Sunteți pe pagina 1din 37

PSIHOPATOLOGIE N MEDIUL MILITAR

INTERVENTIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA LA UN PACIENT AFLAT N CRIZA


Locotenent colonel psiholog Alexandru JIANU*

Motto:
"Oamenii sunt perturbati nu de mprejurari,
ci de modul cum le interpreteaza "
- EPICTET ARGUMENT
Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile n care - desi hotarti,
vrednici voitori, narmati cu nenumarate cunostinte, n posesia metodelor, tehnicilor
si instrumentelor care mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati
de dorinte demne de invidiat - ni se ntmpla totusi sa devenim, dintr-o data,
neputinciosi, descurajati, lipsiti de speranta, nencrezatori, dar si mai trist,
deznadajduiti. Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de ntrebari care, ntrun mars asurzitor pe culoarele mintii noastre, si cer raspunsurile. Surprinsa,
coplesita si neputincioasa n fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta
strategii defensive, prima dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a
usilor". Nedumerirea capata proportii, se adnceste n necunoscut si ne face sa ne
simtim incapabili de a iesi din strnsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe
noi nsine. Teama ne cuprinde ntreaga fiinta, iar ncercarile de a ne oferi
raspunsuri nu contenesc.

Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi si
ne erodeaza ncrederea, cu truda si n timp cstigate, n propria persoana si n
tot ce ne nconjoara. Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca
nimic din ceea ce ne ncnta privirea n noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit
de continut si de nteles. Facem cunostinta cu imagini despre noi confuze, sterse,
neclare, hde, cu convingeri suspendate pe coloane si arcade care stau sa se
prabuseasca, cu asteptari spulberate si sentimente nselate. n ncaperea din noi,
usile nchise, ferecate si ferestrele zabrelite si ascund cadrele si permit sa patrunda
prin cteva fante doar o lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini.
Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care ne
dezarticuleaza ntreaga viata.
Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de lnga noi", urmareste readucerea n atentie a
cotidianului care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune unor
presiuni carora, din nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne
ngenuncheaza.
Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l ntlnim n fiecare zi, pe
care l salutam, l gratulam sau l criticam, omul pe fata caruia citim bucurie,
tristete, preocupari, griji, ntr-un cuvnt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul
coplesit de propriul univers. Ne intereseaza n mod deosebit pentru ca EL
reprezinta termenul bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si subsistemele
personale, n special, si cele ale societatii umane, n general, care da nota
dezvoltarii, stagnarii sau regresiei sistemelor si subsistemelor psiho-societale,
indiferent de registrele n care acesta se manifesta.
Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Nelund n
consideratie, chiar si pentru o secunda, faptul ca aceasta masura ncepe cu el

nsusi, cu toate aspectele ce- i ntregesc definirea, orice ncercare de a cerceta,


explica si actiona n acest sens, este sortita esecului, frizeaza ridicolul si ne arunca
n derizoriu.
CUM DEFINIM CRIZA ?...
Termenul de criza acopera o arie larga n registrele vietii sociale, politice si economice
fiind folosit pentru a defini generic starea extrema (abaterea de la cursul normal al
vietii, n toate planurile) pe timpul declansarii, consumarii sau n perioada imediat
urmatoare unuia sau mai multor evenimente de tipul: razboaielor, atentatelor teroriste,
actelor criminale, calamitatilor naturale, accidentelor de mari proportii etc.

Acceptiunea psihologica a termenului de criza, n acest context, vizeaza complexul


trairilor unor asemenea evenimente negative care atenteaza la integritatea fizica si
psihica a persoanei. Criza poate fi considerata pierderea sau amenintarea cu pierderea
unei relatii apropiate (Golenberg, 1983), a prestigiului ori pozitiei sociale, sau
confruntarea cu o situatie cu caracter competitiv, iar Slaiku (1990) o defineste ca
reprezentnd o stare temporara de dezorganizare, caracterizata de incapacitatea
subiectului de a face fata unei anumite situatii stresante cu ajutorul metodelor
obisnuite de rezolvare a problemelor.

Viata de zi cu zi a demonstrat nsa ca nu numai tipul evenimentelor deja mentionate


conduc la instalarea unei stari de criza pentru indivizii umani, ci si anumite dificultati
existentiale majore carora, unii dintre acestia, dintr-un motiv sau altul, nu le pot face
fata, chiar daca persoanele n cauza prezinta o structura de personalitate echilibrata,
sunt bine integrati social si profesional.

n consens cu filozoful grec Epictet, criza nu trebuie privita doar sub aspectul situatiei
stresante, ci mai ales prin prisma semnificatiei pe care o are pentru individ, precum si
a modului n care acesta si apreciaza posibilitatile de a-i face fata n mod eficient
(Holdevici, 1993).

Consecintele frecvent ntlnite n situatii de criza sunt anxietatea si depresia. n


cazurile mai severe pot aparea fenomene de dezorganizare globala care presupun:
confuzie mentala, conduite dezadaptative, labilitate emotionala, pierderea stimei de
sine, pierderea stimei din partea celorlalti sau instalarea unor afectiuni nevrotice si
psihosomatice (Holdevici, 2003).

Conceptului de interventie n situatii de criza i-au fost atribuite mai multe sensuri,
conform conceptiilor autorilor care au abordat aceasta problematica potrivit diverselor
categorii de subiecti.

Astfel, Caplan (1961) definea situatia de criza ca fiind acea situatie n care o
persoana se confrunta cu un obstacol major ce i blocheaza obiectivele de viata si
care nu poate fi depasit cu ajutorul metodelor obisnuite de rezolvare de probleme. De
asemenea, acest concept a fost utilizat pentru supravietuitorii unor dezastre (Joseph si
altii, 1992), ai violurilor (Elis, 1983), pentru consilierea telefonica n cazuri de
urgenta sau pentru camerele de garda ale spitalelor psihiatrice (Winter si altii, 1987).

Greenstone si Leviton (1993) sunt de parere ca putem vorbi despre o situatie de criza
atunci cnd stresul si tensiunea psihica depasesc un anumit nivel de intensitate, iar
Burgers si Holstrom (1974) considera ca avem de a face cu o criza atunci cnd
homeostazia individului este perturbata si acesta nu mai poate face fata situatiei n
mod eficient. Asadar, subiectul va prezenta o serie de simptome care constituie indiciul
necesitatii unei interventii psihologice.

n literatura de specialitate se disting doua tipuri de reactii la stres (Lazarus, 1993):


- Reactia asupra sarcinii, aceasta fiind adecvata atunci cnd subiectul apreciaza faptul
ca este ceva de facut n situatia data.
- Reactia orientata asupra emotiilor, aceasta aparnd n cazul n care persoana nu
ntrevede nici o solutie pentru problema sa (modifica doar modul de interpretare sau
de tolerare a situatiei).
Tabloul manifestarilor reactive la stres, puse n actiune de mecanismele defensive ale
persoanei, mbraca forme precum:
- Negarea - persoana considera ca problema sa nu mai exista - auto - ntarire
negativa de evitare a confruntarii cu problema, ceea ce conduce la amnarea
rezolvarii acesteia si implicit la agravarea ei.
- Regresia - persoana se ntoarce la modele de comportament timpurii care sunt utile
n mica masura si care conduc la transferarea rezolvarii problemei altora.
- Inertia - persoana nu ntrevede nici o solutie pentru rezolvarea problemei, fapt care
o conduce spre dezvoltarea starii de inactivitate, depresive si lipsei de speranta.
- Evitarea - persoana se ntareste negativ prin adoptarea unor paliative
compensatorii - recurgerea la alcool, droguri, alte comportamente de evitare.

