Drepturile artistilor interpreti sau executanti

Deoarece nu s-a putut revendica pentru interpreti sau executanti

statutul de coautori, intrucat nu se poate vorbi de o participare a
acestora la crearea operei interpretate sau executate, s-a pus pe
plan teoretic problema calificarii prestatiilor lor drept opere
derivate. Astfel incat pentru protectia prestatiei interpretilor si
executantilor a devenit necesara amenajarea unui regim care,
desi modelat dupa acela al dreptului de autor sa fie totusi diferit
de acesta.
De altfel legislatia a consacrat aceasta protectie in cadrul
drepturilor conexe, rezervate auxiliarilor creatiei literare sau
artistice.
Prin artisti interpreti sau executanti se intelege: actorii,
cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta,
canta, danseaza recita, declama, joaca, interpreteaza, regizeaza,
dirijeaza ori executa in orice alta modalitate o opera literara sau
artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati,
de circ ori de marionete.
Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi
morale:
dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei
interpretari sau executii;
-

dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa

fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare
a inregistrarii acestuia;
-

dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si

de a se opune oricarei reformari, falsificari sau altei modificari
substantiale a interpretarii ori executiei sale sau oricarei incalcari
a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa.

Drepturile prevazute anterior nu pot face obiectul vreunei

renuntari sau instrainari. Dupa moartea artistului interpret sau
executant exercitiul acestor drepturi se transmite prin mostenire.
Totodata artistul interpret sau executant are si dreptul
patrimonial exclusiv de a autoriza ori de a interzice urmatoarele:
-

fixarea interpretarii sau executiei sale;

reproducerea integrala sau partiala, directa ori indirecta,

temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice forma, a
interpretarii sau a executiei fixate;
-

distribuirea interpretarii sau a executiei fixate;

imprumutul interpretarii sau a executiei fixate;

importul in vederea comercializarii pe piata interna a

interpretarii sau a executiei fizice;
radiodifuzarea si comunicarea publica a interpretarii sau a
interpretarii sale, in afara cazului in care interpretarea sau
executia a fost deja fixata sau radiodifuzata;
punerea la dispozitia publicului a interpretarii sau a
executiei sale fixate, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc
si in orice moment ales, in mod individual de catre public;
retransmiterea prin cablu a interpretarii sau a executiei
fixate.
Se considera fixare incorporarea, prin orice mijloc, de
sunete, imagini ori de sunete si imagini sau de reprezentari
digitale ale acestora in orice fel de suport, inclusiv electronic, care
permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor catre
public intr-un mod oarecare.
Executia sau interpretarea unei opere este colectiva, in cazul
in care interpretarile ori executiile individuale formeaza un tot fara
a fi posibil data fiind natura interpretarii sau executiei sa se

atribuie un drept distinct vreunuia dintre artistii participanti

asupra ansamblului interpretarii sau executiei.
In lipsa unei clauze contrare, artistul interpret sau executant
care a participat la realizarea unei opere audiovizuale, a unei
inregistrari audiovizuale ori a unei inregistrari sonore, se prezuma
ca cedeaza producatorului acestuia, in schimbul unei remuneratii
echitabile, dreptul exclusiv de utilizare a prestatiei sale astfel
fixate prin reproducere, distribuire, import, inchiriere si imprumut.
Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau
executanti este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a
anului urmator celui in care a avut loc prima fixare sau, in lipsa,
prima comunicare catre public.

Bibliografie:
Yolanda Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1994
Stanciu D. Carpenaru, Dreptul civil. Drepturile de creatie intelectuala, Universitatea din Bucuresti,
Facultatea de drept