Sunteți pe pagina 1din 34
STANDARD ROMAN PLANSEE CURENTE DIN PLACI SI GRINZI DIN BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT STAS 10107/2 Februarie 1992 Indice de clasificare G 41 : _O2U 624.025.4:6997 Ss ‘ANDARD ROMAN : STAS 10107/2 i i Fébruarie 1992 f g Indite de clasificare G 41 xb _ 3 ;CRIPTORI TIT Consiructii civile, industriale si agricole PLANSEE CURENTE DIN PLACI S$! GRINZi BIN BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT de calcul si aleatuire ‘rial, industrial and slabs and beams of reinforc requirements tural building. Cornmon floors, or prestressed co . Design Cons’ S, industriclles et agricoles. Planchers 4 dalles et poutres en béton armé et béton précontraint. Specifications de calcut Aprobtet de Directorul Gane: 1 februarie 1992 fa 31 julie 1991 cx are din intocuieste STAS 10107/2-77 La data aprobari iui standard, r jere i subject Of this standard approval there is no any he same sub international A la date d'approbation de la pré Norme internationale traitant du mi norme ii n'existe pas de Constructie, beton armat, beton precomprimat,plangee din placi si grinzi, proiectare, alcatuire ‘ITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 19 - 70248, Bucuresti tel.(01) 6111440 ¢ 11312 IRS A fax (01) 3120823 : 3. Reproducores sau utiizerea integralé sau parialé a prezentulu fandard in orice publicai $i prin orice procedau (electronic, ‘mecanic, fotecopiere, microfiimare etc.) este intertisa daci nu existd acordul seria al IRS. Edijiaa4a_ Responsabili proiectului: —_Institutul de Constructii Bucuresti Or. Ing. lon Stanescu : i Institutul de Cercetéiri in Constrictii Ing. Silvia Schnebii Colaboratori: Institutul de Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii~ IPCT S.A. ~ Bucuresti Institutul de Protectare PROIECT ~ Bucuresti Institutul de Proiectare CARPATI - Bucuresti Redactat final: Institutul Roman de Standardizare Ing. Magda Ionescu ; ih Standard roman nu contine neapérat totatatea prevederior necesare Pentru: cont sint rAspunzétori de aplicarea corecti a acestuia, ~ Este important ca utiizatorii standardetor romaine si se asigure cdi stn in Informatile referitoare la standardele romane (termenul de ‘in Catalogul standardelor romine gi in Buletinul Standardiasii tractare, Utiizatorii standardului Posesia utimei edit gia tuturor modifictiror, incepere a aplicari, moditicanite ete.) sint publicate Modificari dupa publicere Buletinul Standardiz’rii Ne modificzrii Nefan « Punctele modificate PREAMBUL Standardul STAS 10107/2, edit infocuieste STAS 10107/2-77. Prin revizuire s-au facut urmtoarele modilictini i completa: 1992, ~ Sau completat prevederite priving obiectul si domeniul de aplicare al standardului ~S-au corelat prevedarie cu cele din STAS 10107/0-90, refertoare ta # clasele de beton, in loc de marci de beton; * modul de calcul al placitor $i grinzilor realizate din elemente prefabricate; © verificarea fa starea limita de deformatie; © prescripli constructive; ~ s-au dat relatile de determinare a solicitanior direcy i armate pe dows pentru inca tel variante de rezemare a unei pl ~ pentru plicile cu un singur cimp, armate pe doua directi: ® S-au inlocuit costicienti @ gi 6 pentru caiculul momentelor ih cimp $i pe reazeme, dinte-un calcul elastic exact (teoria plicitor plane), consider betonului v= 0; cu Coeiicientii « rezuitati 'd coeficientul de deformatie wansversala al © s-au introdus coeficienjii ao pentru calculul ségetilor, 2 $.2u introdus coeficienti « pentru calculul valorilor maxime ale momentetor aflate in alta secjiune dact in centrul placii, in cazurile cind diferentele de valori sint semnificative: ~ S-au completat prescriptille privind calculul postelastic Prima edijie a standardului a fost elaborata in anul 1952 si s-a revizul in anit 1969 $i 1977, ' | STAS 10107/2 - 1 GENERALITATI . 14 Obiect gi domeniu de aplicare 1a Prezentul standard stabileste preseriptie de calcul si alostuire a plangeelor curente din plac gi grinzi'din beton armat si/sau beton precomprimat, realizate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate intre cre. Prin plangee curente din piaci si grinzi se injeleg plangee! alc&tuite din plici cu deschideri mai mari de 700 mm, care reazem’ continuu pe una Sau mai multe taturi, pe grinzi, zidairii cu sau fra centuri, peresi de beto ~ grinzi dispuse: * peo directie (fi ta); * pe doua directi; grinzile de pe o directie pot fi secundare iar de pe cealaté direciie principale (cazul gFinzilor secundare care reazema pe grinzile principale ~ fig. 1), sau pot fi principale pe ambele directii (rigle de cadru) (fig. 10) NOTA Prozentul standard se opie gi in eazul plangeelorsledtute nurpai din plc. 1.4.2 Prevederile prezentului standard se aplict in cazul plangeelor cu pltici de form’ dreptunghiularé sau asimilabild acesteia, ¢ b) ¢ Fig.1 1.1.3)‘ “Prezentul standard nu se reterd ia plangeele cu plici de grosime variabila, cu placi foarte subjiri (raportul ‘intre deschiderea de calcul | si indlimea sectiunii este egal sau mai mare de 50), cu plici groase (V/h = 5), cu “piSci cu rezemare discontinua sau punctuala. 1.2 Prevederi generale Placile au armtura principala de rezistenyé, in cimp, dispus& dup& o directie (denuniite placi armate pe e) sau dupa dou direcjii (denumite pldci armate pe dou direct) Plicile armate pe o directie sint: a) pltici incastrate pe o latur& gi libere pe celelalte laturi (placi in consola), conform fig. 2a, Armétura de rezistenja se dispune perpendicular pe fatura incastrat’: b) plci simplu rezemate sau incastrate pe dou’ laturi paralele gi libere pe celelalte dout laturi, conform fig. 2b, 2c gi 2d, Armatura de rezistent& se dispune perpendicular pe laturile simplu rezemate sau incastrate; a Sine Wie . 