n general, interventia n situatii de criza are ca obiectiv rezolvarea psihologica a


situatiei imediate, precum si ajutarea individului sa revina macar la nivelul de
functionare pe care l- a avut nainte de instalarea crizei (Aguilera, 1990); iar pentru
ca durata unei crize dureaza n medie ntre patru si sase saptamni, interventia
terapeutica trebuie sa fie imediata si pe termen scurt.
CARE NE SUNT OBIECTIVELE ?
- Identificarea si modificarea schemei cognitive care directioneaza organizarea si
procesarea informatilor, precum si interpretarea experientelor de viata. Schemele
cognitive sunt cele care produc distorsionarile cognitive, generatoare de stari afective
si comportamente disfunctionale (Beck, 1967, 1976), accentund sau diminund
vulnerabilitatea persoanei n anumite mprejurari de viata. Schemele cognitive
reprezinta reguli de viata ce se formeaza nca din copilarie ca efect al experientelor
acumulate n familie precum si n cadrul grupurilor de referinta/apartenenta
culturale si subculturale (scolare, religioase, etnice, regionale). Schemele cognitive pot
fi active (cele care directioneaza interpretarea informatiilor din viata cotidiana) sau
latente (cele care structureaza interpretarea informatiilor cu caracter mai profund si
care preiau controlul n situatii de stres).
- Cunoasterea si modificarea modului de raportare a individului la ceilalti. Se
urmareste identificarea si evaluarea particularitatilor matriceale atitudinale si motivelor
circumstantiale care dezvolta comportamentele subiectului n registrele relationarii si
comunicarii cu ceilalti.
- Achizitionarea de catre subiect a unor abilitati de a face fata mai eficient situatiilor
stresante ale existentei. Subiectul si va nsusi noi modele de comportament, va
testa efectele punerii n actiune a acestora si si va dezvolta disponibilitatile psihice
latente.

CUM INTERVENIM ?
Situatia de criza, reprezentnd n fapt o situatie de urgenta, necesita o interventie
rapida si focalizata " aici si acum", obiectivul prioritar fiind cel de reducere a
simptomelor, ulterior urmarindu-se restructurarilor n sfera personalitatii.

n aceasta idee, Greenstone si Levinton (1993) prescriu urmatoarele recomandari


care trebuie respectate la interviul cu pacienti aflati n criza:
- Terapeutul trebuie sa nceapa interventia imediat ce ntlneste persoana aflata
n criza. Acesta trebuie sa nteleaga semnificatia situatiei, sa reduca anxietatea, sa
amelioreze dezorientarea si sa se asigure ca pacientul nu- si va face rau lui nsisi sau
celorlalti.
- Terapeutul si asuma controlul asupra pacientului aflat n criza, n sensul ajutarii
acestuia sa realizeze o anumita ordine n viata psihica si n situatia psihica n care
se gaseste (structureaza universul psihologic al pacientului pna cnd acesta si
gaseste autocontrolul, face eforturi sa structureze situatia si exercita un anumit control
emotional asupra pacientului, pe fondul mentinerii unui comportament calm si
suportiv).
- Terapeutul cauta sa nteleaga cum si de ce a intrat persoana n criza, care sunt
elementele specifice carora trebuie sa le acorde prioritar atentie si sa identifice acele
variabile care mpiedica mentinerea situatiei sub control.

Etapele de principiu ale interventiei cognitiv - comportamentale n situatii de criza,


propuse de Freeman si Dattilio (2000), sunt urmatoarele:
1) Realizarea unei relatii terapeutice corespunzatoare, ceea ce presupune necesitatea
ca terapeutul sa cstige ncrederea pacientului care, prin aceasta, sa se simta n
largul sau si n siguranta pentru a putea relata situatia n care se afla.
2) Evaluarea severitatii crizei, cu precizarea elementelor care pot constitui pericole
potentiale pentru persoana n cauza, precum si pentru cei din jur. Se identifica de
asemenea, schemele cognitive prin intermediul carora pacientul proceseaza
informatiile n scopul adoptarii directiei de concentrare a eforturilor, precum si
potentialii factori care amplifica vulnerabilitatea la stres:
- Situatia de boala organica acuta a pacientului;
- Situatia de boala organica cronica a pacientului;
- Deteriorarea starii de sanatate a pacientului datorata naintarii n vrsta;
- Deprivarea de hrana sau alimentatia insuficienta a pacientului;
- Oboseala datorata deprivarii de somn sau fragmentarii somnului pacientului (cazurile
somnului arhaic) n situatii speciale;
- Singuratatea datorata izolarii sau deprivarii senzorio - informationale a pacientului
n situatii speciale;
- Starea de iritare sau furie a pacientului;
- Pierderi emotionale majore - obiecte sau fiinte semnificative (prin deposedare fortata
sau accidentala, deces, divort sau separare);
- Abilitati de rezolvare de probleme, ale pacientului, insuficient dezvoltate;
- Abuzul de substante care genereaza doua tipuri de probleme: a. acute - judecata
perturbata n starile de intoxicatie;
b. cronice - consecinte pe termen lung asupra capacitatilor intelectuale;
- Durerile cronice persistente - suferintele fizice conduc la alegerea unor solutii
extreme pentru stoparea acestora;
- Autocontrolul scazut - cazurile de pacienti psihotici bipolari, pacienti cu tulburari de
personalitate (antisociale, "borderline", histrionice, dependente, evitante etc.);
- Schimbari majore n viata pacientului - schimbarea statusului marital, schimbarea
locuintei sau a serviciului.

Demersul terapeutic n aceasta etapa se va centra, cu precadere, pe ajutorul acordat


pacientului de a-si defini problema.
3) Ajutarea pacientului sa-si evalueze si sa-si mobilizeze resursele pentru a-i face fata
(resursele de natura interna - disponibilitatile psihologice latente; resursele de natura
externa - familie, rude, prieteni).
4) Alcatuirea unui plan de actiune pentru rezolvarea problemei, pe baza unui acord
comun ntre terapeut si pacient. Terapeutul evalueaza totodata motivatia si dorinta
pacientului de a duce la ndeplinire planul stabilit.
5) Directionarea pacientului. Terapeutul, ntr-o maniera directiva, l ajuta pe pacient
sa adopte decizii si sa testeze noile strategii de a face fata situatiei stresante.
PREZENTARE DE CAZ: tulburare prin anxietate generalizata la un pacient cu
structura de personalitate obsesiva

REZUMAT
Prezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu tulburare prin anxietate generalizata,
dezvoltata pe o structura de personalitate cu elemente obsesive-fobice: perfectionist si
hiperexact, teama de ridicol. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic si
demersul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea ne-au
permis, echipei terapeutice, sa stabilim corect diagnosticul final.

Cuvinte cheie: anxietate, obsesie, fobie sociala, psihoterapie.


Motivul solicitarii consilierii psihologice
Daniel, inginer, dealer de vnzari la reprezentanta unei firme straine de automobile
n Romnia, n vrsta de 27 de ani, s-a prezentat pentru starea de anxietate pe
care o resimtea, legata de reusitele sub asteptari ale actiunilor pe care le initia si de
autocontrolul scazut al impulsurilor de uz al alcoolului.
Pacientul afirma: "Am impresia ca nimic nu-mi reuseste ", "Mi-e teama sa nu devin
ridicol" si "Cred ca am capatat obiceiul de a consuma alcool". Aceste convingeri i
creau o stare de neliniste permanenta, ngrijorare pentru ceea ce i se ntmpla,
stare de oboseala si dificultatea de a adormi.
Antecedente heredocolaterale
- interviurile realizate nu au scos n evidenta aspecte caracteristice acestui registru.
Antecedente personale patologice ale subiectului
- Nu se afla n evidenta cu antecedente psihiatrice personale.
- Nu se afla n conditii si tratamente medicale curente.
- Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare.
- A fost spitalizat n 1987 pentru operatie de extirpare a apendicelui.
Istoric
- Copilaria nu a fost marcata de evenimente traumatizante. Subiectul povesteste ca de
la vrsta de 4 ani pna la vrsta de 11 ani a locuit cu bunicii din partea tatalui
(bunicii locuind tot n aceeasi localitate cu parintii sai - n Bucuresti - la adrese
diferite), ntlnirea cu parintii avnd loc de 2-3 ori saptamnal. " Altfel nu s-a putut
- spune subiectul - pentru ca parintii locuiau ntr-o garsoniera n care nu era loc
pentru patru persoane ".
- Subiectul afirma ca a avut o copilarie frumoasa si nu a simtit lipsa afectiunii din
partea membrilor familiei. " Faptul ca - spune acesta - eram cu adevarat cel mic
(fratele este mai mare cu 13 ani dect mine) m- a facut sa ma simt permanent la
adapost; protejat, ngrijit si iubit de toti ".

