Sunteți pe pagina 1din 116
ROMANIA INSTITUTUL ROMAN STANDARDIZARE, STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, CONSTRUCTH VILE § INDUSTRIA CALCULUL St ALCATUIREA ELEME SI BETON PRECOMPRIMA ENTELOR} C21 dons w2sury de 4 STAS 1010 Intocuieste 1 STAS 10105 0-76 STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT |——————— Clasificareaalfanumerica cu ullaings Constructions eiviles et industrietes Crpoureswrao _rpaneqaionoe a AILING OF CONCRETE, MEINFURCED CONCRETE AND PRESTRESSED CONCRETE STRUCTURAL EMBERS, UL ET CON sraveriy MESISTAN! ARME ET BETON T PION CON’ IX, 30] TOWTGEN TL DAPUTEABHO HANPHOREMI DY ROnCTPS NIM ‘OFRAINT CUPRIN Pagini 1 MALITAVT . 7 ~ 3 1.1 Obieet si domeniu de aplicare. . : 3 1.2 Clasificarea elementelor structurale si a armaturilor lor 3} 1.3 Principii generale de aleatuire gi caleul 5 2 MATBRIALE . : 21 Beton .. : - 8 2.2 Armity : ua 3 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT . wu 3.1 Staind limita . 1s 3.2 Caleulul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale al elementelor solicitate a Sneovoiere, eompresiune excentrieii 5i intindere exeentriet, - 16 3.8 Caleulul la starea limita de rezistenti in secfiuni inclinate 29 SA Cazuri speciale de verificare a armiturilor transversale . , - 9 5 Calenlul Ia starea limith de rezistenti al clementelor solicitate la ineovoiere eu torsiune 5 : 32 8.6 Caleulul eforturilor unitare in beton i in armaturi in stadiul IT de lucrn, la elemente solicitate le incovoiere eu sau fark efort axial. . 33, 3.7 Vorificarea la starea limit& de oboseals, Pood . 2 38 3.8 Verificarea la starea limita do fisurare 5 : 36 43.9 Verificaren ln starea limit de deforn od .. aT 3.10 Prevederi suplimentare pentru caleulul elementelor profabricate 38 4 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU : 40 0 ei critiekl mecesaret : er) 4.2 Excentricitatea de eal. . 40 4.3 Condiii de utilizare . . , : see a0 44 Compresiune excentricd cu excentricitate mare . : Boog ¢) Blaborat de 5 | MINISTRRUL LCCRARILON PUBLICE "| SUAMEXAIANIE TERTTORIULUT DEPARTAMENTUL CONSTRUCTIILOR gf LUCRATILON PUM, Construct Sti. cat irate auyistenvr INVATAME Anstltutul de Construeytt Gateara construct de Data intrarit 1 vigonre Ui, ROMAN DE sTaNDanDIZAnF Jean Lonix Calderon “nr. 13 i BUCURESTI j | Telex TID INS R 1990-12-01 SPAS 10107/0-90 ANEXA A ANEXA B ANEXA D ANEXA E ANE ANE ANENA IL Stabiliren ef 7 PREVE! COMPRIMAT pat LA DERE PRIVIND AT 4.6 Influenfa zveltefet 4.7 Verifienrea ln fort taietoare 4.8 Verificaren Ia compresiune local 5 CALCULYL | ELEMENTELOR S.A Verifiediri necesare 4.5 Compresiune excentricd en excentricitate mick simedie «6 6. DIN BETON PRECOMPRIMAT avilor qaitare in Weton si armditina pretensions ti 6A Grosimeastratului deacoperire en Delon a arn Anvorares armiturilor 6.3 Tmnddinea anmaturilor GA Prevederi suplimentare pentru stitpiy | fis. Prevederi suplimentare pentru gxina 6.6 Prevederi suplimentare peutne plied 6.5 Date ev trebuie ineluse in proieetele de executie ale elementelor din beton armat 5 Armarea zonelor de transmitere LAYIMEA FORMA DE T PROCEDE DIN BETON AR TRICITATE OBLICA LA PENTRU CALCULUL ELEM CTIVA A TALPIT A LIMIPA DE FISUK, COMPRIMATE LA’ SI ARE iitusilor SIMPLIFICAT PENTRU CALCULUL ELEME: [ SOLICITATE LA C Ds TAREA LIMITA DE REZISTENTA STELOR DIN BETON ARMAT MPRESIUNE CU NOPIUNI SPECIFICE BETONULUL PRECOMPRIMAT CALCULU! A BETON CLUT CALCULUL DRFOKMATIEL