4 a | oy) t— ; uy ¢ —_ | i ay 7H i 2 a | E of a at i e i! 4 9} ! ” I 4 3} . to ag a : a = leturd simply rezemens Directs de ormare In cinp creo lated neared Fig. 2 Care acm lle armate pe doud direct sint placile cu raponul inte latura lungii $i latura scurt mai mic sau egal cu doi si sint simplu rezemate sau incastrate conform fig. 3a... 3n. E : oui diechi, eu solicit relat mici sf cu taper laturior apropiat de do, pot Partie dispuse paralel ev latuile lung) FAS 10107/2 4, y Y, + { V at 4 t oy 4 4 . of ry #7 ft 1 P j i q a) 4” Y a io a fie | 4 ; aq tf 7 b ; b +, : Y q } oF + oy { l, : ki Fig. 3 122 Planseele curente din placi si grinzi sé dimensiongaza gi se alc&tuiess contorm, STAS 10107/0-90, STAS 6107/4-80 si prevederiior din prezentul ‘ard, * penare vestica’e Ia starea limita de deformayle conform STAS 10107/0.90 la plicle armate pe doua directii se iau in considera ‘culate conform prevederilor de ta pct. 3.3.4 din prezentul standard. speciale, pe bazd justiieare teoretic’ $i to pe deud ditecfi, eu deschideri mari, supuse unor yaeiweze un esicul al Agafor mai ex 4.3 Referinje STAS 10407/0-90 Constructii civile si industriale. Ceiculul 3i al armat gi beton precomprimat lor structurale din beton, beton atuirea eter sta 10107/1-80 Construct civile, industiale $i agrozootchnice. Piangee cin beton armat si beton precomprimal. Prescriptii generale de proiectare 2 PREVEDER! GENERALE DE CALCUL 24 Caleulul plangeelor se face Iuind in considerare componentele normale pe planul acestora. ale e carcanor venicale (conform prezentuii standard), tinind seama gi de aciiunea incSrcBirilor din pianut for (seism, vint, temperatura) in plcite gi grinzile plangeelor curente, produse de increarile normale pe planut atic: 2.2 Efonturile sectio: acestora, se Getermin’ printr-un calcul s in domeniul elastic {conform prevederilor de la pet. 2) ~ in domeniul postelastic, caz in care rezultatete se pot objine: « prin efectuaiea unui ca‘cul simpificat conform prevederiior Ue fa pet. 4; Gomeniut elastic, conform prevederitor de la pct. 5. Galcutul simplicat in domeniul postelastic se recomarcta s8 se ofectueze orice cite on sint Indeplnit condijile de Fee is in eelelate cazuri Se ofectueaz’ calculul in domeniul elastic sau, dacd rezul avantaje € prin modificares renuitetelor caleululu patina “staS 10107/2 tehnico-economice (9 reducere a consumuiui de jel, @ mai buna agazare a arméiturilon) se etactueazd edleutul in domeniul posielastic prin modificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic, Caiculul in domeniut postetastic nu poate fi aplicat in cazurile: Planseelor solicitate de incarcari tehnologice cu caracter dinamic; ~ Plangeelor la care se pun condiii speciale lz limitare a deschideri fisurilor; ~ elementelor din beton precomprimat ale plangeelor; = elementelor din beton armat, Is cafe in sectiunile de moment maxim de pe reazem si din cimp, diferenja dintre proceniele de armétura intinsa gi comprimatd (p ~ p’) are valori mai mari deci valerie limita din tabelul 1. Diferenta procentelor de armare se considera: Aa = Ay Poe rhe 1° in care by este latimea elementului in droptul axei neutre ia starea limit de rezisten}, iar An, Ay sift au semniticatia si se determina contorm STAS 10107/0-90. Tabeiut 4 Clasa betonului | Tipul armaturi ~ 7 an Be 10 Bo15 Bo 20 [boas ft Valor limita (o - p') | OB 97 O77 1,13 4,49 = | PC s2 054 0,79 1,04 4,15 i 1 PC 60 siSTNB - 0,68 0,89 0,99 | < elementelor din beton armat la care raportul dintre inc&rcarea temporard de lunga rata gt Inoareavea total este mai mare de 0,75. in acest caz se permite efectuarea calculului in domeniul postelastic dac3 raportul pd inmuljt cu 1,2 rezulté cu valeri cel mult egale cu cele de la care nu este necesara verificarea prin calcul a deschideriifisurilor normale, precizate in Anexa C din STAS 10107/0-99. 23 La placile si grinzile continue ale plangeelor, incdircavile temporare pot aleatui, impreunai cu incdress Permanente, una sau mai multe scheme de incarcare. e 24 Dimensionarea la incovolere a grinzilor continue $i a placilor armate pe o diredtie la care incdrcéiile pot alcatul mai multe scheme de incarcare, se face pe baza infagurétoarelor momentelor pozitive gi negative de calcul, 25 Pe reazemul marginal se jine seama de incastrarea payjialé in zidarie conform prevederilor din STAS 10107/1-80 sau de incastrarea pariala in centuri sau grinzi monoite prin momente caleulate aproximativ gi armare constructiva, 26 Reactiunile plécilor armate pe doua directii, solcitate de incércZri permanente si temporare uniform Gistribuite, Se determina considerind c& reazemele preiay ncarcarle aplicate pe porjunile de plac’ aferente acestora, delimitate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile rezemate ale placilor (fig, 4). Pentru celculul grinzilor de reazem ale placilor pot ti utilizate aceste distributii ale reactiunilor, dar pot fi utiizate incZrcari uniform distribuite echivalente, objinute pe baza conditilor de sageata egala. G Urnin, bine. amin, bmnin. 1 1 Pl ie Benin a) b) at min Inox. ‘ 7 T i g | = soa 1 1 lin cco | 2 7 o loturé rezematé . loturd tiberé ° 9 Fig. 4 7 Calculul piacitor si grinzilor continue reatizate din elemente prefabricate, inclusiv a imbindrilor respective, | Se face avind in vedere prevederile din prezentul standard si pe cele de la pct. 3.10 din STAS 10107/0-90. La caloulul solicitor in placi gi grinzi continue, realizate din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme, de regula se fine seama de continuitatea pe reazeme numai daci in stadiul de exploatare, armatura intins’ de pe reazeme este solicitat’ sub rezistenja de calcul; in caz contrar, elementele se calculeazai ca simplu rezemate in fiecare deschidere, tinindu-se insd seama, la alc&tuire, de eventualele, efecte defavorabile ale momentelor | fncovoietoare negative ce pot apare ca urmare a prevederii de armaturi constructive in Zona reazemelor. Pot fi |). admise $i solutile in care se iau in considerare imbingri plastice, ta care se fine seama de momentele negative de pe reazeme limitate la momentele cepatile calculate conform pet 4.2.1 chiar sin cazulin care atmétura intins’ de pe reazeme este saliciata in exploatare peste rezistenja de calcul, ' Tinbindirle piastice pot fi utilizate numai dacd posibifitatea prezentei unor fisuri pronunjate pe reazeme, in