- n viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa cauzata de


ruperea relatiei cu prietena sa, n urma cu doi ani. Acesta a precizat ca nici pna n
momentul n care ne- a contactat nu a putut ntelege motivul declarat de prietena
sa - graba acesteia de a se casatori cu subiectul, care si dorea acest lucru, dar la
timpul la care ar fi dobndit o relativa stabilitate ocupationala, materiala si financiara
pentru noul cuplu. Relatia s-a rupt n mod brusc, fara explicatii, prietena
reorientndu-se catre alta persoana, savrsind actul casatoriei cu aceasta. socul
emotional suferit de catre subiect, pe fondul pierderii obiectului investitiei afective si al
nentelegerii suficiente a motivului, precum si pe fondul unei structuri de
personalitate perfectioniste si hiperexacte, au condus la distorsionari cognitive care au
constituit baza dezvoltarii gndurilor negative cu referire la imaginea de sine a
acestuia si la destructurarea ncrederii de sine.
- Dupa terminarea facultatii subiectul s-a angajat ca dealer de vnzari la o
reprezentanta straina de promovare si vnzare a autoturismelor. Motivat de
atractivitatea noilor oferte ale pietii muncii, din anul 2003 a schimbat locul de munca,
pe aceeasi functie, la o alta reprezentanta straina de promovare si vnzare a
autoturismelor, despre care afirma ca i satisface expectantele, att din punct de
vedere al conditiilor de munca, ct si din cel al satisfactiilor profesionale si financiare.
Relatiile familiale
- Copil dorit, crescut de catre bunici si de catre familia de origine.
- Familia de origine:
- Tatal - autoritar, aducator de venituri, exigent, moderat afectiv.
- Mama - educativa - este preocupata de cresterea si educarea copiilor.
- Bunicii - bonomi, binevoitori, educativi.
- Relatiile de cuplu ale bunicilor si parintilor subiectului pot fi caracterizate ca fiind
armonioase, de ntelegere si ntrajutorare.
- Tipurile de relatii:
- subiect - tata - armonioase, condescendente.
- subiect - mama - afectuoase, condescendente.
- subiect - frate - reciproc armonioase, de ntrajutorare.
Ruta scolara
- Evolutia scolara a subiectului a avut o traiectorie ascendenta datorita, att mediului
educogen, ct capacitatilor sale intelectuale. A parcurs formele de pregatire scolara
primara, gimnaziala, liceala (profil economic), universitara (politehnica) si post universitara (politehnica).
Relatii, prietenii
- Subiectul afirma ca relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, bazate pe
stima si respect, de colaborare si ajutor reciproc ".
- Afirma ca are o noua prietena cu care relatiile sunt nsa ntr-o faza incipienta.
Diagnostic diferential
Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata.
Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate).
Axa III - fara conditie sau tulburare somatica
Axa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii definitive de
prietena, fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamnt de separare de o
persoana semnificativa.
Axa V - functionare buna n toate domeniile, eficient social si ocupationala, cu
dispozitie anxioasa tranzitorie - scor 75.
Examen psihic general
Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima ntlnire,

rezulta:
- tinuta fizica foarte ngrijita, pedanta;
- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;
- Minile sprijinite n maniera " diplomatica ";
- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata;
- Gestica controlata;
- Mimica relaxata, controlata;
- Mersul ferm;
- Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung.
- Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, avnd o intonatie modulara cu
debit mediu;
- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;
- Vocabular bogat;
- Memorie foarte buna;
- Caracteristici aptitudinale: rabdator, atent, ntelege usor si repede ntrebarile
adresate, nu suprapune interlocutorul, atitudine conformista; si sustine cu
perseverenta opiniile, iar la opiniile noastre raspunde cu calm, ntelegere si
acceptare;
- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta n registrele cognitiv
(a sti, a cunoaste) si vizual (a vedea);
- Afect restrictionat;
- Viata sexuala normala - interesul sexual al pacientului este centrat n exclusivitate
pe prietena actuala;
- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, ngrijorare, iritabilitate, dificultatea de a
adormi si teama de a nu se face de rusine, pe fondul unei structuri de personalitate cu
elemente obsesive (perfectionism si hiperexactitate).
Teste aplicate
a. Chestionarul pentru evaluarea anxietatii (ASQ)
- Am administrat subiectului chestionarul ASQ pentru a surprinde nivelul anxietatii prin
dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale asociate acesteia. Ca urmare a
aplicarii chestionarului, subiectul a obtinut urmatoarele scoruri:
- La dimensiunea cognitiva - scor: 59 (din totalul de 88)
- La dimensiunea somatica - scor: 11 (din totalul de 128)
- La dimensiunea comportamentala - scor: 16 (din totalul de 72)
- Anxietatea generala - scor global: 86 (din totalul de 288)
- Din analiza de continut a rezultatelor obtinute, reies urmatoarele aspecte:
- Dimensiunile somatica si comportamentala nregistreaza scoruri mici care reprezinta
indicatori pentru un nivel redus al anxietatii. Acest fapt ne conduce la concluzia ca la
subiect nu sunt manifeste simptome somatice asociate dispozitiei anxioase si nu au
survenit modificari comportamentale care sa-i altereze functionarea sociala si
ocupationala.
- Dimensiunea cognitiva nregistreaza un scor ridicat, acesta reprezentnd un nivel
crescut de anxietate. Acesta evidentiaza o stare de neliniste persistenta pe fondul unei
preocupari si ngrijorari excesive pentru anumite gnduri sau evenimente de viata
cum ar fi: obsesia unor gnduri si imagini care au legatura cu evenimente neplacute
din trecut sau care catastrofizeaza viitorul subiectului ori persoanelor semnificative
pentru acesta; hipervigilenta datorata nevoii de control total asupra sa sau a mediului
nconjurator pe fondul unei temeri excesive fata de potentiale pericole (teama de a
deveni ridicol, afirma subiectul).
b. Scala de anxietate Hamilton
- Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat severitatea
simptomelor asociate anxietatii si, totodata, am urmarit corelarea rezultatelor celor
doua instrumente administrate.
- Analiza rezultatelor pe fiecare scala a interviului ne arata:
- Dispozitie anxioasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii ngrijorare,

pesimism si iritabilitate n legatura cu situatia " de neputinta " n care se afla si n