SPECIE BETO: CULL SULUI LUNGIME, RILOR PR SIONATA CARACTERISTICILE PRINCIPALE, ALF ch. PIERDERILOR DE SIMPLIFICAT AL DEFORMATIEI SPECIFICE DE DURAT PROCEI COMPRIMARE CU ARMATURA POSTTNTINSA vox por TICIPAN’ ZONEL PPLE ST LUN GIMIL F fs PENTRU STRUCTURILE BLA SOLICITARI 8) SEISMICE DE CALCUL EISMIC A ALE ZONELOR DI CADRE EPATA DEN BETON ARMA 5.9 Calenul elementelor din. befor preconrptimat fa staren Timits de recisteu a 5.4 Caleulol clementelor dity heton precamprimat ki obosealt 5.5 Caleuhil elementelor dity beton preeomprinsat ta fisnrare 5.6 Caleulul elementetor din beton precomprinna ka sturea Tanita de deforms tie 3. Calewlul zonelor de transmitere ; 6 PREVBDERTDE ALCATUIRE PENTRU BELEMENTE .CAVUIREA BLEMENTELOR DIN BETON PRE- i Prevederi generale nb0c8 7.2 Detalii si conditii tehnice care trebuie si fie specificate in proiectele de executic pentru clemente din beton precomprimat ooo 7.3 Prevederi specifice pentrn elemente ew armiituri preintin GA Prevederi specifice parti demente eu ameituni postintin pet LASTICE PAR TRU 101 103 107 108 13 115 ae (i) 11.1 Prezentul standard stabileste reglementirile de ealeul si turale din beton, betow armat i beton precmaprimat ale coustructillor civile, zootchnice, executate din heton ev agveg Ae (beton obisuuit) sau din hot snare , ent structing compacta. et si domeniu de aplieare le aledtuire a clewentelor struc- viale yi agro- n ent agregate Penirn clement ele din betoane celular, din betuane de clase mai mari decit cele previente in prezent ul standard si pentru cele din betou eu sumiil ni rigide (din proiile imetaliee), prectam si pentrn elementele reaizate eu telmolugii speciale eare influcn{eai caraeteristioile lor de ealeal ‘nudul ler de comporiare slement avile telinice sporifive se aplied prevederile din y Pentru tipurile de elemente gi structuri de lirgt utilizare, pentrn eare exist reglementiiri Cehnieo spreitice (exemple :sirneturi prefabriette penten hile industriale. stimetaiendiatragnie abvieate pentin ckiditi etajate, plansee, fraakitii, 1500 min (sttpi, di 1 u aaa preslone excentried Fabricalt ete.) ipl pre- Orlrontald eau verticalé | ———| cu inaltime de tarnare | clemente Uniare solicitate 1a tnco- | <200 ‘51300 ras Sotere gent, rigle de cuplare | le iatragmcior tte) |-— | 200 pitt I oricare 4.2 Pentru caleulul la transfer al elementelor din beton precomprimat, coeficientul ms obfinut conform pet. 2.1.2.4.1 se mai multiplied cu : 1,2 in cazul elementelor prefabricate monobloe, realizate in fabriei ; 1,0 pentru celelalte clemente, 2.1.2.4.3 Pentru calculul la oboseala, coeficientul m,, determinat conform pet, 2.1.2.4.1 se mul tipliex “cu coeficientul mj, determinat cu relatia : << 10 (6) in care P» Coeficient de asimetrie, determinat cu relatia : - Crome @fortul unitar maxim in beton, in fibra extremi comprimata : nin efortul unitar minim de compresitine in beton, in acceasi fibra. Valorile 6% mux Si % gin 8@ etermind in stadiul IT de Incr, din incireazile de exploa- tare corespunzittoare verificdrii la starea limita de oboseali. Pentru elementele solicitate Ia ineovoiere, poate fi luat in considerare : in care Mm si Méax Sint momentele incovoietoare, minim si maxim, din inedredile de exploa. tare corespunzitoare verificirii la starea limit de oboseali. 