Sunteți pe pagina 1din 65
rc onfeafat din Fond Socal Europsan pin Pregl Operorl Sectors Dasha era ii cm conse coe suns Bethany [Nfinvriceseee iar Aces -Anosrerc PosDRuirersieacerT GHID PENTRU INITIEREA $I DEZVOLTAREA UNEI AFACERI FINANTAREA SI CONTABILITATEA AFACERILOR Gabriela Botoga Casian Batact Laura Dumitrana Bosca Poet cfs Fond Sci! Euopesn pn Program Operational Soil Oszictres Resse Unnane 20073019 “Presogte in camen™ Arar Cus, Cunceste Eo, Succes Bosom ra taaet Bethany once FINANTAREA SI CONTABILITATEA AFACERILOR 1. Anatiza mediului de afaceri din regiumen N-V raportat la diet 1.1 Analiza cif de afer 1.2 Analia investor 1.3 Analia mandruli de firme ative 2. Dezvoltarea planului de afaceri 2.1 Planul de marketing s planul comercial 22 Plano fnanciar 23 Planul wan 23 Planul de afacer 3. Finantarea afacerit 3.1 Autofinastarea sau Finanvare interna 32 impramutul de a instil Fnanciaespecializate 3.3 Planl de fnantare si doizile do investi 34 Riscuilefinamtariintreprinderi i. Elemente de organizare a contabilitaii une afaceri 4.1 Cuantiicarea operator economice 42 Evidenja coneailaaagentilorexanamich 43 Pavimoniul 44 Rezultatelefinanciare 4.5 Princpi i conventi comtabile 5. Conduceres facerit 5.1 Vnzatca 5.2 Bupele vanztsit 5.3 Sieg de marketing 5-4 Comertl electronics internet 53.4 Managementulresurselor umane 5. Responsabi sociale FECES cp cnn cnesen Behany Difirzernne de polities industrial capa Analiza mediului de afaceri din regiunea N-V raportat la direetille de polities industriala indicate in conditille specifice' Iniirea sf deavottareauneiafaceitebui si porncascl de lao analiza generla'¢ medial de ‘afacri pe baza crea tndralantreprenor ae poibltte si infleagi medial economic in cae doeste i iniie gi si deavoleafacrea 1) Dircetite de poltcd industrialéasociate cu codurile CAEN corespuncitoare ) ‘abel 1 Domenie de ativitat lige ae proictl [ Geri de ateae entra recite de plies asia ACCES ‘Coded CAEN 2013" ‘corespunzatoare 55 Hosa ale sia de 1 S6Restaurant site civil de Sarvs de alimentstc 7 13 Faricarea roduselor ele 114 Faricarenaicollor de ‘ibraczmine 115 Tabciea Sinan pein, ‘abricaresatcoeloe de vo marcha arsjamerseor Ini: para vopsea blinurilor produete cxinente, competentele tenice seule, performanta fn domenisl Vanek ee: + Tncazul In care este vorba de un prous/servieku nou vor fi prezentate rphajele care pent Sei oblinerc acstia gt af ca mak err tnteprine pnd la inceperea activa de produce. Existenia tebeiprover saa alto dreptri exclusive supra produsul su wey tutareprezini un avantaj pentru firma si va fi desigur ‘mentionati in plancl de aftcer ste esenfial st faci ct msi bie fnteleseneoileconsumatorir ror le raspunde produsulservciul cumneavoastr. Duck avi mai multe produse sau servi, vei prezena earacerisice Fecansn 9 ponderea estimath in total vlnzsilor. Orientaren sere un Prods vcr soviiu uni reprezin® un rst, In special in cazu in cae sla este auett sau prefrinel consumtoilor se modifich rapid In eelai me, ‘etinderc tn dameni n care nave exprient repezinia sf €3.un 7 tin produs sau servicin ujor de imiat sar putea sf mu fee sufcenit protectin fata concurente Diverse documentaii cu caractr prea thie pot fi anexate I pans de faer sau pot prelate tn carl uni studi de fezabiltat. ‘Sirategia de pret rece re vind prosseleservicile? Ce reduce de ret wel anes? Gat Fo acorda rodvced? Cum vi propurei si fidlizai client? Ce ‘pachote de prodase! servic vet ofei? [Aegewespreuli produ este an aseat extrem de importants rue aor planus de afcei sperte de fianftori solicit epecir ale preuki produuli fn compari cu cee ale concen in ml el exe mal ii, tebuie st rt e iva determina pe olen SS regpore de i dumneavoase8. Ceea ce coca est enable Bs ea © poste educeprodusu aun anumit vel de pret catimten si pete prousuirepreinhaspecte principale care nu po Het seen ua plan de afacer, Ele sunt esentle in portonarc firme! C8 de rea gh concren O alte infroad reprezina un Fie eset 66 Siren a leno fata conte, I sai imp, esis a Parantafcaprstli nu vor fi xeupertedach ma corespund preepior Uentln, Hmaginea despre caliaten pousului poate Snbunarsiit Pn tarangile sau ate servic pastvdnzare oft. Strategia de distribute Ven inde dict? ej apes ln disbutor’? Ce avant 1 euibuitorilor? Vel prezenta date referitoare la modaitaea de vANzare © util (Je exemple pin ragaine prominin, mic Tragazine din zond seu prin omen prin post et). ot alse ma lke mete, dar orice alegere vb jusicat. In cal racer st vindeti produ pin distributors special, va eb St rena ponderea ecru ain geograic estgorile de eM acoperit, Peace! comensite deja existe, avant pe este le ards eeesiors pentna a v8 asigura de fidelitaten