stadiul de exploatare nu prejudiciaz’ protectia impotriva corodarii armaturii de rezistenya din imbin&ei si nici comportarea normals a cviorlaite elenente de constructii, acoperiri finisaje etc. pe care le suporta plcile sau grinzile respective. De reguld, se adinit imbintiri plastice pe reazeme pentru elementele la care cea mal mare parte a incarcarii se aplic pe 0 schema static® intermediara (de montai), arm&tura de continuitate din imbinare intrind in tueru pe schema static’ de cwploatare pentru valori reduse ale inc&rcéiilor aplicate ulterior (de exempt: plangeu din panouri ‘ari pretabricate le care greutatea proprie este mult mai mare Gectt inearearile temporare). De reguia, ta imbingrile plastice se prevede armitura intinsa avind secfiunea egala cut cel putin o treime din cea caro piela cel mai mare moment incovoietor de simpla rezemare produs de ine&rcarile limita in cimpurile adiacente mbinairior respective. Nu se admit imbinari plastice in cazul elementctor solicitate la oboseala, 3 CALCULUL STATIC IN DOMENIUL ELASTIC 3.1 Scheme de incarcare Solicitarile care apar in secjiunile plcilor gi grinzilor continue Ia care inc¥rcérile pot alctui mai multe scheme de incarcare, se determing pentru schema de incécare cea mai defavorabila corespunzatoare fiecarei secjiuni. Pentru determinerea momentului maxim pozitiv intr-un cimp, inc&rcarea permanent se considera aplicata in toate deschiderile, iar incdrcarea temporard in deschicierca respectiva, precum $i in deschideri alternante (fig. 5a). Pentru determinarea momentului maxim negativ Mmin intr-un cimp, inedrearea permanentd se considera aplicata in toate deschiderile, iar incarcarea temporar& in deschiderile aciacente celei considerate, precum si in deschideri allernante (tig. $9). Pentru determinarea morientului maxim negativ pe un reazem, incSrcarea permanent’ se consider’ aplicatd in toate deschiderile, iar incsi1rea temporar’ in deschiderile adiacente reazemului respectiv, precum si in deschideri alternante (fig. 5b). RS eS = 5 x z og i £ £ o) = ~ ~ x x zy zx a AA Fig. 5 a solicitarilor produse de incarcarile permanente gi temporare de calcul aplicate unit r izclate Sau continue armate pe o directie, se face ca la grinzile izolate sau contin’ e de plac de létime egala cu unitates, pa directia ite continue.soliciate de incarcari locale se calculeaza ca grinzi continue cu secjlunea constants, luind in considerare létimea de calcul egal cu cea stabilita conform STAS 10107/1-90. 3.2.3 Solicitarle din sectiuniie placilor continue armate pe o direstie, realizate monolit, ale caror daschi Gitera intre ele cu cel mut ntilor de influen’ ai grinzilor continue cu it 20 % se pot determina pe baza coefi deschideri egale, dup’ cum urmeazt: momentul incovoistor de pe un reazem intermediar al placilor se determ calcul egal cu media deschiderilor adiacente reazemului cespectiv ‘A pentru o deschidere de factiva a = Momentul incovoietor intr-un cimp gi forele tietoare se determina pentru mérimea deschiderii respective. 3.2.4 In cazul placilor continue armate pe o directie, la care deschiderile difera intre ele cu peste 20 %, cal solicitérilor se face cu metodele static constructilor pentru grinzi continue cu deschideri ozrecari, lull in aceloas scheme defavorabile de ins care specilicate la pet. 3.1 3.2.5 Peniru a fine seama de efectul rigid i la torsiune a grinzilor de reazem, momentele incovoistoare i Sectiunile plécilor continue realizate monolit $i legate rigid de grinzile pe care reazema, cu deschideri ce difera intre cle cu cel mult 20 % $i ale e&ror incarcéri uniform distribute pot aleatui mai mute scheme de incrcare, pot fi ~ Jeterminate pe baza urmatoarelor inc’rcari conventionale ~ inctrcarea permanent convengionala: e e=g +h 1 G=945 a) nearcarea temporara conventionala: in care 9 incércarea permanenta de calcul pe unitatea de suprataya; P Incarcarea temporara de calcul pe unitatea de suprafaja. B28 ate pldclle continue realizate din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme, prevederile punctelor $23 32.5 s0 aplic’ pentru incarcarile temporare $1 incdrcarile permanente care acjioneaz’ dupa intrarea in lucre a imbinarlor de pe reazeme, urmind ca la solcitdrle astfel objinute s& se insumeze electele incarealior permanente care actioneaza inainte de intrarea in lucru a imbinairilor de pe reazeme, calculate pe schemele statice ale elementelor corespunztoare acestor situatii (monta) . jin acest caz, g din relatia (1) reprezinta inc’rcarea permanent& de calcul aplicata dupa intrarea in lucru a imbindiilor. 327 oe tomentul de calcul pozitivintr-un cimp al unei placi continue armate pe o directie trebuie sai fie mai mare Gecit cel rezultat prin considerarea deschideri respective ca find incastraté perfect la ambele extremitai S28 oma utile pldcilor armate pe o directie se consider’ uniform distribuite pe toata lungimea elementelor Ge Fezemare in Conditile de la pct. 3.2.1 gi respectiv pe lsjimea activa in condi de la pet. 3.22, 3.3 Placi armate pe doua directii 3.3.1 Solictérile produse de incarcéiri in sectiunile placilor armate pe doua directi, izolate sau continue pe © singura directie sau pe ambele direcfi, se determin’ prin metode exacte ale teoriei placilor plane sau prin metode aproximative (metoda figillor elastice). 