21.3 Alte caraeteristici de ealeul 2.1.3.1 Valorile modulului de elasticitate al betonului obignuit solicitat Ia compresiune B, pentru inedirediri de seurt duratti, se dan in tabelul 7, Tatetul 7 wn [mw lew) au Fact | wes i | evo | nes re co | | | toon | 14000 | 21000 | aio | 700 6000 | as000 Pentru betoane cu agregate ugoare, valorile modulului de elasticitate ale betonului sol citat la compresiune By, se caleuleazi ou relatia a in care Ey modulul de clasticitate al betonului obisnuit de aceeasi clasti cu betonul cu agregate ‘ugoare ; 34, Sy densitifile aparente ale betonului obisnuit gi betonului cu agregate usoare. Modulul de elasticitate al betonului solicitat 1a intindere te ia egal ou cel al betonului solicitat 12 compresiune. Coeficientul de deformatic transversala : Modulul de elasticitate transversal se in G, = 0,2 0,4 Ey, respectiv G,, = 0,4 By. 2.1.8.2 Coeficientul de dilatatie liniarl pentru elementele din beton, beton armat si beton pre- comprimat la variajii de temperatura in domeniul —35° ... + 80° se poate lua x, = 1.1075 pentru betoane obisnuite ti 2, = 0,8 .10-® pentru betoane cu agregate usoare. 7 BLAS LOW usu BEAD AM en QUA Diagramme © & (riort unitardeiormatic speciti Lin calcula! seetimilor eleinentelor din beton arnt solieitate 1a incovoiere ew aut fr fort axial, se adopt windtodrele diagrame peat zoncle comprimate ale clementelor din betun obignuit, parabolt sf palier ori rontal cout fig, 1a. in enre deformstia Specifies whying ih cal betoanelor de Rint in He Sy Respectiy tig hilly th ez evlor de class egal saat ant mare de Be ate ale vlementelor din Leton eu agregate uyoare, diagrania uu zoncle comprin sn pentin zonele intinse ale clementelor dint beta elini€de orice elisa parole dit Diliniant fig. te, owse ston tes, 1 stu Salaite tn emndiile te pretand) prevederir de armare sini eee ee canard Novae tachi ciet hme pentru a f-wllvte sf pentra gopee platice potentiate fir arinare:transvergs brajorala fata de era min fn cara) in care. po bavd de justitieare tehnico-econemiess se adpla un stad de confioare superior, tn eal ae re care ere ale eapscstelil de rosstenth at-de-ésformate postslstici pot f bate In considerare eee insti anjerale corespuazilore fundamentte prin date experimentate emologate, ‘fied totala 24.5 Deformagia sp Deforniatia specified tolali a belonului &,, dupi consumarea deformatiilor in timp, din curgerea lentit si din contraetie, se determing eu relatia : cue t= fye Tt Soa . : (8) in care : cop freeliunen inifiald a deformatiel specific’, Gare se éaletilextat eit modulul de elastt Glate pentru inedxciri de scurté duratii.By. dat in tabelul 75 a fraefiunea de lung duratiia deformafici specifice, care xe poate determina printe-un calcul shuplifieat et relatiile din anexa E. in cazurile-cind este necesari o evaluate haf devaliati, in special in calculul pierderilor de tensiune in armiturile pretensio- hate (de éxempltt cind preeomprimarea ve realizeaza in etape), xe wtilizenzi rela din anexa Fy 22 Armatura Am epretensionate Jale armacuurilye eewetensionate. a {racliupe, Hanite de enrgere. ‘aractetisticile goomettive (diamnetre, tolerant, seefi si earacteristicile mecanice de livrare (rezistenta ba rupes nepre‘ensionie complenentare ale elementelor din heton precarnpriaal, inehisiv pentin eter care sint dimensiouati pe bazi de calcul, de 1egull, se utilizew3 ofehuri en rezisiente swperionre {in can barelor lamsinate : PC 52, PC 60), Simm (rast profilatl STPB sau ueledi: STNT se utitizea’, ori de eile ati este posibit ren clemeniiclor