lr. Sirategia de promovare aor sac re oh ie eine produsele dumneavoast8? Cum ve 88 promovati? err a noc n get de promvarea vier, va tebul svi desiet nai inti esupra metodelor de promovare adecvte rebui <&h defiit metjul pe care wef sb fansite lines At Nop ilenclepotivite entra tena cubliiats; lms ofS, ae roomate do petri public et) in esa caz webu SE ‘Shnparaf chelate necesare cu benefice cre sept tne 8) Plano! financiar viet de intresant si de inovatoare ete 0 aficere, un investor =e Srat, ny cele din ural, de aspecele fnanciare ale afecesi in care implica, Din acest motiv, cbuie acordatt tet stesia documentelor Tefertoare la aspoctle financare ale afacerit prezentate prin intermedi Dlanale de afaceri (evo estimath a ventutilr si cheluicilor afscert entra urmitoarea perioads de timp ~ d= regu urmstorii civ anh indicator de rentabilitate ete). Derfoarte multe ori planul de afioeri este necesar Ia Tneeputul unei noi atv, Si, de cele mai multe oc, 0 nou activist presupune oinvestiie acest capitol rebuie si fundamentafi in mod |A diminua sau a ignora aspecte conexe investi (de ex. infrastructure de ‘osliti) sau de a0 supradimensiona nejustfiet (ittoduceres nor ‘chipamente foarte seumpe, delux) sunt gegel recvente credit imediat Senne de intrebare (justfiate) in mintea actionarilor, partenerior, finanatorlor, ‘Bugetul investi’ tebuie sl inelu eee Conuri de investi costl lcrtilor de constrcfe, incusiv eostol Sigurt usltjlor(infastuctara, «pS, ex, canlizare ete), cost lchizfe’ de echipament, utile, alte buns de capital «+ ite costri,ebetaieli de proectre gi consultant, eheltvilt penta ‘robe tehnologice,cheluei penta instrirea personal, ee ‘Sursele de finanare ale afacert fn novasth sectiune a Planului de afaceri trebuieidentificate si euantiieate cele mai potivte solide fnanjare a afaceri & Surse prop: f» aportal asocafilovactionarilor, 7 tofinenjarea din suscleexcedentare ale Inieprindei 4 Surseatrase ‘+ Crete baneare; {+ Fonduri nerambursaile. “Avantajele ulizaritsurslorexteme(atase) pentru finanfare aceon sunt ‘umitoarle + pot fi tizate de cite companit flat In faza de dezvoltare fn Profil ete insuficient pent nantares ascent aw eetul capital este de ele mai alte oxi mai edu dee In azul aurofinanai ional -ambuesari poate fi extns la peioade de tip maris Tt financiae ce pot f atrase sunt semnifieativ mai mari deci incazal autofinanaris debra pie fn cont fnanfri din surseexterne sunt odes fiscal. Estimarea venituritor erent cele al ovina pla de afer: eprezinté volumul antici a) Vinakilor, Analiza nevoitor clienilor, « carscterisicilr produsulsl, & “Snamei pice ia stratgilorconcuregilor va vorajuta i acest Sens ‘Este important de cunoseut nami cumparitoriio potential, posites ree "tabi legit pe termen lung cu aces, feeventa si mrimes ccomenzilr, cota de pists pe care 0 efi define ee. fn fuete de aes date vi pate usta st poi de pour. In exzul fn care ‘naar au sezonalitate accentut, acest cr tebuie Yat in consierare Tatlaborarea bagtullafaceri gi deteminaea necesaraui definate -Trebuie si evita att periondele eu resure neutlzate, et gt insuiiente amore Ese bine sh eval lt de slide sunt eximarile dammenvoast cu privire la vent Estimarea cheltuellor ‘Valumit cheltuililor tebuie previzionat en atenie si monitorizat pe tot parcureul deri afer, (prima dint impstar exten dnt heute if ce Yo teetunte pent a pune i migcare nous afacere~ = cle aferemte activity “curente dup atingerea parametsilr prop. CChelndelie nite webuie efectute de eg 0 singurd dats, In petonds sch pvionin in care st aficeren ete mai volnrabit, Celie aferente acti curente vor aves un nivel mai stabil ta simp, dr sunt $f thot indepartate intima fa de momentulinoemiil plant de face (0 alt distincteisportant est cea inte cheluilile fre ~ cele care tebe Suporte gi atuncicnd nu se desfgoart vo ativitate produtod ~ 3 ole sao - de exemplu, chevelle cu materile prime sau saarile personalulu dine productiv. Indicator fnanciart Indicator fitanciari sunt deosebit de importanti pentru un potential ‘nvestitor, De obics,trebuie inclu: T eicatri de rentabiltate ~ ex. rata de rentabiltate a actvelor (profit revactive tule, rata de rentablitae a capitaulut investi (profit ‘neveapitaluri propa; Titcuror de Fichidicate ~ ex. rata curenth de lihiditate active Groulantelobligalicurente), rata imediata de Lichiditte (isponibilt bine datori pe termen seu); «career! de solvatilitte~ ex rata de tndatorare (ator totale total pasiv): Indicator investi urate de recuperare a invests + Valoarea actualizat neta; ata ier de rentable. 