legatura cu perspectivele sale, daca nu va reusi sa-si depaseasca conditia prezenta.
- Tensiune nervoasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii ncordare,
fatigabilitate, incapacitatea de a se relaxa si starea permanenta de neliniste, ca
fenomene asociate, se coreleaza ca intensitate cu cea descriptorilor de pe scala
precedenta.
- Tulburarile hipnice evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul dificultatea la
adormire reprezinta fenomenul asociat ngrijorarii excesive si coreleaza cu cotele
celorlalti descriptori.
- Tulburare prosexica evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul hipoprosexie.
Subiectul constientizeaza diminuarea orientarii sale selective spre activitati de
cunoastere, afirmnd ca din tot ce si-a propus n acest scop, a ales, " nu stiu cum,
dar numai lucruri grosiere alegeam, indiferent la ce registru apelam: literatura,
muzica, film etc.".
- Comportamentul pe timpul interviurilor asociat dispozitiei anxioase a fost evidentiat
tinuta usor ncordata (facem precizarea ca subiectul are o mare capacitate de
autocontrol).
c. Testul AUDIT
- Deoarece, la primul interviu, subiectul a afirmat ca a capatat obisnuinta de a
consuma alcool n mod repetat, am centrat discutia pe continutul itemilor testului
AUDIT. Din interviu a rezultat ca subiectul:
- si-a format obisnuinta de a consuma alcool cu o frecventa de 2- 3 ori pe saptamna.
- Consuma alcool n cantitati mici (1- 2 beri, seara dupa serviciu, acasa).
- Nu consuma niciodata mai mult de doua beri sau 30- 40 ml. de bauturi spirtoase
ntr-o singura zi.
- Nu i s-a ntmplat vreodata sa nu se poata opri din baut odata ce a nceput.
- Nu simte nevoia de a consuma alcool, dar nu stie de ce consuma.
- Am concluzionat ca subiectul nu a dezvoltat dependenta fata de alcool, explicarea
comportamentului sau n acest sens regasindu-se n alt registru.
Demersuri terapeutice
Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnica adresarii ntrebarilor cu caracter provocativ;
- Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ ntr-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de relaxare;
- Tehnica sarcinilor pentru acasa.
Structura sedintelor:
Prima ntlnire
- Prezentarea calitatii de specialist psiholog nu a mai fost necesara deoarece
subiectului i fusesem prezentat de un alt client.
- I-am adresat subiectului rugamintea de a ne comunica motivul pentru care a solicitat
ntlnirea. Subiectul a relatat ca se confrunta cu anumite probleme care nu numai ca
nu i-au fost caracteristice, dar, amplificndu-se, au nceput sa-i produca un
disconfort intens si mai mult au nceput sa-l ngrijoreze ntr-att nct se afla
ntr-o permanenta stare de neliniste. Referirile sale concrete s-au centrat probleme
legate de nencrederea de sine, la teama de a nu fi ridicol si de obisnuinta de a
consuma alcool.
- n cadrul interviului pe care l-am desfasurat am urmarit sa culeg date anamnestice

despre subiect, si sa verific daca orientarea spre stabilirea tipurilor de probleme (prediagnostic) este ndreptatita.
- Spre finalul ntlnirii l-am rugat pe subiect sa-mi confirme daca am nteles bine
problemele pe care le acuza, reformulndu-i-le:
- Daca a devenit nencrezator n reusita actiunilor sale.
- Daca are impresia ca nu se ridica la naltimea a ceea ce ar vrea sa fie.
- Daca simte ca nu-si mai poate stopa pornirile pe care le are privitor la consumul de
alcool.
- Daca toate acestea reprezinta cauzele nelinistii si ngrijorarii sale crescute.
- Raspunsul subiectului a fost afirmativ si cu acest prilej ne-a facut cunoscute
asteptarile pe care le avea de la urmatoarele ntlniri, anume ca ne ruga sa-l ajutam
sa nteleaga de ce trece printr-o asemenea situatie si cum sa o depaseasca.
- ntlnirea a luat sfrsit dupa o discutie de principiu, referitoare la modul si
conditiile n care vom desfasura ntlnirile, facnd schimb de adrese si numere de
telefon pentru cazurile n care ar fi aparut modificari n cele stabilite.
- Pentru prima sedinta i-am solicitat subiectului sa parcurga si sa completeze
protocolul terapeutic, n asa fel nct la nceputul primei sedinte sa ne dam
acordul pentru ce vom realiza mpreuna, cu specificatia expresa ca pentru ce va urma
alegerea i va apartine n exclusivitate, cu respectarea conditiilor noastre tehnice
specifice.
+ sedinta I:
Obiectivele fixate pentru prima sedinta au fost:
o Dezvoltarea relatiei terapeutice.
o Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor.
- Dupa discutarea protocolului si stabilirea de comun acord a conditiilor (frecventa: o
sedinta / saptamna - de regula, n ziua de joi dupa - amiaza), am solicitat
subiectului sa ne relateze cum decurg relatiile cu familia, prietena / prietenii, colegii de
serviciu si n general ce toti cei cu care intra n contact. Scopul acestei solicitari l-a
constituit identificarea eventualelor disfunctii de relationare. Chiar daca nu am
identificat aspecte disfunctionale n acest registru, am evidentiat retinerea si
selectivitatea subiectului n investirea ncrederii n altii:
- T: banuiesc ca despre unele probleme pe care mi le-ai spus mie, le-ai discutat si
cu parintii sau prietena, ori cu cel mai bun prieten ?!
- P: nu, categoric. Esti primul si singurul caruia i le spun
- Dialogul purtat n continuarea ne-a ajutat sa conceptualizam problemele
subiectului, care ne-au aparut n felul urmator:
- schema cognitiva neconditionala - "sunt un om caruia nu-i reuseste mare lucru", " nu
am voie sa mi se ntmple asa ceva", "orice greseala de vorbire n engleza,
nseamna o bila neagra", " nu sunt n stare";
- schemele cognitive conditionale (convingerile) - " daca nu sunt n stare sa ma
organizez, nseamna ca nu merit nimic de la viata "; " daca nu renunt la prostul
obicei de a bea, se va termina cu mine"; "daca nu fac tot ce mi-am propus, n cel mai
scurt timp, nu voi mai avea nici o valoare", " trebuie sa reusesc sa vnd microbuzul
tatalui, pentru ca numai asa se va asterne linistea n casa", " daca clientii afla ca nu
cunosc prea multe despre masinile pe care le vor ei, ma vor ocoli ".
- Comportamentele:
- supra dezvoltate - stabilirea unor standarde foarte nalte, autocontrolul si asumarea
responsabilitatilor n mod excesiv;
- sub dezvoltate - spontaneitatea, frivolitatea si caldura afectiva.
- Starea afectiva - anxios, ngrijorat, nelinistit, nemultumit, descurajat.
- Distorsionarile cognitive identificate la subiect:
- perfectionismul - manifest la subiect prin auto - impunerea repetata a imperativelor
categorice (" trebuie sa am casa mea ", " trebuie sa vorbesc perfect o limba straina ",
" nu trebuie sa ma pierd n nimicuri")
- abstractia selectiva - subiectul pierde din vedere, cu buna stiinta, realizarile obtinute,

capacitatile sale intelectuale, statusul sau socio -ocupational, si se centreaza pe


nerealizarea unor proiecte (nereusita pe care o amplifica artificial, fara a cauta
argumente).
- personalizarea - subiectul se percepe ca fiind singurul vinovat pentru nereusita.
- iluzia autocontrolului - subiectul percepe nerealizarea proiectelor ca pe vina sa
exclusiva (auto-culpabilizare) cauzata de lipsa de autocontrol, fapt care favorizarea
gndurilor negative ("trebuie sa detin controlul n tot ce ma priveste).
- Simtindu-l pe subiect, ca prioritatea sa este ndreptata spre a i se spune cum sa
renunte la obisnuinta de consuma alcool, i-am sugerat (tipul valorizarii paradoxale)
urmatoarele:
- Alcoolul este o inventie buna, Dan. Recomandabil ar fi sa nu renunti la obiceiul pe
care ti l-ai format, pentru ca ti-e mult mai usor sa te linistesti. As dori sa bei n
continuare seara. Chiar si acum, cnd vei merge catre casa, acelasi lucru ar fi bine
sa-l faci. "
- Ca tema pentru acasa, i-am solicitat subiectului sa ntocmeasca o lista cu planurile
pe care si le-a facut si sa le ordoneze prioritar.
+ sedinta a II-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea listei de prioritati ale subiectului
(asteptarile, prioritatile si ncadrarile temporale pe care acesta si le asuma).
- sedinta a debutat cu ntrebari adresate de subiect cu privire la nedumerirea sa fata
de sfatul primit n sedinta trecuta. Raspunsul nostru a fost intentionat evaziv.
- P: apropo, de ce m-ai sfatuit sa nu-mi schimb obiceiul de seara ?
- T: eu am nteles ca povara pe care o duci, este tocmai sa eviti obisnuinta de a bea
seara asa mi-ai spus tu ca ti este greu sa renunti la obisnuinta
- P: povara mea este obisnuinta nsasi
- T: daca asta este povara ta, atunci da-o jos, arunc-o la prima ghena
- Am continuat cu discutarea temei. Lista proiectelor subiectului cu intensitatile
prioritatilor acordate de acesta pe o scala de la 0 la 100, este urmatoarea:

