Sunteți pe pagina 1din 5

Exista o intreaga stiinta dezvoltata in ultima vreme, pe marginea terapiei prin

ras. Nu este doar o tehnica spirituala pe care niste lunatici s-au apucat sa o puna
in practica in anumite colturi ale lumii, adunandu-se in grupuri pentru a rade in
hohote timp de o jumatate de ora. Aceasta stiinta se numeste Gelotologie si isi
are radacinile in PsihoNeuroEndocrinoImunologie, ramura a medicinii care
considera ca fiind foarte stransa legatura intre emotii si calitatea sistemului
imunitar. Printre altele, studiile de gelotologie ne informeaza ca fenomenul
rasului favorizeaza productia de hormoni precum adrenalina si dopamina, care
la randul lor elibereaza in organism endorfine si encefaline, acestea fiind
adevarate remedii naturale impotriva durerilor de orice fel, marind si eficienta
sistemului imunitar. Rasul, de asemenea, ajuta la circulatia si oxigenarea
sangelui, permitand astfel tesuturilor sa se regenereze mai usor, fiind benefic si
in afectiunile de natura cardiaca.
Dar cele de mai sus sunt informatii pentru cei mai mintosi dintre noi, care au
nevoie de confirmari stiintifice.
Dincolo de nenumaratele efecte benefice asupra sanatatii, ai observat ca atunci
cand razi intr-adevar din inima, cu toata fiinta ta, intri intr-o usoara stare
meditativa? Gandurile se opresc, mintea nu mai cleveteste si fiinta ta se exprima
pe sine cu bucurie. Din cate stiu, exista chiar o tehnica Zen care te ajuta sa intri
in starea de meditatie de tipul zero ganduri prin ras. Tocmai pentru ca rasul
sparge barierele rationalului, calmeaza dialogul interior, relaxeaza organismul si
Centrul Fiintei tale, in acest context, se poate face auzit.
Este important, insa, ca acest ras sa fie autentic si nu fortat, sa vina din suflet si
sa fie real. Altfel efectul este mult diminuat.
Daca nu putem rade din prima, daca suntem obisnuiti cu ideea ca viata este un
lucru serios si nu se cade sa radem asa, tam nesam, cand ne vine noua, daca
toate aceste idei trunchiate, false si de plastic te impiedica sa fii o persoana
razacioasa, atunci poti incepe prin a practiva zambetul. Nu spun ca este nevoie
ca tu sa razi in hohote intreaga zi. Spun doar ce este bine sa devii constient
de beneficiile fenomenului si sa il lasi sa curga atunci cand iti vine, fara
a iti mai inghiti portia de ras, de dragul etichetelor exagerate si a unor convingeri
limitatoare. In rest poti sa zambesti. Un zambet relaxeaza, apropie, deschide,
panseaza, este mesagerul blandetii si al iubirii.
Nu te forta, daca nu poti, dar schimba-ti, daca reusesti, ideile cu privire la ras,
la importanta sa si la toate convingerile limitative care te fac sa traiesti
preponderent intr-o seriozitate impusa sau autoimpusa, cu care iti imbraci chipul

atunci cand dincolo de el, inima ta si-ar dori sa zburde si sa isi exprime bucuria
de a trai. Apoi zambetul si portiile de ras vor veni de la sine pentru ca le vei da
voie sa se manifeste.
Razi cu echilibru, dar nu uita sa razi. Zambetul, in schimb, poate fi nelimitat. Stii
ca nu zambesti numai cu gura, nu? Poti zambi cu ochii, cu fruntea, cu toate
organele interne, cu sufletul, cu palmele, pe scurt, cu toata fiinta ta. Si atunci
cand toata fiinta ta devine, preponderent, un zambet, viata ta se schimba, se
alchimizeaza, se transforma.