19) Analiza SWOT ‘analiza SWOT este instrument de referinj pentru a deruls un proiect Renata unei analize SWOT este intodeauna 0 decizie anume, nocesars pena ingore unui obec stabi care este Intodeauna una eicens, act analiza s-a fut coret. Primul pas, tnsinte de efectarea nei analizs SWOT, const in stabilies in stadia dort al une! situa, sau a unui obieetiv car care, oda dint vie urmat de idenificae gi casificrea elementelor SWOT fn patra grupe principale: Stenght/Calti~acleatibue infer care jut Ia atingerea obieetivuluis 1; Weaknesses Slabicuni~ acele atibute interne care impiedict atingerea obiectivuis + (: Opportunites/Oporuniti~ conti externe care aj I atingees biectvalu "Threats/Amenintér ~ condi externe care impedes atingerea ATRIBUTH INTERNE T CONDITIONARI EXTERNE Exemple de parametii SWOT: SW (Calta si sibiciuni): resusefinanciare, umane, lopisies Mihara, politica managedials, costuri, asigurarea calitii, cabitates servicilr cite lief, capacitates de produce. OT (Oporunitag gi Ameninfiri): condiii economice, schimbri Se essai, stuatia pei, migetiecompetitoilor pe pis ‘Mentificarea ficient a decaitr de ua pe bazaparamctritor SWOT 3 face rispunzind la pat intrebarifundamentale: Cum pot utiliza Ja maximum fecare Calitate? 2. Cum pot anil fecare labiciune? 3. Cum pot exploata fiecare Oportuniate? ‘4, Cum mi pot apd imporiva fecaei Ameningar? 10) Conctsit(Vorbifh despre ceea ce total ai prezentat!) ‘Seetonea aceasta et fl de important ca rezumavu plana de afer Si ebuic ai scoat Tn evidenfs principale arguments entra care vn Finanfator ar tru si investensea in afer 11) Amexe fn aceast setiune este recomanda s fie ncluse: + Copii dupa actele juriice ale societtis 1 Oferte penta echipamentele propuse a i schzitionat prin proiee 1 Copit dupa cele mai recente documente financare (UIs Bilant ‘conabil, ultima balan de verficare, et); + Copii dupa autorizapile de mefionare ale firmeis 1 Aifze (de mediu, santa, sanitarveteinar)objinute pent proiectul de invests 1+ Studi de piagt sau de marketing mai dealt; 1 Shoe alte documente care pot ajuta In o mai bunk infelegere & {nformatilor prezenate fn Planul de afacei caP.3 Finantarea afsceril 5,1 Antofinanarea sau fnantareaintema 3.2 imprumutul dela institfilefnanciae specialzate 533 Planul de fnantare si decziie de investi 3.4 Riseurilefinantaritineprindeit Politica finaneiar presupune adaptaea entitiloreconomice la conde fn tore socictaten fyi desfisoard ativittea, mai ales din punctul de vedere a! ‘Stmulu gi modalitjior de crestere a capital, a modalitilor de fnantare, “Ne asicne a muplusulei existent in onele pecoade st de organizaren Structui puter a conduceri din interior ‘La nivel microeconomic, adica la nivelul_agenylor economic eciite de polities finansiat se spijnt pe structure Financia’ a societailor fa fancjiune, pe obictvele de renabiltate si de crotere,avind in vedere st ‘cure posiil. Motil pivtoae la modaitate de Snantare pe termen inedia si hung a nevoilor de explatae sunt decizi eu caractor de politic financiard, ele afectind situaia fnanciard « socititi, rentabilitates, sau risourile pent o perioadt de mai mal ani. Politica fnanciard este eficents dacd se reugste implementarea si corslarea unei duble strategi: solvabiltate si rentabiltate, Realizaea cu ‘ucoes a aoestel interdependenje este infuenala de o see de facto Sonstige din partea puteri pubic, inflye, eat energstict, cadal politic existent in fceare yar ete ‘Flaborarea une polite financiare priveste determinarea nevoilor de finanyare pentru o amunité perioedi de timp, alegerea unei varante de Jidiaterare a une! modaliti de fnanfare prin fondusi propit sau crete sia ‘aportl ore neveile de finafare pe fermen seu sau pe termen eng {hn carl imprumuturilor pe termen lung este necesar ca socitates SB sib&o visiune clara att asupra nevoilor totale de fonduri pentru a le procure din timp ot g asupma modalui de rocurar, adh asupre alge pull de finanare care si corespunda cel mai bine nevolor sale 43.4. Autofinangarea sau finantarea interna Tnangaren pe termen Wing a unei socitii comerciale presupune scoperirea nevi de fondu cu crater permanent sau pet peioade mark de imp. Aceste fonduri se pot procura in diverse forme, in faneie de ‘ondile concrete ale societal pice fnaneare, Cle de inane Pe ‘Gomer lung sunt in srinsé Iepatura cu efile de investre forming impreun tor acestea politica Financard a sociti respective, gstiunen pe termen lung. ‘Din punctul de vedere al apartenenti fondurlor,distingem Grant «in fondutipropi (autofinanae,erester de capital prin noi epertur binesé sau ir natura, exeteri de eaptal prin Sncorporaea rezervelar [a capital! Seal, reste! de capital prin conversiinea datoilr) gi nan prin “ngajamene I eren (peur bligatare, crete bance esi) fn fusctie de eforsul depus pentru obtinerea Tor sursele de fnantars pot fi grupate in dout pi: inant item (autfinan) si Snag tateme (restr de capital sitmpramutu diverse). 