de supralaly (plici, pret) swh format de phice sate, jwreettin si ha Parele sale ale carcavelnr suddate ale gviazller OnSERVAT a ofclesitee SIPB Lo penten armani de tip PC 90, Kezistentele de caleul pentru SBP, SHEA, TBP si PC 90 se dan in tabelul 11 Tabet 14 Disueteu sine, | Hevitentacarteriatog. | eaatenta se cae | ipl gf ealtaten anata sar Sato i i | 7 { I 1 supa j 100 | rt va tio | . ia i380 nw i | a i i [sen | I 1 sues | Sapa TT | ! - / | j 600 i 300 OBSERVATIE = Anhatuei SIP eu diametrel mad asie de mim se wtilizea2d musnai pe baed de presesipti aniituilor pretensionate, veatizate din ofeluri de inalts rezise 2.2.24 Rezistentele de calcul ale 3 se stabilese conform reglementiirilor tenfd de alle catitati de eit cele menfionate Ia qe tehnice xpecitice. 2.5 Modulil de elastic jate al sumfituaii pretensionate se ia in ealeul dup! eum mmeaz: Ey, == 210000 Sime pentru armaturi de tip PC; 2B, ~ 200000 N/mm? pentru SBP si SBPA; RB, AS0000 Nim? pentru toroane si life, : : 2.6 Diagrama a, ~~ 2, pentrd ojeluri de tip SBP, SBPA si TBP se in in considerare in caleul conform fix. 3, avind eimavouren reprezentare analities : ae 2) z= (a2) — pentru a, < 0,6 Re — pouitw 6, > 0,6 R, (3) confor ‘alan ipotezel 1 31d (efortuy rile sectionale eapabile, e se siahilese pornind de 1a aceste modele Pentmn strncturile formate din eleiiente de suprafagt (pkiei ewe subini, aunsambluri de diafragme considerate ca profile spatiale eu pereti subtin ete.), 1a care, in Tips unor modele de cate teoriet eforturile seetio eforturi unitare prin in-umarea acestora pe sectiune. starea plane’, elrii de caleul eu cen eapabil’ | starea ultime 312 reziste de ans: ineovoi depigeased 50%, in maj nee sint ar se ndmite evaluarea lor prin procedee simplitieate, fu Jare) pe si experimental, se admite ca efectele de oudinul 11 xi tie luate in eonsiderare , in mod op Pentrn ofeluri de tip PC poate Ti ofilizatd o diagram’ conventional de extent biliniw’, m fig. 2a Deformatia epocificd limiti de rupere a aemsitueif pretensionate are valoaren s, =: 3%, ex delottustie: specifive iid de caleul 3 aM QUil petedsfouate, &se-siahilesteeomosin — f jor de la pet. S32 | | 5 CALCULUI, ELEMENTELOR DIN BETON AMAT | Sui } Cajeutut ta starea limits de rezistenti se faew pentru toate Clemeniely ale eto atmat Pentru elementele lnsiare ti aviale, momente ineovoietoare ele.) masime, produse de incireirih verificarea se-faee prin compararea clurtwilor secyionale ealeul ew efertty Th eau clementelor de supratayil pentra etre se dispune de tnodele de eabettl corelate en comportarea lor reali ca elemente din betor armat.(gtinzi-pereti, diairagme), efortumile see tionale cul ca elemente de beton armat , determinarea stiri de eforturi se face prin procedee ale clasticititii, eave nu furnizeazai efortmi sectionale, ci numai eforimi wnitare, se admite ile pentiy ealeulul la starea limiti de rezisten{it si ve dedued din diagramele de La structurile saw subansamblurile stenmale penta care, printi-un caleul static de echilibra limits, se poate deternuina inciveaten eapabili in mod global (de exemplu pliet |, verificarea la statea limitk de reristenia se poate efectiia prin compararea directit a in ‘In eazurile cind se efectueai un calcul pustelastic detaliat al stuctutii, verifiearea Ia | limit de rezisten{a se poate face punind conditit de nedepigire a deformialiilor specifice in beton (

S-ar putea să vă placă și