Unii antropologi consider rsul drept o form de comunicare vocal, poate prima
aprut la om. Robert Provine, profesor la Universitatea Maryland, SUA, specialist n
neurobiologie i studiul comportamentului, consider c din rs s-ar fi dezvoltat, treptat,
limbajul articulat uman. Pentru el, rsul e un limbaj primitiv, universal, un mecanism
comun tuturor oamenilor. Toat lumea rde la fel, n vreme ce limbajul articulat cunoate
mii de variaii sub forma limbilor i a dialectelor. Copiii mici rd nainte de a ti s
vorbeasc, iar copiii nscui surzi i care, din aceast cauz, nu nva s vorbeasc, pot
totui s rd.Din punct de vedere medical rsul, (de 3 8 minute) joaca un rol important n ameliorarea i chiar
vindecarea bolilor: mbuntete starea psihica, reduce consecin ele stresului, produce endofine. Endorfinele,
cunoscute i sub numele de moleculele fericirii sunt substan e chimice de alinare a durerii, create de ctre organism
n urma dansului, sexului, muzicii plcute, mncrii condimentate. Endorfinele ajuta creierul s ignore durerea. In
testele elaborate de ctre cercettori, s-a dovedit c rezistenta participan ilor la durere creste dup o por ie buna de
rs.Mai mult dect att, cercetrile prezentate la conferin a de Biologie Experimentala din Anaheim 2010, arata c rsul
are aceleai beneficii asupra sntii ca i exerci iile fizice. Rsul stimuleaz sistemul imunitar al organismului,
stimuleaz respiraia prin micrile accentuate ale musculaturii abdominale i ale mu chiului diafragmei, producnd un
masaj intern cu beneficii directe asupra circula iei sanguine i asupra cre terii concentra iei de oxigen din snge.Din
punct de vedere spiritual, rsul este o experien a eliberatoare. Atunci cnd rdem, trecutul i viitorul se estompeaz i
nu mai exista dect prezentul. Aceasta este cea mai scurta cale ctre a atinge autenticitatea iar de la a fi autentic pana la
a fi fericit nu mai este dect un pas.C tigul momentelor n care rdem mpreuna cu partenerul nu consta numai n
relaxarea situaiilor ncordate i ct mai ales n invitarea fiecrui membru al cuplului sa adere la un alt mod de a privi
provocrile zilnice att n relaie ct i n viata de zi cu zi. Ca i n terapie, a aplica noi metode i tehnici ce garanteaz
detensionarea conflictului, nu nseamn a rezolva problema. C tigul unor astfel de momente n care ne amuzam chiar
i de lucruri mici, consta n declanarea procesului intern de optimizare a modului de a privi rela iile i viata n general.
Cu ct mai multe momente de destindere i amuzament, cu att mai prezenta este starea de bine n viata de cuplu.
Placndu-se astfel mai mult pe ei nii, avnd un simt crescut al stimei de sine, partenerii devin mult mai flexibili, mai
spontani i reuesc s treac mai uor peste strile de ncordare i de nervi. O rela ie de cuplu n care se rde, este o
relaie sntoasa.Cel mai important mecanism social care genereaz coeziune de grup este rsul intru-ct este direct
raportat la confortul psihic i securitatea pe care o persoana le simte n urma apartenen ei la un grup. Din aceasta