Puncta
j

ncadrar
e
temporal

Cas

100

03.2005

Renunare la alcool

100

Rapid

Perfecionare la limba englez

95

Rapid

nvarea noiunilor tehnice


Wolksvagen

90

Rapid

Constituirea bazei de date cu

90

Rapid

Probleme

Puncta
j

ncadrar
e
temporal

Vnzare utilaje patiserie

85

Rapid

Baz de date personale

80

Rapid

Vnzarea microbuzului TV

80

Rapid

Cumprarea a dou costume

80

Rapid

Asisten stomatologic
(lucrri la dantur)

75

Rapid

Program fittness

70

Rapid

Renunare la fumat

65

Rapid

Achiziionarea unei imprimante


+ scaner

60

Rapid

Intrarea n posesia premiului


Suzuki

60

Rapid

Analiza CASH

60

Rapid

Analiza burs

60

Rapid

Conceperea i argumentarea
tehnic a unor planuri de
investiii

55

Rapid

Probleme

clienii mei (ai firmei)

Puncta
j

ncadrar
e
temporal

Deschiderea unei firme (acte,


documentaie etc.)

40

Rapid

Dezvoltare personal analiz


tranzacional

40

Rapid

Dezvoltare personal
programare neuro- lingvistic

40

Rapid

Probleme

- Consultarea listei si raspunsul subiectului n legatura cu stadiul rezolvarii acestor


probleme ne-a edificat asupra modului acestuia de a-si fixa, att standardele, ct si
termenele de realizare a lor. Astfel, s-a conturat clar tendinta acestuia spre
perfectionism. Subiectul si-a fixat scopuri nalte, dar pentru ca nu a luat n calcul
anumite variabile (ex.: timpul, posibilitatile pe care le are la dispozitie etc.) si-a autoindus simtamntul de neputinta, de incapacitate de a duce la bun sfrsit proiectele
pe care si le-a propus, a devenit nencrezator n fortele proprii, fapt care a condus la
destructurarea imaginii de sine. Judecata sa negativa, privind imposibilitatea rezolvarii
acestor probleme, i-a influentat modul de gndire, sentimentele si comportamentele
(si-a ntarit convingerea ca nu poate, s-a simtit rusinat si a dezvoltat temerea ca
ntr-o astfel de situatie poate fi perceput ridicol n fata celorlalti, a abandonat orice
efort de iesire din situatie si a adoptat comportamente dezadaptative - consumul de
alcool ca paliativ compensator pe care l adopta numai atunci cnd este singur si n
lipsa altor activitati - gndurile negative automate i induc anxietatea de care spera
sa scape prin ngurgitarea alcoolului).
- Asa cum am mentionat anterior, principala variabila pe care subiectul nu a luat-o n
consideratie, a fost cea temporala. Am considerat ca este necesar sa facem un calcul al
timpului minim necesar a fi afectat pentru fiecare proiect. Raportarea am facut-o la
numarul de ore ale unei saptamni, astfel:

Probleme

timp
minim
necesar

locul
(unde)

tipul de
aciune

(minute)

Cas (apartament)

300

ora

Cutare

Renunare la alcool *

20*

oriunde

Voin

Probleme

timp
minim
necesar
(minute)

Perfecionare la limba
englez

locul
(unde)

tipul de
aciune

300

acas

Studiu

120*

serviciu

Studiu

120

acas

Lucru

60

ora

Cutare

Baz de date
personale

120

acas

Lucru

Vnzarea microbuzului
TV

30*

serviciu

cutare

Cumprarea a dou
costume

60

ora

cutare

Asisten
stomatologic (lucrri
la dantur)

60

cabinet

Asist.

Program fittness

240

sal

Lucru

Renunare la fumat

20*

oriunde

Voin

nvarea
noiunilor tehnice
Wolksvagen

Constituirea bazei de
date cu clienii mei (ai
firmei)

Vnzare utilaje
patiserie

Probleme

timp
minim
necesar
(minute)

locul
(unde)

tipul de
aciune

Achiziionarea unei
imprimante + scaner

60

ora

Cutare

Intrarea n posesia
premiului Suzuki

30*

serviciu

Cutare

Analiza CASH

30

acas

informare

Analiza burs

30

acas

Informare

Conceperea i
argumentarea tehnic
a unor planuri de
investiii

60

acas

Studiu

Deschiderea unei firme


(acte, documentaie
etc.)

60

ora

informare

Dezvoltare personal
analiz
tranzacional

60

acas

Studiu

Dezvoltare personal
programare neurolingvistic

60

acas

Studiu

Calculul timpului:
- ore de serviciu (inclus si transportul la /de la serviciu): (12ore / zi) = 60 de ore
- ore de odihna (inclus timpul de pregatire dnainte si dupa odihna) = 56 de ore
- ore destinate servirii mesei (acasa) = 10 ore
- ore petrecute n compania prietenei = 10 ore
- orele marcate cu asterisc nu se contorizeaza.
- Total ore ocupate = 136 ore
- Total ore la dispozitie (din totalul de 168 de ore)= 32 de ore

- Total ore necesare pentru nfaptuirea proiectelor (1620 minute) = 27 de ore


- Participarea la calculul timpului a subiectului s-a dovedit a fi fost benefica. Acesta a
afirmat ca niciodata nu-si pusese problema ntr-o astfel de maniera, convins fiind
pna n acel moment ca ar fi fost o pierdere de timp.
- Dupa explicatiile pe care le-am dat subiectului cu privire la modul cum si-a construit
asteptarile, l-am ntrebat pe acesta ce alte tipuri de probleme i creeaza stari
asemanatoare cu cea descrisa de el. Raspunsul sau a fost negativ, subliniind ca pentru
celelalte tipuri de probleme care apar gaseste usor solutiile de rezolvare.
- Pentru a ntelege mai bine de ce uneori nu reusim sa ne atingem scopurile, i-am
solicitat ca atunci cnd va ajunge acasa, sa-si noteze pe cte o hrtiuta fiecare din
cele 20 de proiecte si sa le aseze, n functie de valoarea pe care i-a acordat-o
fiecaruia, pe rafturile bibliotecii - marimea scorului trebuie sa fie direct proportionala
cu naltimea rafturilor). Dupa un anumit timp sa ncerce sa ajunga la ele si sa le
culeaga, initial fara a se ajuta de vreun obiect, iar apoi sa recurga la orice mijloc
pentru a finaliza actiunea. n tot acest timp sa-si monitorizeze toate eforturile si
gndurile sunt asociate acestora, pentru a ne mpartasi impresiile.
- Tema propriu-zisa pentru sedinta urmatoare a constat n: pe baza listei de proiecte,
sa formuleze raspunsuri la un set de ntrebari pe care le va asocia fiecarui proiect.
Obiectivul pe care l-am urmarit a fost de a-l determina pe subiect, pe de-o parte sa
gaseasca noi solutii la proiectele sale, iar pe de alta parte, sa faca distinctia dintre
centrarea pe problema de cea axata pe starea afectiva. ntrebarile au fost:
1. Cum gndesti ca ai putea pune n practica proiectul 1, 2, 20 ?
2. Ce crezi n legatura cu ce gndesti referitor la proiectul 1, 2 20 ?
3. Ce simti n legatura cu ce crezi si ce gndesti referitor la proiectul 1, 2, 20 ?
4. Care este starea n care te afli cnd te gndesti, crezi si simti referitor la
proiectul 1, 2, 20 ?
+ sedinta a III-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, modificarea si acceptarea de catre
subiect a gndurilor si sentimentelor negative.
- Subiectul ne-a povestit ca sarcina primita, referitoare la cele 20 de hrtiute, i s-a
parut interesanta si a trecut la actiune. Acesta relateaza ca pna n momentul n
care a trecut la faza culegerii hrtiutelor (proiectelor) nu s-a gndit de ce trebuie sa
faca acel lucru. Odata cu sporirea eforturilor, a nceput sa construiasca variante
explicative. O singura nelamurire a avut si pe care o redam ca fragment din dialog:
- T: proiectele pe care ti le-ai propus sunt, n fapt, asteptarile tale...
- P: da, m-am gndit si eu la asta
- T: iar asteptarile tale n-au fost altceva dect hrtiutele pe care le- ai scris, nu-i
asa ?
- P: m-am lamurit cu ct asteptarile mele sunt mai mari, cu att ajung mai
greu la ele
- T: nu mai greu, cu eforturi mai mari, dar si cu mijloace adecvate.
- sedinta s-a centrat discutarea sarcinii pentru acasa:

prioritate

ce cred n
legtur
cu ce
gndesc

ce simt
n
legtur
cu ce
cred i
ce
gndes
c

starea
n care
m aflu
cnd
m
gndes
c, cred
i simt

Nu e uor
dar este
posibil

M
bucur,
m-a
simi
mplinit
, mi-a
putea
ntemei
ao
familie

Confortab
il

Obinere
a
creditului
de ctre
prietena
mea

Mult mai
avantajos,
mai ales c
eu am banii
pentru avans

Temere/
nencre
dere
(dac
prietenia
se va
rupe ,
toat
agoniseal
a mea de
trei ani
)

Nelinitit

Prin a
gsi un
substitut
(lucruri
captivante
,
ntlniri
cu
prietena
i
prieteni,
lectur)

Pot s m
las definitiv;
mi
lipsete
timpul
necesar

C pot
i vreau

Confortab
il,
optimist

Printr- un
program
zilnic (cel
puin o

n- am folosit
toate
ocaziile, dar
nu s-au

Optimis
m

Confortab
il

cum
gndesc
c a
putea
pune n
practic

Prin
obinere
a unui
credit

Achiziion
area unui
apartamen
t

Renunar
e la alcool

nvar
ea lb.
engleze

ce simt
n
legtur
cu ce
cred i
ce
gndes
c

starea
n care
m aflu
cnd
m
gndes
c, cred
i simt

mi
lipsete
timpul
necesar

Optimis
m

Confortab
il

mi
lipsete
timpul
necesar

Nu-mi
convine,
dar
depinde
de
cererea
pieei

Confortab
il

Voi putea
rspunde
prompt la
ntrebrile
clienilor

M
linite
te

Confortab
il

M
linite

Confortab
il

cum
gndesc
c a
putea
pune n
practic

ce cred n
legtur
cu ce
gndesc

or; prin
discuii
cu
persoane
native);
prin
meditaii
.

terminat;lips
ete

Baz de
date
clieni

Prin
nva
rea
ACCESS
lui, i
construire
a bazei de
date

Vnzare
utilaje

S
apelez la
cunotin
ele care
se ocup
cu aa
ceva

prioritate

nvar
ea
noiunilor
tehnice
WV

Baza de
date

S- mi
procur
mai multe
materiale
S
apelez la
colegii din
Service

O voi
rezolva
odat cu

mi
lipsete
timpul

starea
n care
m aflu
cnd
m
gndes
c, cred
i simt

prioritate

cum
gndesc
c a
putea
pune n
practic

ce cred n
legtur
cu ce
gndesc

ce simt
n
legtur
cu ce
cred i
ce
gndes
c

personal

baza de
date
clieni

necesar

te

Vnzare
microbuz
TV

S
apelez la
cunotin
ele care
se ocup
cu aa
ceva

mi
lipsete
timpul
necesar; i
voi spune lui
tata s se
ocupe el,
pentru c e
al lui.

Nu- mi
convine,
dar nu
depinde
numai de
mine.

Confortab
il

S merg
la dentist

Chiar dac
n- am timp,
nimeni nu o
poate face
n locul
meu pentru
mine

M simt
hotrt

Mi se face
ruine
de mine

Repararea
danturii

- Analiznd gndurile, simtamintele si proiectia actiunilor subiectului, s-a evidentiat o


reducere considerabila a proiectelor (ca motivare, afirma ca le-a selectat, celelalte ne
mai constituind prioritati) si formulari corecte, coerente a modalitatilor de rezolvare a
proiectelor. Dispozitia subiectului s-a ameliorat, fapt confirmat de adoptarea n cadrul
sedintei a unei pozitii posturale relaxate (n locul celei usor defensive), a exprimarii
unei angajari mai ferme cu referire la proiectele de viitor si a jovialitatii care se
mbunatateste vizibil de la o ntlnire la alta. Pentru a ne asigura de schimbarile
survenite n modul de abordare al subiectului a prioritatilor, am insistat asupra
ctorva aspecte legate de prioritatea numarul 1 - achizitionarea unei locuinte. Redam
un fragment din cele discutate:
- T: care a fost primul gnd care ti-a venit n minte cnd ai ales sa rezolvi problema
achizitionarii unui apartament ?
- P: mi doresc sa am casa mea
- T: corect. si apoi
- P: ca trebuie neaparat
- T: te ai ntrebat daca poti, daca esti pregatit pentru a-l achizitiona ?
- P: binenteles, dar cnd mi propun ceva nu ma las pna nu rezolv?
- T: reusesti ntotdeauna ?
- P: nu chiar, dar de cele mai multe ori...

- T: n situatia pe care o discutam nca n-ai reusit, asa cum vrei tu, iar lucrul acesta
te descurajat putin.
- P: asa se ntmpla cnd nu iei toate variantele n calcul.
- T: de data asta ai chibzuit mai mult asupra aspectului ?
- P: da, dupa ce am raspuns la cele 4 ntrebari la care mi-ai cerut sa raspund.
- T: mda, am nteles ! cum te simti acum cnd te gndesti la proiectele tale ?
- P: le privesc altfel, oricum mult mai relaxat. mi dau seama ca desi sunt
prioritati, e bine sa le rezolv sistematic. Cred ca ai vazut ca multe dintre ele au
disparut.
- T: te-ai gndit sa ti le mparti n functie de locul unde ai mai multe sanse sa te
ocupi de ele ?
- P: binenteles, mi tot vin idei cnd si unde au fiecare timpul si locul.
-
- Am continuat sedinta ajutndu-l sa-si ntareasca noile gnduri si sa caute
permanent argumente valide la gndurile care-l nelinistesc. Ne-am exprimat acordul
referitor la variabila timp, care ocupa o pondere nsemnata n rezolvarea oricarei
probleme, dar pe care de cele mai multe ori o introducem gresit n ecuatiile pe care
le construim.
- Catre sfrsitul sedintei l-am ntrebat pe subiect daca ar fi interesat sa l nvat o
metoda de relaxare, pe care sa o folosim la sfrsitul fiecarei sedinte si, de asemenea,
sa o poata folosi si singur ori de cte ori va simti nevoia sa se linisteasca. Astfel,
sedinta s-a terminat cu un exercitiu de relaxare (antrenamentul autogen Schultz).
+ sedintele a IV- a si a V- a:
Pentru aceste sedinte ne-am propus sa fixam gndurile si convingerile pozitive
dobndite n sedintele anterioare.
- sedintele au debutat cu discutii referitoare la ce s-a mai ntmplat ntre sedinte
pna n momentele ntlnirilor. Subiectul a povestit ca majoritatea timpului l-a
avut ocupat cu problemele de serviciu care i-au adus si satisfactii privind exersarea
limbii engleze. Participnd la un curs de management organizat de Reprezentanta, pe
parcursul a doua zile, a avut ocazia sa converseze n limba engleza cu unii dintre
participantii straini. Mai mult dect att a fost solicitat sa translateze oficial cteva
discutii, motiv pentru care a fost apreciat si felicitat n acest sens. Am exploatat
situatia ntarindu-i convingerea ca n-are motive de ngrijorare privind cunostintele
de limba engleza.

