UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR SI URBANISM ION MINCU Bucureti

DEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANA I PEISAGISTIC /

AN UNIVERSITAR 2016-2017

SECIA: ARHITECTUR

- ANUL 4, SEMESTRUL I (7)

Proiect de specialitate - Urbanism

TEMATIC: PARTIU URBANISTIC
TEM: Model de dezvoltare zona de sud+vest Bd-ul Ghencea_Str.Antiaerian_os.Alexandriei, municipiul Bucureti
28 ore (5 sptmni )

I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE

Studiul de PARTIU URBANISTIC are drept scop organizarea i configurarea funcional i spaial-volumetric a unei zone
urbane ample. Intervenia trebuie s urmreasc creterea coerenei urbanistice i a calitii vieii locuitorilor motiv pentru care ea
nu poate fi independent de contextul su, ci trebuie plasat ntr-un cadru mai larg, al dezvoltrii oraului. Gradul crescut de
complexitate al proiectului necesit reluarea i aplicarea unor noiuni i principii parcurse n timpul cursurilor de specialitate
(doctrine urbanistice, structur urban, tehnica proiectrii urbane, analiz morfo-tipologic urban) i al proiectelor de specialitate,
dar i o capacitate crescut analitic i de abstractizare.
II. PROBLEMATICA
Dezvoltarea din ultimii ani a Brilei este marcat de o dualitate contrastant; dezvoltare extensiv, prin urbanizarea zonelor
limitrofe ale oraului i intensiv, prin construirea unor zone cu atractivitate sporit n interiorul su. n paralel, intervenii ample
din perioada comunist intr ntr-un proces de declin n care proprietile sunt frmiate progresiv i cldirile sunt prsite sau
convertite n diverse funciuni care nu contribuie la creterea calitii urbane. Valoarea acestor terenuri rezid tocmai n faptul c
ele au o poziionare favorabil n ora i o interventie asupra lor poate ajuta att la recompunerea esutului urban nconjurtor ct i
la o afirmare a zonei n sine ca zon cu importan sporit, capabil s susin dezvoltarea de ansamblu a oraului. n consecin,
proiectul i propune oferirea unei soluionri coerente pentru o astfel de zon, valorificndu-i potenialul.
III. PREZENTAREA ZONEI DESTINAT STUDIULUI
Terenul supus studiului este constituit parial de o zon cu destinaie speciala (Unitate Militar), precum i de alte terenuri
nvecinate, n prezent ocupate de construcii de diferite tipuri (n general industriale), terenuri libere, circulaii i alte funciuni.
Zona de studiu are o accesibilitate destul de bun, datorit irigrii zonei cu artere urbane cu o bun conexiune cu centrul, fiind ns
prezente numeroase probleme de racordare la esutul local, de configurare, de programare funcional etc.

IV. ELEMENTE DE TEM

1. Proiectul va cuprinde o parte de analiz a contextului n care vor fi identificate i comentate sintetic, sub form de schem, cel
puin urmtoarele aspecte la nivelul structurii urbane: elemente majore definitorii, repere funcionale sau spaiale, insule urbane cu
tipologii caracteristice, specializarea funcional, tipuri de relaionri, noduri importante. Scopul este nelegerea contextului n
care se nscrie zona de studiu i a vocaiei acesteia. Schema va fi nsoit de o scurt list de principii care vor sta la baza
propunerii ulterioare.
2. n continuare, studiul i propune organizarea zonei de studiu la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLAN
URBANISTIC GENERAL (PUG) stabilind caracteristicile dominante i definitorii, zonificarea funcional, rezolvarea relaiilor
att cu contextul ct i n interiorul zonei studiate, nodurile importante, etc.
Pentru asigurarea unei coerene a propunerii n interiorul zonei studiate se vor pstra cel mult 15% din elementele construite sau
funciunile existente, putndu-se pstra elemente grupate sau mprtiate considerate relevante pentru zon.
Propunerea va cuprinde:
a. zon mixt (posibil nlime mare) max 30% cuprinznd birouri, servicii publice, din care dotri (comer, cultur,
nvmnt) 25-30 %; activiti de producie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate n nuclee de activiti.
b. zon locuine max 40% - colective (P+4 P+9), locuine joase de tip urban (P+1 P+2)
c.