1 3.3.2 La plicile continue rezemate pe tot conturul, solicitate de incarcari permanente gi temporare aplicate Uniform distribuit, la care pe fiecare direcjie deschiderile sint egale sau difera intre ele cu cel mult 30 %, se admite ca momentele maxime si momentele minime din cimpuri s& se determine pe baza descompunerii scheme! de inc&rcare in doua scheme conventionale de incarcare si rezemave (fig. 6). Prin aceasta se permite utlizarea $i la calculul placilor continue a tabelelor cu coeticienti pentru calculul momentelor corespunz&toare plécilor izolate, in prima schema convenjionala de incdircare si rezemare a plcilor, panourile se considera incastrate perfect pe reazemele intermediare si cu rezemarea realai (simplu rezemate sau incastrate) pe conturul plangeului, Pe suprafejele tuturor pafiourilor acestei scheme se aplic o incircare conventional dirijatai de sus in jos (ig. 6a), a crei méirime, pe unitatea de suprataja, se determina cu relatia , 2 q=gts ° incare g_ incircarea permanenta de calcul pe unitatea de suprafaa; in azul plicilor din panouri prefabricaie monoiitizate, se ia in considerare numai incarcarea permanent de calcul pe unitatea de suprate{a, aplicat dupa intrarea in lucru a imbinarilor de continuitate de pe reazem; p. incircarea temporara de calcul, pe unitatea de suprafata. Fig. 6 ~3- STAS 10107/2 ina doua schema conventional de incdvcare si rezemare a pléciior, Panourile Se considera simplu rezemate pe reazemole intermediare si cu rezemarea reall pe conturul plangeulu 2 aplica © incarcare conventionala ditjata alternant de sus in jos cu relatia (4) La placile realizate din panouri prefabricate monoitizate, pe a doua schema Conventionala actioneaz’ si incarcarea Permanent de calcul gx, aplicata inainte de intrarea in lucru a imibinasilor de continuatate ae pe reazeme (tig. 6c) La pidcile monolte, momentele maxime si respectiv momentele minime in cimpuri se obtin prin adunarea reconentelor incovoietcare produse de incirearea q' coniorm relatiel (8) pe prima schene conventional de fezemare Cu momentela incovoietoare produse Ge inctircaroa gq" pe a dove scheme conventionala de rezemare a placitor. : © Monollizete moinentele maxime gi respectiv momentele minime in el (9) p2 prima sig: po a doua La placile realizate din panouri prefab: cimpuri se obfin prin adunarea miomentzlur incovoieioare produse Uo inedieatea q' conform ret schema convenjionala de rezemare cu momentzla incovoietoare, produss de te schema conventionala de rezemare. # la pct. 3.10 din STAS 10107/0-¢0. 2.3.3 In conditite speciticate ta Pet. 3.3.2, monicntul maxim (in valoarea absolut’) pe fiecare reazem iRtemediar al piacilor continue se determina similar prin considerarea a doua scheme convenjionale de incaircaro 5] fezemare pentru cele dou panoun eciacente reazemulai resp unzatoare schemei de inc&rcare — defavorabile respective (tig, 7). La aceste pit trebuie sa se alba in vedors gi p Tn prima schema conventional de rezemare, panourile se considera cu rezer Conturul plangeului si incastrate pertect pa toate ce’ 2 sus in jos incarcarea conventional q’ pe uni ln a doua schema conventionala de rezemare, panourile adiacente reazemului se considera incastrate perfect pe reazemul comun si simplu rezemate pe toate celetate laturi (ig. 7b), pe suprafaja ambelor panouri aplicindu-se de sus in jos inc&rcarea conventionalé q” pe unitatea de supratajéi Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se ia egal media aritmetic’ a momentelor incovoietoare objinute la stinga gi dreapta reazemului, prin insumarea momentelor obfinute pe liecare crite cele doua scheme conventionale. 3.3.4 | Momentele in cimp Ms $i My $i pe reazeme (My si My), precum si sigetile in centrul plicilor w sau la milocullaturtor bere wo, i cazul placiior cu un singur cimp, armate pe dous direc, se determina cu relajile precizate la pet. 3.3.4.1 ... 3.3.4.13. Costicienti « din relafile de calcul sint determinayi printr-un calcul elastic exact al placilor, considerind coeficientul de deformatie transversala al betonului v = 0. in relatiile de calcul al séigetiior din prezentul standard, placa are létimea b = 1 i inditimea h, iar modulul de elasticitate E se adopté cu valorile Ev precizate in STAS 10107/0-90 tabetul 7. Pentru calculul s&geffor in tacit I (exploztare) vatorile objinute pentru stadiul | se mutiptic’ cu report Ee te vin ° Tei care: fs bn Ep valoarea corectaté a modulului de elasticitate al betonultui, care se ia cu valoarea precizata in STAS 10107/0-90 relatille (54) gi (55); Ini se calculeaz& cu relatia ($8) din STAS 10107/0-90. 3.3.6.1 Placd creptunghiulara, inc@rcata uniform, avind pat teturi simplu rezemate (fig. 2) tk Morente poritive in cimp: = la contru: Merar qi Meera ~ pe axa plici parola cu y - My max =a 4 i sagenta la centeu: a wee DS EP In care ao. 41.82 91-14, zonform tabelului 2 Tabelul 2 ———— ~~ 1,09 | 4uag7 | 0.0368 0.0368 | 0,0368 1.05 "0436 0,0408 0.0230 0,0330 1,40 05 0.0446 0,0298 0.0286 115 wang I 0,0483 0.0266 0,0266 Tabelul 2 (continuare) oon ost oma ooes0 o,0728 0,0562 00,0215, 00,0215 0.0767 00595 0.0192 0.0182 oat ais nom | oom | Sous | 1 0.0138 O,014t i 0124 o.orze, | 0.0758 oottt aot17 i os Da earn gore | oi0e9 ong ose oie 60,1060 0,0840 0,0081 ona oosre om Ot O4195 Be 3.3.3.2 ig. 9) Fig. 9 hy Ak Momente pozitive in cimp: = la centru: Resor g My=c2q ~ pe axa plicii paralalé cu y: My max = 03 9 Moment maxim negativ pe reazem (la mijlocul laturii incasirate): My=-aq 8 * Sageata la centru: WwW = a 4. & ‘ ee Ee in care ao, a1,a2 «3 gies, conform tabelului 3. ' Tabelu! 3 a 20 a "ee «es a 050° - 0.0037 0,002 0,085 0.0565 0,1205 0,55 0,0052 0,0052 0,0565, 0,0565, 00,1196 0,60 0.0071 0.0063, 0.0541 0.0541 0.1153 OEE Te —_ Tabelul 3 (continuare) a a «2 «3 a *0,0075 0.0513 0.0513 ottt | 0,0090 0,0485 0,0485 0,1089, | oo107 0,0457 0.0457 0,1053 | oota7 0,0427 0.0427 0,1010 | 0,0tst 0.0398 0.0398 0,0967 0,0178 0.0372 0,0372 0,0926 0,0208 0,0344 0.0344 0,087 0,0243 0.0318 0,0340 0,0840 0,0313 0,0270 0.0287 0.0758 0,0386 0,0227 oo2g0 =| =~ o,0688 0.0461 ooro1 Oo1s9 | o.o616 4,40 0.0832 0,0159 0.0166 0.0585 +4159 |. 