Tema : Echilibrul pieei.

Situatii de dezechilibru
Echilibrul pieei este denumit n economie situaia de pe o pia, n care preul unui bun economic conduce
la o egalitate ntre cantitatea cerut i cantitatea oferit. Preul este denumit pre de echilibru, iar cantitatea este
denumit cantitate de echilibru.
Cu ct exist mai muli ofertani cu att preul este mai mare i cu ct exist mai puini ofertan i, cu att pre ul
este mai mic. Astfel piaa se regularizeaz i se formeaz echilibrul.
Crearea echilibrului este un element central al teoriei neoclasice i al teoriei echilibrului general.

Explicaii:
P=Pre
p*=Pre de echilibru
Q=Cantitate
q*=Cantitate de echilibru
RC=Renta consumatorului
RP=Renta productorului
D=Cerere
S=Ofert
Interactiunea cererii si a ofertei. Mecanismul de formare si modif. a echilibrului pietii
Analizind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care ledetermina pe ambele,
observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atitcererea, cit si oferta determina
marimea pretului, ba chiar mai mult: Pretul de piata sestabileste in urma confruntarii dintre cerere si
oferta.Pe piata se inregistreaza ba un exces de cerere, ba exces de oferta. Insa in urmasugestiilor
cumparatorilor si vinzatorilor cu privire la pretul unui bun, si in urmacontrapunerii cererei si a ofertei
precum si a pretului dorit se stabileste un pret deechilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce
urmeaza a-i satisface pe cumparatori sivinzatori.Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea
ceruta dintr-un bun este egala cucantitatea oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea
pretului depiata,cum ar fi:concurenta,politica economica a statului.

Influena modificrii cererii asupra echilibrului pieei

Pentru a studia influena modificrii cererii asupra echilibrului pieei, s lum exemplul reducerii cererii de
ou, ca urmare a creterii ateniei pe care o acord consumatorii sntii, intrucat consumul lor contribuie la
mrirea nivelului de colesterol in sange. S ne reamintim c, prin modificarea gusturilor consumatorilor, care
incep s evite un anumit produs, in cazul nostru oule, cantitatea cerut de acetia la fiecare pre al pieei scade.
Ca urmare, curba cererii se deplaseaz spre stanga, aa cum se poate vedea in figura 2.6.

Figura 2.6 Influena reducerii cererii asupra echilibrului pieei

Ca urmare a descreterii cererii de ou, curba cererii se deplaseaz spre stanga, iar E0, corespunztor preului
de 1.000 lei i cantitii de 5.000 mii buci pe sptman se modific la E1. La preul de 1.000 lei, cantitatea
cerut s-ar reduce la 3.000 mii buci pe sptman. Cantitatea oferit rmanand neschimbat 5.000 mii buci
pe sptman, pe pia ar aprea un surplus de 2.000 mii buci pe sptman. Pentru a elimina surplusul,
ofertanii vor reduce treptat preul pan la 750 lei, cand cantitatea cerut devine din nou egal cu cantitatea
oferit, fiind de 4.000 mii buci pe sptman.
Se poate spune deci c, in condiiile in care ceilali factori sunt constani, pe pia se stabilete urmtorul lan de
evenimente, ca urmare a reducerii cererii: in primul rand scade preul, ca urmare a apariiei surplusului la preul
iniial; in al doilea rand, se reduce cantitatea oferit, ca urmare a reducerii preului; in final, se atinge un nou
echilibru al pieei, la un pre la care cantitatea cerut de pe noua curb a cererii egaleaz cantitatea oferit de pe
curba existent a ofertei.
Deci, ofertanii nu reacioneaz direct la descreterea cererii, ci la reducerea preului, ca urmare a reducerii
cererii. Acest lucru demonstreaz faptul c preul are rolul de a le semnala ofertanilor o modificare a dorinelor
cumprtorilor.
Lanul de cauzalitate stabilit in cazul creterii cererii este opus anteriorului, fiind prezentat in figura 2.7. S
presupunem c, datorit creterii veniturilor consumatorilor, cererea de aparate CD player crete. S ne
reamintim c la creterea veniturilor consumatorilor, cantitatea cerut de acetia la fiecare pre al pieei crete.
Ca urmare, curba cererii se deplaseaz spre dreapta.

