Sunteți pe pagina 1din 34

Desciierea C I P a Bibliotecii Nationale a Romaniei

SIDENCO, ELENA-LUMINITA
Masajul in kinetoteiapie: niesajul terapeutic clasic, t!hnicj de

UNIVERSITATEA

SPIRU

HAREF

masaj reflex, tehnici coniplenientare / Fiiena-Liimiiiita Sidcnco. Bucureti, Editura Fuiidatiei/?fW/(:?;;w<;/'M?///<'. 2(X)2 '
320 p.; 20,5 cm
Bibliogr.
ISBN 973-582-673-9

Dr. ELENA-LUxMINlTA S I D E N C O

615.82

Editura Fundatiei Romania de Maine, 2003


ISBN 973-582-673-9

MASAJUL IN KINETOTERAPIE
MASAJUL TERAPEUTIC C L A S I C
TEHNICI DE M^SAJ R E F L E X
TEHNICI COMFLEMENTARE

Redactor: Adela DEAC


Tehnoredactor: Marcela OLARU
Copcrta: Stan BARON
Bun de tipar: 24.01.2003; Coli tipar: 20
Format: 16/61x86
Editura 5! Tipografia Vm&&{\Q\ de Maine
Splaiul Independentei nr.3l3, Bucureti,
sector 6, Oficiul Postal 83
Telefon 410 43 80; Fax 410 51 62
www. SpiruHaret.ro

EDITURA FUNDATietOA/AA^A DE
Bucures(i2003

MAINE

CUPRINS

Inlroihiccic
Paitea I

MASAJUL MEDICAL CLASIC - GENERALITATI


1.1. Dctlniicaniasaiului clasic -metodologiagenerala
1.2. Manevrele ruiKkimentale ale masajuUii cla.sic
1.3. Actiunea llziologica a masajului
1.4. Principalcle proprictati tlzioiogice ale masajului clasic
1.5. Mccanismele de actiune ale masajului clasic
1.6. Relatia masajului clasic cu kinetoterapia j i recducarea motoric
1.7. Priiicipalele manevre ale masajului clasic - descriere metodologiei de
aplicare
1.8. Efectele fiziologice ale manevrelor de masaj - detalierea pentru
tlecare manevra
1.9. Manevrele sedativ-decontracturante j i miorelaxante - mecanismele
efcctului scdativ-decontracturant a! t'lecarei manevre
1.10. Manevrele excitant-tonifiante - mecanismele efectului excitanttonifiant al tiec3rei manevre
1.11. Manevrele cnj efect reflex - mccanisme
Partea a Il-a

MASAJUL M E D I C A L CLASIC PE R E G I U N I
IT. 1. Masajul regiunii cervicale
11.1.1. Ma?ajul i-egiunii cervicale - comp!et5ri metodologice ..
11.2. Masajul t"e{ei i al pielii capului
11.3. Masajul regiunii dorsale
11.4. Masajul toracelui anterolateral
11.5. Masajul regiunii lonibare
11.6. Masajul regiunii pehiene
11.7. Masajul abdomenului

11.8. Masajul itieiiibrului superior


11.8.1. Masajul regiunii scapuhuc
11.8.2. Masajul bralului
11.8.3. Masajul cotului
11.8.4. Masajul antehratului
11.8.5. Masajul mainii :ji piuiinului
II. '). Masajul nienibiiilui inferior
11.9.1. Masajul coapsei
11.9.2. Masajul genunchiului
11.9.3. Masajul ganibei
11.9.4. Masajul glc/.nei
11.9.5. Masajul picionilui
Partea a lll-a

DRENAJUL LIMFATIC
III, 1. Anatomia limfaticelor
111.2. Metodologia drenajului limfatic manual
111.3. Modalitati de executie a manevrelor de drenaj
111.4. Drenajul manual al ganglionilor limfatici
111.4.1. Drenajul limfatic manual al capului ^i gatului
111.4.1.1. Gatul iji capul - dcsta^urarc
111.4.1.2. Fata iji capul ~- destajurare
111.4.2. Drenajul limfatic manual al menibrului suijerior
III.4.2.1. Membrul superior - desfajurare
ni.4.3 Drenajul limfatic manual al membrului inferior
I1I.4.3.1. Membrul inferior-destajurare
111.4.4. Drenajul limfatic niimual al peretelui anterior al toracelui
i al sanului

111.4.4.1. Drenajul peretelui anterior al toracelui j i al sanului


-destajurare
111.4.5. Drenajul limfatic manual al peretelui abdominal
111.4.5.1. Drenajul abdomenului-destajurare
111.4.6. Drenajul limfatic manual al tegumentelor fetei posterioare
a tmnchiului j i ale regiunii lombaie
111.4.6.1. Drenajul spatclui - destajurare
111.4.6.2. Drenajul limfatic manual al regiunii fesiere
111.4.7. Drenajul limfatic manual general al corpului
111.4.7.1. Derularea inlan(uita a manevrelor de drenaj
in.4.8. Concluzii asupra metodologiei drenajului limfatic

Partea a IV-a

M A S A J U L R E F L E X $1 A L T E M E T O D E D E T E R A P I E
MANUALA REFLEXA
(capitol realizat cu paiticipiueaasist. uiiiv. dr. GildaMologhianu)
1\', I.
1V,2,
IV.3.
1V.4.

Mctamcrul :ji organizarca nietamcrica


(Jrgani/arca retlcNa
Inlcrprctarca/onclor dureroase
Studiul analitic aUliferitelor nietodc
IV.4.1. Masajeretlcxe
1V.4.1.1. Masajc supcrticiale

1V.4,1,1,1, Masajul tesutului conjimctiv


(liindegcwebsmassage). dupa Dicke
'.
IV.4.1.1.2, Masajul tesutului conjuncti\
(Bindcgewebsma.ssagc). dupaTcirich-LcLibe ...
1V.4.1.1.3. Masajul zonelor rene.xe,
dupa von Puttkamer
lV.4.l,2.Masajclemi,xte
IV.4.1.2.1. Masajul zonelor retle.xe. dupa Kohlrausch ..
IV.4.1.2.2. Masajele segmentare (..Segment Mas.sage"')
iV.4.1.2.3. Masajul punctual ?i al plexurilor
1V.4.1,2.4. Masajul chinezesc
1 V.4.1.3. Masajelepailiculare.'ji localizate
1
IV.4.1.3.1. Masa.jul pcriostal dupa Vogler
1 V.4.1.3.2. Masajul punctelornervoase. dupa Cornelius
i
IV.4.1.3.3. Masajul reflex al luiWetterwald
i , ,
1V.4.1.3.4. Terapiazonala a lui Fitzgerald ?! masajul
, ,
reflex plantar
;
IV.4.2.MetodereflexemioailicuIai-e

IV.4.2.1. Metoda Tntinderilor manuale


f
;"
IV.4.2.2. Metoda lui Mezieres
}
IV.4.2.3. Manipularile vertebrale i articulare
IV.4.2.4. Reflexoiogia articularS cu efect antalgic
IV.4.3.Metodediverse ...T
i
, "
IV.4.3.1. Spondiloterapia lui Adams sau tehnica reflexa
S

venebrala
-i :
IV.4.4. Tehnici speciale

IV.4.4.1. Masajul transversal profimd


I
IV.4.4.2. Masajul maiiipulatival lui Terrier
.
IV.4.4.3. Metoda lui Rabe
IV.4.4.4. Metoda lui Bugnet
,..
* '-1
IV.4.4.5. Metoda lui Grossi
t

'

IV.4.4.6. Tehnica ..califomiana" - ..fascia-terapia"

123
124
128
130
130
130
131
135
138
141
141
145
149
150
151:
152^
156
160 :
163
167
168
169
171
171
172
172
176
176
182
183
184
185

v..

IV.4.4,7. Presolerapia inlcrmileiita


IV.4.4.8. Criomasajui
IV. 4.5. Modalilali de aplicare a diverselor tehnici rcllcxc
IV.4.,5.1. Difercnlicrca niodalilalilor de aplicaiic
IV. 4.5.2. Aspcctcclinice

188
188
188
189
195

Parica a V-a

M ^ : F L E X 0 T E R A P I A - N O ' r i l J N I FUNDAMFNTALE
TFORFiTK ! SI PRACriCE

V.7. Tratamentul reflexolerapic specific al diverselor suferinte


V.7.1. Aparatul digest!v
V.7.2. Aparatul respirator

v.7.3.inima
V.7.4. Sistemul limtalic
V.7.5. Sistemul endocrin
V.7.6. Sistemul nervos central
V.7.7, Sistemul locomotor-schclciul
V.7,8, Aparatul urinar
V,7.9, Suferinlele psihosoinalice
liihlioonific

\'. I . Piiiicipiile renexologici


\'.2. lehniciiede baza ale rotlcxotcrapici
iiitelegerea sistcnielororganisiniilui din punciul dc \odcrc
al rcllexolerapiei
\'.4. Metodologia de retlexolerapie pe aparate si si.steine
V. 4.I.Sisleniuldigcsti\
V. 4. I . I . Sistemiil digesti\i rctlexologia
V.4.2. Sislenuil de reproducere
V.4.2.1. Anatomia niascLilina
V.4.2.2. Anatomia feminina
V.4.2.3. Reflexoiogia ca ajutor penlni fertilitate
V.4.3. Sistemul respirator
,
V.4.3.1. Mecanismele rcspiraliei
V.4.3.2. Vorbirea
V.4.4. Sistemul circulator
V.4.4.1. Stiiictura inimii
V.4.4.2. Circulatia sangelui
V.4.5. Sistemul limfatic
V.4.5.1. Cum lucreaza vasele limfatice
V.4.6. Sistemul endocrin
V.4.7. Sistemul scheletic - aparatul locomotor
V.4.7.1. Efectele uzurii asupra scheletului
V.4.8. Creierul i aria faciala
V.4.9. Sistemul muscukuV.4.10. Plexul solar (soleai-)
V.4.11. Aparatul urinaiV.5. Tratamentul talpii piciorului
V.5.1. Exercitiile de relaxare a talpii piciorului
V.5.2. $edinta de baza pentru talpa picionilui
V.6. Tratamentul mainilor
V.6.1. Exercitiile de relaxare a mainii
V.6.2. $edinta de baza pentru palma

219
222

^l<-'ioiloh):^ui iliisimlil de circuaj liiujatic .)irc^^

259
^'^^
Z'

^^^^^^
^^^^
^-j'^^
_
-^^^

225
226
226
227
229
229
229
231
231
232
232
234
234
235
235
236
236
239
241
242
245
246
247
248
249
250
254
255
256

INTRODUCERE

Masaiul ivprcziutd un c/onieiiiii dcoscbit c/c complex, care a siiferil


pei'mcnieiil Duulificari
uiibiiiidtdtiri, in funclic de diversele .scoli. de
cronologia lor. de zonele geografwe m care .s-a dezvohot, de bagajid
etuograjic,)/ cultural la care aputut fi racordat. in functie de iienunidrali
factori. dinire care cei biologici .>/ Jiziologici, uneori .<fi rasiali au fast
predonunanli.
Masajul reprezinta un donieniti terapeutic important in recuperarea medicaid, kinetoterapie .>/ inedicinasportivd.
Incercdin ca, intre mecanismul logicii ,>/ metodicd, sd prezentdm
priiicipalele tehnici de masaj clasic, rejle.x ^i cele mai iinportante tehnici
complementare, in speranta de a crea un instrument util de tratament
speciali^tilor no^tri kinetoterapeuti, recuperationipi,
medici sportivi. ca
^ipentru cei care aplicd zilnic aceste tehnici, ma.seurii.
A.^teptdin sugestiile cititorilor notri pentru a imbunatdti conlimitul
^i aplica(iile hicrdrii defatd.

Autoarea

11

Partea!

MASAJUL M E D I C A L
Generalitati

CLASIC

1.1. D E I I N I R E A M A S A J U L U I C L A S I C
- METODOLOGIA GENERALA-

Masajul medical clasic este defiiiit ca o serie de manevre manuale


variate. aplicate sistematic pe suprafata organismuiui in scop terapeutic.
Mai poate tl considerat ca o suita de prelucrari mecanice manuale
deslaurate la suprafata organismuiui, care se succed intr-o anumita
ordine, in functie de regiune. scopul terapeutic ^ i starea generala i locala
a organismuiui.
Persoana care efectueaza masajul trebuie sa aiba o tinuta adecvata,
o stare permanenta de igiena ireproabila i un comportament adecvat
situatiei sale.
Mobilierul necesar desfaurarii masajului clasic este reprezentat, in
primul rand, de un pat accesibil pe ambele parti, dotat cu perne i
rezematori, necesare inducerii i mentinerii anumitor pozitii i, mai ales,
in scopul relaxarii pacientu'ui. Dimensiunile standard ale patului sunt
195 cm (lungimea) / 72-75 cm (latimea) / 60-65 cm (inaltimea). Se mai
folose^te un scaun fara speteaza sau speteaza scurta, pentru abordarea
pacientului din pozitia aezat, precum i taburete.
Camera in care se desfa^oara edinta de masaj trebuie sa fie
luminoasa, bine aerisita i sa se mentina temperatura constanta, in jurul
valorii de 20C. Pentni efectuai-ea manevrelor de masaj clasic, se
folosete. de regula, pudra de talc sau uneori diverse unguente; trebuie ca
maseurul sa nu aiba mana rece i umeda.
De regula, masajul clasic se aplica o data pe zi, uneori in functie de
caz, de doua ori pe zi sau o data la doua zile. De preferinta, momentul eel
mai propice aplicarii masajului este dimineata. Durata unei edinte
depinde de regiunea abordata, variind intre 5-20 minute; de regula,
masajul general dureaza in medie intre 20-30 minute. Durata totala a
seriei de tratament variaza in functie de caz, de la 2 la 4-6 saptamani sau,
uneori mai mult.
15

Ca oidine de abordare, manevrele se incep in jiiiul regiunii bolnave,


apropiindu-ne Tncet de aceasta. De asemenea, sc incepe cu regiunile
periferice. apoi se abordeaza trunchiul.

inangaluirea (masajul-vartej), efectuata cu ambele maini;


comprcsiunile-bratara,
sticcesiv
la
nivelul
segmentelor
membrclor, ascendent;
:' ;

1.2. M A N E V R E L E F U N D A M i ^ . N L A L E
A L E MASAJULUI CLASIC
Manevrele limdamentale ale masajului clasic sunt; netezirea
(eflleiirajul). iiamantatul (pelrisajul). baterea. IViciiunea. \.
Netezirea (ettleurajul) este manevra de introducere sau intrerupere,
:ji. de a.senieni. este manevra de legatura inlre celelalte manevre. Ea poate
II definita ca alingere apasatit, sau alunecare apitsattt care are drepl rot
insensibilizarea planurilor stiperficiale. permitand piesiiini pe planurile
profunde. Rolul fundamental al manevrei este eel sedativ. Manevra se
e.xecuta. de regula. centripet sau paralel cu tlbrele musculare. prin
trasaliiri Itingi. line, care depa^esc regiunea diireroasa. E.xista o varianta a
manevrei de netezire, ..mtisajul-pieptenc", aplicat cu degetele indoite.
Deci. manevra reciinoa^te mai multe variante;

netezirea centripeta;
netezirea circulara;
netezirea paralela cu tlbrele musculare.
In functie de zona abordata i de momentul aplicarii sale in cadriil
edintei de masaj. poate fi de mai muite tipuri:
netezire longitudinala, cu doua variante;
"
> vaiianta iinpins" sau
< varianta tras"
netezirea transversala
-
netezireao\alara.
.
: - .
.v
Framantatul (petrisajui) este o manevra care presupune
compresiuni la nivelul zonei abordate, ca o stoarcere intrerupta. Petrisajui
propriu-zis, aplicat pe mase voluminoase, presupune piinderea masei
musculare i deplasarea ei transversal, asociat cu torsiune. Atunci cand se
aplica pe suprafete mici (e.\ pe eminenta hipotenara) sau pe peretele
abdominal, framantarea se poate face i prin ciupire. La nivelul
membrelor, framantarea poate prezenta variante, cum sunt;
16

geluirea-care imita micarea de rindea.


