.
4.35. Concentrarea impactului direct al programului pe asigurarea/crearea de locuri de munca este
mult restransa in sectoarele de servicii agricole, de prelucrare agroalimentara si cel referitor la
agricultura. Tinand cont de restructurarea necesara a acestor sectoare si de reducerea mare de
locuri de munca, acest echilibru nu pare a fi corespunzator si durabil. Se recomanda a se acorda o
atentie mai mare componentelor neagricole si din afara fermei ale societatii si economiei rurale.
4.36. Se asteapta ca programul propus sa imbunatateasca eficacitatea pietei, desi aceasta ar putea
fi sprijinita ulterior prin marirea alocatiei pentru organizatiile de producatori, largirea obiectivului
Noiembrie, 2000
239
organizatiilor de producatori spre sectoarele de piscicultura si acvacultura, si limitarea

investitiilor in exploatatiile de prelucrare/marketing si ferme spre produsele pentru care Romania
detine un evident potential avantaj competitiv, de ex. vin, fructe si legume, etc.
4.37. Programul propus sustine pe deplin introducerea unor standarde veterinare si fitosanitare si
este bine echilibrat in acest sens.
4.38. Preocuparile legate de mediu au fost integrate in procesul de programare a dezvoltarii
rurale. Restrictiile de mediu impuse in investitii si masura de agro-mediu propusa vor necesita
totusi o definire mai detaliata daca protectia mediului va fi pe deplin integrata in operatiunea
planului.
4.39. Lipsa unei ordonari coerente a neconcordantelor ce vor fi solutionate prin programul
SAPARD, face dificila evaluarea masurii in care programul va rezolva problemele prioritare si
specifice pentru o dezvoltare rurala durabila. Este de ajuns sa se mentioneze ca, tinand cont de
lipsa unei experiente prealabile in Romania in privinta dezvoltarii rurale integrate si problemelor
de buget de finantare in masura in care programul SAPARD este inclinat catre sectorul
agroalimentar, este posibil ca rezultatul sa nu fie o dezvoltare rurala durabila si nu in ultimul
rand din cauza faptului ca alte tipuri de finantare pot fi denaturate din nevoia de a cofinanta
programul SAPARD. Acest lucru reprezinta un risc semnificativ. Exista o nevoie clara de
dezvoltare rurala echilibrata in cazul in care nu vor rezulta probleme socio-culturale.
Concordanta dintre obiectivele operationale si globale (Coerenta interna)

4.40. Intelegerea de catre evaluator a relatiei dintre obiectivele operationale si globale ale planului
este prezentata in Anexele 1 si 2 ale acestui raport.
4.41. Primul punct ce trebuie mentionat este ca nu se specifica modul in care Planul National
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR pentru SAPARD) se raporteaza la obiectivele
globale ale dezvoltarii romanesti. Aceasta limiteza capacitatea de a aprecia modul in care
programul SAPARD se incadreaza in structura mai larga a politicilor romanesti pentru zonele
rurale. Se recomanda a se lua in considerare rolul programului SAPARD in privinta obiectivelor
mai vaste, pentru a evita posibilitatea ca SAPARD sa fie orientat catre o politica de dezvoltare
rurala globala, care sa impiedice dezvoltarea durabilitatii societatii si economiei rurale.
4.42. In al doilea rand, ar trebui de notat ca obiectivele generale sunt doar specificate ca obiective
precizate in Reglementarea SAPARD :
(a) contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica
agricola comuna si la politicile asociate;
(b) rezolvarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului
agricol si zonelor rurale in tarile candidate.
4.43. Aceasta definitie a obiectivelor generale nu este perceputa a fi suficienta. Se recomanda ca
Romania sa specifice modalitatile prin care planul intentioneaza sa contribuie la adoptarea
Acquis-ului si care sunt problemele prioritare si specifice pentru politica de dezvoltare rurala
durabila din Romania. Aceasta din urma este deosebit de importanta in lumina faptului ca planul
Noiembrie, 2000
240
nu contine o ordonare coerenta a neconcordantelor la care trebuie sa se faca referire si nu