zon circulaii max 15% - prevederea unor artere care pot include mijloace de transport n comun

d. zon echipare edilitar max. 5%

e. zon verde - max 20% (cuprinznd att zone aferente funciunilor mari propuse ct i zone ample de tip parc urban)
f. alte tipuri de zon pot fi discutate cu ndrumtorii de atelier
Urmrindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimat de partiu, configuraia spaial-volumetric va urmri diferenierea cadrului
urban arhitectural, n raport cu importana strzii, precum i diferenierea ct mai clar ntre spaiile de folosin public i cele de
folosin colectiv restrns sau individual.
Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea n vedere o configuraie spaial corespunztoare cu rezolvarea de
ansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat.
Pentru propunere, n completarea principiilor formulate n urma analizei, se va ine cont i de urmtoarele principii:
a. conectivitate
b. relaionare spaial i funcional cu contextul

c. reprezentativitate
d. calitate urban (mixitate, diversitate, urbanitate)
e. durabilitate / sustenabilitate
Posibilitile de folosire a terenului studiat, sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante, urmrindu-se amplasarea
raional a tuturor funciunilor i definirea echipamentelor necesare;
Urmrindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent, se vor avea n vedere, nafara acestor cerine
de tem i principiile structurale referitoare la funcionalitatea i configuraia volumetric a acestei zone (ierarhizri, concentrri,
puneri n valoare).
3. detalierea unei subzone care se va alege mpreun cu ndrumtorii de atelier cu suprafa de maximum 5% din suprafaa zonei de
studiu n care se vor aplica propunerile propuse la punctul 2. prin detalierea unei variante de construire la scara 1:1000.
V. CERINTE:
1. format A3 n echip (cf.pct.IV.2.), cuprinznd:
- schem de ansamblu (concept spaial) scar la alegere: va pune n eviden atitudinea propunerii, articularea cu
zonele adiacente i principiile de organizare intern a terenului studiat.
- plan configurativ-spaial la scara dat (1:8000) pe planul suport (pus la dispoziie n format jpg). Planul de
structur trebuie s ilustreze structura urban de ansamblu; diversitatea cartierelor, spaii verzi i parcuri, funciuni
specifice, plan de circulaii i va pune n eviden compacitatea, diversitatea funcional-configurativ, elemente particulare
(accente de nlime, terenuri cu destinaii rare). Va cuprinde de asemenea i un bilan teritorial al propunerii, dar i
precizri ale edificabilului, POT, CUT, Rh.
- elemente suport ale soluiei: scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori i indici, scheme explicative, text,
crochiuri, etc pentru ilustrarea i nelegerea demersului i a propunerii fcute.
2. format A3 individual (un format per student) care va cuprinde:
- analiz critic a contextului constnd n scheme, explicaii, text, etc. cf.punctului (IV.1. din tem)
- detalierea unei subzone cf.punctului IV.3. din prezenta tem, la nivel de soluie de design urban (se vor reprezenta
cldiri, spaii publice, circulaii pietonale/rutiere, cote importante);
VI. CONDIII DE ELABORARE, PREDARE I NOTARE
Proiectul se va realiza n echipe de 3 studeni din aceeai grup (n cazul n care grupa are un numr par de studeni, se va
accepta o singur echip format din 2 sau 4 persoane).
Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, la scara dat, color, ntr-o tehnic la alegere. In cazul redactrii
pe calculator, planul de baz va trebui sa apar n mod obligatoriu ca suport al propunerii fcute.
Predarea, coninnd patru plane per echip (1 comun i trei individuale) se va face pe hrtie sub forma unui caiet A3 per
echip (formatul A3 se obine prin reducerea de la formatul digital), i digital sub forma unui DVD sau CD per echip.
Nota final a proiectului, va fi compus din MEDIA ponderat, cu rotunjire final a urmtoarelor note:
activitate la atelier 15%
partea I analiz - 15%
partea II partiu - 45%
partea III detaliu - 15%
Criterii de evaluare:
nelegerea, identificarea, sintetizarea i reprezentarea elementelor de context i de vocaie a zonei;
rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane funcionale i structurii urbane configurativ-spaiale i
concordana lor ;
argumentarea i susinerea propunerii fcute printr-o demonstraie care s exprime suprapunerea diferitelor texturi de
elemente de via urban, mpreun cu materializarea structurii spaiale propuse, cu referire la conceptele de textur
urban, stare de potenial funcionalitate, densitate a elementelor de via urban, zonificare, vecintate, ambian,
caracter, integrare urban; din demonstraie trebuie s rezulte relaia partiu urbanistic rezolvare de detaliu (susinut prin
scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori i indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc.)
Modul concret de evaluare a activitii pe parcurs, este la latitudinea cadrului didactic ndrumtor i va fi comunicat n
prima edin la atelier.
VII. CALENDARUL PROIECTULUI
Ziua
5 oct
Tipul de
activitate
ora

Lansare
tem i
formarea
echipelor
14.30-20.30

10_12 oct

17_19 oct

24_26 oct

31oct_2nov

Corectur
analiz

Corectur
propunere
partiu

Corectur
detaliu
individual

Predare
la ultima ora
de atelier

8.30_14.30
14.30_20.30

8.30_14.30
14.30_20.30

8.30_14.30
14.30_20.30

12.30_14.30
16.30_18.30

Anex: zona propus pentru studiu (sud-vestul municipiului Bucureti)