0.0602 oo1at 0.0138 0,0499 1,60 | 0,0667 0,0110 0.0116 0,0449 1,70 | 00725 0,0091 0.0098 0.0407 4,80 | ovat 0,0076 0.0085 0,0387 1,90 0,0833 0.0063 0,0074 0,034 2,00 0,087 oo0s1 | 0.0064 0,0305 3.3.4.3 Placa dreptunghiulars, incZreata uniform, cu do Si celelalte dout laturi simplu rezemate (fig. 10). omente pozitive in ch Me=ar gq & M02 g8 pe axa pli partes cu y My max = 03 9 castrate) Momente mavime negative pe feazeme (kz milocut later Mx=-cs Qt Sageata la centru: ap 2H nara in care are, a1, a2, 09 gia, conform tabeluli 4 Tabelul 4 1 0.0088 0.0082 0.0800 0.0800 0.0082 0,008% 0.0899 0.0899 oor: | 6.0795 0.0502 0.0602 0.0120 0.0530 0.0518 0.0139 0.0444 0.0157 0.0375 0.0174 0.0317 0.0189 0.0267 0.0205 0.0224 > 0218 0.0193 0.0280 0.0162 025% | 0.0123 0.0087 | 0,0081 0.0289 0.0088 0.0297 i 0.0059 oso | 0.0019 0.0051 0.0307 0.0013 0.9045 0.0308 0.0003 0.0040 0.0311 0.0008 0.0036 033 | 0.0004 0,032 | | | | 33.4.4 — Placa creptungt rezemate (fig. 11}. ik Momente pozitive in cimp: ~lacentu: Maagh My=e2q ~ pe axa placii paralel’ cu y: nT Momente maxime negative pe reazeme : Mx=-caq My=-a5q 8 Sageata la contru - gh wea Le CER in care ao, a1, €2, 23, a4 Sias, conform tabelului 5. Fig. 14 Jrcata uniform, cu douz latur! vesine incastrate $i celelalte dou’ laturi simplu _Tabelul s 1,00 0.0234 0.0224 0,0899 0.0899 405 0,0263 0,0209 00752 00857 {ato 0.0285 0.0187 0,0787 0.0808 ots 0,031 0.0166. 0.0833 0,0569 | 1/20 06,0333 0,0870 0.0530 t 125 0.0387. F 0.0140 0.0801 0.0486 t 1,30 0,0277 00115 00124 0,0935 0.0462 « {135 0.0297]. 0.9102. 00144 0.0971 0,0432 { 140° 0.0415 0,000 0,01¢0 0,10¢0 0,0405 { 1,45 0,0433 0,0079 0.0091 0,1020 0.0380 i 0.0450 0,0062 o,co84 0.1042 0,0358 1.8! 0.0462 0.0081 0.0977 0.1084 00328 6k 0.0378 0.0054 ooort 0.1027 0,0318 1165 9.0047 o,008s 0.1029 0,0301 470 0.0041 0.0064 0.1124 00284 1175 0.0038 0.0087 0.1136 0,0268 180 0.0082 90,0053 0.1149 0.0253 1.35 0.0028 ¢,0050 0.1463 0.0239 1130 0,028 0.0047 0.1176 0.0227 1,35 0.0022 0.0084 0.1120 0.0216 12.09 wad 2,0019 0,0042 0,1490 0,0205, tur’ simplu rezematé \ Fig. 12 2595 pe reazeme “9g iMy=-0 48 sta ta ceniru qa weg 2 En In care to, «1, <2, 23 Shes, conform tabelutul 6. Tabelul S i a 8 ea ee 3 as 0,50 0,0019 0,0026 o.0¢08 90143 0,083 0,85 90,0028 0.0024 0,0400 0.0173 0,0829 0,60 0.0038 0,044 0.0388 0,0206 0.0820 i 0.88 0.0051 0.0055 0.0389 0.0241 0,0806 ~15- STAS 10107/2 Tabelul 6 (continuaro) foo wae a md 0,78 0.0082 0.0080 0.0330 o,o3et ! 0,80 0,010 90,0095 0,034 0.0388 } 0,85 0.0124 0.0111 0.0289 00412 i i 0,96 0,0165 0,0187 00248, 00,0305 | 1,00 0,0188 0168 0.0227 0.0585 ; 1.10 0.0288 0.0217! oote: 0.08497 i 1,20 0.0284 00185 | 9741 j 4,90 0.0399 cotas oczeo | } 1,40 0,0371 0.0101 0,e393 } 1 so o,c409 0.0034 c.098s i i 4,60 o.co8s, o,99¢0 | 4,70 o.c0.19 ¢,1081 } 1,80 o,uose 0.1084 i 1,90 0.0031 Ottis 1 200 8.0595 ecoes | ota 3 3.3.4.6 — Placa creptunghiular’, inctircaté un ‘Moment pozitive in cimp: ~lacentru: Momente maxime negative pe reazeme: Morar g My =a2q 8 ~ pe axa plcii paralelticu y: Mymax2asq 8 Mx= Sageata la centu: w= ao ag en in care ao, a1, a2, 23, a4 $ias, conform tabelului 7. form, cu pat tatu Fig. 13 astrate (fig. 13) - Tabelul7 a ee <3 as es 00176 0.0176 0.0176 00515, 0.0515 0.0198 0.0185 0.0186 0.0549 0.0482 0,0217 0.0137 00137 0.0585 0,0449 0,0236 00120 aor21 00813, O,oata 0,0254 0,0108 00106 0.0645 0.0388 0.0270, 0,0082 ; 9.0871 0,0362 0,0287 0,0080 0,0080 * 0,068 0,0338 0,030 10,0070 0,070 0.0714 0.0314 4140 0,0248 0,0313 0,0060 0,081 0.0720 0,0282 145 0.0287 0,0327 0,082 0,053 0.0748 0,0272 1180 0.0264 0,0338 0084 0.0088 0.0768 0,0284 1155 0.0271 0.0347 0.0038 0,043 0.0762 0,0238 1160 0.0277 00356 0,033 0,0040 0.0781 0,0228 1.65 0.0282 o,0384 9,028 0.0037 0.0787 0.0210 470 0.0287 0.0372 0,024 0,0034 0,0800 00198 175 0.0291 0,0379 0,0020 0,0032 0.0808 o,0187 1130 0.0284 0,0385 0,0017 0,030 0,813 00176 ies 0.0297 0,0389 @,0015 0,028 0,0820 0.0167 [dso 0.0300 o.ea94 0,013 0,0026 0.0826 0,0158 { 0,0387 0,001 0,0025 0.0833 0.0150 0,000 0.0024 0.0833, 0,013 Plea’ dreptunghiulars, te potitive in cin’ ~ la centrut ag fyraeg zs He iy tt ~ pe axa pltcii paralelS cuy, Is dista: My mar = a3 09 cul laturiifibere: omental pozitiv iA n 18 =a G = la mijiocut laturit libere: 24 en in care ao, a’o, 1, 22, «3, a Sig conform tadelului 8, wo =a'o “7 STAS 1010/2 Tabelul 8 a «0 eo 1 ae ea a aa 0,30 oe2i2 | 12,8613 0114 0.1121 0.1121 0.50 00218 0.40 41,0500 41,8656 0.0199 0.0951 0.0951 0.50 09,0363 0,50 0.6259 41,0560 0.0296 0.0770 0.0772 0.48 0.0511 0,60 0.3975 0.6416 0.0395 90,0606 0.0808 0.45, 0.0651 0,70 0.2640 0.4082 9,049 0,0470 0.0478 0.42 0.0773 0.20 0.1819 0.2701 0,0580 0.0363 0.0376 0,40 0.0874 {0.90 0,1285 0.1834 0,0861 0.0280 0.0299 0.38 0.0957 1,00 0.0931 0,1290 0.0732 0.0217 0.0240 0.93 0.1024 4,10 0.0679 0.0922 0.0794 0,0168 0.0198 0,28 0.1076 4,20 0.0517 0,0675 0,0849 0.0132 0.0167 0,26 0.1116 4,30 0.0385 0,503 0.0898 0.0104 0.0142, 0,25 0.1147 1,40 0.0397 0,0381 0,0940 0,0082 0.0122 0,24 01172 I 4,50 0.0243 0.0204 0,097 0,0065 09,0107 0,22 0.1190 3.348 — Placd dreptunghiulara, incarcata uniform, cu o latura liber, latura opus’ incastrata si celelalte dou’ teturi Ay mee aralele simplu rezemate (fig. 15). My =a gh ~ pe fra pic paral 39% idementuil pov la mijocul leturil libere CD: Mss 11 negativ pe reazem (ia mijlocul laturilincastrate AB): Fig. 15 uy, la distanjay = aly in Gere «9, «'o, 4 ea, 4a, A, a4 $i.as conform tabelului 9. STAS 10107/2 18 a o eo. 0,40 03187 | 0.7734 0,50 0.2498 | 0.5587 0,60 0.1877 | 0.4091 0,70 01427 | 0,2879 0,80 04107 | 0,2109 0,90 00352 | 0.1821 1,00 00659 | 0.1114 4,10 oosia | 0,0826 4,20 00409 | 0,0626 | 030 | 14059 | 3.7491 | t { Fig. 18 ‘ounenia pozitive in cimp: = la cent My = = pe axa placii paralela cuy, la distanta y = 6 ly My max = 08°95 Momenie pozitive pe latura libera CO: a mijlocut laturii: Mosaqh =la distanjax = alk Max = as gE Momente negative pe reazem: Ia mijlocul laturii incastrate BC: Mx =-asq 8 ~in colul C: Mxe=~-07q in care at, a2, a9, a4, a, 25, b, a6 $i.a7 Conform tabelului 10. ee Tabelul 10 2[.« Lele le ls >see bele 0.30 | 90110 | 0.0992 | 00204 | 00218} 48 | o0995 | o43 | 00300 | oosa2 ! 