Figura 2.7 Influena creterii cererii asupra echilibrului pieei

Aa cum se poate observa in figura 2.7, ca urmare a creterii cererii de aparate compact disc, curba cererii se
deplaseaz spre dreapta, iar echilibrul iniial E0, corespunztor preului de 4.000.000 lei i cantitii de 10. mii
buci pe lun se deplaseaz spre dreapta, la E1, corespunztor unui pre de 5 milioane lei i unei cantiti de 12
mii buci pe lun. In situaia in care preul ar rmane de 4.000.000 lei, cantitatea cerut ar crete, cantitatea
oferit rmanand neschimbat i pe pia ar aprea un deficit. In aceste condiii, pentru a-i putea procura
produsul, o parte din cumprtori vor fi dispui s plteasc preuri din ce in ce mai mari, fapt pentru care
deficitul se va reduce treptat, pan ce cantitatea cerut egaleaz din nou cantitatea oferit, fiind de 12.000 mii

buci, la preul de 5.000.000 lei. In acest caz, creterea preului le semnaleaz ofertanilor necesitatea de a oferi
un numr mai mare de produse.

Influena modificrii ofertei asupra echilibrului pieei

S ne amintim c modificarea ofertei se reprezint grafic prin deplasarea intregii curbe a ofertei spre dreapta, ca
urmare a influenei determinanilor. De exemplu, creterea preului concentratelor, cu care sunt hrnii puii, poate
duce la reducerea ofertei de ou. In figura 2.8 se prezint influena acestei reduceri asupra echilibrului pieei.

Figura 2.8 Influena reducerii ofertei asupra echilibrului pieei

Ca urmare a descreterii ofertei de ou, curba ofertei se deplaseaz spre stanga, iar E0, corespunztor preului
de 1.000 lei i cantitii de 5.000 mii buci pe sptman nu mai este echilibrul pieei. In situaia in care preul
ar rmane de 1.000 lei, cantitatea oferit s-ar reduce la 3.000 mii buci, iar cantitatea cerut ar rmane
neschimbat. Pe pia ar aprea un deficit de 2.000 mii buci. In aceste condiii, pentru a-i putea procura
produsul, cumprtorii vor fi dispui s plteasc preuri mai mari, fapt pentru care deficitul se va reduce treptat,
pan ce cantitatea cerut egaleaz din nou cantitatea oferit, fiind de 4.000 mii buci pe sptman, la preul de
1.250 lei. Cumprtorii nu reacioneaz direct la reducerea ofertei, ci la consecina acesteia, creterea preului.
Iat inc o dovad a faptului c preul are o funcie de comunicare intre cumprtori i ofertani Lanul de
cauzalitate stabilit in cazul creterii ofertei este opus anteriorului, fiind prezentat in figura 2.9. S presupunem c,
datorit perfecionrii tehnologiilor de fabricaie, oferta de televizoare stereo crete. (S ne reamintim c, prin
perfecionarea tehnologiei, cantitatea oferit la fiecare pre al pieei crete.) Ca urmare, curba ofertei se
deplaseaz spre dreapta.

Figura 2.9 Influena creterii ofertei asupra echilibrului pieei

Dac inainte de perfecionarea tehnologiei echilibrul pieei se stabilise in punctul E0 la 5 milioane lei i 4
milioane buci pe an, oferta crescut preseaz in jos asupra acestuia, in scopul eliminrii excedentului, la
echilibrul E1 la care noua curb a ofertei intersecteaz curba original a cererii. In punctul E1 preul de
echilibru scade la 4 milioane lei,cantitatea de echilibru crescand la 5 milioane buci pe an.