perspectiva, din punct de vedere psihologic, prezenta rsului semnalizeaz acceptul grupului i interac iunea pozitiva a
membrilor acestuia. Nu mai este un mister faptul ca rsul este contagios iar n grup se rde cel mai bine.De ce ne
apropiem mai uor unii de alii atunci cnd radem? Rasul deschide foarte mult oamenii, le confer naturale e i
jovialitate. Aici intervine comunicarea incon tienta. Fiecare dintre noi l percepe pe celalalt prin prisma unei serii de
mesaje i semnale receptate la nivel con tient dar i la nivel incon tient. Suntem atra i de un anumit grup sau de
anumite persoane aparent inexplicabil nsa aceasta atrac ie este doar interfa a unui proces complex care se ntmpla
Termenul yoga rsului a fost dezvoltat n India i ii apar ine Doctorului Madan Kataria, din Mumbay. Totul a nceput
prin 1994. Dr Kataria credea cu trie n puterea curativa a rasului i invita pe oricine sa rada diminea a n parcuri,
alturi de el. Cee ce la nceput a fost un grup mic, de 5 persoane, a devenit n scurt timp grup de cteva mii de
participani. Yoga rsului(Hasyayoga) combina rasul cu exerciiile de respiraie (Pranayama). Oricine poate participa,
oricine poate rde, yoga rsului neavnd legtura cu glumele, poantele sau comediile. Pe teritoriul Indiei, zeci de
cluburi de yoga rsului se ntlnesc i astzi n fiecare diminea a, n parcuri i rd. Unii participan i se mndresc cu
faptul ca nu au lipsit nici mcar o dimineaa n ultimii ani. Cu to ii au resim it efectele benefice ale rsului: revitalizare,
reenergizare, eliberare de stress. Efectele acestor cure de ras sunt att de profunde nct sunt persoane care afirma ca nu
au mai fost stresate sau suprate de foarte multa vreme. Contrar vechilor credin e, yoga rsului a demonstrat ca nu este
nevoie de simul umorului ca sa razi. Umorul este apanajul mintii, al intelectului, n timp ce rsul dep e te barierele
mentale. Copiii sunt absolut naturali cnd rd n jocurile lor!
Liang trzii, una din fiinele cele mai respectate n China i Japonia era un clugr Zen. El nu se considera
pe sine un maestru i nici nu cauta sa i fac vreun discipol. Doar mergea din sat n sat, se oprea cte putin
n fiecare loc, hoinrea pe strzi i mprea mici daruri copiilor dar mai ales, rdea foarte mult.

La nceput oamenii se adunau n jurul lui atrai de comportamentul lui excentric i dac cineva l ntreba de
ce rde, clugrul ncepea sa rd i mai tare. Nu trecea mult pana cnd cel ce pusese ntrebarea ncepea
el nsui sa rada pentru ca rasul clugrului era foarte contagios. In scurt timp se adunau ali i al i oameni,
toi participnd n final la baia de rs. Fiecare se ntoarcerea apoi la treburile lui dar altfel: mai nviorat, mai
treaz, cu corpul curata de tensiuni, cu mintea eliberata de griji.

Acesta era modul n care clugrul i transmitea nvtura. Foarte iubit pentru modestia, compasiunea i
generozitatea lui, era ateptat mereu sa revin. Astzi este cunoscut pretutindeni ca Buddha rznd (uneori
considerat ca o manifestare a lui Buddha Maitreya Buddha al viitorului).

Rsul nu s-a aflat din totdeauna pe acest pedestral al dezirabilitii. Din perspectiva istorica, umorul, de i
recunoscut ca avnd virtui curative (bufonii de la curtea regilor), a fost vzut de-a lungul timpului i n

ipostaza apanajului claselor de jos i al degradrii morale (blciurile i saltimbancii). Indiferent de


perspectiva din care este privit, rasul este recunoscut generic pentru virtuile sale terapeutice i pentru
impactul pozitiv asupra vieii psihice individuale i de grup.

De ce rd oamenii? Cauzele, mecanismul i funcionarea au fost cuprinse de-a lungul vremii sub diverse
teorii. In perioada primitiva, oamenii care treceau unul pe lng celalalt artndu-i dinii, i semnalizau de
fapt inteniile panice. Odat cu trecerea timpului, rsul s-a dovedit a fi cu mult mai mult dect nu numai
semnalizatorul unei intenii. Din punct de vedere social-psihologic, rasul este o izbnda a corpului asupra
puterii dominatoare a raiunii lucide, fapt dovedit prin cercetarea grupurilor care rd i care, n dinamica
rsului, sunt refractare la gndiri raionale momentane. De-a lungul timpului rsul a fost privit prin

perspective diferite: Sigmund Freud n descrie ca eliberator pentru energia psihica, filosofii considerau ca
are origini biologice i semnalizeaz trecerea pericolului n timp ce religiile l interpreteaz ca pe un semn al
manifestrii bucuriei luntrice.