13.2. mpromutul de la nstitutile nance specalizate Bincile ofa de obicetcredite penru investi pe termen medi $i nai rar pe termen lung deoacce eit sg imobilizezeeapitalurile pent Favioade indelungate, De accea, in mite i, eredtarea pe termen In © fice prin ‘atemneial stati, ci ajtral nor intl Goaniee specializat. ree rata este inoresat de rcyere invetiloe it-un anumit domeniy sau setor, de cresterea produetiviti, de implementa, HOF soe gr rey iolle, mai pin dezvokate din panct de vodsre sae na ponte intreni dvet pin fciiuares asceu, ea508or emo dane obignite de capil sau iprumuts in fondue se prop ‘pact impramutul se relzeazd din fondurt pubice state poate cord prune sub forms de subveni penta shpat Fetes pen Tock il «ox condi ple uputea SSE aaa de izolre ete. Dackfmpromutul se relicazh Je 1a divers ans naciare pei, flit ofeit de tt pou mae rea are paral cst Imran, prantaresfmpueti ot 2 or epinaato ec. Acct flit fx ex impute 8 setae: mal agor d sport! det imprmatie bane Ye 955 XZ Tropramustal ese utr, n rxefionat cn cael obligation vn covaract se stabil tn sadeniar care ponte prevedee si 9 evoeds do gre. Rambursarea se fae de obit In re nuns 28 Pepa constarc, dex se pot fost ate degresive sau PrOBTTS sande se caleleazh la valoerea Smprumtufui teamburna, Po aoitcaimpramutlni +2 cet garani reale stu cain ance wae J cafizare amram sunt fate sme, cee ce ee 8 eet atl actuarial operant de creditare sf Se apropiat d= rt dotinai. Tvestjile Sinanciae specilizate jonei un rol important smear ine pajefnanclar si soit are md a J ohio! 905% sree va eanciet. Insti se nprara ee isin Gran sept aol soietile mic i mile, diniind renee ove TS aoe prioriare. Pentru a tinge obectivele economic siecle SONNE sree ant controle de sa. Ele acord diet eredie anu Stern #8 ‘crete pe termen medi mobilizabil veep acestorImprumti te rai seAzuth dest nivel) axins pe pn ania data cei est tung 1013 99 de aera acest avantaje se ada si uncle fsa. Seale Cxonen! secor, amin de taxe sun impocite). Aces credit este foarte vans: find un ajutor financiar indirect pens favorizarea nor dezvolir regionale ‘au imbundtiirea sructuriindustte ete. Tincile acordé credite pe bavA de garanjii ferme prezentate de societate, Toate confit ereditului se negociazA inre banc si debitor: rata ‘lobinai,termenul de rambursare,eventuala perioads de gratie, penalizsile si netespectareaclauzelor et, ‘Nivelul dob In acest fmprumut este mult mai rdicat decit eel tilzat de organismele financiare specializte. Marimea rai dobdinzit se Stabilete dup diverse exter: doc este credit pe termen mediu s tlizeszt tata bencard'a dobinci de bazi ulizaté gla ealetul costurilr reditelor pe fermen seu iar Ia ereditele pe termen lung se wrmesza de obice! evolutia costul obligatunilor pe pags financiars. (Creditul banca pe termen mileiu, de 2.~7 ani are un rl important fn finanjarea societiflor industisle si comerciale care sunt destinate ‘oper cheltuililor de iavestifi in echipament de producte cu durate de funeionare relativ scurte, amenajri, constuciiuyoare,cheltuilt pentru fnovis,cereetir sau pentr operaiuni de export ‘Creditele pe tesmen milosiu mobiliabile se materalzeara in efete financiare cate se pot sconta la bineile comerciale su la banca central. iAceste credit pot prevedea 0 perioada de gratie de 1~ 2 ani. Dack eredital fe avordi pe termen de $ — 7 ani, se numeste credit pe termen_mediu Prelungit Acesea include si eteitle acordate pentru dezvoltares xporturilor, mal ales de uilaje gi cchipamente sau pentra executarea de Turd, Pracicereditele se avo ca un credit funizor sau un credit client. CCrditele pe termen millociu nemobilizabile au sossasi destnaie ca $i cele mobilizabile; banca nu primeste nici un efect fnanciar din partes beneiciarulu, in schimb dispane de garania unei institut Snancire spocializate. Duraia creditului se poate extinde pnd la 7 ani, ore banc comercial putin acorda un credit pe baza unui contract incheat cu debtor fmprumutal hencar pe fermen lung are trei mari avantje: rapide, Atenbiltate gi costuri de obyinere reduse, Documentele formale legate de cbfinerea tmprumutuilor sunt minime, Ia fel ea si cheltuisile ferent, ‘Obtinetea imprumetuli banear pe termen lung se poate realiza molt mai rapid deci prin emiteres de obligation, AM avanta} este celal flexibiliti ‘itoae a acestuia (se pot stabil alte condi de fmpruma),ceea ce ms este azul la obligaiuni. Imprumtatal poste in general convent ev ereditorat ‘mosificarea mutuals a condilor contractual, inanjarea pe termen mediu slang se poate face si prin eas sa