identifica fortele de propulsare spre o dezvoltare durabila.
4.44. Obiectivele specifice ale prioritatilor si obiectivele operationale ale masurilor sunt oarecum
mai bine definite.
4.45. In pofida deficientelor in definirea obiectivelor generale si globale, ierarhizarea obiectivelor
prezentata in strategie si rezumata in Anexele 1 si 2 este coerenta si demonstreaza coerenta
interna a prioritatilor si a masurilor.
4.46. Din pacate, ierarhizarea prezentata la elaborarea fiecarei masuri nu indica acelasi nivel de
coerenta. Intr-adevar, in opinia evaluatorului impactul indicatorilor ar trebui stabilit la nivelul
planului luat ca un tot, mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri. In mod similar, indicatorii de
rezultat ar trebui stabiliti la nivelul prioritatilor mai degraba decat la nivelul fiecarei masuri, dupa
cum este cazul. (vezi schema de pe pagina urmatoare)
4.47. Stabilirea obiectivelor si indicatorilor in acest mod va facilita intelegerea ierarhizarii
obiectivelor. De exemplu, in Masura 1.1 protectia mediului este mentionata ca fiind obiectiv
specific, si totusi in mod normal ar trebui percerputa ca pe un obiectiv general. Invers, o
identificare coerenta a cauzalitatii poate avea ca rezultat obtinerea unei liste de obiective specifice
recunoscute ca fiind de fapt obiective operationale, adica cele care conduc la indeplinirea
obiectivelor specifice. Se recomanda ca aceasta CAUZALITATE a obiectivelor operationale cu
obiectivele specifice si cu obiectivele generale sa fie revizuita, intrucat in momentul de fata logica
acestei cauzalitati nu este evidenta.
4.48. Ca parte a revizuirii logicii obiectivelor, se recomanda a se lua in considerare concentrarea
celor mai importante obiective. Aceasta ar facilita monitorizarea si problemele de indicatori
mentionate mai jos .
Vezi schema de pe pagina urmatoare.
Echilibrul intre masurile de sprijin
4.49. Dupa cum am mentionat anterior, referitor la dezvoltarea rurala durabila echilibrul intre
masurile sustinute ar putea fi necorespunzator. In plus, se pare ca este nevoie de sprijin in mod
deosebit in privinta activitatilor neagricole/in afara fermei si pentru organizatiile de producatori.
Gradul de sprijin propus pentru masurile de silvicultura nu este justificat de diagnoza prezentata
sau de analiza SWOT.
4.50. Acestea fiind spuse, este de asemenea important sa se recunoasca concordanta masurilor
propuse cel putin in privinta dezvoltarii agricole/agroalimentare. In momentul de fata, lantul
productiei agroalimentare din Romania s-a deteriorat in mare masura. Fragmentarea fermelor
rezultata din retrocedarea cu limita de 10 hectare, lipsa experientei in agricultura privata a noilor
proprietari (mai ales in privinta operatiunilor de piata) si lipsa accesului la input-urile agricole a
facut ca multe exploatatii sa traiasca de azi pe maine prin agricultura de subzistenta, cu foarte mic
surplus vandabil. Lipsa vanzarii din exploatatii limiteaza capacitatea sectorului agroalimentar de a
se adapta la noua situatie de piata. Aceasta este alcatuita din nevoia de surse de produse de la un
numar mare de mici producatori fara intermediarii corespunzatori. Invers, problemele sectorului
de prelucrare agroalimentara si lipsa sa de competitivitate a limitat capacitatea sectorului de
prelucrare de a oferi preturi suficient de atractive fermierilor. Programul propus ar trebui sa ajute
mult la spargerea acestui cerc vicios prin interventii care sa vizeze ferma, grupurile de
Noiembrie, 2000
241
producatori, nivelurile de prelucrare. Sustinute prin masurile pentru dezvoltarea infrastructurii, si

