Sunteți pe pagina 1din 7
l-irrrba rolTranS l\.4anLt=rl perrtrur c l a s a a \ . / l l

l-irrrba rolTranS

l\.4anLt=rl

perrtrur

clasa

a

\./lll-a

Alexandru Crisan Sofia Dobra

Florentina Sdmihdian

'

'

:'

HUM'aNrres.

gnu'.

moNal

L Genul liric
L Genul liric

1. Poezia liricd

lacul de Mihai Eminescu

4

lzvorul noplii de Lucian Blaga

B

Emotie de toamne de Nichita Sunescu

13

Elemente de versi{icalie

16

Comentarea unui grupaj de texte

,1 B

Vocabularul

20

Fonetica

50

ll. Genul epic 2. Povestirea ;tiinfifico-fantastici

Planeta celor doi sori de Horia Arami

56

Ce-5i face omul cu mAna lui de lsaac Asimov (lecturd suplimentard) Noliuni de sintaxa ,, ,,

,

Predicatul ;i propozitia predicativd

Subiectul pi propozitia subiectivd

Texte distractive 5i texte funclionale

3, Nuvela

Popa Tanda de loan Slavici

Atributul 5i atributiva

Texte functionale

,

4. Romanul

Baltagul de Mihail Sadoveanu Complementul direct ;i completiva directi Complementul indirect si completiva indirectb Analiza de text

,

,,

6B

10

77

86

96

102

'l 18

128

132

154

159

166

lll. Genul dramatic

5, Comedia

O scrisoare pierduta de L L. Caragiale

,. Burghezul gentilom de Moliere (lecturd suplimentard) Complementele circumstanfiale 5i propozitiile circumstantiale Alocutiunea

lV. lmbinarea genurilor

6. Balada populara

M iorila

i,

,

,.

Conspectul. Catalogul cultural

 

,

234

GerrLl,,l ',l i ' Poe rlc' z,t a o Elemente'de versificalie i o Comentarea u

GerrLl,,l

',l i'

Poe

rlc'

z,t a

o Elemente'de versificalie

i

o Comentarea unui grupaj de texte r Vocabular

o Foneticd

,

,,

\//

ca

1J
1J

lec ! ta

Genul liric

ihai Eminescu (1850

1889), cel mai mare poet roman,

aparlinAnd perioadei marilor cla-

sici.

r Debuteazd in 1866, cu poezia

La marmAntul lui Aron Pumnul, scrisd la moartea profesorului

sdu de limba rom6nd.

. La 25 februarie 1866, publica

prima poezie semnati Eminescu:

De-a; avea

,

apdruti in revista

Familia de la Oradea, editata de

losif Vulcan.

r in timpul vieiii, Eminescu a pu-

biicat un singur volum de Poesil

(1883), ingrijit de criticul Titu

Maiorescu.

. Teme predilecte in poezia sa

sunt: natura, dragostea pi istoria nalionald. . Poezia lacul apare pentru pri- ma datd la 1 septembrie 1876 in Convorbi ri literare, revista socre- titii Junimea din lasi.

LACUL

de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni il incarca;

Tresarind in cercuri albe

El cutremuri o barca.

$i eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult si parc-astept

Ea din trestii sd. rasari $i sn-mi cadi lin pe piept;

Si sirim in luntrea mici, inginali de glas de ape,

$i si scap din mini cirma

$i lopefle si-mi scape;

Si piutim cuprinsi de farmec

Sub lumina blAndei lune - VAntu-n trestii lin fosneasci,

Unduioasa api sune !

Dar nu vine

Singuratic

in zadar suspin si sufar LAngd lacul cel albastru incarcat cu flori de nufar.

I Vocabular gi fonetici

1. ldentificali in text cuvintele care aparlin c6mpu-

lui lexical al culorilor;i al aper.

2. Gasiti doud perechi de sinonime in poezie.

4

. : .:. t 3. in strofa a doua existd un cuv6nt format prin schimbarea

.: .:.

t

3. in strofa a doua existd un cuv6nt format prin schimbarea valorii gramaticale.

ldentificati-1.

4. Construiti familia lexicala a cuv6ntului barcd.

5. ldentificati aliteraliile 5i asonanlele din text si discutali rolul lor stilistic.

L-r--

ALITERATIA 9i ASolrtANlA sunt figuri de stil sonore care constau in repe-

tarea unor sunete in interiorul unui vers. in cazul aliteratiei se repetii consoa- ns sdu siiabe initiaie, aflate, de obicei. in raddcrna cuvintelor; in cazulasonan- ier se repela aceeasi vocalii accentuatd. Termenui de asonanfd este adesea folosit pentru a denumi rima imperfectd.

6- Cititi strofa a patra a poeziei ;i identificati imaginile auditive. Observali cum sunt suslinute aceste imagini prin muzicalitatea versurilor la nivel fonetic.

I Topica

1. ldentificafi inversiunile din prima si a patra strofa a poeziei si ardtati rolul stilis-

tic al acestora.