CCosturileaferente finan pe termen Tung se refed atl capita propriu, eft si le eapitalulfmprumutat. Compararea costurilor este de obicel frou de realizat ca urmare a deosebirilor existent inte diverse modele de Sinangre ‘Sovitiile,indiferent de talie gi de foprul dacd sunt in erestere sau stagnare economic’, nu pot pretinde ati is a renabilitilpriecelor lx, thu pot avea alte niveuri de costur ale capitaluui avant decdt exigentole picfed financire. Capital propriu tebuic remunerat Ta fel ca si cel Fimprumutat, costal captalui find independent de susele de fnanyare gi de caracterstiile economice ale socet 3..Planal de finantare si decizile de investitt Decizia de a investi se bazcaza pe informaii complexe si exacte privind necesitatea, oporunittca, dursia de executie si exploatare a {nvestifilor, volumul cheltvelilor gi al resurselor financiare, Muxurile de intrre gi fei a fondurlor pe oat rata explotirit investi, asigurarea rentabiliii i ehidti, data recuperi capitaluribrinvesie ee {a luarea deciziei de investi, © importanys deosebité © prezntl studul de oportniate si deficient realizat pe baza mai maltor variate de price dn eae urmesz tse aleagi ces car asigurt rezulate mame et ‘minim de efor.! ‘Oportunitatea se aprciaz in strinsa corelayie cu necesitates,eficienis si timpul optim de relizare si dare in functiune a capaciailor de producti {eu formarea resurscor Financiare si condijile de aproviionare gi desacere, Tificienja se seflecté in raportul dintre rezulatele obfinute din ‘xploatarea inves si eforturie sau celticileefectuste peru investiia respectiva. Efcienja investor depinde de o serie de factor, ma important ‘ind nivelul costtlor de producti si volumal vanes. 7 Vina Gergen anlar a sce Pare Dias 3 Peo, Bsr 2000, pagina 32 Indictoit de apreciere a eficiene\ investor webule 8 permit compro cate priect in rama respect din alte aur i hie 6) cor caga eeonomie, precum gi compares mal mtr variant de stove enra aces investi alegeea cell opn=* Fare sovitat invesifile sunt deo mare dverstate: ens, umane, sociale inanciare, comercial, pent publiitate reclame rtmcps de risul pe caze implied investiile petro pepe socieui, scestea sint inocu, de modemize, de dente # sxtegee evestiile de jnloeune «eshipamentelor complet wate eu un Hs toate sett, doarece mu presupan modifi le thnologie de abet ‘ert echipanent vids In general, aac similar exor vee ruil de moderszare cckipamentlui existent fn funcune in eds ca umare 2 unot modifi neesejale in hnolopt ‘rte. Aces investi sunt desinate meio rentbiish producti vrvest de dezvoltare presupun un rise mai mare Tegt de eee ocieti pe pietle traditional sau resent (produse 20) Tiveaugilesimegie angjea srt sositates wi prcsupun oP ya de incre ide. Aceste investi refer la suoraions a lu tem de asic, Rone cual sole su rarer one fie in site “sursele de finanare corespunzitoare primer dows categori suns i general, ete pe tomen lung aordte in cont avantoas OF cos arursare gi gavantare, nucit rentabitlen este sigur ssc es Tale doud categorise vor finals, indeosebi, din suse prop, soterne gt entere (autfinana, cress de capital prin apt in numer) saree imprumutate Gnd mai grea de objinut datoritt isl diet gi & entabiitaii ma pain pobabile a investi 3.4 Riscarile finantariéintreprinderit __ Gwe, Taps 1 Coma, Gevimes mci cies Ete MO, ‘Timioas, (998 RRentabiitatea unei firme se poate aprecia doar in Funcic de riscul asumat; into accepfune general, rscu reprezita vribilitatearezltetulat ‘G unmare a influenfei fectorlor proventi din mediul inten sau extern al frentului economic; repreriu® prejudicial potenial la care este expus Patrimoniul si activitatea iniepinderl. Asumarea risclui est sréns orelath de renabilitates actvitii, fimele neasumBndu-si un rise deeat in fanefe de rentabiitaea Ia care se asteapt, Printre eauzele eae genereazrseul se mum: - spcificul activi destagurate ~ concurenja ~caltatea actului managerial eal cu partner de acer lips sa inexacttateainformatilor “= fmprejur de for major sau fortite "Formele pe cae le imbrack riscul sunt diverse, putindu-se manifesta sai mult sat mai pofininfens la nivelul intreprinderi. Cel mai ul, Dratid, se vorbeste de riscul valuar, rscul de fara. rseul de expoatare, Fiscul de fliment, risculfinancir si riscul comercial Riscul de exploatare iscul de exploatae evaluesz capacitate firmei de a se adapta in timp wil gi cu eal mai mic cost la varifile mediuli, espectiv exprimt fexibittatea rezultatuli de exploatre. Apreciezea riscului de explotare se realizeazh cu jutorl "pragului de rentabiltate de explostar” Pragul de rentabitiae de exploatare (num gi vent de explontare ‘este sau punet mort operajonsl) este punctul ia care veniturle