040 | 0.0177 | 0.0771 | 0.0311 | 00328 | 044 | oo772 | o46 | o0s21 | otos6 | 980 | 00243 | 0.0577 | 00404 | 00423 | o42 | ooses | 044 | 00646 | o1te7 | O60 | 9.0302 | 0.0426 | a0475 | oo498 | o41 | oosa2 | o40 | oo755 | 0,1208 | 070 | 00354 | 0.0313 | 00527 | 00560 | oo | oos37 | 037. | coeds | otzeg | 9,80 | 0.0398 | 0.0230 | 0,0562 | o0610 | 039 | o,0260 | 032 | 00924 | o1z60 } 0.90 | 0.0435 | 0.0169 | 00586 | O63 | O38 | oo2z05 | 028 | 0098 | O1266 | 4,00 | 0,0467 | 0,0125 | 0.9802 | 0.0669 | 038 | oo167 | 0,26 | 0.1037 | o1267 } 140 | 0.0493 | 0.0093 | 00012 | oo67a | 038 | ois | o24 | oto7a | o1266 | 120 | 010516 | 0.0070 | O0618 | Osea | 038 | oor1s | o22 | otit2 | 01269 | 130 | 0,0535 | 00052 | ocse2 | o0695 | 0,38 | oocc9 | 019 | o1140 | or260 ¢ 1.40 | 0,0551 | 0,0039 | 0,0824 | ocss3 | 028 | 00085 | 017 | otte1 | o1288 | 4,50__| 0.0564 | 0.0039 | ovses | 00599 | 0,38 | ooo7s | ais | o1i79 | o1286 i 334.10 Placd dreptunghiulard, ineaccata uniform, avind o taturd liver, lature opusa simplu rezematd si cele! dow laturi paralele incasteete (lig. 17). Fig. 17 Momente po. = la centr: ive in cimp: Mess GE ak Paraiclé cu y, ia distanja y = 2 ly My = pe axe pit My mae = as q Momental pozitiv fa mijjocul laturi libere CD: + MReeqge? Momente negative pe reazeme: srifor incastrate AD gi BC: ~ la mifocel te Mx=-asq 2 ~ in colurile C gid: Mig = Me = -a5q R Sageata: sla centu: in care co, ao, «11, 42, 3, «4, a, 25 gig Conform tabelului 11, Tabelul 11 Loa wo | eo | a «2 3 es a cs es 1 os0 | sesaz | 70815 | oo106 | 0.0892 | 0.0193 | 00200 | 0,48 | 00342 | 0.0750 f 0,40 0.5250 | 0,844 | 0162 | 0.0643 | 0,0276 | 0,0650 0,45 0,0451 | 0,0847 0,50 | 0.2707 | 0,092 | 0.0210 | 0.0452 | 0.0337 | 00466 | 042 | 00838 | o.o8ea 060 | o.tssa | 0.2126 | 0.025% | 0.0317 | ooa76 | 00344 | 0.37 | 00603 | oosa1 070 0.1187 | 0.0284 | 0.0222 | 0.0399 | 00289 | 0.32 | oocea | 0.0886 bo, 0.0712 | 0.0311 | 00186 | 0.0312 | oo202 | 029 | 00706 | oosr7 O90 0,0350 | 0.0384 } 0.0110 | oost9 | oo162 | 0.23 | oo740 | 0.0366 1 4.00 0.0298 } 0.0352 | 0007 | 0.0421 | 0.0131 | oa | oo767 | 0.0887 iio 0.0205 | 0,0367 | .0,0055 | 0.0421 | oo108 | 0.21 | oo7es | oosea 4120 0.9148 | 0.0379 | 0.0039 | 0,0421 | 0.0090 | 0120 | oca0t | 0.0844 1130 0,0108 | 60389 | 0,0028 | 0.0420 | 00076 | 0,18 | oos12 | 00840 140 0.0073 | 00395 | 0.0019 | 0,0419 | 0.0066 | 0,17 | 010820 | ooea7 i150 0,c080_| oo4c2 | oa | 0.0419 | 00057 | _o15 | 0.0826 | 0.035 334.11 Placd dr calelatte dou’ laturi Incastrate (fig. 18). ty i, Memente pozitive in cimp: = la centr Maer gh My= 029 F inghiulara, inearcats uniform a = pe axa piacii paralela cuy, la distanjay = bly My mx = a5 9 5 istomente pozitive pe latura liber’ CD: ~ fa mifocul faturit: Mzaghk ~ la distanta x = a Ix: Memx = 09 9B Momente negative pe reazeme: ~ mijlocut laturii incastrate Mr=-a6 QR ~ in cout C: Myc=-e7q R BC: ~ la mifocut laturii incastrate AB: My=-8 9B = pe latura incastrat’ AB Mymax=-a9 9 Leare a1, a2, 63, 24, 8,45, b, a6, a7, a8 $i.a9 conform tabelului 12 © latura lider’, 0 latura vecin’ simply rezemat’ gi -21- STAS t0107/2 Tabelul 12 alta la loa la | 2 wo | a | a | a =| 040 | 0,056 | -0,0137| o.o1at | 0.0147 | 0.34 010227 | o.o6a0 | o-stzs | oates 050 | 0.0107 |+0,0059] 0,0244'} 0,0255 | 0.28 0.0337 | 0,0845 | 0,2493 | 0.2408 0,60 | 0.0164 | 0,145) 0,0342 | 0,0367 | 0.38 0,0483 | 0,1000 | 0.1854 fF 0,1946 | 0,70 | 00222 | 0,0170| 0.0425 | o,o461 | 0,38 0,056 | 0,1108 | 0,1484 | 0.1831 0,80 | 0,0275 | 0.0163 0.0890 | 0,0532 | 0,38 0,0672 | 0,1174 | 0.1179 | 0.1220 080 | 0,0225 | 0.0144} 0.0837 | 00592 } 0,38 0,0764 | 0,1216 | 0.0980 | 0.0982 1,00 | 0.0369 | o.o121| 0.0571 | 00830 | 0.38 0,0845 | 0,1241 | 0,078 | 0,0805 4,10 | 0,0408 | 0,0100] 0.0894 | 0.0651 | 0,28 0,0915 | 0,1253 | 0.0846 | 0.0868 4,20 | 0.0442 | 0,081 | 0.0609 | 0,067 | 0,38 0,0974 | 0,1259 | 0.0546 | 0,058 1,80 | 0,0472 | 0,065] 0,0620 | 0,0693 | 0,38 | 0,0071 | 0,41 | 0,1023 | 0,1261 | 0,0465 | 0,0460 4,40 | 0,0498 | 0.0051] 0,0627 | 0,0706 | 0,38 | 0.0060} 0.40 | 0.1065 | 0,1262 | 0,0401 | 0,0414 4,50_| 0,0520 | 0,0021] 0,060 | 0.0720 | 0.38 | 0.0050 | 0,40 | 0.1100 | 0,1261 | 0.0250 | o.0361.} 33.442 Placé dreptunghiulard, inc’rcata uniform, cu o latur’ liberd gi colatalte tre tatur incastrate (lig, 19). Momente pozitive in cimp: ~la centiu: ; 2 My 029 ~ pe axa plécii paralela cu y, la distantay = a ly ; Wtymoe =a @ 8 Momentul pozitiv la mijlocul iaturi bere CD: Maagh Momente negative pe reazeme ~ fa mijlocul laturilor incastrate AD si BC: Mx=-e5 9 & = la coljuriie C siD: aah Myc = Mxo la tailocul laturit incastrate AB: My=-a7q8 Sageata: = la centeu: & = la miffocul taturi bere CO: 5 We sao LH a In care aio, a'o, 21. €2, 43, 045, 2, 3,03 gia7 conform tabelulul 13. Tabelul 13 (i [eteteTe tet] [= i 0,30 | 1,0935 | 36449 | o,0024 | -0,0375 oor6o | ogo | oars: | 0020s j 0.40 0,6658 | 0.9083 | -0,0037 0.0231 | 0,75 | 0.0220 | 0.0880 | 050 03418 +O,0115 09,0240 | 0,70 | 0.0317 | 0,0729 0,80 0.1895 0.0160 0.0208 | 0,65 | 0.0410 } 0.0203 ! o70 54 | 0.1138 0.0187 0171 | 0,80 | 0.0491 | 0.0849 1 080 | ocsss | o,o721 0.0135 oo1a7 | 0,55 | 0.0561 | 0.0865 {0,90 0,468 0.0112] 00401 | o,0112 | 0,50 | 0.0819 | 0.056 {4.69 0.0310 0.0089 ocos2 | 0,45 i430 o,o214 0,089 0,0076 | 0,49 42 9,0150 0.0058 cuss | 0,35 | seo ates o,ovso cons: | oe | ores | ooers 4,40 | 0071 } 0,0081 0,0030 00047 | 0,30 | 0.0783 | 0.0844 {15¢_| 0.0085 | 0.0051 o,ocz2 0.0041 | 0,28 | 0,0800 | 0.0842 33.443 Pach di ig. 20) Fig. 20 ty aad toe Momente pozitive maxime: ~ in tungu! laturii CO: Mesa g & 7 = in lungul laturii BC: My =a2q F Momente negative maxime: ~in coul D: Mx =in coll B: . My=-aaq 8 in care a1, a2, ¢9 sia conform tabelului 14. : -aa qh ~23- STAS 10107/2 Tabelul 14 A ey & ea es 1,00 | 0,0296 | 0.0296 | 0.2660 | 0,2660 . 1.20 | 0,0348 | 0.0320 | o3ea6 | o.2t63 4,40 | 0.0319 | 0,0266 | 03683 | 01763 : 1,60 | 0,0266 | 0,0219 | 0.4016 | 0,1440 1,80} 0,0203 | 0,0177 | 0.4260 | 0,193 2.00. 