+ sedintele a VI-a si a VII-a:


n aceaste sedinte ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibile
evenimente de viata, ale caror gnduri asociate sa-i destructureze ncrederea n
sine si n ceilalti.

- La nceputul sedintelor, a relatat ca parcurgerea schemei l-a ajutat sa-si recunoasca


faptul ca i place sa detina un anumit control asupra evenimentelor sale de viata si
asupra modului cum reactioneaza, dar ca a reusit n ultimele zile sa adopte si alte
maniere de aborda anumite situatii care l indispuneau. Astfel, ne-a povestit ca, daca
nainte nu se putea abtine sa nu se opreasca la barul cu pricina si sa consume 1- 2
beri (ca de obicei), ca apoi sa-l evite, ca reactie la sugestia noastra. n ultimele zile
(asa dintr-o data - spune acesta) a intrat n bar, si-a cumparat o cutie cu bere, fara
sa mai simta nevoia sa ramna sa o consume, ndreptndu-se linistit spre casa. A
relatat situatiile noi s-au repetat, dar ca a simtit aceeasi stare de satisfactie ca dupa
evenimentul legat de conversatia n limba engleza.

- ntr-una dintre sedinte, pentru ca l-am simtit nelamurit si ntrebator cum de


survenise "dintr-o data" o asemenea schimbare, n continuare am explicat subiectului
ca n multe dintre cazurile de consum al alcoolului, nu dependenta de acesta este
cauza, ci un mod subconstient prin care o persoana si sustine, si ntareste
anumite convingeri negative despre sine. Am ales exemplul subiectului nsusi, care

desi nu simtea nevoia, adoptase un asemenea comportament. Reamintindu-i cum


vedea nerealizarea proiectelor sale - aflat n postura persoanei care nu vedea nici o
iesire din situatie, ajunsese sa creada ca nu este n stare, ca nu poate - se
descurajase si intrase n panica. Gndurile " negre " nu conteneau sa-l asalteze, i se
ntarea convingerea ca ntr-adevar (pseudo adevarul) este "un nimic", iar ca sa-i
demonstreze ca asa este, prietenul sau, "subconstientul", l-a determinat sa adopte
obisnuinta bautorilor de mare "clasa" (pe care "tu i detesti - i-am precizat noi"), iar
atunci poza omului de nimic a fost completa. Astfel, i-am facut precizarea ca, nu
"dintr-o data" s-a produs modificarea, ci ca urmare a schimbarilor pe care le-a simtit el
nsusi si pe care ni le-a povestit.

- Discutiile care au avut loc s-au centrat pe relatia subiectului cu prietena sa si cu


ceilalti prieteni. Subiectul a recunoscut ca n ultimul timp ntlnirile cu acestia au
nregistrat o frecventa scazuta din cauza exclusiva a lipsei de timp si ntr-o anumita
masura si din cauza dispozitiei pe care a avut-o. Am insistat nsa asupra aspectului
semnalat de subiect ntr-una din sedintele anterioare cu privire la necomunicarea nici
uneia dintre persoanele semnificative despre starea n care s-a aflat.
- Pentru sedinta urmatoare, i-am solicitat subiectului sa-si urmareasca si sa noteze
reactiile (gnduri, sentimente si comportamente) pe care le are dar nu ar vrea sa le
aiba la situatiile pe care le ntlneste.
+ sedinta a VIII-a:
Scopul sedintei a fost de a identifica abilitatile pe care subiectul le-a dobndit pentru a
evita ntoarcerea la gndurile si modelul comportamental care a instituit interventia
terapeutica.
- Discutiile de nceput ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a
mai ntmplat de la ultima sedinta pna n momentul respectiv. Subiectul a
afirmat ca starea sa de dispozitie a fost buna n toata aceasta perioada; a discutat cu
tatal sau cum trebuie sa procedeze pentru a rezolva vnzarea microbuzului TV si a
primit asigurari de la acesta (tatal sau) ca se va ocupa personal de problema aceasta;
la serviciu a reusit sa convinga doi clienti sa achizitioneze cte o masina, fapt care,
adaugat succeselor de pna la acel moment, i-a asigurat un loc n prima serie, care
va fi repartizata reprezentantei la care lucreaza, la o specializare de patru luni n
Germania (cndva n primavara).
- ntrebat daca poate sa ne spuna care crede ca este secretul unei existente linistite,
ne-a raspuns ca pe primul loc este calmul, apoi o gndire justa, iar apoi, " ceea ce
cred eu cu tarie ca nseamna linistea ".
- Discutiile au continuat, capatnd nsa o tenta filosofica, dar care ne- a ajutat sa
identificam realele abilitati/resurse ale subiectului: acceptarea de sine si acelorlalti,
spontaneitatea, obiectivitatea, independenta, implicarea sociala, capacitatea de
discriminare. Beneficiul identificarii acestor resurse ne-a creat convingerea ca demersul
terapeutic se derula n directia dorita (aprecierea este numai n raport cu progresul
nregistrat de subiect).
- Pentru sedinta urmatoare am solicitat subiectului sa se gndeasca la o ministrategie (de principiu) de abordare a unei situatii-problema.
+ sedinta a IX-a:
Scopul sedintei a fost de a ajuta subiectul sa identifice conduite de raspuns (de
principiu) pentru a obtine autocontrolul dorit.

- Discutiile de nceput ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a
mai ntmplat de la ultima sedinta pna n momentul respectiv. Subiectul ne-a
povestit ca n perioada care a trecut a fost asaltat de probleme de tot felul (de la
probleme de ordin administrativ pna la problemele sale de promovare si vnzare a

masinilor), carora le-a facut fata cu succes. A precizat ca desi n volum mare si cu o
complexitate crescuta, nu s-a simtit nicidecum obosit, dimpotriva l-au mobilizat si mai
mult. Explicatia pentru buna dispozitie a subiectului, pe care o remarcaseram deja, nu
s-a lasat prea mult asteptata. Acesta ne-a relatat ca urma sa plece, la nceputul lunii
aprilie, la o specializare n Germania la firma Wolksvagen, pentru o perioada de 4 luni
de zile. Ne-a povestit ca evenimentul se datora promisiunilor primite cu ocazia unui
eveniment despre care ne relatase ntr-o sedinta anterioara.

- ntelegnd ca aceasta era ultima sedinta pe care urma sa o desfasuram, am


hotart de comun acord, sa trecem direct la analiza sarcinii pe care a avut-o de
ndeplinit. Redam un fragment din dialogul purtat:
- Concluzia asupra temei am prezentat-o subiectului ntr-o maniera ncurajatoare,
apreciindu-l pentru modul cum a raspuns cerintelor la ntlnirile noastre. I-am
reamintit ca problemele existentiale nu vor semana niciodata unele cu altele, iar,
pentru fiecare dintre ele abordarile, vor avea un specific aparte. De asemenea, i-am
amintit ca vietii i sunt caracteristice paradoxurile si ambiguitatile care ne creeaza
tuturor, n nenumarate rnduri, stari de disconfort, de deznadejde sau de teama, dar
important este sa nvatam si sa ne dezvoltam abilitatile de a face fata problemelor
care se ivesc. Redam dialogul dinaintea ncheierii sedintei:
- T: Dan, ce este pentru tine altfel dect a fost ?
- P: ma simt linistit, calm, privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva, ma simt bine,
asa cum eram mai demult.
- T: dar, ce seamana cu ce a fost ?
- P: eu dar numai pe dinafara.
n ncheiere, i-am adresat subiectului invitatia sa ne viziteze ori de cte ori va simti
placerea sau nevoia sa o faca.