din xpleatare scopes cheluelile de exploatare, iar rezltal din explostare fae nul, Depisires acestuiprag conduce la cesterea renabiiaitactiviit de exploatre ‘Dact porim de la ideea c8 agent economic nu poate influengs nick preurile eu care eump facto de producti si nici prejurile bunerlor pe ue Te produce gi le vinde,singura variabilé supra eAria poate sefiona ontrack veniturl i delseasc cheluelile eimdne nivel producti. Pragul de rentabilitate se caleuleazi dup relat Pre=CormcV Unde Pre-prag de rentbilitate de exploatare (CF cost fixe ReiCV- rata maj costurlor variable ‘Bvaluarearsculu de expleatare se poste fae eu autora urmatorior indieatori ae Indicataral de posiie fd de pragul de renabilitate- expr capacittea intreprinderi dea se adapta cerntelor pict + in mirimi absolute Tpor-VePre + in magi relative Ipoetin(Ve-PreyPre in finetie de nivelel objinut, inteprinderea s¢ poste afla in una din ‘urmitoarele situa cpstabil,cdnd veniturile de exploatre (Ve) depagese progul de rentabiltte cum pufin de 10% aabid,cind Ve depgesc cu 10-20% pragul de entabiltte ~Ranforabi,edod Ve depigese cu peste 20% pragul de rentabilitae, , Momentul reaiztritprogulul de renabiitate Pm=(PeerVe}"360 « Cosfleientul de elatcitate- muni i coeficiet de levier ak exploatirit sului de elasticiate intreprinderea 5€ poate afa in una din urmaoaree ita install dact ke> 1b = relat stabil dacd ke ~6 ~ Confortabilé daca ke < 6 © erestee a coeficientul de elastictate ais 2, zona favorabila +3 Pentru apreciorariseulu de fliment st msi utlizenza metoda scorrior = rodelul Canon-Holder. Metoda scorurilor are ea obieetiv punetea “iporiie a unor modele predictive pentru evaluares secu de fatiment ‘bara metodelorstatistice ‘Matedele staistice porese de ln evenimente trecute ale fimei fnforménd int-o anamité Asura asupee vitor acestra ‘labora acesfor modele a presupas observarea pe 0 pesioada tai ngs 9 dout grupa de firme si staitiea unor note ex sjulom! crea = determina rise de faiment ‘Modelul Canon - Holder se bazeaz8 pe urmstoare func 2-0, 6RY+0.22R2-0.83R3-0.1R44024R5 Unde Ris(Ac-Si/DIs R2=CpmPt R3=ChICA, RA-ChpVA RS“EBEDS ‘Functia Z. pote inrogistra umtoarele valor Z-0.05-situafe catatrofal - probabilitatea de fliment peste 90% 9,05<2<0.04-stuaie nefavorabild - 65% - 90% 0,04<2-0.10 stati inverts 30% - 65% (0.10<2<0.16 - situate favorabils- 10%30% Z>0.16- situate foarte bund - sub 10% prob de fliment Metodcle satsice de deteminare a risculuiinteprinderii fa de factori pertubatori ai medivlui sau se bazcazi pe studiul statistic ce flopertajeach prin, mirimea sa colectivitites intepindeilor. Indiatorl Timetiece ce caleuleazs este numit sor si el deparajcaz inireprinderile cu ‘garde cele normale. In contnuareo s caleulim funcia seor prin metods: 4. Foramla tui COLLONQUES ‘oesta propane dout forme 2. 49830 X; + 60,066 Xs — 11,8348 Xs Za= 46159 Xy ~22 Xa 1.9623 Xs __Chelaietde personel 8a, fara tase Chelvielt de financiare 1 CA faraTVA FERN. “eto RE. Ca fara VA FERN. ‘Siocuri INTERPRETARE 12> 3455 ~INTREPRINDERE CU RISC DE FALIMENT 7) <8:485_ INTREPRINDERE SANATOASA Z,> 30774 INTREPRINDERE FALIMENTARA 7,.< 30714 —INTREPRINDERE SANATOASA [Riscal de ratd dobanzisriseu de schimb ‘Aceste riseui intereseszA tntreprinderea mai ales tn relaile eu Institue bancae, tune cand au depoite sau apeleazA Ia crete Riscul de rat a dobancit. Rivcul_de raid e dobinali este riseul evoluplor nefavorsile a remitatelor ea urmare a modified ster. Riveul de rath este rerutatul a doi factris porta ratei gi incertudines ratelo de pe Piatt. Pociia raei este reprezental de diferite lini din bilan care sont afecate de migearle de pe pat. ‘Tnceritudinea peivind marja doblnaii crest cu volaittes rate, pe de 0 pare, gi eu expuncrea Ia riscul de rat, pe de alti pete. Analiza fozillor de rath consth in idenificares expunerlor ale clror rate se Trecteavd pe 0 anumith perioads Instrumental casic de masurare poniic fare ete impasul ratel sau "pap"-ul rate, Este vorba de diferena dintre utvele sf pasivele ale clcor rad varazi pe 0 perioadA dati. Pentru Trisuraea pozitilor in primul rind trebuie specifcath fir ambiguitate isintia inte difeitee tipari de rae. Ene elar cf riseul de rath depinde de natura ratelor diferitelor linit ale ‘lant, Unele rate sunt fixe pe darata une! anumite perioade s altele sunt variabile pe aceeasi periond8. 