0,0139 | _0,0142 | 0.4438 | 0.0994 3.41 Momentele incovoietoare in secjiunile grinzilor secundare continue, realizale monolit, solicitate de incarcari uniform distribuite, ale c&ror deschideri sint egele sau diferd intre ele cu cel mult 20 9%, se pot determina Be baza costicientilor de influent’ ai momentelor incovoietoare din sectiunile grinzilor continue cu deschideri egele, avind in vedere si prevederile de la pct. 3.2.3, 3.4.2 _Momentele incovoietoare in sectiunile grinzilor secundare continue, realizate monolt $i logate rigid de Grinzile principale pe care reazemi, ale caror deschideni sint egale sau difera intre ele cu cel mut 20 % $i ale caror incareari uniform distribute pot alcatui mai multe scheme de incarcaro, pot fi determinate pe baza urmatoareior incireéiri conventionale: ~inc&rcarea permanenta conventionala: geag+ & 6) ~ inc&rcarea temporara conventionala: 3 pew SP . @ 4 in care g incarcarea permanent de calcul pe unitatea de lungime: P_ incarcarea temporara de calcul pe unitatea de lungime, 3.4.3. Pentru grinzile secundare realizete din elemente pretabricate monolitizate pe reazeme se aplicd Provederile de la pot. 3.2.6; 3.4.1 13.4.2, 3.4.4 Momentul de calcul intr-un cimp al unei grinzi static nedeterminate trebuie s& nu tie mai mic decit co! rezuital prin considerarea deschiderii respective ca fiind incastratd perfect la ambele extrema. 3.4.5 Peniru grinzile principale legate monolit de stipii pe care reazema, in calculul solicitavior se recomanca sfseia in considerare schema static’ real de cadru, 345 in cazurile speciale in care grinzile static nedeterminate se realizeaza cu secjiunca variabila (grinzi cu vute), dimensionarea acestora, in zonele de variajie a secjiunilor se face considering: ~ panta reala la grinzile cu varialie continua a sectiunilor dac& aceasta pantd e: (fig. 21 a); > Panta de 1/8 la grinzile cu variajie continua a secjiunilor daca panta real este mai mare dec 21d); ~ Panta de 1/3 la grinzile cu variajie brusca a secjiuniior, dacé aceasidi pant nu initineste fata inferioard a zone’ ingrosate a grinzilor (ig. 21 ¢); > Panta rezutata din unirea muchillor infericare ale sectiunilor minima si maxima de Ia cspetele zoinsi / + ingrosate a grinzilor daca aceasta panté este mai mica deci 1/3 (fig. 21 C). te cel mult egal’ cu 4/3 13 fio. ¢ Fig. 21 4 CALCULUL STATIC SIMPLIFICAT IN DOMENIUL POSTELASTIC 44 Placi armate pe o directie 4.1.1 Momentele de calcul in sectiunil eritice ale placior continue in beton armat, reakizate monolit, cu tei seu mai niuite deschider| egele, solickate de incarcari permanente si temporare aplicate uniform cistibult, pot f determinate astfel: in prima deschidere, cu rel ato me ” ~ pe primul reazem intermediar, cu relatia: 12+ P me Se @ ‘2 deschideri si pe collate reazeme intermediare, cu relay: @tpt Me 6 © incare M_ momentul de calcui in valoare absolut, pe uni tea de layne de g. incarcarea permanent de calcul, pe unitatea de suprat Pp inc&rcarea temporara de calcul, pe unitatea de supratata; 1 lungimea de calcul a fizcdrei deschideri de plac’. 41.2 Prevedoriie da la pet. 4.1.1 se aplicd gi cind deschiderile placilor difera intre ele cu cel mult 10%. In acest caz, deschiderea de calcul | pentru sectiunile critice din cimpuri se ia egaia cu lungimea electival a deschideri respective, iar pentru seotiunile de la marginile reazemelor cu lungimea cea mai mare a deschiderilor adiacente fiscairui reazem. 4.1.3. _ Momentele de calcul in sectiunile critice ale plécilor continue din beton armat, cu deschideri inegale, Giterind intze ele cu: 10 .. 40 %, Soliitate de incdrcari uniform distribuito, la care incdrc&rile temporare nu depages¢ 4/3 din inc&rearea totald, se pot determina dupa cum urmeazé: ~momentele de pe reazeme se calculeaza cu relatille (8) gi (9), considerind | deschiderea de calcul cea mai mare dintre cele doua deschideri, alaturate reazemulul respectiv; = momentele din deschideri se calculeaza din conditia ca suma momentului din cimp.cu semisuma momentelor de pe reazeme Si fie egala cu: (gt+pt 8 dar respectind $i conditia ca momentul din cimp si nu fie mai mic dct gta 24 44.4 Pentru placile realizate din elemente prefabricate monolitizate, prevederile punctelor 4.1.1 ... 4.1.3 se aplicd pentru incarcarile temporare gi incarcarile permanente care actioneaza dupa intrarea in lucru a imbinarilor de pe reazeme, urmind ca Ia solicitarile astfel objinute si se insumeze efectele incarcdrilor permanente care actioneaza inainte de intrarea in lucru a imbindrilor de pe reazeme, calculate pe schemele statice inifiale ale elementelor (a montaj). in acest caz, g din relatiile (7) ... (9) reprezinta incarcarea permanenta de calcul aplicata dup’ intrarea in lucru a imbinarilor. 4.1.5 Pentru plicile cu mai multe scheme de incarcare, inftiguratoarele momentelor incovoietoare de caleul se determina cu ajutorul diagramei din fig. 22 (relajile 10 gi 11) in care coeficiensii fr si f2 se introduc cu valorile din tabelele 14 si 15. Pentru placile realizate din elementele prefabricate monoliizate, modul de calcul aratat se utilizeaz’ pentru determinarea solicitarilor produse de incarcarile ce acjioneaz dupa intrarea in lucru a monolitizari, urmind ca la aceste solicitari sa se insumeze efectele inctircdirilor ce acjioneazd inainte de intrayeayin lucru a monolitiz&rii calculate pe schema iniiala. an Momente pozitive M = 6; (g + p)* (10) _Momente negative M = fa (g + p)* ) Loz|o2 faa | ox | or | o2t | az, | Tabelul 14 Ne. punet (fig. 22) Br 0 0 1 + 0,085 2 + 0,091 3 + 0,076 4 + 0,022 5 ~~ 0,0625. 7 6 + 0,0180 7 + 0,058 8 + 0,058 9 + 0,0180 10 | ~ 0,0625 "1 + 0,018 12 + 0,058 13 + 0,058 14 | + 0,018 15 0.0625 bt 0.0625 Nore Valorie iis pantry ate puncte se ain prin intorpotee iia Vetotile negative ale ti sins date pent intespolare, Ne | punct tig. 22) >= : a0 [| 35 | 40 45 5.0 +0,007 | + 0,005 | + 0,003 | + 0,002 -0,024 |-0,025 | -0,026 | - 0,027 3 [- + 0,032 | + 0,023 | + 0,017 | + 0,013 | + 0,030 4 | + 0,003 |-0,007 |-0.913 |-0,017 |- 0,022 | -0,022 5 | ~0,0745 | ~ 0.0715 | ~ 0.0715] - 0,0715 | - 0.0715] - 0.0718] - o.0715| -0,0715| —0.0715| - 0.0715 & |-0,010 | 0,020 |~0,026 | -0,030 |-0,033 }-0,.035 |-0,037 |-0,028 | -01039 | - 0,040 7 | +0,022 | + 0,007 }-0,002 |~0,008 |-0,012 |-0,015 | -o1018 |~o.020 | -o022 |-o1023 8 9 10 ¥ 0,023 | + 0,008 |~0,001 | -0,007 |-0,011 }-0,014 |-o.017 }~0,019 |-o021 |-o.c22 = 0,004 |-0,014 |~0,020 | -0,024 |-0,027 |-0.029 |-0.031 | 0.032 | - 0.023 | - 0,034 = 0.0825 } ~ 0,0625 | ~ 0,0825 | ~ 0,0625 | - 0,0625 | - 0,062 | - 0,0¢25 | - 0,0625 | - 0.0625] — 0,0625 11 | -0,003 }-0,013 |-0,019 | - 0,023 |-0,026 |-o0.028 |-0,030 |-01031 | 0,032 | - 0.033 12 | + 0,028 | + 0,015 | + 