Dupa fortti c.Keicitatri, manevra poate li profunda sau siiperficiala,
in functie de nivelul la care se inregistreaza efectele majore ale
procedurii;
petrisajui profund - poate fi, dupa ritm: lent, mediu sau rapid, 51
prezinla mai multe tipuri:
petristijul profund transversal;
petrisajui profund longitudinal;
/ '
petrisajui profund de nilaj;
ciupirea-manevra alternativa.
La nivelul membrelor se pot aplica variante speciale:
inangaluirea (manevra vartej");
geluirea;
** compresiunile-bratara.
petrisajui superficial - prezinta i el mai multe tipuri:
palparea rulata Wettervvald;
. ; ^.
petrisajui superficial de torsiune;
petrisajui superficial prin ciupire;
(varianta) petrisajul-frictiune (Morice).
Dupa unii autori (Ster .a.), exista i o alta manevra fundamentala
de niasaj, intermediara intre netezire i framantare, mai apropiata
netezirii, presiunea . Manevra poate
fi;
^ ..
Presiuneglisata-cu doua tipuri; ; . presiunea glisata digitala;
.

presiunea glisata longitudinala-care prezinta doua variante:


*> variantaimpins"(insabot); ,
m . ^ ' . - .tu
< vaiianta tras" (in raclaj).
A nu se uita ca intre manevre sunt necesare netezirile de rapel".
Presiune statica - care prezinta i ea doua tipuri:
presiunea statica simpla;
Vi^>^'
presiunea statica pentru intoarcerea venoasa - care are doua
variante:
17

< varianta longitudinala (tampon de sugativa");


< varianta etajata.
De retinal, ca varianta a presiunii siatice, masajtil ret1e.\e a|>er".
Baterea (percutia) este manevra aplicata atunci cand iirmarini
efecte piitei-iiic excitante, realizate pe supralete mari. Manevra prezinla
mai multe variante:
o cu palma intinsa. tisor indoita;
cu partea ciibitala a mainilor;
cu dosul mainilor;
o cu pulpa degetelor;
9 cu pumnul incomplet inchis.
Modalitatile de efectuare a manevrei sunt:
percutiile in liasururi - cu varianta: manevra amoitizata;
percutiile ,.in ventuza";
tapotajele.
Frictiunea este manevra la care mana se deplaseaza o data cu
tegumentul, pe parcursul efectuarii manevrei, pana la limita elasticitalii
hipodermului, spre deosebire de netezire, la care tegumentul nu se
deplaseaza o data cu mana, ci mana se deplaseaza deasupra, fara
antrenarea tegumentuiui. Frictiunea presiiptine manevre de netezire
asociate cu compresiune ale straturilor, de la cele superficiale la cele
profunde subiacente. Manevrele se executa cu varful degetelor, miijcarile
realizate fiind:
'

longitudinale - la nivelul membrelor;


circulare-pe suprafete mai mari;
spirale-lanivelul spatiilorarticulate.
Dupa inodalitatea de executie, tipurile de frictiuni sunt:

frictiuni cu patru degete;

frictiuni cupolicele-cu doua variante:


*> circular-elipsoida;
> rectilinie;

frictiuni cu mainile.

18

Vibratii! reprezinta o manevra de masaj clasic realizata prin


tremuraturi rapide Iransmise tegumentuiui, printr-o succesiune de
presiuni-relaxari p r a ca mana sa se desprinda de tegument. Mi.'jcarea se
face din pumn .sau din cot, i se realizeaza cti policele (tin deget), dotia
sati trei degete. Daca manevra se desfa.soara pe suprafete mari, se
realizeaza cti toala palma. Daca se tirmaresc efecte de profunzime, pentru
Iransmiterea ..tremiiraUirii"' la organele interne este nevoie de tin efort
mai mare; tineori se folosesc aparate cu aceasta capacitate niimite
..vibratori". Daca actiunea este blanda, sunt activate (stimulate) reacliile
organismultii. Daca actiunea este energica, sunt inhibate reacliile
organismultii. la nivelele subiacente. Viteza de executie trebuie sa fie
medie, deoarece viteza de executie prea lenta este greu de siipoilat.
Vibratiile sunt de doua tipuri:
vibratii superficiale
vibratii profunde-cu variante:
vibratii profunde asociate cu neteziri + presiuni
vibratii profunde cu frecventa mare care scade treptat, cu
actiune circulatorie iniportanta.
Indiferent de continutui aplicatiei, in functie de scopul sau
terapeutic, edinta incepe i sfarete cu netezirea. Orice masaj va ft
urraat obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine, pana la limita
durerii. Tipurile de mobilizari aplicate sunt: mobilizarea pasiva - lenta,
progresiva, mobilizarea activa - in ordinea celei pasive, i mobilizarea
activa cu opozitie.

1.3. ACTIUiNEA F I Z I O L O G I C A A M A S A J U L U I
Priiicipalele efecte locale ale masajului clasic sunt:
efectul sedativ - i n primul rand asupra durerilor de tip nevralgic,
musculare sau articular;
efectul hiperemic;
efectul rezorbtiv.
Efectele generate ale manevrelor de masaj clasic sunt:
stiinularea functiei circulatorii i respiratorii;
creterea metabolismului bazal;
iinbunatatirea starii generale a pacientului.
19

Cauza care determina aceste efecte, in primul rand locale j i apoi


generale, este inlluenta dezvoltata de masaj asupra pielii, bogat
vascularizata i bogat inervata - prezenta e.xtcroreceptorihr
i a
proprioreceptorilor
(in mir^chi, lendoane $1 iigamente) declaneaza
retlexe regionale ^i la distanta. Cele mai iinportante mccanisme care sunt
activate de manevrele de masaj sunt mecanismele retlexe, de la nivelul
extero- sau / i proprioreceptorilor, care ajung la nivelul sistemului nervos
central, declan^and mai ales efecte generale, dar i efecte locale.
Datorita actiunii la nivelul zonelor de proiectie viscerala (Head),
nianevrele de masaj pot actiona in sensul aiiielioniriifitiicliei wuii organ,
suferind (mecanism reflex).
Manevrele masajului clasic pot activa i reflexe neurovegetative,
mai ales vasculare, care participti la dezvoltarea efectelor regionale .si la
distanta. Acest tip de mecanism este datorat faptuliii ca pielea contine
peste 25% din cantitatea totala de sange a organismuiui uman: actionand
asupra pielii, masajul poate inlluenta circulatia supertlciala, i, ulterior,
profunda declanand mecanismele vasculare care explica efectele
regionale i la distanta obtinute.
Un alt mecanism implicat in dezvoltarea efectelor locale i generale
este formarea, in cursul desfa^urarii manevrelor de masaj, de produse
metabolice, care tree in circulatia generala 1 actioneaza, de cele mai
multe ori, la distanta. De exemplu. substante din grupa histaminei
actioneaza ca vasodilatatoare capilare, sau substantele asemanatoare
colinei stimuleaza peristaltismul abdominal.
De prima importanta ramane insa efectul mecanic asupra licliidelor
interstitiale, pe care manevrele de masaj le dezvolta, realizand o actiune
puternic rezorhtivd.

Datorita aclivarii circiilatiei arteriale i venolimfatice, prin


manevrele de intisaj clasic se obtine un important efect trofic asupra
structurilor Iratate.
In acest cadru, activarea circiilatiei in toate sectoarele tve,>/e nivelul
iiietabolisnudui bazal i acliveazd elinunarea de^ieurilor (atat prin
accelerarea fluxului venolimftitic, cat i prin antrenarea celtilelor grase).
Trebuie siibliniata actiunea generala reflexd a mane\'relor de masaj
clasic, atat asupra aparatiilui circulator, cat i asupra celiii respirator.
Toate aceste proprictati condiic, in final, la actiunea psihologicd
beneflca a manevrelor masajului clasic, care indue subiecttiltii o stare
generala de bine.

1.5. M E C A N I S M E L E D E A C T I U N E A L E M A S A J U L U I
CLASIC
Principalul mecanism de actiune al masajului clasic este de
e.xcitare a receptorilor cutanali, care declaneaza pe cale reflexa efecte
locale, regionale i generale.
Un alt mecanism este de activare a receptorilor vasculari, cu
declanarea unor reflexe neuro-vegetative, care determina i ele efecte
locale, regionale i generale.
Masajul clasic determina, prin manevrele sale, eliberarea de
metaboliti activi care actioneaza local, declanand efectele locale ,
specifice, i ulterior efectele la distanta - histamina, substante ,v
asemanatoare colinei .a.
\
In plus, manevrele de masaj actioneaza asupra lichidelor
interstitiale prin mecanism/jjecamc -/-^zorZ^r/v direct.

1.4. P R I N C I P A L E L E P R O P R I E T A T I F I Z I O L O G I C E
A L E MASAJUI.UI CLASIC

.i
1.6. R E L A T I A M A S A J U L U I C L A S I C C U K I N E T O T E R A P I A

Proprietatea de a induce efectul analgetic se exprima atat local, mai


ales superficial, cat i la distanta (prin activarea zonelor reflexe Head).
Proprietatea de a determina efect decontracturant, sau dimpotriva.
efect stimulant, reprezinta o proprietate iniportanta a masajului clasic,
care in practica face din masaj o tehnica de pregatire a altor procedtiri, in
primul rand a kinetoterapiei, sau fundamenteazti folosirea masajului in
scopuii terapeutice diferite.
20

1 R E E D U C A R E A M O T O R I E
Manevrele masajului clasic au capacitatea de a pregdd
musculatura pentru kinetoterapie: pentru musculatura hipotona se indica
masajul excitant, pentru cea hipertona masajul sedativ.

Manevrele de masaj asigura iiicdlzireci loccild a regiunii, datorita


activarii circulatiei locale.
Datorita activarii receptorilor cutanati !ji prin hipercniia activa
dezvoltata, manevrele masajului clasic au capacitatea de a induce tin
puternic efect analgetic, important pentru masaj. ca proccduia de
pregatire a progiamtilui kinetic de recuperare.
Manevrele masajului clasic au importanta actiune niecanicd,
combatand aderentele si retracturile. Actiunea mecanica conibinata cu
activarea circiilatiei determina scaderea edemelor. deci fundamcnteaza
efectul resorbiiv al manevrelor de masaj clasic.
Trebuie subliniat din noti faptiil ca orice sedinta tie ma.saj este
urmata obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine.

manevra de introducere si intrerupere, intercalata intre celelalte manevi'e.


Sc poate exercita centripet sau paralel cu librcle musculare. prin trasaliiri
liiiigi line, care depa^esc regiunea diireroasa. Rolul acestei manevre este de
a in.sensibiliza planurile superficiale, permitand presiuni mai accen/tiiate pe
planurile pidfunde. Principalul efect al mtinevrei este eel sedativ. Manevra
recunoa^lc ^i varianta ..masajtil-pieptene", cu degetele indoilc.
Presiunea
*** variante:
r- glisantd

1.7. P R I N C I P A L F X E M A N E V R E A L E M A S A J U L U I C L A S I C
- Descrierea metodologiei de aplicare -

ti/iuri:

digitala;

longitudinala
a. impins (Tn sabot);

- ;;

b. tras (in raclaj).


Inainte de a analiza prescriptia ^ i secventialitatea manevrelor de
masaj, i n sensul unui program terapeutic determinat, prin examinarea
pacientului. trebuie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj.
aplicabile diferitelor parti ale corpului.

tipuri:
.,
siinpld;
pentru circulatia de intoarcere;

/L;.^o^v-..;:>]>;;--^
.j . , >
*
;?

circulara;

paralela cufibrele musculard;


<* tipuri:

longitudinala
a. impins;

b. tras;
nxinsversald;

- a. longitudinala (tampon de .sugativa);


b. transversala etajata;
varianta = masajul reflex ,, de apel''.

Netezirea (efleurajul)
t* variante:
centripeta;

Obs.: intre manevre = netezirea de rapel"


> statica

ovalara.

: /

':.:iigfi^^i^

*t variante:
> profunda

,
'

Frdmfintarea (petrisajui)

'

Ca definitie, netezirea (efleurajul) este atingerea apasata, sau


alunecarea apasata, e.xercitata pe suprafata tegiimentara de tratat. Este

dupa ritm:
a. lent;
b. mediu;
c. rapid;
tipuri:
a. tran.sversal;
b. longitudinal;

22
23

Spre deosebire de netezire, frictiunea presupune ca mana sa se


deplaseze o data cu tegumentul. pana la limita laxitatii hipodermice. Daca
netezirea se asociaza cu compresie, actiunea .se e.xercita asupra straturilor
superficiale i profunde subiacente, Daca manevra se e.xecuta cu vaiful
degetelor. mi^carile pot 11:
; ,.
a. longitudinale - la nivelul membrelor;
b. circulare-pe supralete mai mari;
c. spirale-la nivelul spatiilor articulare.

d. ciupire (alteniativ)

1(1 nivelul membrelor:


(I. luduy/iluirecUfrdmdutarea
b.

geluirea;

c. compresiuiiile .jn
^

..vdrlej''):

brdtard";

siiper/icicdd
lipuri:
a. pcdparea ruhdd Weiterwald:
b. petrisajui superjicial de torsiune;
c. petrisajui superficial prin ciupire,

variantd

petrisajul-frictiune

Frdinantarea

I
\
I
1

(Morice).

cstc manevra

masajului

elasie care recunoa^te

urmatoarele posibilitali:
a. compresiuni (ca o stoarcere intrerupta), care la n\\Qk\\
membrelor pot avea viuiante:
- mangaluirea (masajul-vartej). executata cu ambele mam:
- compresiunilcin bratara";
- geluirea (micareacierindea);
b. petrisajui propriu-zis, care se exercita pe mase musculare
voluminoase, presupune prinderea masei musculare

tipuri:
superficiale;
'
profunde;
*** variante:
vibratii asociate cu neteziri + presiuni;
vibratii cu frecventd mare, care scade treptat > actiune
circulatorie.