1G ratd este “fxd” pe o anumit pesioada dac8 nivelul stu mu es _afectat de modificdrile de pe pati din aee peioad. (© raid “variabila” este specifica de obicei pritrun index, rata pif care serveste ca baz de ele rate variable, prins-o periodate 8 Feviailor si primu-o seadenj, Ratele piel sunt rae “imonetare”, sa pe ‘eonen seurts strate pe termen lung, sau “obligatori”, Revaile pot 6 ‘oasipermaneate, de exemplu zlnice sa) mai pofinfrsvene, lunare sat frimestriale. Aceastfreeven depinde de rata de refering leash TO ral vaiabila “de pe o zi pe alta” este flotantS dad indextrle sunt mai deptrtate in timp, dar regulate, rata_variabild, mai este num ‘evimibilé, intotdeeune dup anumitt peviodicitate, ici ea ete “xt! inne revizi (© rath “varabils” sau “revizibila” in mod regulat este Bx inte doud revisi, Dacd indexarea se face In 0 rath determinaté Ia ineepus ical este vorba de rate “predeterinat”, adil indexae pe bazs ene Pee eunoseute la fneeputul perioaei. Din cont ratele “post determinate” = TGabilite pe boza medicicaleulate pe perioada scusi - nu sunt cunoscute ‘dott a fnele peroadei O rat post determina nu este niiodat sigur [Alte rate varabile sunt indexate nt-o manierd neregulatS qi fir regu fixate n avans. Sun toate eae revizuite fa maniera “iseresionars” sat “specifics” Riscul de schimb ‘Riscul de schimb este analog rscuui de ati, Tate riseul evohfilor nefavorabile a rezultaelor ca vrmare & cvolufilor ratelor de schimb, Variaile rezufatelor sunt imputsbile 1s indexaren produsclor si schimbirle buzate pe cursul de schimb sau la ‘aie de vloare ale actveor si pasiveorexprimate in devize “Analiza rscului de schim este un domeni clasc al finanilor interajonal, att pentru inteprinderi non financiare ct si pent insti financiare, Analiza riscalui de schimb sa dezvolit mai train, Cu toate fecosten, insiuile financiare avnd actvitii interayionale eu tn seclast timp ssc de rate ale doblavilorexprimate in dferitedevie i seri de ini risculor de rat side schimb sunt, in practic, din ce fa o& ‘Riseul generat de opersiuni tn devize este generat de factor complecsi care fn de conjunctura itematonals conlcele regional, ctiza ‘economia mondial ete Riscul de piatt Risoul de play este celal devigilor nefavorabile ale valrilr de isis a poiilor Jn timpul duatl misimale nesesare penta chides pozitilr. ‘Cam toate poziile de pial pot fi lichidate, nu exist intenia de & roiceta pierderie posble pe pecoade tung. Durata de refering exe Frrionda cert penta chiar. Fs varia infant de tpl instruments {care sunt inegllichidate). Defi risculu de pia slit modula (Greeth a perioadelor de lichidar, intrudt in limita lor, modifitrle de pe pia pot antrena pierdri de capital somnifcative, Problema este ¢ smsurare 2 oe. TRiscurile de pia se misoart plectnd de i instabiitatesparametilor indict bari, rata de shim, ‘Aceasth insabiltate este misurats obisnuit prin . Cum varia valorii uni instrument depinde direst de parame de pio == “Jeduse instbilittea valor aetvelor sau portoflilor define de institu CControlarearisculi de ia const Ina 9 asigura cB varailevalort un porofaiy de insramente pentru o varaie datt a paramelor de pat vere inferioara la un plafon, Aceasth Fmt fixath tebuie sf structure ze portofolile pentru ca eas fe respect TRiseal Je piajh tinde din ce in ce sh se subdivide lx diferite timensiun, De exemplo, exsth un important rise de lichidtate pe anumite pie (penta cd instumentele partcuare sunt pfin schimbate sai ap Tensiun, tanzacfile devenind mai dficile gi mai seumpe, RAgauni mai fag sunt necesare pene realizes lor si se tnregisexzi decot importante. Absena lichiditai de piah gi « negoiabliti instramentelr, ‘apnvencdrieul 6e pa ei el amplifica considerbil amploarea devigilor etavorsbile. Acest rise al deviapilor nefavorabile este de asemenen aféctat (iret de volaiitatea parametrilor de pial. Ori aceasta voatlitate nu este stabi in imp, se rezum arise de vlailitat in eal evotapilor mal mule ‘sau mai pain brtae si neastepate ‘Doc rscutle de pint depind de graul de instabiltate « parametilor de ping aed de volatiiatea Tor side gradl de sestitate « valonlor awctivelr Ia aceste modifica seul de jar Riscul de jt este generat de interacjunea unei mulitdini de factor polite, economici i social i se manifest cao realitate comples, care [fecteaz orice tranzacie economic intemationals, ‘Riscul de fark reprezinth expunerea la pierderi ce pot apare intro afacee en un partner sti, eaurate de evenimentespeifice care sunt, cl pun pail, ub controll goverului i parteneru Posibiltati de evitare si reducere a riseuilorintreprinderii i economia de plata iscul mu trebuie perceput ea Hind un Huera ri, De fap, seul poate induce oportuniti extiaordinare pentru esi care sti cum si gestoneze. ‘puns nu ete evan complet scl ci eitarea scarily pain afer, Existnta ici a etermina Tlasaea ttre start =} A ee principal in czca ce rive nivel de competent eid, de fp sgestunea isculi. ‘Navare veusitprogrestl dach arm f evita iscul Istria nee arta ¢8 marie impli prespus