0,004 | ~0.003 |-0,007 |-o,010 |-o.013 |-0.015 |-o018 |-o.018 13 | + 0,028 | + 6,015 | + 0,004 | -0,003 |-0,007 |-0,010 |-0,013 |-0,015 |-o.o18 |—o.018 14 }-0,003 |-0,013 }-0,019 |-0,023 |-0,026 |-o.028 |-o1030 |- 01031 | - 0,032 | - 0.033 15 _| - 0.0625 | - 0,0625 | ~ 0.0625 | ~ 0,0625 | - 0.0625 | - 0,0625 | - 0,0625 | - 0,0625| - 0.0525 - 0.0625, NOTE 1 = Volt lui fis pent alte puncte so ebfin pin interpola iia 2 Valle postive nl luis sint date pentuinterpolar SiAS tutu -2o~ ‘ 4.1.6 —_ Forfele tdietoare do calcul, la marginile reazemelor plicilor continue armate pe o direcji, cu deschideri egale, pot fi determinate astfel: ~ in sectiunile adiacente reazemelor marginale, cu relatia = 0,45 g +p)! (2) ~ in sectiunea din prima deschidere, adiacenta primului reazem intermediar, cu reiaia: Q = 0,65 (9 +p)! (13) ~in celelalte sectiuni adiacente reazemelor intermediare, cu relatia Q=055(9 +p)! (14) 4.1.7 Prevederite de la punctul 4.1.6 se aplic’ si cind deschiderie placilor difera inte ele cu cel mult 10 %. in acest caz, in relaile (12 .. 14) se introduce, pentru fiecare cimp, deschiderea do calcul respectivz, 4.1.8 —_ Peniry placile la care deschiderile ditera cu mai mutt deck 10 % forte tdietoare se determin’ cu relafile (22) si (23). 4.2 Placi armate pe doua direcjii 4.24 Calculul placilor rezemate pe tot conturul izolate saw facind parte din picoi continul (ig, 22) $2 face cu relagiar $B G+ P) Climax lno)Pin = 2a + Ma) + Mt + MY + Mek M2 3) as care Imax fatura mare a placii; Jin latura mica a placii, Mi $i Me_momentele capatila in cimp, pe cole doud direc, dete:minate pe toata latimea sectiuni pci pe directia respectiva; M's, MM", M'2 giMf"2 momentele capabile pe reazeme, determinate pe toatdi lungimea acestora. Teate momentele capabile se determina Iuind in considerare armaturile intersectate de linile de curgere corespunzaito2"2, care respecta condifile de ancorare dincolo de aceste fini oui . hy . Valorile raportulul i se iau inte limitele cuprinse in tabelul 16 functe de raportula = % in care $i conform fig. 8... 13. Tabelul 16 i : Tabelul 16 (continuare) a My ' Me 70 ; 1 1,10 i 12 4,30. 13 1,70... 14 2,00... ! 15 2,50. 16 2,80. 17 3,30 18 4,00. 1,9 4,50... 2.0 5,00. i: My. Me La plcile monoiite, rapoartele Fr $i z7e Se lau aproximativ egale cu: 05. la placile izolate sila placile continue cu deschideri egale; 0,8 la placile continue cu deschideri inegale la care deschiderile adiac intre ele cu 30 %. te reazemmului respectiv diter’& * nfacile continue cu deschideri diferind intre ele cu mai putin decit 30 % se interpoteaza liniar. La placile din clement prefabricate monolitizate pe reazeme, rapoartele a gi ue se recomanda sii fie 2,0 luindu-se valori spre limita inferioard cna <1 4.2.2 Calculul plcilor rezemate pe trei leturi se face ast: : ~poniru 03 = Y= 05 (ig. 24) cu rk : te + PK - 2m 8 = My + i a + (My + M1) + Me (18) - pentru 0,5 < it ¥ 2 (fig. 25), cu relajia: a (@ +P) Gly by R= 2hty + My + (Md + M's) + M2 (7) Momentele capabile din cimp din relajile (16) si (17) se defermina pe toata lajimea sectiunii placii pe direcyia respectiva, ca la placile rezemate pe tot conturul | i i CF ~ | r an 5M-(1-p)M"-pM* (20) incare M_~ momentul incovoietor produs de incdrcarile permanente si temporare de calcul in secjiunea critica din deschiderea considerata, determinat in ipoteza simplei rezemari la ambele capete ale acestei deschideri; Ja al M* valoarea absoluté a momentului de calcul efectiv in sec;iunea critica de pe reazemul din stin deschiderii considerate; it valoarea absoluta a momentului de calc deschiderii considerate; efeotiv in secjiunea critic’ de pe reazemul din dreapta al B raportul intre distanja la care se gaseste sec} $i lungimea deschiderii considerate wunea critic’ din deschiderea fajzi de reazemul din sti ga 5.4 Momenteie de calcut in secjiunile ¢ mai mici deci cele rezultate din apiicarea rela} ice din cimpurile placiior armate pe dou direciii trebuie 8 nu i (18) gi trebuie s& indeplineasca condita Le tlio et) care Le luctul mecanic virtual efectuat de incdrczrile permanente gi tentporare de calcul care solicité placa pentru o deplasare virtuala a mecanismului de cedare al placii respective; Lj luctul mecanic virtual efectuat de momentele de calcul limit’ care actioneaza pe lungimea liniilor de curgere ale plaicilor pentru aceeasi deplasare virtuala data mecanismului de cedare al placii respective. 1 Luctil mocanie Le este intotdeatina post, iar lucrul mecanic Li este intotdoauna negati, 2 Raportul dintte momentele de celcul pe cele dova direct, in lccare cimp, se ia egal cu ra apropiate de aceste (orientativ 0,8. 3,2 ofl taportul momentelor elastic) portul momentelor elastice respective sau cu valot 5.5 La determinarea camtitajilor efective de armatura in sectiunile critice de pe reazeme gi din deschideri, se poate stabili o alta distribujie a momentelor decit cea rezultata pe baza valorilor inijiale ale coeficienjilor kp pentru Teazeme, dar cu condijia respect&riirelajilor (20), respectiv (21) si a incacraiii valorilor kp in domeniul de ta pet. 5.2. 5.6 Prevederile punctelor $1 .. 5.5 se eplicS pentru solicitdrile produse de totalitatea inc&rcarilor permanente si temporare la placile gi grinzile monolte. La placile gi grinzile reaiizate din elemente prefabricate monoitizate, prevederile punctelor 5.1 ... 5.5 se aplica numai pentru soliciarile produse de incarcarile ce acjioneaz’ dupa intrarea in lucru a monolitizri, solicitarite totsle de calcul find objinute prin insumarea ecestora cu soliciarile provocate ce inc&rcarile permanente ce acjioneaza inainte de intrarea in lucru a monolitizari, calculate pe schemele statice initiale ale elementelor prefabricate. £.7 __ inlagurdtoarea momentelor pozitive de calcul dintr-o dischidere se deduce din inféguratoarea obtinuta in fpoleza comportarii elastice, prin inmutirea ordonatelor acestcia cu raportul inire momentul de calcul M gi momertul elastic maxim Me produs de inc&rcdsile permanenia gi temporare in secjiunea criticd din deschiderea respectivas ;