Vibratiile reprezinta manevra care presupune tremuraturi rapide


transmise tegumentuiui printr-o succesiune de presiuni-relaxari, fara ca
mana sa se desprinda de tegument. Mi^carea se e.xecuta din pumn sau cot,
manevra putandu-se realiza cu policele, cu doua sau trei degete. Daca se
executa pe suprafete mari, manevra se poate realiza cu toata palma; in
acest caz. manevra poate fi mai puternica, daca dorim sa se transmita
organelor interne ca o ..tremuiatura"' (scuturatura).

deplasarea transversala, asocxaia cu torsiunea acesteia;


c. ciupirea, care se e.xercita fie pe suprafete mici (ex. eminenta
hipotenara), fie pe peretele abdominal; WehuxQ ca manevra sa
nu provoace durere.
Frictiiinile
*l* tipuri:
cu patru degete;
cu policele;
variante:
a. circulard-elipsoidald;
b.

rectilinie;
cu mainile.

Percutiile (baterea)
< modalitati:
liasururi
variantd = manevra amortizatd;

.....

>.v

bataimventuza
; ; /'
tapotajele.
--ii-':^:.'': i^-^'ii-y.':''>--i-r:s

Percutiile se indica atunci cand urmarim efecte puternic e.\citante|^


pe suprafete mari. Variantele manevrei sunt; .
a. cu palma intinsa, uor indoita;
b. cu partea cubitala a mainii;
. i '
.-
,
25

*v'-* vasodilatatia - se obtine prin mai multe mecanisme activate i i r


cursul efecliicirii manevrei de netezire:

c. cu dosul mainilor;
, '
d. cu pulpa degetelor;

:;
e. cu pumnul incomplet inchis.

sct'iderea
manevrei;

Daca manevrele sc executa cu blandcte. s-a conslaltit ca reactiilc


organismuiui stmt stimulate, in vreme ce aclitinea energica ; i manevrelor
de masaj inhiba reacliile organismtihii. De regula. este necesara o viteza
mijiocie de e.xeciilie. deoarece mane\e prea leiile stmt greu de stiportat.
Indil'erent de conlinut. .sedinta de masaj incepe si se lermina cti netezire.
Orice lip de masaj va l i obligatoriu urmat de mobilizarea articulatiilor
vecine (pana la limita durerii). tipurile de mobilizari fiind. in ordine;
;i. mobilizarea pasiva - lenta. progresiva;
b. mobilizarea activa ~ in ordinea celei pasive;
c. mobilizarea activa cu opozitie.

refiexa

vasoconstrictiei

anterioare

inilierii

4 stimularea fibrelor vasodilatatoare;

* activarea pseudoreficxului de axon;


>
insensibilizarea planurilor superficiale - datorata activarii
receptorilor cutanati. e.xcitati in curstil deriilarii manevrei; datorita
acestui mecanism se obtine efectul sedativ;
scaderea presiunii tisulare - datorita stimulririi circulatiei venolimfatice;
u creterea e.xcitabilitittii musculare - se constata intai o scadeie.
apoi o cre^tere a e.xcitabilitalii musculare pe parcursul derularii
mtinevrei;

Actiunea fiziologica a masajului se exprima atat local, cat

din punct de vedere psihic, indiicerea relaxarii. :


.
Pentru a induce aceste efecte tlzioiogice, netezirea trebuie sa se
execute continiiti. sa fie repetata, sa se realizeze cu o presiune constanta .^i
la un ritm mediu de e.xecutie.

general:

*> local:

sedativ - i n principal, pe durerile de tip nevralgic, muscular,


articular;
hiperemiant;
rezorbtiv;
.
.
general:
stimularea functiei circulatorii;
stimularea functiei respiratorii; .
creterea metabolismului bazal;
;^
v
stimularea starii generale a pacientului.

Presiunile se executa, de regula, in sensuri opuse, i n cere complet.


Voni analiza separat efectele fiziologice ale celor doua tipuri de presiuni. ;
Presiunile glisante (aliinecate) se realizeaza lent, regulat, cu presiune
j
constanta, de regula la un ritm de 12 micari pe iiiinut. Intre manevre
?
se intercaleaza manevra de netezire ,,de rapel". Principalcle efecte
I
fiziologice ale presiunilor alunecate sunt:
u

I . 8. E F E C T E L E F I Z I O L O G I C E A L E M A N E V R E L O R
DE MASAJ
- detaliere pentru fiecare manevra Netezirea, definita ca atingerea sau alunecarea apasata asupra
tegumentuiui regiunii de tratat, reprezinta manevra de introducere i de
legatura intre celelalte manevre ale masajului clasic. Priiicipalele efecte
fiziologice ale netezirii sunt urmatoarele;
26

6.

efectul sedativ - manevra inlatura oboseala resinitita de subiect;


crete temperatura locala - i prin aceasta create binoiiiul
cromotennic local (inroirea i incalzirea pielii la locul aplicarii); -J.
creterea presiunii tisulare;
.. - i i ' ; i;'U>? . '
faciliteaza raspunsul muscular la stimulare - se constata scaderea
cronaxiei la nivelul grupelor musculare interesate i n cursul
manevrei;
create excitabilitatea nervoasa - se constata scaderea reobazei la
nivelul structurilor interferate de manevra;
vasodilatatie
manevre);

locala

(mecanisme

asemanatoare

celorlalte'

27

reprezinta o manevra de drenaj - activeaza schiinburiie intre


sange !ji substratnl tisular interesat de procedura, ^ i s-a constalat
ca, in aceia.'ji context de drenaj, accentueaza diureza.
*t*Presiunile statice se realizeaza fara alunecare, prin repetari regulate,
manevra fiind progresiva - apoi mentinuta
apoi regresiva.
Principalcle efecte fiziologice ale presiunilor statice sunt:
cre^terea circulatiei de intoarcere;
efectul sedativ. datorat la rfmdul sau:

actiunii decongestive asupra structurilor;

Wr

desfaurare:
progresia manevrei se face prin alunecare;
repetarea manevrei trebuie sa fie regulata, ritmica;
ritmul de executie a manevrei trebuie sa fie mediu;
manevra este centripeta;
manevra se e.xecuta pe toata lungimea membrului - depaete
zona propriu-zisa de tratat.
Principalcle efecte fiziologice ale fi-amantarii profunde sunt:

28

efectul mecanic;
creterea presiunii tisulare - datorata vasodilatatiei active
arteriolare, declanate de manevra;
;.
creterea circulatiei de intoarcere;
ameliorarea nutritiei regionale - prin ameliorarea circulatiei
arteriolare i venoase de intoarcere (vezi mai sus);

ecliilibrarea tonusului muscular (acelea^i grupe musculare);


eliberarea de substante necesare contracliei - glicogen.
acclilcoliiia s.a.;

tliii punct de vedere subiectiv, manevra este agreabila pentru


subiect.

eliininarii deseurilor sau supraincarcarii tisulare (inclusiv grase);


mobilizarea structurilor, care antreneaza:
> crc^lerea elasticitatii structurilor implicate;
cresjterea rezistentei flbrei musculare;
> creterea mobilitatii structurilor.
Principalcle efecte fiziologice ale framantarii superficiale sunt:
creterea circulatiei - prin vasodilatatie ctitanata, datorata actiunii
histaminei + reflexului de axon; rezultatele cre^terii locale a
circulatiei sunt:

compresiei nervoase;
efectul decontracturant - aiUispastic.
Sub actiunea presiunilor, s-a constatat ca se produc modillcari
cbimice, ionice i nervoase la nivelul structurilor tisulare interesate, care
se exprimri, in primul rand, prin modificarea structural-compozitionala a
substantei fundamentale conjunctive.
Framantarea, care repi-ezinta, practic, ridicarea i deplasarea
planurilor, presupune o actiune combinata de presiune + torsiune +
alungire la limita elasticitatii structurilor tisulare implicate. In functie de
profunzimea manevrei, efectele fiziologice obtinute sunt diferite.
< Framantarea profunda se exercita predominant asupra structurilor
musculare. Manevra trebuie sa respecte mai multe reguli de

cre^terea excitabilitatii nursculare - scade cronaxia grupelor


musculare interesate;
j ^ ; ; '
'

<* Frainantarea supeificiala se exercita i^redominant asupra pielii si


tesutului stibcutanat. Ba asigura mobilizarea pielii, in .scopul:

'r-

:,
;V

cre^terea metabolismului;
eliminarea deeurilor;
efectul de decongestie profunda;

modificarea consistentei substantei fundamentale (modificarea starii


coloidale) - realizata prin eliminarea de enzime i coenzime (ex.
hialuronidaza), datorita actiunii directe a manevrei de framantare;
,,
efectul analgetic - determinat prin decompresia terminatiunilor-^^
nervoase superficiale (rezultat al asuplizarii tegumentuiui);
|
efectul reflex visceral - prin antrenarea sistemului nervos vegetativ;
efectul trofic cutanat - exprimat predominant asupra cicatricilor
(inclusiv postcombustionale).
, , ^ i '
FrictUmile presupiin mobilizarea straturilor tisulare intre ele, pana
la limita elasticitatii. Manevra necesita, pentru o executie corecta,
stabilizarea segmentului (zonei) de tratat i aplicarea unei contrapresiuni.
Pentru a-i atinge scopul terapeutic, manevra trebuie repetata i
prelungita; manevra trebuie sa fie profunda i precisa. .
x.,**- > j ^ . . ^

29

'

Principalcle efecte fiziologice ale frictiunilor sunt:


vasodilatatia locala - care antreneaza si cre^terea lenipei-aturii in
profunzime
efectul mecanic - care determina:
dezagregarea sau fragmentarea produ^ilor patologici (llbrina,
grasimi etc.);
actiunea detlbrozanta determina asiiplizarea tisularti;
intinderea (asuplizarea) mtrsculotendinoasa;
actiunea nervoasa a manevrei se exprimfi:
profurid - inclusiv direct asupra organelor sau plexurilor
tiervoase (ex. plexul solar) - efect de echilibrare neuro\cgetativa;
superficial (prin actiunea pe ptincte reflexogene) - ulterior
antrenarea mecanismelor reflexe profunde;
efectul analgetic - calmant in zona de tratat i asupra subiectului,
in general.

efectul decontracturant;

manevra inlatiirti oboseala - induce destinderea subiectului;


eiiectui calmant.
v,-::.:^

Percutiile reprezinta o manevra care impiine repetarea. Efectul


obtintit de|-)inde de ritmul .si forta aplicatiei. In linal. manevra are rol
stimulant. Este conlraindicata. in cazul contracturilor sau a spasticitalii.
Principalcle efecte tlzioiogice ale percutiilor stmt:

vasodilatatia ctitanata - care determina cre^terea temperatiirii i


acceiituarea coloratiei; uneori ,se insote.'jte de o reactie limfatica.
care poate merge pana la edem;
creslerea excitabilitatii nervoase;
creterea excitabilitatii musculare-datorita:
scaderii cronaxiei +
stimuktrii proprioceptive;
deci, cre^terea tonusului muscular;

Vihiatiile sunt tremuraturi transmise tesuttirilor. fara a pierde


contacttil cu tegimientul. Frecventa vibratiilor variaza in functie de modtil
de realizare: manual, intre 5-10 vibratii pe secunda. cu aparate intre 40-50
vibratii pe secunda. Amplitudinea vibratiilor este intre 1-3 mm. Vibratiile
plane (pe stiprafele mai mari) au efect calmant. in timp ce vibratiile
punctate sunt stimulante. O data cu scaderea frecventei create
amplitudinea vibratiei, obtinandu-se:

efectul calmant;

efectul decontracturant;

efectul de drenaj local.


Scaderea treptata a frecventei vibratiilor determina activarea
circulatiei.
Principalcle efecte fiziologice ale vibratiilor sunt:
vasoconstrictia periferica;
(prin mecanism reflex) creterea tensiunii aiteriale %\a
alurii ventriculare - in sensul regularizarii ritmului cardiac;
scaderea excitabilitatii sistemului nervos, atat motor, cat i senzitiv;
(prin mecanism reflex) creterea secretiilor digestive (glande
salivare, stomac, ficat-colecist);
30

actiunea refle.xa viscerala (prin activarea mecanismului nervos


vegetativ).
>, ^.y"^-
::.-^\.! f;

1.9. M A N E V R E L E S E D A T I V - D E C O N T R A C T U R A N T E ^
1 N n O R E L A X A N T E
- mecanismele efectului sedativ-decontracturant al fiecarei
manevreNetezirea-efectul sedativ se realizeaza prin:

insensibilizarea planurilor superficiale;


scaderea prcsiunii tisulare.

^ ; t i < - n i n ^ - ^ v"*

Presiunile (mai ales statice) - efectul sedativ se realizeaza prin:


actiunea decongestiva;
actiunea de compresie nervoasa, la care se adauga;
efectul decontracturant-spastic.

Framantarea (superficiala) - efectul sedativ se realizeaza prin:


modillcarea consistentei substantei fundamentale, de unde
decurgei
;'n>r <^'j^- - b r /

J'

P\

efectul analgetic-decompresia terminatiunilor nervoase


superficiale.

31

if

Frictiiinile superficiale - realizeaza:


- :- .
I^O/L '
efect analgetic-calniant cu mecanism reflex profund; '^'f"-'"'

^r..::

efect mecanic a. efect tfefibrozant-asuplizant;


b. efect de intindere mujjchi-teiidon.
Vibratiile - efectul sedativ se realizeaza prin:
scaderea excitabilitatii motorii + senzitive a sistemului nervos;

vasodilatatie activa arteriolars+

creterea circulatiei de intoarcere;

cre?te excitabilitatea musculara (scade cronaxia);


echilibrarea tonusului muscular;

eliberarea de substante necesare contractiei - glicogen,


acetilcolina.

Percutiile-efectul excitant-tonizant se realizeaza prin:


creterea excitabilitatii nervoase;
cre?terea excitabilitatii musculare-prin:
sciiderea cronaxiei +
stimulare proprioceptiva;
creterea tonusului muscular.

efect decontracturant;
inlaturii olioseala-efect calmant (destindere).