VIII. BIBLIOGRAFIE:
Bibliografia aferent cursului de Structuri Urbane (titlurile se gsesc n fiierul uploadat pe grupul yahoo Asandu)
Tabel indicatori urbanistici : http://pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf
Regulamentul General de Urbanism HG 525 / 1996:
http://www.arh.upt.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.pdf
OUG 7/2011 , modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul: http://www.legalis.ro/2011/02/16/oug-72011produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privind-amenajarea-teritoriului-si-urbanismul/
Farr, Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature, Wiley, 2007
Charlot-Valdieu, Catherine si Outrequin, Philippe: Lurbanisme durable : concevoir un co quartier , Le Moniteur, 2009.
Lefevre, Pierre. Sabard, Michel, Les Ecoquartiers, Editions Apoge , 2009.
CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work - online URL: http://www.urbed.com/cgibin/get_binary_doc_object.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.pdf
CABE: Greenwich Millennium Village online URL:
http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110118095356/http:/www.cabe.org.uk/case-studies/greenwich-millennium-village
LEED for Neighborhood Development: online URL:
http://www.leedhomes.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148
IX. ANEXE
GLOSAR DE TERMENI
PARTIU URBANISTIC Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial, generand un model global al
structurii urbane.
Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau o virtuala
reductie a unui plan, respectiv a unui posibil plan.
Cuprinzand esentialul acestuia, adica elemente componente (marime, natura, ocupare, spatiu) relatii
si disponibilitati de dezvoltare, partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristici globale:
1 - constituie punctul final al analizei structural-functionale
2 - constituie punct de plecare in procesul de realizare completa
3 - este un produs dialectic al cercetarii, evidentiindu-se prin coerenta sa, considerand obiectivul
cercetat nu disparat, pe elemente, ci global, ca structura
4 - este un instrument de lucru flexibil, putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea
sau iesirea unor nevoi, asigurand astfel corecta incadrare a planului (ca model global) in mediu
Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea
functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului natural cat si in planul
cadrului social-economic si estetic.
STRUCTURA
URBANA ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana (activitati), relatii
FUNCTIONALA
ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni
STRUCTURA URBANA SPATIALA se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale, desemnand
prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextului social-uman in care ea se
constituie
STRUCTURA URBANA
este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban, intre
elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale si fizicspatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural,
prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala
FUNCTIONALITATE
capacitatea structurii unui organism/ ansamblu urban de a satisface la un anumit
moment un complex de nevoi de existenta
VIATA URBANA

ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea de activitati urbane

localizate

TEXTURA URBANA

(texturi de elemente de viata urbana)

- subsistem de elemente de viata urbana capabile de a raspunde unei cerinte
functionale
Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologica
sau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana, ceea ce inseamna

STARE DE POTENTIALA
FUNCTIONALITATE

Caracterul unei zone

Ambianta urbana
Zona

Vecinatate

Zonificare
RESPONSABIL PROIECT:
lect.dr.arh. Simona Butnariu
ECHIPA DE INDRUMARE:
conf.dr.arh. Arpad Zachi
lect.dr.arh. Simona Butnariu
lect.dr.arh. Mihaela Harmnescu
lect.dr.arh. Radu Canciovici
asist.urb.dr. Cristina Hurduc
asist.arh. Florentin Gudil
asist.drd.urb.peis. Irina Cioangher
asist.drd.urb.peis. Raluca Duic
assist.drd.urb.Corina Chiril
assist.drd.urb.peis.Tamara Roseti
NTOCMIT:
lect.dr.arh. Simona Butnariu

descompunerea lor mentala.

Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare in
texturi a elementelor de viata urbana
stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane, constatata in
raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa. In momentul
analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de starea
de efectiva functionalitate, marcand o functionalitate constructiva sau o
functionalitate distructiva, dupa cum ea poarta amprenta unei ultime enfunctii sau
disfunctii care a actionat in sistem
se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin
textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului, valoare raportata la
indicatorii medii pe oras
produs variabil in timp si spatiu, initiat prin coroborarea naturala sau constienta a
texturilor de elemente, in cadrul structurii urbane
o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa
se poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat un
acelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta.
Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felul
elementelor care sunt in zona; ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul social
al zonificarii
(a mai multor activitati/elemente de viata urbana)
- stare in teritoriu care trebuie privita in doua sensuri si anume:
(1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane in sine, ci a elementelor de viata
urbana
(2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor in raport cu anumite caracteristici
proprii la nivelul structurii urbane respective
mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban
SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA I PEISAGISTICA
conf.dr.arh.Cristina Enache
PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM:
conf. dr. arh. Andreea Popa
DECAN FACULTATEA DE URBANISM:
conf. dr. arh.Claudiu Runceanu