intotdeaua asuaaes unot ssc subtanfale ‘rave fone sau ata, Dorn de asumare a rscurilor ete un element cone ltnwor agnor economic. Prati evitarea risurilor este o eae farts Sigur entre eg In oe 3 evi isu cen ce ete most) aN SE eam nelegere msi amount a modului in care putem sk transformam rezataele potenial negative in oportuniii ‘Managerenal Risculstimpune o dicipling neces la fava once! ate oj inanagert esse ian devia riscante fie ca este vorba de ret sa de deczi de lansre « unui nou produs sau campanie de ‘publicitate Rieu, tray, au este wn eveniment izola, fniro lume puerne ependenta x puter tehnologizaa cum este cea in cate tk, eveninene (Ge gona eizlor fianciare: Criza Asiatic sau Criza din Resin) pot 0) ee ctf determina transeral riscul dntran oof ‘lobululi altl. ‘Managenenuliscului mu analizeazs O° anime a ser pros SUPE Co apt ete implinit niet o anal kos. st un proses Fin ae spre transparent Presapune cltarea de no} riscui, masurares [or 8) festonaren aes. Na wee shave tn vedere un Spun uni 6 PvE tase managementu acu este un proecs cil dn cares ava ‘Tu nvelt strategic, se analizeazA determinani cgigrlor nel firme pe nsanblol tuturor unio si s¢ fan i caleal problemele de concuret seaaty ete cel mai provocaor aspect at anslizel cul pentns 8 este foaibt st avem multe date privie in posta dear stein cconcureiior "Now regull ale RM 1. NU EXISTA CASTIG FARA RISC ‘Cagtgurile sunt mumai pentru cei cares sums ica. 2, TRANSPARENTA Riseul tcbuie sf fie njeles i ntregime 3, EXPERIENTA, Riscul se masoaré de cltre oameni sina de modelele matematice 4. AFLA CEA CE NU STIL ‘Pune tot tmpul sub serul ntebiri presupunerile pe care le fa ‘5. COMUNICARE Riseu! trebuie meditizat, 6. DIVERSIFICARE Mai multe riseuri vor adduoeefgtiguri msi consistent. 7. DISCIPLINA 6 ahordare bine intocmit est mai bund deci o strategie in contin rmigcare, ‘8, FOLOSIREA BUNULUISIMT E mai bine ai dreptate aproximatiydecit si greset cu certitude. 9, CASTIGUL REPREZINTA NUMAT JUMATATE, DIN ECUATIE, Decale ar trebui uate numa prin considerarea posibilitaiilor de rise sictstig cared lemente de organizare a contabilitati une! afaceri 41 Cuantifiearea operator ecanomice 42 Evidenta contabila a agenilor economics 443 Pattimoniul 44 Reaalatele fnanciare 45 Princpii gi conven contabile 4.1. Cuantficarea operatilor economice ‘Conlabiltatea repeezints un sistem informajional care cuantiict, preluereazi si transmite informa fnanciare. Pentru a sealiza 0 cuantificare {ivisurare),contabilultebuies8raspunds la anumite cern: oe se cuantificR in conabilitate? Ce unitate monetara se wilizesza? ‘Operatile (irancactlle) economice reprezinta evenimente (apts) cconomive ce influenieazA sitajia financara a unei unitifi petrimonial. Unite patrimoniale pot derula zlnic sute sau chiar mii de operstiuni ‘Aceste operfiuni economive reprezintt materia prim& pentru rapoarele fontibile. O operstiune poste consta intra schimb de valori (vanzare, ‘cumplrare, plat incasare sau credit) tntre dows sau msi multe piri fndependente. Operaiiune economicd poste fi considerat si orice alt venient economic care are acelaiefect casi schimbut, dar nu implis® un Schimb. Céteva exemple de operatuni ce na implied un schimb propeu-zis pot fi perder cauzate de incendi,inundai, explo ft waira Fr degradarea fizicd a magnilor si utilajelor, ca si acumularea zilnied & deiinzilor Exprimarea baneasct ‘Valoarea futuror operajunilor economice este inregistratt into ‘anumitt moneda, Petru aceasta se foloseste nojiunea de exprimare pancascd. PSrk indoiald, informal de naturd nefinancierd pot 6 fnregistate, dar mumai prin iregistrarea unor sume bane otf cuantificate iferitele operatiuni si actvitii ale uneiintreprinder, Moneda este unicu! ‘umitor commun al tuturoroperafiniloreeonomice, ttl nett aceasta devine singure unitate de mfr practic prin care si se fsigure producetea de date financiare comparabile. Unitates monetart liza de ontreprindere depinde de fara in care aceasta {gi desfigoad activitatea. Conceptul de enttae distinct ‘in scopuri contabile, 0 intreprindere este consideratt_ entitate distinct, seporatd nu nama de creditor si client sti, esi de proprietarul sau proprietari si 42. Evidenta contabili a agenfilor economici Conform legit eontabiitii ne. 82/1991, rispunderea penta ‘ongaizarea si conducerca contabiliti revine adminisratorulu sau atch persoane care are obligatia gestion unit respective. Persoanele jurice organizeaza gi conduc contailtatea, de regu, i ‘compartimentedistinete, conduse de ee drectoral esonomic, contabille fef sau alts persoanA imputemicités8indeplineasca aceastifuncie, Aceste Dersoane trebuie sf aibt sui economice supetioare si rspund fmprewns