I 10 M A N E V R E L E E X C I T A N T E - T O N I F I A N T E
- niecanisiiiele efectului cxcitant-tonifiant al fiecarei m a n e v r e Netezirea (mai acceiituata - ca ritm) - efectul excitant-tonifiant se

l.ll.IMANEVIiELE CU EFECT REFLEX


- mecanisme -

realizeaza prin:
creterea excitabilitatii musculare (excitabilitatea intai scade,
apoi create).
Presiunile glisante (alunecate) -

Framantarea superficiala - efectul reflex visceral prin;


sistemul nei-vos-vegetativ asociat cu:

efectul excitant-fonifiant se

realizeaza prin:
creterea presiunii tisulare;
facilitarearaspunsului muscular (scade cronaxia);
create excitabilitatea nervoasa (scade reobaza);
efectul de drenaj - stimularea schimburilor - efect trofic.

creterea circulatiei - efect reflex de decongestie profunda;


decompresia terminatiilor nervoase superficiale-efect
analgetic.
Frictiunile-prin:

Obs.: netezirea (accentuata) + presiunile glisante - pot fi folosite ca


pregatire pentru urmatoarele manevre.
.

actiunea refle.xa superficiala (pe punctele refle.xogene) .


antreneaza mecanisme reflexe profunde;

vasodilatatia locala
creterea temperaturii in profunzime.
Vibratiile-prin mecanism reflex influenteaza

tensiunea arteriala + alura ventriculara (regularizarea alurii

Framantarea profunda (actioneaza pe muchi) - efectul e.xcitanttonizant se realizeaza prin:


efect mecanic - cresc:
elasticitatea +
rezistenta+
mobilitatea fibrei musculare;
create presiunea tisulara;
ameliorarea nutritiei - prin:

".\

ventriculare) asociate cu:


*
:

scaderea excitabilitatii sistemului nervos motor + senzitiv.


Percutiile - actiune reflexa viscerala - prin sistemul nervos
vegetativ.
.^3

^
.

; 7'
;

33

Paitea a ll-a

MASAJUL M E D I C A L C L A S I C
P E REGIUNI : .

Inainte clc a analiza pfescriptia si secventialitatea manevrelor de


niasaj, tn sensul iiiiui program terapetitic determinat prin examinarea
pacienttiltii. Ircbtiie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj,
aplicabile diverselor parti ale corpului. Se va line cont de aceasta
descriere regionala. pentru ca im|)actul niasajidui nu este acela.si in toate
partile corpului: masajtil nu are aceeai valoare terapeutica la nivelul
cotultii fata de regiunea cervicala. Din acest punct de vedere, mai
imporlanla va 11 valoarea cantitativa a masajului tatii de patologia careia i
se adreseaza procedurile de masokinetoterapie.
Ill

MASAJUL REGIUNII CERVICALE

Numai din motive pur didactice am optat pentru prezentarea unui


capitol separat, consacrat regiunii cervicale. Rolul acestei zone este de
fapt de legaturi multiple, de aa-zisa ,,articulatie" vitala:

intre eu-ul subiectului i luniea exterioara, functionarea celor mai


multe mijloace de inforniare asupra mediului Inconjurator (auz,
miros, i mai ales vaz) i ale mijloacelor de expresie este dependenta
de mobilitatea cervicala i o influenteaza retroactiv

intre gaiidire i actiune, cu Iransmiterea de-a lungul axei medulare a


comenzilor care declaneaza actiunea, precum i intoarcerea
informatiei pe caile centripete ale feed-back-n\uv,

intre eiiiotie i statica: atitiidinea capului ai^e o simbolica importanta,


spontana, cai-e se negase^te adesea in simptoniatologia patologiei de tt^tat;

iiitie personalitatea relationala i pei-sonalitatea vegetativa a subiectului.


Manonul muscular al cefei, pe care masajul incearca sa-I
rearmonizeze, protejeaza traheea, esofagul, un nianunchi arterio-venos
important i o retea de conexiuni neuro-vegetative, care devin iinportante
in orice manevra manuala, deci inclusiv in cursul inasajului.
Acest rol de intersectie al segmentului cervical nu trebuie uitat nici
un moment de maseurul care abordeaza zona: membrul superior, pielea
paroasa a capului 1 fata, coloana dorsaia pot f i zone interesate in suferinta
37

de Iratal iieglijaiea lor poate eondiice la eec terapeutic.Daca se adauga


acestor interdependente coniplexitatea .structurilor aiiatomice locale (mai
mult musculare .decat osteo-articulare), rolul regiunii cervicale in
normalizarea tonusului .'ji. Irecvenl. impactui emotional al simptomelor,
sarcina mascurului nu este de loc u^oara.Dc fapl, ccafa dureroasa .'ji/sau
intepenita creeaza o stare de agitatie doininanta. Terapeulul va persevera
in abordarea i tratarea corespunzatoare a acestei zone, atat de diferita,
obiectiv si subiectiv. fata de zona dorsaia. La acest nivel. pacientul se
inarmcaza de la inccput contra tinei agresitini. izoland ca intr-o armiira.
zona .sensibila, slaba. prin contracturi de aparare rel1e.\e. Din inultiplele
etiologii. nu ne intalnim practic niciodata cu cervicalgii la care reteatia de
contracturi retle.xe stipraadatigate sa nu complice tabloul mecanic, lacand
uneori gatul de neatins. chiar f\n repaus.
TEHNICA

Masajul in decubit
Priza ..in gutiera", cand greutatea capului se lasa pe antebralul
maseurului. este foarte sigura pentru pacient. Capul se poate atla relaxat
in afara mesei de masaj. sau ramane sub greutatea proprie in sprijin pe
masa (in eel de-al doilea caz, maseurul se simte mai pulin in confoit
manevrele sale ii pot pierde fluiditatea in derularea lor longitudinala).
Avantaje: aceasta instalare permite contactui vizual reciproc, posibilitatea
tractiunilor i a mobilizarilor asociate masajului. Pacientul poate respira
liber. Accesul la regiunea scapulara, la fata i la pielea paroasa a capului,
este optim. Inconveniente: spatele, cu exceptia zonei de tranzitie C7-D1,
nu poate fi abordat comod. Trecerea de la pozitia aezata in decubit
necesita uneori sustinerea capului, cum ar fi la sfaritul edintei de masaj.
Manevrele de palpare-rulare, efectuate pe planul cutanat, necesita
torsiunea mainilor, foarte incomoda pentru maseur.
in imersie
Masajul cefei nu se poate practica decat din momentul i n care
pacientul este asigiirat suficient fata de mediul lichid (apa dulce sau sarata
la 34-36). Spre deosebire de instalarea in decubit pe masa, aceasta
instalare pemiite un bun acces la zona dorsaia.
38

. Utilizarea hidromasajultii in imersie poate tl de doua feluri:


dispozitiv de jet manevrat cu mana de masctir;

^ :v

jet llx: in acest caz. este vorba de micari active ale trunchiuliii care
prezinta jelultii de apa zona ,sau zonele de masat.

Masajul hi procuhit (dccuhxiixnttnox)


Instalarea trebuie .sa se faca in sensul unui confort maxim. Nu
putcm avea stereotipuri. pacientul va tl invitat sfi compare instalarea cu ^i
tara perna. plasata sub zona abdomino-pelvina iji sub coapse. Din acest
punct de vedere, subiecttil masat ii va ghida maseiiriil. Daca examinarea
anterioara a aratat o atittidine antalgica de torsiune. aceasta va tl
respectata i pacientul se va sprijiiii pe masa cu obrazul corespunzator
rotatiei cervicale indolore. Orice tendinta ..corectiva"' trebuie interzi.sa.
daca creeaza disconfoit sau pozitia neutra a capului. care creeaza
disconfort la nivelul nasuliii, determinand o jena respiratorie. Acest aspect
se remediaza prin utilizarea unui stiport al capului golit, sau cu o perna in
semiluna. care orienteaza sprijinul pe tot conturul frunlii. Daca jena
persista, este imperios necesar sa se gaseascii o alttl instalare pentru masaj.
Avantaje: i n priinul rand, accesul foarte bun al manevrelor care ajung la
nivelul zonelor scapulara, cervicala posterioara i dorsaia. Lucrul plantilui
cutanat (manevrele Wettervvald) al acestei zone este siinplu pentru
maseur, ca i clivajul planurilor, superficial de eel profund.
Inconveniente: comunicarea vizuala (ochi in ochi") este imposibila, i de
aici controlul mai putin precis al manevrelor. Posibilitatea de mobilizare
asociata masajului este foarte rediisa, doar uncle tractiuni axiale, ceafa
fiind in rectitudine.
Masajulin laterocubit (decubit lateral)
'
Se intampla destui de trecvent ca decubitiil de o singura parte,
dreapta sau stanga, sa fie bine tolerat. In acest caz, maseurul actioneaza
plasandu-se in fata pacientului i uor aplecat deasupra acestuia. Dupa
reactiile percepute, capul pacientului se sprijina pe o perna sau pe inana
terapeutului. Avantaje: toleranta buna fata de instalare; posibilitatea de
asociere a unor mobilizari la manevrele de masaj (flexia laterals i
rotatia). Inconveniente: controlul vizual destui de precar; un oarecare
inconvenient pentru maseur, care dispare doar utilizand formula
preconizata de B. Dolto: pacientul in decubit lateral pe un plan destui de
39

jos, in aa fel, incat, capul aflat in afara mesei sa se sprijine pe genunchii


maseurului aezat
Masajul f/i pozifie aic'zafd
in faza hiperalgica. aceasta pozitie reprezinta solutia, daca nu am
gasit alta. i^acientul a.sezat cu fata la masa de masaj, cu capul sprijinit pe
ureche, nu-i poate deconlractuia total musculatura paravertebrala i
scapulara, coloana ramanand partial iiicarcata. Controlul vizual nti exista,
pozitia maseurului este obositoare ?i putin favorabila pentru multe
manevre. Formula trebuie adoptala doar ca ultima alegere. K4ult mai
bogata. din piinctiil de vedere al resurselor tehnice, este pozitia aezata cu
frtintea sprijinita pe sterntil maseurului - vezi pozitia aezata activa -:
alegerea acestor pozitii este, deci, deterniinata de probleniele aparute in
sensul apropierii de atitudini functionale, in perspectiva reedticarii.
Masajul sub tractiune cervicala mecanica
Deoarece tractiunea cer\ este efectuata asupra unui pacient in
pozitie ,.aezaf', masajul cefei, al spatelui i al umerilor se poate practica
drept adjuvant, in scopul facilitarii decontracturarii subiectului. Este vorba
de netezire lenta. de framantare uoara a cefei i a ti-apezului, fara alte
particularitati tehnice decat cele evidente, de a nu antrena nici o
mobilizare aiticulara care, in acest context, putand avea un rasunet
suparator. Poate fl favorabil sa se asocieze manevrelor manuale
sugestionarea auditiva, repetata. O alta solutie terapeutica consta in
atasarea aparatului de tractiune cervicala la talia maseurului. Aceasta
formula se exprima printr-o modalitate de tractiune dinamica, orientabila,
dozabila, i terapeutul se regasete in conditii siniilare masajului cu
pacientul in decubit, pe care 1-am descris mai sus. ca posibilitati
superioare, din punct de vedere terapeutic. Indiferent care ar ft tehnica
masoterapeutica aleasa sau impusa de circumstante, zona de contact intre
mana maseurului i regiunea cervicala trebuie, obligatoriu, largita"
(intinsa) la maximum. Toate prizele ..punctate" (punctifoniie), reduse
doar la piilpele degetelor, declaneaza un reflex de aparare necontrolabil.
HA. I. MASAJUL REGIUNII CERVICALE METODOLOGICE

COMPLETARI

crc-jtere, sau de o pelvispondilita, de o spoiidilartioza dorsaia, cu senine


radiologice evidente, maseurul 1111 trebuie ,sa respecte acelea.'ji precatilii ca
la segnicntul cervical. Osteoporozelc majore, iiiarile cifoscoliozc
dislrofice cu ctirbura toracicri importanta solicita mai miilla alentie, dar in
aceste cazuri masajul se prescrie mai rar. SegmentuI dorsal inferior (Ti,L|) este mai viilnerabil, partici|iarea sa functionala corelaiidu-se cu zona
de trecere dorso-lombara; el trebuie masat in acelea^i condi|ii, ca i
segmentul stibjacent. Zona dorsaia este, de asemeiii, un sector ran
perceput al corpului; saracia aferentelor proprioceptive jirstiIlea apelativtil
dc ..zona ingiala ", pe care i l-a dat Sambucy. Dovada, lipsa de diferentiere
a puiictelor dureroase spontane, pe care pacientul le poate preciza hi
examinare. Din fericire pentru precizia manevrelor, pielea, datorita
aderentelor i inflltratelor compenseaza acea.sta lacuna. Saracia se
exprima ^ i din punctul de vedere muscular, in coiitra.st cu voluiiiul i
relieful iiiaselor musculare sacro-iliace. Starile de blocaj niultisegmentar,
pe care le intalnim foarte frecvent la acest nivel i strategia terapeutica va
fl opiisa celei folosite la nivel cervical: contractiirile dureroase nu cedeaza
eel mai adesea decat dupa ameliorarea redorilor articulare - in masuia in
care sunt ameliorabile; chiar uoare, tehnicile decoiitracturante
masoterapice pot fi contraindicate pe un teren de osteoporoza evoluata, de
unde iniportanta cunoaterii de catre maseur a aspectului radiologic al
regiunii dorsale a pacientului pe care i l trateaza. Trebuie mentionat, ca
elemente susceptibile sa influenteze alegerea modalitatilor tehnice,
prezenta durerilor iradiate, de origine viscerala (pleura, cordul, colecistui).
Tratamentul la distanta al acestor algii nu este rezei-vat doar masajului
reflex, nuiiiero^i pacienti suferind de angina pectorala sau de litiaza
biliara, reactionand foarte bine i adesea foarte precoce la tehnici de
palpare-rulaie aplicate pe zonele de apucare", abordate de maseur.
Superficiale sau profunde, manevrele de masaj al spatelui pot fi efectuate
intr-un sens indiferent, tinand cont de distributia generoasa a colectoarelor
limfatice.
TEHNICA
Decubitul anterior (procubitusul).