2. Transcrieti in proza prima si a patra strofa a poeziei, asez6nd cuvintele in or-

dinea obisnuita. Discutafi efectele acestei operalii in plan stilistic.

Eilr$s5sBlgffi

INVERSIUNfrA este figura de stil care consta in modificai"ea topicrt propozitier

sau a frazei, pentru a scoate ?n evidenta un anumit curr*nt sau o anumita pro- pozitie. in versuri, este folosita adesea pentru realizarea rimei sau a ritmului.

I Punctualia ;i scierea cuvintelor

1. Explicati rolul folosirir punctelor de suspensie din ultima strofd a poeziei (Dar

nu vine

).

2. Discutati de ce pronumele personal de persoana a ilr-a, feminin, e4 apare evi-

denliat in text, fiind scris cu litere cursive (inclinate).

3. Dati exemple din alte poezii studiate de voi in care anumite cuvinte din text

au fost evidentiate prin felul cum au fost tipdrite.

5

tg

le

|'

'':::':::,|:.:.':.

, ., \" . - ,,.) . :: : . : :.1't' ,t t:,.: .
, ., \"
.
-
,,.) .
::
:
.
:
:.1't'
,t
t:,.: .
,.
i'
,t,
.:,t
:,i t,',1:|
l,::. t"r',l:,
':
)
ct i a
t't',,
aJ

:,

:,,, : t:,, . : : : ;t,',:.t', : :'

lite ratu rE

Lectura aprofundata

l. Numifi elementele care alcdtuiesc decorul imaginat pentru intAlnirea dintre

cei doi indrdgostifi. 2, Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene

de dragoste si de natura?

3. Ce moment al zilei este descris in poezie? lndicali elementul din text care v-a

ajutat sd raspundeti la aceastd intrebare.

4. Selectafi din text verbele cu ajutorul cdrora se creeazd o atmosferd de vrajd,

de visare.

5. ldentificati epitetele din strofa a patra si observati ce rol au acestea in crearea

atmosferei.

6. lndicali strofele in care apar elemente cromatice si explicati a5ezarea sime-

tricd a acestora.

7. Observati folosirea modurilor personale ale verbului in text. Care sunt aces-

tea 5i cum sunt distribuite?

8. Explicati rolul conjunctivului prezent, aleg6nd dintre urmdtoarele variante:

. sugereazd o acfiune viitoare posibild;

r sugereazd o acliune dorita, dar nerealizata; o sugereazd o acliune ireald.

9. Selectali din text personificdrile siepitetele prin care elementele naturiicapS- ta insusiri umane.

l. Trairile interioare ale indrdgostitului sunt surprinse in mai multe momente.

Care sunt acestea?

2. lubita nu apare in mod direct in cadru, ea fiind doar o proieclie imaginara a

indragostitului. Explicali de ce imaginea iubrtei nu este concretizatd intr-un portret. Vd puteti referi la versurile,,Ea din trestii sd rirsard/ !i sa-mi cada lin pe piept."

3. in poezie apar mai multe persoane gramaticale, unele exprimate, altele inclu-

se sau doar sugerate: eu, ea, el j noi, ldentificali cine este ,.el" din prima strofd,

cine sunt,,eu" pi ,,ea" din strofa a doua si ,,noi" din strofele a lll-a si a lV-a.

n

6

Pictur; de Mara lvan. elev; la liceul , , N i c o l a

Pictur; de Mara lvan. elev; la liceul ,,Nicolae Tonitza,, din Bucuresti

4. Selectafi din text cuvinte sau secvenle care sugereazd intimitatea si inefabilul

int6lnirii imaginare dintre cei doi indragostili.

f in ciuda simplitdtii aparente a poeziei, din text se degajd o vrajd aparte.

Explicati de unde provine aceastd impresie. Puteti sd discutati pornind de la urmd-

toarele sugestii:

.

.

din muzicalitatea interioard a versurilor;

din plasticitatea imaginilor;

r din imbinarea imaginilor vizuale cu imaginile auditive;

.

.

din armonia care existd intre cei doi indrdgostiti;

din atmosfera generatd de frumusetea cadrului natural.

2. Gdsili in text si comentati felul in care natura pare a prelua sentimentele si

stdrile eului liric.

3. DeSi poezia surprinde un moment de iubire neimplinita, atmosfera generald

pe care o degaja versurile este una de senindtate, de calmd resemnare. Cum expli-

cati acest fapt?

4. Explicali de ce poezia se intituleazd lacul. Poate fititlul o cheie pentru d iflt9.[.]:,,:.::r,.,:r,

,:

preta poezia intr-un anumit fel? Discutafi aceasta ipotezd, av6nd in vedere 5i su-

gestiile de mai jos:

. farmecul si misterul apei determind reveria indrdgostitului;

. cadrul iubirii romantice este intotdeauna natura;

. poezia se deschide

5i se inchide cu imaginea lacului, care devine astfel un ,,per i;l:,:t

sonaj" central al textului.

7