Indiferent de motive, rsul este n final o experiena eliberatoare. Elimina tensiunile psihice i readuce bunadispoziie. Dincolo de a fi experimenta eliberatoare, rsul ne este la ndemna. Gsii n voi puterea de a
rade cu prezentul n fiecare zi!

Beneficiile rasului sunt mentionate chiar si in Biblie, in Pildele lui Solomon, la Capitolul 17: "O inima vesela
este un leac minunat, pe cand un duh fara curaj usuca oasele". In secolul al XIV-lea, chirurgul francez Henri
de Mondeville utiliza terapia prin ras pentru a ajuta pacientii sa se recupereze mai usor dupa operatie.
In secolul al XVI-lea, Robert Burton, un pastor englez, ajuta persoanele care sufereau de "melancolie" (n.r.
depresie), facandu-le sa rada. Tot in aceeasi perioada, Martin Luther utiliza terapia prin umor in cadrul
consilierii sale pastorale pentru persoanele depresive, pe care le sfatuia sa nu se izoleze, ci sa se
inconjoare de rude si prieteni care i-ar putea face sa rada.
In secolul al XVII-lea, sociologul Herbert Spencer promova rasul ca pe o forma de eliberare de tensiune, iar
in secolul al XVIII-lea, filosoful german Emanuel Kant spunea ca umorul este o cale excelenta de echilibrare
psihica. In anii '30, cand terapia moderna prin ras a inceput sa prinda contur, erau adusi clovni in spitalele
din SUA pentru a inveseli copiii suferinzi. In 1972, a fost fondat Institutul Gesundheit de catre medicul Hunter
Adams, o unitate spitaliceasca gratuita, care vrea sa readuca distractia, prietenia si bucuria in domeniul
sanatatii.

Cum sa apelati la terapia prin ras


Sus

Terapia prin ras este disponibila oricui, intrucat rasul face parte din natura umana. Nou-nascutii incep sa
zambeasca inca din primele lor zile de viata, semn ca acest proces natural vine de la sine si are un rol
important pentru bunastarea fizica si emotionala.
Stimularea rasului se poate realiza prin metode specifice, usor de dedus si recomandate de medicii care
cred in puterea terapiei prin umor.
- Zambiti. Primul pas catre un ras copios este zambetul, la fel de contagios precum rasul in hohote. Cautati
motive sa zambiti in fiecare zi, fie ca va amuza un animal sau propria grimasa in oglinda.
- Gasiti motive de fericire. Faceti o lista cu toate lucrurile bune din viata, astfel incat sa va distantati de
gandurile negative care creeaza o bariera masiva in fata umorului si rasului.
- Socializati cu persoane vesele. Petreceti mai mult timp in compania persoanelor optimiste si jucause,
care stiu sa rada copios chiar si de ei insisi. Perspectiva din care acesti oameni privesc viata este una
sanatoasa, asadar aveti repere utile in a adopta o atitudine similara.
- Cautati umorul in toate aspectele vietii. Chiar si situatiile dificile ascund o ironie de care va puteti amuza
si care sa va ajute sa nu supraestimati gravitatea lor. Zambiti in fata norilor de furtuna si soarele se va arata
din nou, foarte curand.
- Copiati comportamentul copiilor. Cei mici sunt experti in a privi viata cu ochi buni si in a gasi motive de
bucurie si amuzament in tot ceea ce ii inconjoara. Imprumutati din cand in cand aceasta atitudine a copiilor
si va veti obisnui cu beneficiile sale incontestabile.