Notiunea doininanta este diversitatea regiunii dorsale, intre C7 i


Tio, mai ales. Chiar daca exista un substrat de distrofie vertebrala de
40
41

Ceafa

^y--"-'
netezirea + presiunile alunecate + framantarea profunda tritligilala igeluirea + frictiunea (la cei cu tesut adipos dezvoltat ) + vihralia (7baterea.
Obseiratii anatoniice: Regiunea suboccipitala prezinta tesut celular
subcutanat strans 1 dens, cu aspect trabecular, care nu permite
niobiiilatea pielii. Mai Jos, pielea este mai mobila. La nivel suboccipital
se aMa si emergenta e.xtracraniauii a ncrvului Arnold. Musculatura cefei se
prezinta pe trei plantiri - trapezul $i mii^chii profunzi ai gatultii.
OhsLTvittii tehnice:
l\>zitia - stibiecltil a.'jczat, cti capiil !ji bralele sprijinite pe speteaza
scaunului.
IHHNICA - totdeauna de sus in jos:

netezire + framantare (marginea anterioara a trapezului) +/- geluire:

frictiunea (capul se tl.xeaza cu o mana, manevra se executti cu cealalta


mana. cat mai profund cu degetele);

+/-vibratia / baterea (numai la cei cu adipos dezvoltat);


se incbeie cu ini^criri pasive i active ale coloanei cervicale.
THHNICA se adapteaza scopului i patologiei:

In nevralgia A r n o l d se practica netezirea lunga i cu rabdare. pentru


..anestezicrea" zonei.

i n cazul unui lipom. se aplica presiunea cu cele doua police, lenta,


progresiva. in toate sensuri le.
Indicatii ale masajului in regiunea cervicala: afectiuni reumatisniale
(mai ales spondiloza cervicala +/- complicatii), afectiuni musculare &
contracturi (ex. toilicolis posterior), traumatisme, lipoame; indicat pentru
efectul de inlaturare a congestiei cerebrale.
Gatul
netezirea (mai ales masajul estetic) + vibratia = activarea circulatiei ex. in gua tiroidiana;
-

netezirea + framantarea stemocleidomastoidianului - ex. in toiticolis,


nevralgii.

care jirezintii in j^rofunzime organe fragile (glanda submaxilara,


ganglioni limfatici, vasele faciale);
. ' , -

ticeasta regiune beneficiaza doar de masaj estetic superficial pe


stratiil liipodermic (incaicat cu grasime) + pc muijchiul pielosul
gatului;

'r-

pentru evitarea gusei - masaj de la linia mediana spre lateral,


oblicin sus;
regiunea subhioidiana;

intre
furculita
sternala,
sternocleidomastoidian;

pielea este mobila-masajul este tot superficial estetic;


pe partile laterale ale laringelui se afla: arterele carotide
primitive, nervii vagi, venele jugulare interne - in aceasta zona se
practica netezirea (ex. indicatie: paralizia nervului laringian
superior);

activarea

>

hioid

!ji

corpul

pentru gua tiroidiana - netezirea + vibratia tiroidei


circulatiei bogate a tiroidei hipeitrofiate;
...
regiunea sternocleidomastoidiana (laterala)

mu'jchiului

netezirea + framantarea (pe mujcliiul


relaxat):
.

sternocleidomastoidian
' '

indicatii: totieolis (sau alte contracturi) (netezire + framantare),


nevralgii supei-ficiale (mai ales netezirea).
, _
^

n.2. M A S A J U L F E T E I 1 A L P I E L I I C A P U L U I
Adesea, aceasta zona se considera domeniul rezervat esteticienilor;
i totui, masajul fetei i al zonei paroase a capului raspunde unor indicatii
terapeutice reale, care pot satisface un obiectiv: .
;...^:

sedativ: cicatrici, nevralgii (exemplu nevralgia de trigemen);

decontracturant: ticuri, pailea indemna in paraliziile faciale periferice,


nevralgii;

reparator i functional: cicatrici posttraumatice, arsuri.

Obsen'utii anatofuice: Gatul prezinta trei regiuni topogratlce:


>
42

regiunea suprahioidiana -

Masajul fetei i al pielii paroase a capului poate avea un obiectiv


local sau se inscrie in perspectiva tratamentului proiectiilor la distanta ale

uiiiii proces patologic ceivical m cazul cefaleelor, migrenelor etc. Privinci


zona de tratat. masajul trebuie eel mai adesea sa se intinda de la nivelul
fetei pana la gat. la nivelul cefei, uneori la nivelul umerilor ,sau la partea
superioara a toracelui. aceasta pentru a tine cont de structurile de drenaj i
(Ic intricarea fasciilor.
In spatele acestor necesitati se regase.'jte, lara indoiala, o preocupare
L'slclicci. pe care ne propunem sa o reconsideram. Nivel al e.xpresiei, al
identitatii. al comiinicarii, fata e.ste ..o vitrina" al carei aspect poate
determina tonalitatea relatiilor interpersonale.
Invcstigarea psihoafectiva a tot ceea ce se rapoiteaza la fata explicit
f\a unor reactii tonicoeinotionale consecutive masarii fetei.
ferapeuttil este adesea surprins de aceste reactii, ^i nu ^tie intotdeauna ce
trebuie sa faca pentru a 11 mai de folos pacientului.
TEHNICA
Dimensiunea psihoemotionala a afectiunilor fetei justifica grija
pentai un control viznal constant i atent. Instalarea optima este cea in
decubit dorsal, asigurandu-se astfel un abord global. Precizia reclamata de
gestiiiile terapeutice sugereaza ca maseurul sa tie aezat in spatele capului
pacientului.
Dozajiil in intensitate al manevrelor tine cont de fragilitatea
cunoscuta a tegumentelor i vaselor. Numai manevrele statice (presiunile
simple sau vibrate) pot atinge o anumita intensitate, adaptata reactiei
pacientului. In ceea ce prive^te manevrele alunecate, presiunea va fi
foarte slaba, respectand elasticitatea pielii, e.xceptand barbia ?i maseterii.
O piele subtire, denutrita, nu tolereaza decat frictiuni locale, fara
deplasarea pulpelor degetelor.
Durata masajului depinde de natura i de starea pielii, extrem de
variabile de la un pacient la altul. Observarea atenta a subiectului permite
adaptarea permanenta a masajului la aceste date particulate. In afara
indicatiilor demiatologice, este o e.xceptie depairea duratei de 8-10
minute pentru un masaj facial.
Masajul pielii paroase a capului se practica in tratamentul
alopeciilor, al cefaleelor i migrenelor, legate de suferinte ale segmentului
cervical sau consecutive fractuiilor cutiei craniene. Mobilizarea pielii
paroase a capului poate fi facuta direct, prin presiuni pulpare simetrice, cu
tendinta la apropiere pe linia mediana, sau prin intermediul tractiunilor

asupra pielii. In ambele cazuri, alunecarea pielii in sensul expiorarii


palpatorii trebuie sa lie inclolord. E. Lehnert (vezi masajul ..californian")
ticorda o mare importanta masajului cranitilui, aratand ca manevrele
efectuate la inceput in sensul plierii indolore de apropiere, fac ca dupa
cateva minute sa fie posibila mobilizarea notabila ; i aponevrozei
cpicraniene, in .sensul care la inceput era tlurcros pcntai pacient.
Doz.area
Nu se pune aici problema liagilitatii. limita dc intensitate fiind
dictattl de reactiile pacientului. Presiunile pulpare apropiate simetric,
decalate, liictitinile circulare se efectueaza pe parcursul a 10-12 minute
paiicl la scriderea durerii. Cat priveste mobilizarea pielii paroase a capului,
se face prin intermediul pariilui, este de dorit sa alterneze in zonele tratate,
i este necesar sa se scliimbe frecvent prizele pentru limitarea reactiilor
algice.
Fata
Masaj terapeutic sau estetic - manevre: mai ales presiunile
Observatii anatoniice: Fata este bogat inervatrt, bogat vascularizata
i are numeroase glande anexe - in regiunea fruntii domina glandele
sudoripare, in rest domina glandele sebacee. Inervatia fe^ei este

inervatia motoric - nervul facial;


, -: .
inervatia senzitiva este realizata din trei surse:

f
.

Nervul lacrimal - ramura din nervul oitalmic; ' ;


Nervul bucal - ramura din nervul maxilar inferior;

Buchetul suborbital - ramuri din nervul maxilar supeiior.

Capul in intregime
'"rv^-...^^
ceafa - fruntea (netezirea +/- vibratiile) - scalpul (geluirea uoara
cu degetele +/- frictiunile - la final: netezire)
; ^. j , .

n.3. M A S A J U L R E G I U N I I D O R S A L E

Elementul definitor care domina aceasta zona este diversitatea, Tn


mod deosebit, intre C7 i TIO, in principal. Chiar daca e.xista un substrat de
distrofie rahidiana de cretere, spondilita anchilozanta, spondilodiscartroza

44
45

acti\ata dorsal, cu auiprcnte radiologice evidente, maseurul nu Irebuic sa


tie la fel de precaut ca Tn cazul segmentului cemcal. Osteoporozelc
majore. marile cifoscoliozc dislrofice cu curbura toracica reclama mai
nuilta alenlie. dar masajul in aceste cazuri este mult mai rar prescris.
Scizmenlul dorsal inferior ( f l l - L I ) este mai vulnerabil. datorita
|iarliciparii sale functionale la Jonctitmea dorso-lombara; acest sector
liebuie masat in aceleasi conditii ca ^\l subiaccnl.
Zona dorsaia este. de asemeni. zona cea mai rati perceptila a
corptiliii. Saracia aferentelor proprioceptive juslillca denumirca de ..zona
inmata"". pe care i-a dat-o Sambucy. Drepl dovada. lipseijte diferentierea
ncta a punctelor dureroase spontane. pe care pacientul le poate defini. Din
fericire pentrti precizia manevrelor, pielea prin adcienta sa larga i
infillratiile sale compenseaza aceasta lacuna.
Saiacirea deopotriva ?i in plan muscular, contrasteaza cu volumul i
relieful maselor musculare sacro-lombare; este mai delicat de masat un
spate slab !ji denulrit - mai ales daca coloana vertebrala se prezinta la
acest nivel foarte sinuoasa - decat eel al unui obez sau al unui subiect
musculos. Starile de blocaj, niultisegmentar, se Tntalnesc la acest nivel
destui de frecvent, i strategia terapeutica va fi aici opusa celei convenite
la nivel cervical: contracturile dureroase nu cedeaza eel mai adesea decat
dupa ameliorarea redorilor aiticulare - in masura in care acestea sunt
ameliorabile, bineinteles; chiar aplicate cu blandete, tehnicile de
asuplizare masoterapica descrise mai sus sunt inoportune pe un teren
osteoporotic avansat, de unde interesul de a cunoate aspectui radiologic
al zonei dorsale de masat.

intotdeauna asuplizarea; fara a


,.reuif', trebuie subliniat totti$i
j-necizat ca nia.sajul dorsal nu
momentul in care manevrele
posterioara a trtinchiului.

TEHNICA

Decubit ventral este pozitia de ales, datorita posibilitatilor evidente


de acces. Este de dorit un oarecare gi-ad de extensie (sprijinul capului
destui de sus), cu conditia de a fi confortabila instalarea pacientului.
Se va diminua astfel tensiunea mecanica a elementelor posterioare
asupra carora va actiona masajul. Se pierde relatia ..ochi in ochi"
dintre subiect i maseur, dar aceasta este cu mult mai putin
prejudiciata, in cazul masajului cefei, pe care pacientul il ateapta ca
pe o binefacere. Efectuate asupra planului cutanat sau asupra maselor
musculare, manevrele pot trezi aici energie: o inroire iiitensa, in
general, insotita de o senzatie de incalzire, preceda, aproape
46

face din acestea crilcriile unui masaj


acest aspect practic. De altfel. trebuie
reprezinta in secvenla clinica decat
de mtisaj se exlind pe toatfi fala

Decubit lateral ofera mai ptitina stabilitate deciit formula precedenta.


Masajul spatelui se prezinta. in acest caz. ca un factor decontracturant
si analgelic pe parcursul ptiuzei dinire exercitiile kinelice. Trebuie
lolu^i .sa mentionam alegerea specific;"! a decubitului lateral penlrti
masajul dorsal la pacientii dispneici ineomodali de decubitul ventral:
chiar cu prelul unei oboseli mai mari din ptirtea maseurului. aceasta
pozitie .se considera a fi prcferabila pozitiei ..a.'jczat"'.
Decubit dorsal - aceasta alegere poate fi ilogica pentru masajul
dorsal. Dolto l-a iitilizat cu rezultat in tirmaloarea formtila: pacientul,
cu gambele incrtici^ate, i?i sprijina sptitele pe antebralul maseurului,
plasat perpendicular pe coloana vertebrala (un sprijin bun sub cap
u^ureaza intreaga ajezare, atat penlrti pacient. cat i pentrti maseur).
Pacientul este invitat sa rtileze pe masa antebralul inleipus, ca pc un
creion pe un plan dur. In acela^i timp, cu un efect de asuplizare
aiticulara, se obtine i un efect de stimulare proprioceptiva. modulata
prin actiunea maseurului, care ii trage sau ii impinge antebralul,
modificandu-i oblicitatea.
Pozitia a.'^ez.at umiarete aceleasi obiective, ca i cele fomiulate la
masajul segmentului cervical. Alegerea acestei pozitii este indicata
pentru secvente masoterapice scuite. mai putin daca masajul este
integral, alteniativ sau simultan, cu stimularea manuala a refiexului
miotatic, ca Tn cazul tehnicilor folosite de Dolto sau Rabe.
;
In imersie, masajul are valoarea unei faze sedative intre doua
episoade active. Manevrele, presiunile alunecate, profunde
ascendente sau desceiidente, se iiisotesc de impingere veiticala
efectuata de eniinentele tenare in sensul e.xtensiei dorsale, de
e.xemplu, in caziirile rasiinetuliii dureros al suferintei la nivel Iombar.

T o r a c e l e (anterior)-masajulperegiuni:
*t* regiunea sternala + pectorala

, : , K QV.;J^,

netezirea + framantarea profunda transversala tridigitala &


geluirea + vibratiile + baterea (numai la barbati) + frictiunile + / - (uneori) presiuni alunecate
i- "
v, :';:vt :
/ ,.47,.,,,,

netezirea + presiunile alunecate + framantarea t- frictiunile (in


spatiile intercostale) + vibratiile + baterea
in zona se iiicrucieaza librcle marelui clinlat + marelui oblic,
in cazul nevralgiilor intercostale: netezirea spatiilor intercostale
<* regiunea inaniiii-d -doivc efitelic
<' regiunea precoriliald (toraco-cardiacd) - masaj retlex ^ efect
asupra cordului = de doua tipuri:
excitant - vibratii puternice (eventual cu doua maini) )- baterea
(paralel cu coastele) > normalizarea tensiunii aiteriale (create,
daca este mica + elect paradoxal de scridere, daca este
bipertensiv)(dupa 5-10 niin. ;ji se mentine cateva ore) +
reguUu-izarea alurii \entriculare
sedativ - netezirea + vibratie uoara (eventtial cu doua maini,
regtilata. blanda cu varful degetelor / bimantiala anterior pectoral -i- posterior - de-a lungul marginii spinale a omoplatultii
stang)
stimtilarea temiinatiilor nervoase intratoracice i
intracardiace
regularizarea functiei cardiace (tensitine
aileriala, alura ventriculara) (scaderea/disparitia palpitatiilor,
eretismtiltii cardiac) - stimularea functiei cardiace, regularizarea
tensiunii arteriale
TEHNICA
Bolnav complet relaxat, in decubit dorsal (capul, trunchiul uor
ridicate pe peme, genunchii tlectati);
efecte generale ale masajului precoidial: netezirea regiunii precordiale
determina scaderea sensibilitatii dureroase in jumatatea stanga a toracelui;
se tennina cu micari respiratorii.
II.4. M A S A J U L T O R A C E L U I A N T E R O L A T E R A L
In 90% din cazuri, motivatia masajului este obtinerea unei
ameliorari - de medie sau lunga durata - a mecanicii ventilatorii:
chirurgia toracica, traumatismele. sindroamele de rigiditate parietala de
diverse etiologii etc. Masajul toracelui anterior poate f i la fel de bine
indicat i in cifoze sau scolioze, spondilodiscaitroze ale segmentului
dorsal, spondilite anchilozante, inaladia Forestier etc., unde suferinta se
48

poate extintle f\a toracele posterior. Pentru pacientii obezi, la care s^


practica cu mult mai ptitin, are efectul de eliberare a jocului costal dintr-o
cuirasa adipoasa, cu tendinta la evoltitie spre llbroza. i afectand .sever
complianla toracica, ca o imbracaminte prea stramta. La anxio.'ji,
frecventa manifcstarilor paratonice care afecteazti musculatura toracica
explica impactui .sedativ al inasajului.