pentru laboratoare veterinare, fitosanitare si alimentare, aceste masuri ar trebui sa sustina
dezvoltarea integrata a retelei alimentare.
4.51. Se considera ca ar fi rezultat un echilibru diferit si mai durabil intre diferitele masuri de
sprijin daca s-ar fi utilizat mai mult tehnicile de participare/consultare cu diferitele segmente ale
comunitatii rurale.
Noiembrie, 2000
242
Monitorizare
Obiectivele globale romanesti
PNADR
Obiective Generale
Indicatori de
Impact
Prioritatea 1
Obiective Specifice
Prioritatea 2
Obiective Specifice
Masura 1.1
Obiective
Operationale
Masura 2.1
Obiective
Operationale
Masura 1.2
Obiective
Operationale
Masura 2.2
Obiective
Operationale
Noiembrie, 2000
243
Prioritatea 3
Obiective Specifice
Prioritatea 4
Obiective Specifice
Indicatori de
Rezultat
etc.
Indicatori de
Realizare
4.52. Referitor la alocatiile financiare, echilibrul intre masuri ar trebui sa tina seama si de
contributiile anticipate ale sectorului privat. In masurile propuse contributia sectorului privat este
intotdeauna stabilita la minimul de 50% cerut de Reglementarea 1268/1999. Oficialitati din
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Romania si consilierii lor de la Ministerul Agriculturii
din Franta au indicat ca aceste rate de grant au fost stabilite ca urmare a unor sfaturi venite din
partea serviciilor Comisiei. Tinand cont ca intentia ar trebui sa fie aceea de a realiza obiectivele
programului la cel mai mic cost se presupune ca orice sfat car ar fi fost dat a fost gresit
interpretat. Dupa cum se precizeaza in evaluarea ex-ante poloneza, ratele de grant ridicate
limiteaza numarul beneficiarilor si ar putea incuraja potentialii beneficiari sa faca investitii
nepotrivite, dar fezabile si profitabile. Obiectivul stabilirii ratelor de grant ar trebui sa fie
obtinerea unei finantari private cat mai mari. In afara unei experiente rezultate din aplicatiile
efectuate in Programul Special de Pregatire nu pare a se fi folosit nici un argument obiectiv
pentru stabilirea ratelor de grant. Dat fiind sprijinul acordat pentru pregatirea PNADR, pare
oarecum surprinzator faptul ca nu s-au pregatit exemple de studii de caz privind fezabilitatea
financiara si profitabilitatea diverselor tipuri de investitii, care sa ajute la stabilirea ratelor de
grant. Propunerea de utilizare a ratei maxime de grant in toate circumstantele neaga de asemenea
posibilitatea utilizarii unor rate de grant diferite care sa varieze stimulentele pentru intreprinderea
investitiei. De exemplu, s-ar putea stabili rate de grant mai mari pentru investitiile care au ca scop
explicit bunastarea animala sau protectia mediului.
4.53. Se recomanda ca ratele de grant propuse sa fie reduse si diferentiate. Adoptarea unui sistem
in masura de sustinere a activitatilor de prelucrare a produselor agricole si piscicole, prin care
solicitantii sa prezinte oferte pentru acordarea de asistenta cu rate de aplicare mai scazute ale
asistentei acordate si care sa aiba intaietate, ar sprijini dezvoltarea globala a competitivitatii
sectorului agroalimentar, favorizand investitiile cele mai competitive si minimizand
distorsionarea competitiei. Un asemenea sistem ar putea fi de asemenea foarte transparent si ar
usura dificultatile auditarii.
Concordanta Planului propus si celorlalte politici si programe relevante (Coerenta externa)
4.54. Prin sustinerea infiintarii grupurilor de producatori, planul SAPARD va contribui la
pregatirea pentru implementarea Politicii Agricole Comune in Romania.
4.55. Includerea masurilor de agro-mediu va ajuta Romania la pregatirea pentru aceasta
componenta obligatorie a programelor de dezvoltare rurala prin Reglementarea Consiliului nr.
1257/11999.
4.56. O componenta majora a planului este adoptarea Acquis-ului in materie de igiena alimentara
si securitate. Totusi, modalitatea in care aceasta va fi realizata nu pare a fi bine elaborata in plan.
De exemplu ar fi de dorit ca acolo unde exista standarde referitoare la aquis, care ar avea o
semnificatie directa pentru orice investitie propusa, standardele referitoare la acquis sa fie
respectate in investitia sustinuta prin programul SAPARD, fie ca standardele legale obligatorii au
fost sau nu adoptate in legea romana. Un exemplu clar in acest sens ar fi investitia intr-un abator
pentru asemenea propuneri ar trebui sa existe cerinta ca orice noua lucrare structurala si orice noi
investitii sa intruneasca cerintele acquis-ului. Acest principiu nu pare a fi clar pastrat in prezentul
plan.
4.57. Pana acum pare a fi fost o lipsa de considerare a modului in care Planul National pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala ar acorda sprijin Romaniei in indeplinirea obligatiilor
internationale semnificative.
Noiembrie, 2000
244
5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI SCONTAT AL PRIORITATILOR

SELECTATE
5.1. Un numar mare de indicatori cuantificati a fost stabilit in impacte, rezultate si realizari. Este
ingrijorator ca exaluarea ex-ante nu a gasit nici o baza sistematica sau dovada utilizata pentru
derivarea relatiai cauzale intre input-uri, realizari rezultate si impacte.
5.2. Mai mult, nu pare a se fi folosit nici o orientare in proiectarea celor mai eficiente/ orientate
spre protectia mediului forme de interventie. In acest sens, propunerile de scadere si variatie a
ratelor de grant mentionate mai sus sunt reiterate.
5.3. Nici o atentie nu s-a acordat aspectelor legate de aditionalitate, de inlocuire sau multiplicare
in alcatuirea programului, iar in momentul pregatirii raportului final al evaluarii ex-ante
personalul implicat al Ministerului Agriculturii nu constientiza aceste notiuni.
5.4. In consecinta, este indoielnica baza care se poate pune pe indicatori.
5.5. In ansamblu, se pretinde ca prin implementarea programului ar rezulta crearea a 292.000
locuri de munca. Aceasta reprezinta un cost total pe loc de munca de cca. 7.500 Euro si un cost al
CE de cca. 3.600 Euro pe loc de munca.
5.6. Numarul de proiecte scontat este vast:
3.800 proiecte de prelucrare/marketing

244 proiecte de laboratoare pentru calitate
522 proiecte de infrastructura
183 proiecte de management al resurselor de apa
11.500 proiecte de investitii in exploatatii
480 proiecte de grupuri de producatori
222 proiecte de agro-mediu
6.900 proiecte de diversificare rurala
5.018 proiecte de silvicultura
6.671 proiecte de pregatire profesionala
5.7. Costul mediu pe proiect este dupa cum urmeaza:
123.425 Euro pentru proiecte de prelucrare/marketing

252.183 Euro pentru proiecte de laboratoare pentru calitate
538.435 Euro pentru proiecte de infrastructura
268.885 Euro pentru proiecte de management al resurselor de apa
41.077 Euro pentru proiecte de investitii in exploatatii
49.200 Euro pentru proiecte de grupuri de producatori
159.581 Euro pentru proiecte de agro-mediu
38.796 Euro pentru proiecte de diversificare rurala
83.157 Euro pentru proiecte de silvicultura
7.672 Euro pentru proiecte de pregatire profesionala
Noiembrie, 2000
245
5.7. Numarul de proiecte de prelucrare pare a fi deosebit de mare, iar costul mediu pe proiect
scazut fata de costurile asteptate pentru imbunatatirea sau crearea facilitatilor in conformitate cu
prevederile Acquis-ului comunitar.
5.8. Impreuna cu comentariile de mai sus referitoare la logica cauzalitatii obiectivelor
operationale catre obiective specifice catre obiective generale, logica monitorizarii indicatorilor
necesita de asemenea o revizuire. Per total, indicatorii de realizare par a fi coerenti si
corespunzatori. Este totusi un motiv de preocupare faptul ca atat de multi indicatori de rezultat
sunt definiti cu nivele tinta, tinand cont ca nu pare a exista nici o analiza care sa fundamenteze
nivelele tinta stabilite. Aceasta ar putea avea ca rezultat angajarea Romaniei spre tinte imposibil
de realizat. Se recomanda ca odata cu revizuirea obiectivelor sa se revizuiasca si indicatorii de
rezultat, si ca desi ar fi indicat sa se monitorizeze o gama larga de indicatori, nivele tinta sa fie
stabilite doar pentru indicatorii de rezultat importanti. Aceste nivele tinta ar trebui in mod ideal sa
se bazeze pe dovezi prealabile sau pe rezultatele analizei.
5.9. Este important de notat ca actualmente, stabilirea indicatorilor fundamentali pentru conditiile
nefinantate nu s-a luat in considerare in mod riguros. Este laudabila intentia de adaptare a softului
existent pentru monitorizarea progresului si rezultatelor de la fiecare proiect sustinut pentru a
putea evalua rezultatele si impactele programului, in acelasi timp va fi necesara monitorizarea
companiilor/fermelor/indivizilor/etc. nesustinuti si conditiile generale, cum ar fi conditiile de
mediu etc. Pentru toate acestea, vor trebui stabiliti indicatori primari, pe baza carora sa se
masoare progresul obtinut pe parcursul implementarii programului.
6. VERIFICAREA PROCEDURILOR DE IMPLEMENTARE PROPUSE
6.1. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala prezinta o descriere detaliata a
procedurilor prin care programul SAPARD va fi implementat in Romania.
6.2. In conformitate cu cerintele Comisiei ca Romania sa aplice prevederile reglementarii
Consiliului 1258/1999 referitoare la Politica Agricola Comuna, Romania a propus dupa cum
urmeaza:
Organism de acreditare
- Fondul National din Ministerul Finantelor
Organism de coordonare
- Fondul National din Ministerul Finantelor
Organism de certificare
- Curtea de Conturi
Organism de implementare - Ministerul Agriculturii (Directia Generala pentru Dezvoltare
Rurala si Programe)
Agentia de Plati
- O structura independenta organizata sub forma de
Directie Generala sau Directie
6.3. Organismul de Implementare (o organizatie neidentificata - Reglementarea Consiliului