Masajul in decubit dorsal - Accesul la fetele laterala 1 anterioaifi ale


tonicelui este e.xcelent din aceasta pozitie. ca ^ i confortui pacientului.

<

Planul superjicial
Intin.se sau punctiforme, zonele adipoase se deceleaza la palpare, in
contrast cti planul osteo-musctilar subiacent. In ceea ce privete
infiltratele locale, cele mai des intaltiite sunt:
linia dc insertie comtinri a marelui oblic ^ i a marelui dintat - pe faja
laterala a toracelui, de la coasta a 5-a la a 10-a;
pe traiectui caitilajului comiin ctire prelungete extremitatea
anterioara a coastelor inferioare;
marele pectoral, in vecinatatea insertiilor sternale i/sau humerale;
anomalia ia aici aspectui nodulilor foaite sensibili la strangerea lor
intre pulpele degetelor;
-
zona stibmamelonara.
Daca primele doua determinari cedeaza, in general, in cateva
edinte, celelalte sunt mult mai tenace, i chiar daca localizarea lor nu
determina fragilitate, intensitatea reactiilor dureroase limiteaza acfiunea
maseurului.
Jiistificarea i rezultatele masajului asupra cicatricilor toracice sunt
cunoscLite, respectand metodologia i indicatiile cicatricilor cu alte
localizari. In ceea ce privete sechelele dupa mamectomie, trebuie
stibliniata fragilitatea tegumentelor (agresiunea chirurgicala, radioterapia),
accentuata de conte.xtui psihosoinatic (sentimentui de mutilare, frica de
recidiva), care indica prudenta maxima.
<

Planul muscular
>
Muchiul subclavicular este inaccesibil, inicul pectoral nu pune
mari probleme clinice. In practica, grupele musculare vizate sunt marele
pectoral, marele dintat i interosoii. Subliniem interesul in asuplizarea
(alungirea) marelui pectoral la numeroi subiecti varstnici i sedentari:

presiunile alunectitc:
a. complete;
;
b. spino-lombare inversate:
ascendent;
paralel cu iliacele;
efect calmant, decongestiv
a. lomb;u"e transversale
pentrti coloana - variante:
a. cu dosul degetelor (pieptene);
b. cu marginea cubitala a mainii-elongatie;

masajul asuplizeaza corzile'" pectoralc. care se formeaza ca niste bride in


partea superioara a toracelui - acest masaj nu presupune nici un rise de
lendinila. legata de exercitiile de posturaie sau de intinderile aulopasi\e.
si determina o senzatie de bine, apreciata dc pacient.
:

Planul osteoaiiicular
Se aplica aici manevre dc modelaj loracic. care tin. in acelasi timp,

dc niasaj :ji de mobilizarea pasiva.


Se ^tie ca articulatiiie (joncliunile) costocondrale si condro-sleniale
pen prezenta o importanta stisceptibilitate la ttilbiirari rmiclionale.
Sindromul Tielze impiine chiar abtinerea de la niasaj, caci reactiile pot II
chiar dcfavonibile.
o

Decubit lateral ~- La pacientii operati pe cale de abord laterala,


decubitul controlateral este pozitia de ales pentru masajul cicatricei i
a intreg hemitoracelui, dupa cea 12 zile de la iiiterventie. Decubitul
lateral pe comexitatea dorsaia poate, de asemeni, sa corespuiida la
pacientul scoliotic sau pleuretic, cu posibilitatea de a deschide
heiiiitoracele coiicav. cu stimularea digitala e.xercitata pe spatiile
intercostale. Stabilitatea i confortui pozitiei sunt mai mici fata de
pozitia precedenta.
Pozitia uiczat - Din perspectiva stiiiitilarii respiratiei, devine
\a efecliiarea unei ..trictiuni in evantai" a spatiilor intercostale,
e.xeeutata pe durata e.xtensiei dorsale.

S p a t e l e i r e g i u n e a l o n i b o s a c r a t a
netezirea:
;
a. circulara;
_
.
b. completa in 5 timpi:
ceafa + trapez superior;
trapez mijiociu + trapez inferior;
marele dorsal;
. ,'. ::
pe
flancuri;
. .
^ . . . . .
<
loiiibosacrat;
_
. . .
. .: r-.

50

'
; ,

franiaiitarile profunde:
trapez;
marele dorsal i geluirea;
musculatura paravertebrala;
trictiunile + vibratiile + baterea = pentru spatiile intercostale
masajul se incheie cu inicari pasive + active.

Observatii anatoniice: Pielea regiunii este relativ groasa, fiind


mobila pe coaste i fixata pe linia mediana. Planurile profunde
(musculare) ale regiunii sunt patm;
trapez + marele dorsal;
,
roniboid + patratui Iombar;
niicii dintati;

-s:-:- :,,

mu^chii spinali - distinct! la nivel dorsal, masa coniuna in regiunea


lombo-sacrata.
Pozitia subiectului - decubit ventral + brate in abductie ' : ' , ;
Metoda:

netezire (in sus) + presiune i netezire .,pieptene" + framantare,


geluirea + (spatiile intercostale) frictiuni, vibratii + baterea;

spatiile intercostale - netezire + presiune, geluire + frictiuni + vibratii;


regiunea lonibosacrata - netezirea (regiunii fesiere, in sus i lateral) + ;
framantarea, geluirea (de la coloana spre lateral) + frictiuni (creasta
iliaca) + vibratii + inicari pasive i active - prograiiiul dupa tipul de
patologie;
'

. .

5,l.

scoiiozc - de partea eonvexa ;

citbscolioza- contra ciirburii;

. -'p ''
^''['\-\'-y-:y'^i^^'-'-'^-

hiperlordoza - din decubit dorsal, exercitii de delordozare.


Sitnatii speciale:
nevralgii intercostale = nctezire(+/- presiuni alunecale. geluire,
frictiuni) + vibratii blande regulate;
lombosciatica +/- contracturi netezire u^oara lunga -I \i
blande regulate + restul manevrelor pentru zona fesiera

sacroiliaca;
4 noduli miogelotici = frictiuni (cu policele sau cu doua degete) +
vibratii - intre ele neteziri.
11.5. M A S A J U L R E G I U N I I L O M B A R E
Numai din motive didactice se prezinta separat tehnicile specifice
regiunii lombare i cele referitoare la regiunea pelviana. Practica
terapetitica imptme explorarea ?i tratarea conjtigata a acestor douri
sectoare functionale nedisociabile. Frecventa prescripliilor i iniportanta
masajului i n contextul tratamentului de recuperare se vor detalia In
continuare.
TEHNICA

Decubit ventral - Aceasta este pozitia de ales, cea mai frecvent


utilizata. Se poate inteipune o penia intre masa de masaj i regiunea
abdomino-pelvina a pacientului; aceasta aezare poate fi
contraindicata unui obez, tinei feniei insarcinate, sau unui pacient cu
insuticienta respiratorie cu torace blocat, care are doar respiratie
diafragmatica. Mobilizarea unui infiltrat lombostierat este adesea
mult facilitata pe un pacient intins pe plan plat. Criteriul confortului
a?ezci}-ii trebuie sa influenteze decizia. Este, de regula, indicata
plasaiea unei peme sub coapse, ridicarea platanului mobil al mesei,
cu uoara senzatie de intindere la nivelul genunchiului i a
membrului inferior, in general.

t* Masajul planului cutanat, aponevrotic <fi muscular


Acest tip de masaj se justifica prin aderentele conslatate la multe
cazuri. Pe un .segment sanatos, clivajtil inlre planurile ctitanat .^i
aponevrotic este posibil, fapt iltistrat de existenta pliultii cutanat. Suferinta
segmentului Iombar, a coxofemtualelor, uneori a viscerelor micului
bazin. dau na.slere unor proiectii ctitanate stib forma unor inflltrate
celulare algice care tradtic un conflict proftind. S-ar piirea, ca in anumite
cazuri, infiltralul perpclueaza confiictul, chiar sji dupii disparitia factortilui
declanator. Eliminarea acesttii marcaj este, din aceasta cauzii, un obiectiv
important, adesea dificil ,^i chiar putin dureros la inceput.
o

Decubitul lateral - Se adoptii in caz de intoleranta fatii de pozitia


anterioara. Alegerea pdrlii ele sprijui raspunde criteriilor de toleranta
i de confoit (in caztil discopatiilor, este tolerat frecvent, un singur
decubit lateral, drept sau stang). In caz de disconfort al oldtilui liber,
este bine sa se interpunii o pernii intre genunclii.
Manevrele de mobilizxire cutaiiatii i aponevrotieii, identice celor
descrise mai sus, sunt posibile cu pretul unui confoit diminuat pentru
maseur. Este vorba, esentialmente, de un masaj muscular care se practica
din aceastii pozitie. Experienta arata cii muchii paraveitebrali
controlaterali sprijinului se relaxeaza adesea mai bine in aceasta pozitie,
care poate raspunde, de asemeni, unui program mixt de masaj-mobilizarecoiitractiemusculara.
i
.
:

Pozitia a^ezat - Ea este eel mai frecvent inconfoitabila pentru


pacient, i nu pennite relaxarea completa a muchilor paraveitebrali.
Cercetarea efectelor exclusiv reflexogene ale Bindegewebsmassage"
nu eliiiiina aceasta pozitie, rezultatele putand f i dovedite i in decubit
ventral.
Masajul profund al jgheaburilor vertebrale, cu ajutorul unui police,
in secventialitate altemanta cu stimularea microajustarior posturale prin
inipingeri pe aponevrozele transverse (Dolto), pare una din justificarile in
alegerea pozitiei aezate.

Pozitia genupectorald - De asemenea, grefata pe o postura cifozanta


sau un exercitiu activ, masajul din aceasta pozitie vizeaza alungirea
aponevrizelor musculaturii lombare.
53

segmentul Iombar - al tratamentului.

<* Masajul zonelor de insertie ' ^ '


' Reprezinta aportui eel mai Ijogat la tehnicilor de masaj. la nivelul
ptinclelor dureroase care permanentizeaza inhibitia rellexa a miichilor
rcspuiisabili de ortostatism si de cinetica bazinului. Afcctarea
obturalorilor i a piramidalului la pacientul candidal la co.xartroza,
inliibarea lor la pacienttil operat (osteotomie. ailroplastie), degenerescenta
lor in coxartrozele iivansate stint tot atatett argtimente picdand in favoarea
tehnicilor vizand normalizarea activitfitii receptorilor tendinosi si
ligameiitari.

Decubit lateral - Acea.sta pozitie poate tl adoptata pentrti tin pacient


care nu suporta dectibittil ventral, sau la care masajul se insera intr-o
sec\eiila sau alterneaza cu contractii musculare i mobilizare. Pozitia
pune in addtictie coapsa opusa sprijinului. In caz de durere, este
eficienta 0 perna mare i groasa intre gambe.

Decubit dorsal - Masajul unui operat recent nu permite |5ozitiile


anterioare. Se impune i n plus plasarea unei perne sub genunchi, i n
caz de flexum dureros.
,

Decubit dorsal - Masajul ia fonna unei procediiii decontiacturante


musculare, asociat sau nu unei bascuiari pasive a bazinului, urmarind
decontractunu-ea-relaxaiea.

11.6. M A S A J U L R E G I U N I I P E L V I N E
Asezarea si alegerea tehnicilor raspunde polarizarii - pe .sold ,sau pe

Decubit ventral - Accesul bun la fetele posterioare i laterale,


stabilitatea pacienttiltii fac din aceasta pozitie alegerea de baza pentru
masajul pelvin. Modal itatile de a^ezare sunt identice celor descrise la
masajul regiunii lombare.

> Masajul planurilor cutanat . j / aponevrotic


Este interesant de observat ca infiltratele celular.^ algice exprima
mai frecvent un contlict Iombar decat o problema legata de old; proiectia
acestora se va face mai jos, la nivelul coapsei i chiar a genunchiului.
Masajul acestei zone impune masetirului sa lucreze cu o priza largd
pentru a evita echimozele: pensa intre pulpele degetelor al 2-lea, al 3-lea,
al 4-lea i al 5-lea de o parte. i podul palmei de cealalta parte; sati intre
podurile palmelor ambelor maini. Cu aceste prize, se realizeaza pliiiri
riilate care se propaga de la marginea osoasa a bazinului spre marele
trohanter, urmand fibrele i n evantai ale fesierului. Nodulii, zonele
indurate vor fi ..malaxate" energie intre police i pulpa celorlalte degete,
cu exceptia celor situate imediat sub creasta iliaca (..nodulii Copeman"),
care necesita manevre mult mai prudente, putand determina reactii foarte
dureroase.
' <* Masajul muscular
Frecventa ingroare a stratului adipos impune adesea o priza
digitala foaite profunda i presiuni ptiternice. Suprapunerea celor doua
maini. folosirea punmului sau cotului pennit accesul la muchii
peritiohanterieni.

54

11.7. M A S A J U L A B D O M E N U L U I
Practicarea sa este considerata clasica, datand din perioada in care
masajul era privit mai mult din perspectiva igienica decat terapeutica.
Astazi, cu siguranta este cu mult mai putin prescris, din pacate. mai ales
pentru varstnici, la care poate deveni cu adevarat util. Cei mai adesea se
prescrie pentru efectele viscerale - probleme legate de cicatrici postlaparotomie, probleme de dinamica viscerala etc. Actiunea masajului :
asupra ptozelor i anomaliilor secretorii se e.xercita mai ales prin.
intemiediul netezirii (effleuraj) efectuat, pe zonele de hipoestezie cutanata
la peretele abdominal (vezi tehnica Grossi). Impactui asupra constipatiei
este mai sigur i n formele atone decat Tn cele spastice. In cazul
bradikineziilor veziculare, tehnica se hazeaza pe triada: manevre cu efect i
mecanic - drenaj portal - manevre reflexe pe dermatomul corespunzator. i
Masajul abdominal de apel, urmarind facilitarea circulatiei dei
intoarcere. atat venoasa, cat i limfatica.
pastreaza actualitatea 1 astazi. ;

A b d o m e n u 1 - uniiariin celo 9 cadraiic + cele 2 pic.xiiri

inlestinul subtire - netezire circulara + framantare


pcriombilicala + presiuni in cere complet + baterea (liaurarea);

nei'voase:
: plcxiirile iicrvonse:
plexul solar - rol vasomotor visceral (cpigastic profund)

niasaj bland - reglare tonus vascular (tensiune arteriala, ritm


cardiac) + contractilitatea & rtinclia organelor interne
masajul sedativ-calmant = neteziri + vibratii fine:

masaj
energie
\asoconstrictie
viscera ii'i
masajul stimulant = tVamantari i- tricliuiii + vibratii cnergicc;
/- plexul hipogastric - profund pelvin, greu de tibordat prin intisaj;

colon = presiuni alunecate sticcesive (colon descendenttraiisvcrs-ascendent) + IVictitini (din inspir profund) + framantare
^ vibitijii + batere;
vezica urinara:

percutii (deschidcK reflexit - vezica neurogena);


presiuni statice (iRieliune incompleta).