1258/1999) va prelua serviciile tehnice pentru ordonantare si recuperarea fondurilor contractate
sau utilizate fraudulos. Planul specifica faptul ca alocarea altor sarcini va fi efectuata potrivit
prevederilor Reglementarii Consiliului 1258/1999 si Reglementarii Comisiei 1663/95 8.
6.4. O descriere generala a organizarii Agentiei de Plati este prezentata in plan, desi se intelege ca
multe detalii mai trebuie finalizate. Totusi, in linii generale, se pare ca diverse sarcini ale Agentiei
de Plati vor fi delegate unor diferite departamente din cadrul Ministerului Finantelor. Desigur,
8
Se recomanda ca autoritatile romane sa noteze ca Reglementarea Consiliului 729/70 a fost abrogata prin
Reglementarea Consiliului 1258/1999.
Noiembrie, 2000
246
sistemul va necesita o acreditare completa, insa luand in considerare descrierea, s-ar parea ca
organizarea Agentiei de Plati in acest mod ar putea avea ca rezultat un sistem netransparent in
totalitate. De asemenea, pare a contrazice afirmatia ca Agentia de Plati sa fie creata sub forma
unei structuri independente organizate ca Directie Generala sau Directie.
6.5. Dupa cum s-a mentionat mai sus in legatura cu stabilirea unor indicatori de baza, se intelege
ca Ministerul Agriculturii si Alimentatiei se va folosi de un sistem informatizat specializat pentru
monitorizarea implementarii proiectului. Insa nu exista nici o prevedere pentru dezvoltarea fara
proiect a zonelor rurale sau care sa permita comparatia indivizilor/fermelor /firmelor sustinute si
nesustinute sau pentru monitorizarea dezvoltarii rurale/regionale. Ca atare, prevederile pentru
monitorizare si evaluare nu sunt inca suficient dezvoltate. Se recomanda ca cerintele de
monitorizare a dezvoltarii fara proiect sa fie stabilite in regim de urgenta. Aceasta in mod
deosebit, tinand cont ca indicatorii de baza ar trebui stabiliti inaintea lansarii programului.
6.6. Planul contine o descriere detaliata a procedurilor de plata. Acestea vor necesita o verificare
detaliata ca parte a functiei de acreditare a Agentiilor de Plati si de Implementare.
6.7. Se intelege ca:
La nivel de comuna serviciul de extindere a fermei si centrele agricole vor fi utilizate

pentru mediatizarea informatiilor referitoare la SAPARD;
Termene limita pentru depunerea cererilor vor fi stabilite pentru fiecare masura;
Cererile vor fi facute in prima faza la Directia judeteana a Ministerului Agriculturii (DGAIA);
La nivel judetean se va verifica eligibilitatea proiectului si beneficiarul;
Proiectele mai mici de 100.000 Euro vor fi preselectionate la nivel de judet si trimise unuia
din cele 8 Comitete Regionale de Consultare (CRC) spre aprobare;
Proiectele mai mari de 100.000 Euro vor fi trimise Comitetelor Regionale de Consultare
(CRC) pentru prioritizare;
Toate proiectele vor face obiectul unei selectii finale in Comitetul National de Selectie (CNS),
dar pentru proiectele mai mici de 100.000 Euro aceasta va consta in general in stampilarea
acestora, functie de disponibilitatile financiare, insa pentru proiectele mai mari de 100.000
Euro aceasta va implica decizii de fond.
6.8. De asemenea, se intelege ca ratiunea pentru centralizarea initiala a functiilor se datoreaza