11.8. M A S A J U L M E M B R U L U I S U P E R I O R
I*

masajul de perete:
sedativ ^= netezire (ovalara-eliptica / ascendenta, lenta) +
vibratii fine;
stimulant = netezire circulaia profunda + presiuni
alunecate
ovalare
(regulariztirea
presiunii
sanguine
intraabdominale) + tramantare profunda (+/- ciupiri) + frictiuni
(in sens orar) + vibratii energice;

> masajul visceral:


^ masajul profund global = presiuni alunecate (propulsarea masei
intestinale)
+
framantare
+
baterea
(intensitate
in
cretere)^scade staza + scade atonia intestinala + crete
peristaltismul;
> varianta = brasajiil abdominal (din ilanc in flanc);
>

masajul pe organe - initierea = netezirea + framantari laterale (de


perete):
sistemul port - presiuni alunecate (din diverse directii
spre hilul ficatului, tot mai profunde);
ficatul - masajul pneumatic (indirect pe flcat) - cu
ambele maini (stanga spate + dreapta fata) = netezire +
framantare + presiuni + vibratie (respiratie de tip abdominal);
stomac = netezire + presiuni alunecate profunde +
framantare + frictiuni (subiectui in decubit lateral stang)
scop - intttiirea musculaturii + cresterea secretiei + accelerarea
evacuarii;

56

W.^A.

MASAJULREGWNIISCAPULARE

Durerea, i secundar, tulburarife troflce, constituie motivatiile cele


mai frecvente pentrti masajul umajiiltii. Suspendarea omoplatultii de
segmentul cervical, subordonarea jocalui omoplatului integritatii planului
de alunecare scapulo-serato-toracic sunt datele biomecanice, pe care
trebuie sa le puna in evidenta ex(jlorarea palpatorie - i, eventual,
manevrele terapeutice. Mobilitatea deosebita a timarului sugereaza
adoptarea de pozitii 1 tehnici de hicru, care sa favorizeze asocierea'
manevrelor sedative cu mobilizarea membiailui superior.
TEHNICA

I - - i i r ' y f V ' .

<* Masajul in decubit dorsal

Ofera confortui propice relaxarii musculare, permitand mobilizarea


pasiva. Posturarea (tratamentul unmilui inghetat) este, de asemeni,
posibila in aceste conditii, scapula fliisi imobilizata de o chinga reflectata'
pe gamba contralaterala.

Masajulin decubit ventral

^ '

.s;

Se poate impune, daca durerea leste e.xclusiv posterioara (muchii.i


angular, subspinos), sau daca deficiul scapularului se leaga de o^.
problema cervico-dorsala. Recducarea musculo-articulara poate fi astfel j
blocata de prezenta unor contractiffi dureroase la nivelul muchilori
trapezi. Pozitia membrului superior va fi aleasa in functie de toleranta s i '
57'^

B r a t u i - niasaj centripet
< tipuri de niasaj:

de accesibilitatea pe care o olera lala de zonele tratate: bralul dc-a lungul


corpului. bratui atarnat in afara mesei (cu o perna nnca plasata intre fata
anterioara a bratului i marginea mesei va lace ca pozitia sa nu fie
inconfoilabila). Staza venoasa sati/.'ji limfatica conlraindica aceasta tiltima
pozitie. atat pentru masaj, cat ^i pentru reedticare.

>
>
>

'> Masajul hi decubit lateral


Bralul pacienttilui inconjura colul masetirului. Aceasla pozitie se
jiL^tifica in ftmctic de posibilitatile de mobilizare stib traclitine a.xiala
(decoaplare arliciilara). pe care le ofera.
Pozitia a^ezatd
Utilizarea inasajului in secvente alternative cti ctJiitractia musculara
confera o pozitie de lucru comoda, cu conditia unei fi.xari bune a
trunchiului. Pozitia aezata transversal pe scaun, cu fiancul opus in sprijin
pe spalarul scatinului, poate 11 o solutie btina.
11 ni a r u 1 - zona deltoidiana + scapulara
niciodata zona
a.xilara
<* tiputi de masaj:
r- framanlarea profunda cu .stoarcere + geltiire;
r- miscarea de roata dintata" - cu palma circular / in spirala:
frictitmea antero-latero-posterioara (mai ales pentru capsula art.
scapulo-humerale in caz de capsulita) - orizontal / vertical /
circular.
\l.%.2. MASAJUL BRATULUI

netezire + presitini altinecate/ statice + framantare + batere;


tiijoara tractiune axiala > rela.xare mti.sculara;
variante:

masaj ascendent bimanual;

mangaluirea,

rotatia + stimuleaza circulatia.


MASAJUL

COTULUI

S-a pastrat mtilta vreme tin tabu care iiiterzicea masajul cot
datorita riscului calcifierii posttraumatice
periarticulare: s t i ^
coiiiparativ al acestei complicatii iatrogene intr-o poptilatie
trauniatizati i operati la cot, copii i aduUi. nu par sa existe ni^
difereutd statisticd in frecventa de aparitie, fie ca pacientii au fost ma
fie ca nu. Este necesar sa se respecte fragilitatea locala, i, de asemenqj
se respecte structurile din pliul brahio-antebrahitil, asemeni celor
axila, spatiul popliteu, plitirile inghiiiale; din acest punct de vedere, cot tl
nu prezinta nici o interdictie speciala.
f
La operati, o grija cu totui particulara trebuie acordata asupliza W
cicatricilor, a caror evolutie fibroasa limiteaza libertatea functionala K
cotului.
- .
,r
?; j
Cei mai adesea maladia insertiilor" motiveaza la acest niv \
masajul. Tehnicile de iiictiune transversala profunda reprezin i
particularitatea, putand fi efectuate de pacientul insui.

Masajul maselor musculare ale lojelor anterioara i posterioara presiuni alunecate profunde i framantarea prin torsiune - poate fi
executat din orice pozitie. Nu prezinta nici o ditlctiltate deosebita.
Masajul edemului bratului trebuie efectuat in pozitie declivci,
umartil fixat pe masa. bratui i antebrattil membrului de tratat in
continuitaie i la zenit (pumnul la zenit). Daca masajul este cuprins intrun |)rogram de recuperare a muchilor periscapulari (marele dintat,
marele pectoral), se poate solicita pacientului sa-i impinga bratui
\ertical, trecand prin inelul format de cele doua maini ale terapeutului. - .

C o t u I - masaj centripet
[
netezire + presiuni alunecate / statice longitudinale + framantarea #
frictiunile paraolecraniene / capsulare + vibratiile;
la final, inicari pasive + active, v . ^ . q
*>
WvS^
USA. MASAJUL ANTEBRATULUI

Indicatiile musculare sunt indeosebi manifestarile niialgice


crampele/spasinele musculare legate de suprasarcina inecanica sau de wfL
teren hiperexcitabil neuromuscular (crampa scriitorului). D i n punct d

vedeie tehmc, sc folosesc presiuni locale stalice, efectuate eel mai adesea
cu cele doua maini plasate in bratara, malaxand masele musculare
alternativ, tara deplasarea lor longitudinala.
Indicatiile circtilatorii respecta tehnica deja pre/cntata legat de
edemcle membrultii superior.
A n t e b r a t n I - masaj centripet:

netezire iini / bimantiala + presiuni + framantare & stoarcere +


presiuni ..in bratara" + bateri.
11.8..5. MASAJUL MAINII SI PUMNULUI
Formula clasicti. care reduce mana la tin organ de prehensiune,
presuptine risctil unei atitudini mecaniciste a masetirului in fata detlcilelor
reeducabile ale mainii traumatizate. Acest punct de vedere clasic
tirmarete, in primul rand, paratnetrii obiectivi ca mobilitatea ailiculara 1
forta musctilara. antrenand tin rezultat care nti-l va satisface pe pacient,
indiferent de progresele cuantificabile realizate: i i va lipsi calitatea taclilci,
tlira de care mana ramane ..oarba', inapta pentru functia sa de informatie.
Aici, mai mult ca altundeva, a face este subordonat lui a simli. Pielea
restului corpului este mult mai adesea atinsa decat sa atinga activ ea
insai. a^a cum observa tllosoftil Jean Brun, aceasta senzatie constituind
tactul. Numai mana este organul autentic al tactului, adaptandu-^i
extemporaneu activitatea motoric in functie de infonnatiile senzitive,
creand prin aceasta o noua senzatie, depaind-o pe cea diiitai. In acest rol
de informator", mana este singuiail organ senzitiv care nu trebuie fixat pe
scheletul axial, putandu-se deplasa in cautarea infomiatiei.
. Se tie ca aria specifica de proiectie corticala a mainii este
remarcabil de intinsa. Tubiana a desenat o harta foarte semnificativa a
inveliului cutanat al mainii: pe fata dorsaia, pielea este fina i elastiea,
pretandu-se la micari de flexie ale degetelor i ale pumnului. Pe fata
palmara, unde este mai groasa, pielea este intarita de prezenta pemitelor
fibro-adipoase ale eminentelor susceptibile sa se adapteze obiectelor
apucate. Sensibilitatea (mai putin cea termica) la acest nivel este mult mai
dezvoltata decat pe fata dorsaia, favorizand acuitatea palpatorie i
adaptarea precisa a fortei de apucare la datele fiecarei actiuni. In cea mai
mare parte a activitatilor vietii cotidiene, prehensiunea nu depinde decat
secundar de for\a musculaturii motorii a degetelor. Mobilitatea (in flexie)
60

s-a dovedit mai importanta, dar aceasta ar fl inoperanta, fara sensibilitatea


pielii care joaca rolul detenninant.
Aceste constalari trebuie sa orienteze actiunea masetirului in
tratamentul mainilor posttraumatice sau postcbirurgicale, pe baza
tiriiiatoarelor prioritati:

mana trebuie sa fie anodina;

edemul fetei dorsale a mainii


flexorilor degetelor;

face

imposibila functionalitatea

cicatricele transversale ale dosului mainii, tlbrozele in stea"


postcombustionale au acela.?i impact asupra prehensiunii;

aderentele planului superficial la aponevrozele palmare, cicatricile la


nivelul eminentelor tenaia sau hipotenara. sau al pulpelor digitale
antreneaza limitarea mobilitatii.
iVlasajul nu accelereazft prin el insui prizele cilindrice, dar actiunea
sa mecanica asupra edemului local, asupra aderentelor fibroase care
incarcereaza temiinatiile nervoase, va contribui pe plan psihologic la
indepartarea tendintei de rejet a mainii momentan neutilizabila. Este
oportun, in aceste sitnatii, sa sugeram pacientului .sd-.yi trachicd senzatiile
pe masura derularii masajului: astfel, se va stabili existenta, mai mult sau
mai putin contestata senzitiv i functional, al acestui segment al corpului
care este mana traumatizata.
TEHNICA

< Mfina posUraumaticd, operatd, arsd


Precizia reclamata de manevre impune eel mai adesea un masaj
efectuat cu pulpele degetelor de catre maseur. Masa inusculara slaba a
segmentului tratat impune terapeutului sa flxeze cu o mana segmentul pe
care i l maseaza cu mana cealalta. In ciuda acestei stabilizari, o
componenta a mobilizarii segmentare, mai mult sau mai putin extinsa, se
asociaza constant actiunii tegumentare. Cei mai adesea acest element
dinamic, declanand aferente proprioceptive, cu punct de plecare
inusculo-tendinos, ligamentar, aponevrotic, se incadreaza in programul
terapeutic, fiind controlat de maseur.
Marea bogatie a acestei tehnici terapeutice este, din pacate,
iiitradiictibila in imagini: raportul volumetric intre suprafata masata i

61

volumele inipiicate, caracierui adesea siiicrocinctic


provocate iui poate tl sui-prinsa in imagini.
.

iv.obiiizariior

<* Mana neiirofogicd


In alingerile centraic
Inpertonie piramidala. inasajii! mainii poa.le
acccntiia spasticitatea. chiar daca esie bine locali/at asupra muciiilor
antagoiii^ti ceior spaslioi: necesitalea fixarii mainii niasate poate declan^a
o reactie spastica, ia nivelul prizei asupra acesteia. In aiingerilc periieiice,
singurul scop al masajului mainii este acelade a contribui la trolicitale pe
parcursul procesului de remervare - ^ rsre'i viteza nu \ i i iiiiluentata de
m.'isaj.
<" Malta rcuinatisniala
in PR, durerea .'ji jena functionaiia la nivelul mainilor fac pacientul
sa solicite adesea masajul de la care acestea ateapta o imbunataiire a
mobilitatii. In fapt, reactiile netavorabile pot fl, uneori. mai iniportante
decat efectele pozitive, chiar daca se adopia tehnici terapeutice e.xtrem de
blande si priidenie.

"

P u m n u l - rafisaj cu policele:
netezire-r presiuni ..In bratara" frictii'.ni

. ...

D e g e t e l e i m a n a
masarea spatiilor incerosoase & mcbiiizariSe tendoanelor
netezire -! presiuni alunecate + framantarea profunda (bidigital - pe
fata palmara) ^- ciupire (eminente) + iTicti'jTii (spatiile interosoase)
la final, mobiliz.ari

119. ]VL\SAJIJL MEIV'IBRULIJI INFERIOR

In general: presiuni alunecate -f framantari profunde (bimanual / prin


rasucire).
-Manevre speciale:
- ... . : . ;
....
"

Radou - frictiune pe pliu ridicat;


KamgrifT-frictiune cu fata dorsaia a pumnului.

Feskf
"
(!cte/irc + p:-v-:iv)i olunecite + fi-amantarea (plan cu plan. p.;;ia
prolimzime)
-A:;.!:; obezitate) + vibratii.