lipsei datelor statistice suficiente si nu este posibil sa se aloce fonduri la nivel de judet sau
regiune, dar ca in timp se intentioneaza descentralizarea luarii deciziilor.
6.9. Un numar de probleme il pune sistemul de implementare propus. Prima se refera la nivelul de
discretie in selectia proiectelor. In opinia evaluatorului, o selectie a proiectelor clara, pertinenta si
transparenta trebuie stabilita inaintea primirii solicitarilor si ca functie de aceste criterii,
comitetele de selectie de la nivel local, regional si national nu ar trebui sa manifeste discretie.
6.10. A doua problema se refera la apeluri. In documentatie nu apare nici o procedura de apel.
Desi procedurile transparente si lipsa de discretie pentru comitetele de selectie ar trebui sa
limiteze posibilitatea procedurilor de apel, acestea ar trebui precizate pentru a demonstra
transparenta procesului. Se recomanda ca apelurile sa fie trimise de la organizatiile de stat uneia
dintre cele mai mari firme internationale de contabilitate/audit pentru a demonstra independenta.
6.11. A treia problema se refera la timp ar trebui fixate termene limita pentru notificarea
selectiei proiectului si pentru primire si raspuns la apeluri.
Noiembrie, 2000
247
6.12. A patra problema se refera la monitorizarea activitatii frauduloase, fie de catre solicitanti, fie
in cadrul sistemului de implementare. Se recomanda a se infiinta o unitate anti-frauda
independenta si profesionista pentru a asigura integritatea sistemului.
6.13. A cincea problema se refera la posibilitatea ca un comitet national sa selecteze un mare
numar de proiecte anticipat mai ales intrucat toate proiectele mai mari de 100.000 Euro trebuie
selectionate la nivel national (si ar trebui sa se recunoasca faptul ca la ratele de schimb actuale
chiar si unele tractoare mai avansate ar depasi acesta limita). In timp ce se recunoaste dificultatea
in a aloca apriori finantare se recomanda a se cauta solutii alternative la selectarea tuturor
proiectelor de catre comitetul national de selectie. O posibilitate alternativa ar fi ca comitetele
regionale de consultare sa selectioneze provizoriu proiectele care necesita finantare globala si sa
prezinte doar finantarea globala ceruta spre aprobare de comitetul national de selectie. Apoi, in
cazul in care comitetul national de selectie ar aproba finantarea pentru o masura intr-o regiune,
finantare mai mica decat valoarea proiectelor selectionate provizoriu, CRC ar trebui sa efectueze
selectia finala pe baza finantarii autorizate. O a doua posibilitate, eventual asociate, ar fi ridicarea
limitei de 100.000 Euro.
6.14. In fine, in momentul de fata este neclar daca potentialii beneficiari ar putea solicita si primi
sprijin prin grant pentru pregatirea unei propuneri de proiect. Tinand cont de experienta limitata a
solicitantilor in materie de cereri este de asteptat ca acestia sa necesite ajutor profesionist, dar este
de asteptat si ca multi dintre ei sa nu-si poata permite acest ajutor. Pentru a sprijini implementarea
proiectelor ar trebui pusa la dispozitie asistenta tehnica. Tipul de asistenta tehnica si potentialii
furnizori ar trebui sa varieze in functie de tipul masurii ce urmeaza a fi pregatita si valoarea
asteptata a cererii de finantare. De exemplu se asteapta ca serviciul local de extindere sa nu poata
pregati in mod corect o propunere de proiect pentru o investitie de prelucrare agricola la scara
larga (de ex. o noua unitate de lactate, un abator etc.) si sa fie nevoie de un sprijin in materie de
consultanta masiv, posibil international. Se recomanda ca sa se reconsidere natura asistentei
tehnice ce urmeaza a fi acordata prin program si explicata mai complet intrucat lipsa de
experienta in pregatirea propunerilor de proiecte poate fi un factor limitativ in implementare si ar
putea genera alocari gresite, daca proiecte prost pregatite sunt finantate fara acoperire.
Noiembrie, 2000
248
Obiectivele Operationale ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
PNADR
Obiectiv General
Implementarea Acquis-ului comunitar referitor la politica agricola
comuna si politicile asociate
Prioritatea 1:
Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii
produselor agricole prelucrate
Masura 1.1 Prelucarea si marketingul produselor
agricole si piscicole
Obiective operationale
Sprijin pentru investitii in vederea

imbunatatirii prelucrarii si marketingului
produselor agricole, pe sectoare si obiective
specifice;
Stmularea investitiilor care vizeaza protectia
si imbunatatirea mediului precum si igiena
animala si bunastarea animala ("investitii
verzi")
Masura 1.2 Improving the structures for quality,

veterinary, and plant-health controls, foodstuffs and
consumer protection.
Crearea de noi laboratoare in sectorul public

si privat;
Modernizarea, extinerea si dotarea cu

echipamente a laboratoarelor existente
publice si private;
Crearea unui sistem de retele de inforrmare si

comunicare.
Prioritatea 2:
Imbunatatirea infrstructurilor pentru dezvoltare
rurala si agricultura
Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea

infrastructurii rurale
Construirea si modernizarea de drumuri

comunale si poduri locale;
Construirea si modernizarea de sisteme de

aprovizionare cu apa potabila;
Un management mai buna al sistemelor de

canalizareprin investitii referitoare la statiile
de epurare a apei..
Masura 2.2 Managementul

resurselor de apa in agricultura
Reabilitarea si imbunatatirea sistemelor de
irigatie existente;
Reabilitarea si imbunatatirea sistemelor de
canalizare existente.
Obiectiv general
Rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea
durabila a sectorului agricol si zonelor rurale din Romania.
Prioritatea 3:
Dezvoltarea economiei rurale
Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole

Promovarea investitiilor in sectoarele animal si

vegetal la nivelul fermei, in vederea
imbunatatirii constructiilor din ferma si dotarii
ei cu noi utilajesi/sau animale de inalta valoare
genetica.
Masura 3.2 Infiintarea grupurilor de producatori
Sprijin pentru stimularea infiintarii si facilitarea

operatiunilor administrative ale grupurilor de
producatori;
Stimularea mai ales a tinerilor fermieri (sub 40

de ani ) pentru a se implica in infiintarea
grupurilor de producatori.
Prioritatea 4:
Dezvoltarea resurselor umane
Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale
Obiectiveoperationale
Sprijin in vederea pregatirii pentru:
Reorientarea calitativa aproductiei inclusiv pentru

infiintarea grupurilor de producatori;
Practicile de productie compatibile cu mentinerea
peisajului, protectia mediului, standardele de igiena
si bunastare animala;
Managementul exploatatiilor viabile din punct de
vedere economic;
Alta pregatire profesionala: silvicultura si
diversificarea activitatilor rurale.
Masura 3.3 Masuri de agro-mediu

Implementarea de proiecte pilot care vizeaza conversia catre agricultura organica, protectia zonelor cu
biodiversitate/interes natural speciale si mentin imbunatatesc peisajul rural si mediul natural.
Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice generand activitati multiple si venituri alternative
Sprijinirea activivtatilor agricole in spatiul rural prin prestarea de servicii specifice;

Sprijinirea activitatii tinerilor si femeilor;
Sprijinirea activitatilor specifice turismului rural;
Pastrarea si dezvoltarea activitatilor mestesugaresti traditionale;
Dezvoltarea acvaculturii, apiculturii, sericiculturii si cultivarii ciupercilor.

Measure 3.5 Silvicultura
Noiembrie, 2000
249
Sprijin financiar pentru proprietarii de padure si terenuri degradate din sectorul public sau privat (persoane individuale
naturale sau asociatiile lor si persoane legale, sate si alte comunitati locale legale), pentru companii private care se ocupa cu
transportul recolte si prelucrarea primara a lemnului, recoltarea si prelucrarea produselor nelemnoase ale padurilor din spatiul
rural;
Sprijinirea investitiilor in exploatatiile forestire detinute de proprietari de padure privati sau publici;
Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor forestiere;
Suportarea costurilor de plantare si intretinere a zonelor agricole.
Obiectivele Generale si Specifice ale Planului
PNADR
Implementarea Acquis-ului comunitar referitor la politica agricola
comuna si politicile asociate
Axa prioritara 1:
Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii
produselor agricole prelucrate
Obiective specifice
1Orientarea producrtiei conform tendintelor
previzibile ale pietei sau stimularea dezvoltarii de
noi piete pentru produsele agricole;
2. Imbunatatirea calitatii prodeselor prelucrate si
controlul calitatii produselor alimentare, respectand
cerintele minime ale securitatii alimentelor impuse
de UE;
3. Imbunatatirea ci controul conditiilor sanitare;
4. Aparitia si consolidarea unor agentii economici
privati competitivi;
Axa prioritara 2:
Imbunatatirea infrstructurilor pentru dezvoltare
rurala si agricultura
Obiective specifice
1. Imbunatatirea accesului locuitorilor din
localitatile rurale la reteaua publica de drumuri
nationale, judetene si comunale, si la reteaua de
cale ferata etc;
2. Imbunatatirea igienei si conditiilor sanitare ale
locuintelor, si ale activitatilor de productie
efectuate potrivit standardelor in vigoare;
3. Asigurarea consumului de apa necesar recoltelor
agricole si efectivelor de animale in zonele cu
deficit de umiditate, in materie de eficienta
economica, prin cresterea capacitatii de utilizare a
sistemelor de irigatii existente;
Obiectiv General
Rezolvarea prioritatilor si problemelor specifice pentru adaptarea
durabila a sectorului agricol si zonelor rurale din Romania.
.
Axa prioritara 3:
Dezvoltarea economiei rurale
Obiective specifice
1. Scaderea costurilor de productie
2. Imbunatatirea si diveersificarea productiei
3. Imbunatatirea calitatii
4. Promovarea diversificarii activitatilor agricole
5. Stabilirea de reguli comune cu privire la informatia
despre productie, mai ales depre recolatre si
comercializare, recunoscute oficial in tara candidata;
6. Pastrarea mediului de valoare agricola ridicata
potential amenintat;
7. Protejarea si imbunatatirea resurselor forestiere;
Axa prioritara 4:
Dezvoltarea resurselor umane
Obiective specifice
1. Formarea fermierilor in vederea unei reorientari
calitative a productiei pentru aplicarea acelor
metode de productie conforme cu pastrarea si
imbunatatirea peisajului si portectia mediului, a
normelor aplicate in domeniul igienei si bunastarii
animaleprecum si in vederea obtinerii unui nivel de
calificare profesionala necesara managementului
unei exploatatii viabile.
2. Asigurarea ca programul este cunoscut ata de
beneficiari cat si de responsabilii cu implementarea
sa
(promovare,
selectie,
veerificare
si
monitorizare);
3. Asigurarea pregatirii si formarii diferitelor
autoritati
si
organisme
responsabile
cu
implmentarea programului;
4. Elaborarea studiilor necesare implementarii
proiectelor;
Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole

Masura 1.1: Prelucrarea si marketingul produselor
agricole si piscicole.
Masura 1.2: Imbunatatirea structurilor pentru

realizarea controlului de calitate, veterinar si
fitosanitar si protectia consumatorului.
Noiembrie, 2000
Masura 2.1 dezvoltarea si imbunatatirea

infrstructurii rurale
Masura 2.2 Managementul resurselor de apa pentru
agricultura
Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale

Masura 3.2 Infiintarea grupurilor de producatori
Masura 3.3 Masuri de agro-mediu
Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor
economice, generatoare de activitati multiple si
venituri alternative
250
Measure 3.5 Silvicultura
Masura 4.2. Asistenta tehnica

Anexa 74 - Evaluare Ex-Ante

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 74 - Evaluare Ex-Ante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Evaluarea ex-ante a stat la baza Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

analiza a procesului de planificare;

coordonare a sedintelor de analiza cu personalul DGDRP din cadrul MAA;

identificare a surselor secundare de informatii/ dovezi pentru a confirma sau nu analiza

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

problemele de infrastructura transportului, utilitati publice (apa curenta si servicii de canalizare)

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

special resimtite in cazul managementului afacerilor in ferma si abilitatilor de marketing agricol.

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

abordare mai participativa la intocmirea strategiei ar fi lelevat), se poate aprecia ca aceste

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

de experienta agricola si experienta in afacerile in cadrul fermei a detinatorilor de pamant, care au

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor agricole prelucrate.

4.2. Masurile propuse pentru Imbunatatirea accesului la piete si competitivitatii produselor

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Masura 3.1. Investitii in exploatatiile agricole

Contributia adusa implementarii Acquis-ului comunitar referitoare la politica agricola

Vezi Evaluarea Ex-Ante a Planului polonez pentru Dezvoltare Rurala SAPARD

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Infrastructura rurala (21% din finantarea CE si 13% din costul total);

Echilibrul masurilor propuse

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

organizatiilor de producatori spre sectoarele de piscicultura si acvacultura, si limitarea

Concordanta dintre obiectivele operationale si globale (Coerenta interna)

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

nu contine o ordonare coerenta a neconcordantelor la care trebuie sa se faca referire si nu

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

producatori, nivelurile de prelucrare. Sustinute prin masurile pentru dezvoltarea infrastructurii, si

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

5. EVALUAREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI SCONTAT AL PRIORITATILOR

3.800 proiecte de prelucrare/marketing

5.7. Costul mediu pe proiect este dupa cum urmeaza:

123.425 Euro pentru proiecte de prelucrare/marketing

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

6.3. Organismul de Implementare (o organizatie neidentificata - Reglementarea Consiliului

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

La nivel de comuna serviciul de extindere a fermei si centrele agricole vor fi utilizate

6.8. De asemenea, se intelege ca ratiunea pentru centralizarea initiala a functiilor se datoreaza

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

PLANUL NATIONAL PNTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Obiectivele Operationale ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Sprijin pentru investitii in vederea

Masura 1.2 Improving the structures for quality,

Crearea de noi laboratoare in sectorul public