"
manevre speciale.
. . .
Aidculatia af.y''
said
' .
vibratu uatcn; mi^cari pasive i active;
^ aboixi:
M. la insertia muK'Jiiului croitor(pe partea sa interna);
b. intre (roh.anter-tuberozitalea iscliiatica.
\\.9.\

COAPSEI

In atingerile traumatice si degenerative aie .^olduiui si a


genunchiului. ca i in tirma interventiilor chirurgicale, se observa.
regula. o hipotrofie mr.sculara, adesea importanta. Hipotrof
cvadricepsultii este, pe buna dreptate, reputata, in mod deosebit, e.
precoce si masivii. Durerea iimitand e.xercitiul activ. face ca masajul si;,
devinfi factorul de pregatire a terenului pentru recupctarea functionala. L:
traumatismele de genunchi. aderentele muschiuliii crural in parte^
inferioara a diatizei femurale sau/si la capsula articulara constituie ttn
fictor redutahii de limitare a (lexiei. in conditiile ?n caie posturile izolate
nu !)ot fi folosite (riscui riipturii brutale a aderentelor, insoiindu-se de
sangerare, la randul sau, generatoare de flbroza). Fibrcza suiira-rotuiiana.
care insote^te artrozele femui\:>-pate!are sau femuro-tibiale blocand jocul
aparatului extensor, poate beneflcia si ea de masajul plirtii inferioare a
coapsei. Contracturile, mai ales ;;!e adductoriior i cvadricepsului.
constituie o alta indicatie clasica pentru masaj. Pe plan circulator,
insuficienta venoasa beneficiaza de un masaj e.xtins, in general preceds'
de im masaj de apel, efectuat ia nivelul abdomenului. Exi.stenta ulcereto
\ar'coase nu constiiiiie o contraindicatie, dar se contra indica toai
manexicle prea apasate, chiar 1 pe v.arice. Fata interna a coapsei poate 1
masata vigiii-os, dar evitand prizele pulpare prea apasate. Dui-enfa \
nivelul trianghialui Scatpa poate evoca c hernie femurala: daca durere
se cahnejza prin flexia pw-ird a coapsei pe bazin, tn tiinp ce flexia c7r//v>
o accentueaza. e.ste obligatoriu sa sc renunte la masaj j i sa se solicit
coiisultul medical.
1,,
6:

TEHNICA

Decubit dorsal - Este pozitia de ba/A. eventual coniplelala de


asezureci in declivilale a nienibiului inferior, in functie de indicatiile
legate dc circulatic.

: Masajul planului superficial


Intiltratul subcutantil poate sa aiba doar implicatii estetice. atunci
cand se alia pe partile superioara ^ i mijiocie ale coapsei: in apiopierea
L i e n u n c h i u l u i . poate. dimpolrivrt. sa antreneze tin prejtidiciu functional.

ligamentul cvtidricipital, tendoanele bicepsului i ale mu?chilor labei <


gasciT', fascia lala, ligamentele laterale intern i extent, aripioareirotuliene, expansiunile va^tilor. Posterior, cresta poplitee lui trebuie
constituie o regiune tabu: Viel & Harichaux au demonstrat cii nia.sajul, ci
conditia sa nu fie agresiv, ar ptitea ^\r trebtii sa se incadreze intr-un
program de actiune circulatorie. Prezenta unci hidartroze moderate nu
contraiiidica masajul, dar este bine sa se respecte fle.xuiiiul antalii!.
spontan i n decubit dorsal, cu ajutorul unei peme.
TEHNICA

"
Masajul muscular
Presupune continuitate pe toata lungimea traiectului muscular. In
functie de situatia clinica. poate fi necesar. de ex.. masajul unui biceps
femural de la insertia sa ischiatica (originea) (tehnica expusa aici
impretma cu masajul pelvin) pana la capittui sau de pe peroneu (insertia).
Din
perspectiva
facilitarii
neuro-musctilare.
framantarea
transversala. manevrele de desprindere a corpului muscular de pe planul
subiacent dau cele mai bune rezultate.
"

Decubit ventral - ofera un control mai precis al manevrelor; se


adreseaza muschilor fetei posterioare a coapsei. Hipere.xtensia
genunchiului se va evita. punand gamba in usoara flexie, sprijinind
genunchiul pe o perna sau pe umarul maseurului.
C o a p s a - *** nu tiiunghiul Scarpa

netezii-e + framantare (torsiune, mangaltiire) + vibratii + batere


11.9.2. MASAJUL

GENUNCHIULUI

Durerea i redorile, mecanice sau functionale, care afecteaza


artictilatiile femiiro-tibiala, femuro-patelara i peroneo-tibiaia constituie
indicatiile dominante ale masajului in aceasta zona. Accesibilitatea
numeroaselor elemente impoitante ale acestei articulatii atat de comple.xe
permite o tehnologie locala mai bogattl decat cea folosita la articuiatia
coxo-femurala. Obiectivele potentiale ale masajului sunt elementele
refle.xogene care pot fl atinse prin manevrele manuale: tendonul i
64

Masajul in (lecubit

dorsal-ScvGiiUzeazhmtie'iplamii.

*> Planul superficial (tegumente, aponevroze)


Este foaite frecventa instalarea la acest nivel a inflltratelor.
paniculozelor etc., cu afcctarea aliinecarii a numeroase elemente tendinoase i liganieiitare care inconjura aparatul extensor al genunchiului.
< Planul capsulo-ligamentar
< Planul tendinos

Hidromasajul
Algoneurodistroflile (distroflile simpatice reflexe) ale genunchiului
pot deveni de nepalpat, pentru o perioada mai Itinga sau mai scurta de
timp. Reactia buna pe care o au aceste cazuri la folosirea apei de mare
ealda, indica folosirea hidroiiiasajului sub fonna de du subacval cu apa
de mare: masajul de apel pe coapsa, trecerile blande i la distanta intr-un
ritm monoton, i n jurul genunchiului (presiuni de cea 1 kg, timp de
10 minute). Aceasta tehnica poate fi aleasa i in cazul hidartrozei, cu
rezultate excelente.
G e n u n c h i u l - *** nu spatiul popliteu

netezire + frictiuni (mai ales pe fundurile de sac) niicari pasive


i active
\\.9.3. MASAJUL

GAMBEI

Numeroase indicatii se refera la deficittil circulatiei de intoarcere ^ i


trebuie avut in vedere i impactui important al unui edem de gamba
asupra jocului tricepsului sural i, inai ales, asupra flexorilor i
65

extensorilor piciorului. Pentru toate aceste indicatii, masajul este necesar


sa se intinda pe toata lungimea nieml:)rului inferior, tara a se uita piciorul.
Manevrele incep aproape de radacina membrului inferior, iientru a
iateresa gradat zone din ce Tn ce mai distale (vezi drenajul limfatic). Nu
trebuie sa se atepte un efect de lunga durata al acestui tratament. ci doar
umil simptomatic: el va aduce cateva ore de confort. si se poate Integra in
prosramul de recuperare functionala. Traditional, se executa folosind
continuu cele doua maini plasate ..in brtitara"', aceste manevre cu scop
circulator, mereu lente, ca^tiga in eflcienla. daca se introduce un interval
ele repaus de 10 secitnde, intre doua pasaje sticcesive.
Mai compatibile cu tehnicile pur locale, leziunile aparatului
musculo-tendinos pot reprezenta i ele indicatii pentru masaj: rupturile
partiale ale tendonului Itii Achile care determina frecvent aderente, care
afecteaza e.xtrem de mult alunecarea structurilor locale foarte comple.xe
(aponevroza intramtisculara a tricepsului). Aceste aderente pot fi
asuplizate prin masaj, in secvente alternative cu exercitiile active. In
categoria entorselor ligamentului lateral extern al gleznei, se gase?te
adesea si asocierea cu lezarea peronierilor laterali i a tendoanelor lor,
leziuni care intretin o inhibitie neuromotorie, la randul ei, factor de
recidiva.

< Programul circulator


fn afara masajului manual, presoterapia ~ care utilizeaza u;
man^on pneumatic, care compriina ritmic segmentul gainbier, poate, d-;
asemeni, sa lie folosita in astfel de cazuri. Masajul manual este superioi
masajului pneumatic", mai ales tinand cont de reactiile dureroase care
insotesc deficitele circulatiei venoase. Folosirea /)oziliilor declive ale
membrului inferior este eficienta asupra tiilburarilor predominant
venoa.se, fata de cele limfatice.
Asocierea inasajului cu ini.^cdrile respiratorii (accentuand depresia
intratoracica care conduce inspiratia) lamane un adjuvant util.

Hidromasajul - utilizand un jet de apa cu temperatura variind intre


15 i 35C (durata afuziunii reci de 3-4 ori mai lunga decat cea cu apa
calduta) are o actiune benefiea, relativ trecatoare, dar reala.
Gamba

netezire + framantare (mangaluire) (posterior ciupire) + vibratii + batere

vaiiante: anterior / lateral (peronierii) / posterior .


K9A. MASAJUL

TEHNICA

Masfl/M/m</ecH6iY</orsa/-Presupune trei nivelede abord.

GLEZNEI

:.

< Masajul superficial


Infiltratele se localizeaza mai ales pe partea superointema a gambei,
la nivelul gemenului intern: le gasim, de asemeni, in jumatatea inferioara
a segmentului gambler, mai ales pe fata interna. N u trebuie cautate la
acest nivel efecte spectaculoase pe seama unor manevre prea energice,
caci fragilitatea vasculara este reala i durerea la acest nivel poate ft foarte
vie.
< Masajul musculotendinos
Combate contracturile fasciculare, redand libertatea fibrelor
musculare (prinse de ex., intr-un hematom, sau alta fonnatiune
compresiva).
66

stoarcere +
, , .

Structurile anatoniice vizate sunt esentialmente ligamentare, cu o


larga preponderenta pentru fasciculul anterior al ligamentului lateral
extern. In sechelele dupa entorse tibio-tarsiene apar, uneori, multe luni
sau muki ani dupa traumatism, persistenta unei dureri provocate de
palparea marginii antero-inferioare a maleolei peroniere. M a i rar, insertia
astragaliana a aceluiai fascicul este i ea dureroasa, fapt relevat de masaj.
in cazul antecedentelor traumatice intinse, explorarea globala a insertiilor
maleolare trebuie sa determine topografia masajului. N u este ieit din
comun ca i fasciculele peroneo-calcanean i/sau peroneo-astragalian
posterior sa sufere in egala masura.
TEHNICA

Tehnica eel mai des folosita la acest nivel este masajul transversal profund
Cyriax, asociat cat mai precoce posibil, cu contractiile isometrice ale
muchilor stabilizatori ai gleznei.
67

Existenta edenuiiui gleznei impune folosirea masajului circular


tilobal al membrului inferior, ;ji sugerca/a adesea folosirea hidromasajului
cu jet de apa, gambele Hind imersale.
Glezna

netezire + presiuni + Irictiuni & micari pasive i active


n.9.5. MASAJUL

PICIORULUI

Piciortil constituie o zona particulara a organismuiui imtan. bogata


in reactii reflexe de toate tipurile. Obiectivele terapeutice ale masajului
pot fi multiple la acest nivel.
< Aparatul locomotor
Se stie ca nou-nascuttil prezinta ~ tranzitoriu - un mers reflex, daca ,
este pus in sprijin plantar. La nivelul piciorului se gaseste stai1erur' a
numeroase scheme motorii si statice ale pozitiei oitostatice umane: In
artroplastiile totale de old, dupa desflintarea artrodezelor, schema uitata a
pasidui posterior nu se regasete - i nu se pastreaza - timp indelungat
decat o data cu reprogramarea neuro-musculara a halucelui, indiferent de
starea muschilor extensori ai oldului. Si masajul va juca, in reeducarea
senzitiva a primei raze digitale a piciorului, un rol esential. Este vorba de
locul masajtilui piciorului In traumatologie i in chirurgia membrului
inferior, ca pregatire a recuperarii: aa cum arata Dolto, mu^chii lungi,
care vin din zona gambei, sunt, din punct de vedere functional, mai
volitionali, in vreme ce muchii intrinseci - cei pe care masajul i i va
stimula - sunt raspunzatori de cihemetica piciorului, fiind capabili de
auto-ajustarea caracteristica echilibrului static i dinamic reflex (dotarea
lor cu fusuri neuromusculare este de altfel, dupa Dolto, superioara
muschilor de origine gambiera).
Acest fapt iinportant se regasete in reumatologie, unde, de
asemeni, trebuie sa fie respectata o abordare prudenta a piciorului. In
patologii, cum ar fi poliartrita reumatoida. tinand cont de posibilele reactii
inflamatorii. La coxaitrozici, dimpotriva, masajul ante-piciorului
faciliteaza intretinerea - sau recuperarea, in caz de aitroplastie totala - a
pasului posterior. Pentru persoanele varstnice, sau la subiectii de toate .
vai'stele, care au fost sedentare timp indelungat, masajul piciorului are
efect uneori spectaculos prin reactivarea coordonarilor musculare care
68 .

participa la echilibrul static \,


la mers, devenite anter: inccrte.
In perspectiva detentei, eliberarea prin masaj si mobilizarea ttituror
elementelor (In mod obinuit ,,incarcerate" in Incaltaminle) dau o .senzatie
de relaxare, adesea surprinzatoare pentru omul modern, Inclinat
considere piciorul un segment departat al corpului, cu atribtilii marginale.
Circulatia (le intoarcere
Aceasta se dovedejte a fi i ea facilitata de efectele in acelasji timn
mecanice, dar
leflexe ale masajului la nivelul lalpii venoase" a iui
Lejars. Dolto sugereaza, din aceasta perspectiva, eficienta presiunilor
alunecate profunde i a framantarilor locale pe pernita marginala externa
a talpii. Harichaux ?i Viel, folosind determinarile Doppler, au infirmai
dogma clasica, conform careia manevrele alunecate ar trebtii orientate de
la degete spre talon: este exact invers, masajul proximo-distal al fetei
plantare, care s-a dovedit eel mai eficace pentru accelerarea intoarcerii
venoase. Aceste doua precizari tehnice reunesc localizarea topografica si
secventa cronologica de aplicare In derularea pasului piciorului pe sol,
care ofera un masaj autogen", cu conditia mersului cu piciorul gol.
In ceea ce priveste ritmul manevrelor, experientele lui Harichaux i
Viel demonstreaza superioritatea manevrelor lente, separate de o pauzd
de 10 secunde, fata de presiunile alunecate clasice, aplicate prin
intennediul inicarilor alternative ale celor doua maini, fara intercalarea
de pauze.
< Alte efecte neurovegetative
Mai ales la nivelul tractultii digestiv, dau valoare sporita masajului.
Dovada, bogatia cartografica a piciorului In materie de acupunctura i
reflexoterapii diverse. Maseurul poate fi dezorientat de complexitatea
datelor (topografie simetrica in acupunctura, lateralizata asimetric in
diverse tehnici de reflexoterapie, neconcordanta punctelor de stimulare In
diverse sisteme .a.). Semnalam amploarea reactiilor neurovegetative
consecutive inasajului profund al pulpei halucelui stang: pana la stari de
prostratie, reactie subcatartrica .a.

69