BILIOGRAFIE

1. POPESCU-NEVEANU, P. - Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti, 1979


2. *** American Psychiatric Association - D.S.M.-IV, ed. Washington D. C. - A. P. A. 1994
3. IONESCU, C - Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000.
4. KAPLAN & SADOCK - Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
5. DAFINOIU, I. - Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001.
6. DAFINOIU, I - Hipnoza clinica, ed. Polirom, Iasi, 2003.
7. HOLDEVICI, I, VASILESCU, I. P. - Psihoterapia. Tratament fara medicamente, ed.
Ceres, Bucuresti, 1993.
8. HOLDEVICI, I - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie,
ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993.
9. HOLDEVICI, I. - Psihoterapie, ed. Ceres"Bucuresti 1993.
10. HOLDEVICI, I - Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995.
11. HOLDEVICI, I. - Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti 1995.
12. HOLDEVICI, I - Gndirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000.
13. HOLDEVICI, I. - Hipnoza clinica. ed, Ceres, Bucuresti 2001.
14. HOLDEVICI, I - Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001.
15. HOLDEVICI, I - Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003.
16. HOLDEVICI, I - Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004.
17. HOLDEVICI, I - Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004.
18. HUBER, W - Psihoterapiile, ed stiinta si Tehnica, Bucuresti,1997.
19. IAMANDESCU, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info -

Medica, Bucuresti, 2003


20. IAMANDESCU, I. B. - Muzicoterapia receptiva, ed. Info - Medica, Bucuresti, 2004
21. MITROFAN, I.-Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti 1989.
22. MITROFAN, I MITROFAN, N. - Elemente de psihologie a cuplului. Ed. sansa S. R. L.,
Bucuresti, 1994.
23. MITROFAN, I - Psihoterapie experentiala, Ed. Info-Medica, Bucuresti 1997.
24. MITROFAN, I., CIUPERCa, C. - Psihologia relatiilor dintre sexe. Ed. Alternativa,
Bucuresti, 1997.
25. VERZA, E - Psihologia vrstelor, ed. Hyperion XXI, Bucuresti 1993.

Cu copilul la psihoterapeut
8011 vizualizari
15 comentarii

Trimite si prietenilor tai acest articol

psihoterapie

copil

exprimare

terapeut

Psihoterapia copilului este o forma distincta de psihoterapie, ce are ca subiect al interventiei copilul
care prezinta anumite tulburari, ce ii creaza un deficit functional/adaptativ, sau perturba
functionalitatea familiei.
In cazul copiilor, parintii sunt cei care apeleaza la un psihoterapeut, de cele mai multe ori dupa ce
incercarile lor de a remedia situatia au esuat, fapt care din start creeaza o dificultate relationala
intre psiholog si copil. Daca nu I se explica de la inceput, de catre parinti, care este rolul
psihoterapeutului in problema sa, copilul se percepe pe sine ca fiind o problema pentru care
parintii nu mai au resurse si au nevoie de interventia unei persoane din afara. In plus, sa nu
omitem faptul ca, de cele mai multe ori copilul este adus la cabinetul psihologic impotriva vointei
sale, si , uneori, parintii ii prezinta vizita la psiholog ca pe o amenintare, in special in cazul copiilor
cu tulburari de comportament. Prin urmare, din start, relatia copil-psihoterapeut porneste de la un
minus, care cere un efort dublu din partea psihoterapeutului de a creea o relatie autentica, in
cadrul careia copilul sa se simta securizat si dispus a se deschide.
Primul pas in abordarea copilului consta in evaluarea acestuia. Dupa o prima intalnire cu parintii, in
cadrul careia acestia expun problema copilului, psihoterapeutul evalueaza personal nivelul
functional al copilului, prin metode specifice (interviu, teste, observatie, etc) , evaluare care
dureaza aproximativ trei sedinte. In urma acestei evaluari, se stabileste diagnosticul si se
elaboreaza planul de interventie. Din acest moment, situatia se poate ramifica: de cele mai multe
ori, copilul este simptomul familiei, tulburarea sa relevand o disfunctie in planul relatiilor din cadrul
familiei, caz in care, este recomandata o psihoterapie de familie. Parintii pot accepta aceasta
situatie, isi pot asuma raspunderea si se pot implica in proces, sau pot sa o nege, caz in care insa,
eficienta terapiei este extrem de redusa, pentru ca se lucreaza asupra efectului problemei, iar
cauza se mentine ( ca si in cazul unei raceli, cand tratamentul se rezuma la a trata doar stranutul).
Pe de alta parte, psihoterapia copilului este un proces care are loc atat in cabinet, cat si inafara lui,
de aceea, parintii sunt implicati total in interventie, prin faptul ca primesc teme intre sedinte, sunt
invatati modele de raspuns la comportamentul copilului, desfasoara activitati acasa la
recomandarea psihoterapeutului, urmaresc modificarile si le noteaza, etc. In oricare dintre situatii,
psihoterapia copilului nu este un proces unidirectional, ci unul care cere multa implicare si

responsbilitate din partea tuturor membrilor familiei.


Sa vedem insa, cateva situatii in care putem decide ca este cazul sa apelam la un psihoterapeut
pentru copilul nostru:
Cand copilul a trecut printr-o situatie traumatica (o pierdere, o situatie care l-a inspaimantat, un
abuz, o agresiune-verbala sau fizica, un conflict, un accident, etc). De obicei, o situatie traumatica
lasa urme evidente in plan comportamental, copilul devenind depresiv, izolat, sau poate dezvolta
fobii, anxietate, atacuri de panica, soc post-traumatic, enurezis nocturn, tulburari de conduita, etc.
De multe ori, copilul nu poate relata ce i s-a intamplat, ce il sperie sau il framanta. El a invatat in
cadrul familiei, ca unele lucruri sunt rusinoase, ca nu se poate vorbi despre ele. In astfel de situatii
psihoterapeutul poate recurge la tehnici precum desenul, pictura, modelajul, jocul de rol, utilizarea
papusilor anatomice, pentru a ii facilita copilului proiectia si autoexprimarea indirecta.
Atentie insa, la ce intelegem noi, adultii, prin situatie traumatica. Copiii sunt uneori afectati de
situatii pe care noi le putem trece cu vederea si considera fara importanta. De exemplu, un copil
poate fi foarte afectat de faptul ca este respins de grupul de covarstnici si poate dezvolta un model
relational evitant, anxios , din teama de a nu fi respins din nou, sau, din dorinta de a fi acceptat
poate ajunge sa faca pe plac tuturor, negandu-si sau reprimandu-si propriile dorinte. In aceste
cazuri, obiectivele terapiei pot fi: suport afectiv, cresterea stimei de sine, descarcarea emotionala
si intelegerea traumei, insusirea unui model asertiv de comunicare/relationare, descoperirea
resurselor personale, sau a persoanelor resurse, care pot sprijini copilul etc.
Cand copilul prezinta tulburari de comportament, care pot imbraca diferite forme: agresivitate
verbala si fizica, autoagresivitate, furt, minciuna, fuga de acasa, vagabondaj, absenteism scolar,
etc. Intotdeauna, un comportament deviant ne transmite un mesaj. De aceea, psihoterapeutul
urmareste in primul rand sa stabileasca scopul comportamentului. Un copil care fura poate face
acest lucru pentru a atrage atentia parintilor. Copilul agresiv este, in general un copil furios,
nedreptatit, sau un copil caruia nu i s-au trasat limite. In general, un copil rau, este, de fapt, un
copil descurajat. Exista mai multe scopuri pe care copilul le are in comportamentele sale
indezrabile: atragerea atentiei, obtinerea puterii, razbunarea, retragerea. Odata identificat scopul,
se poate sti ce anume ii lipseste copilului, si din ce cauza a recurs la un astfel de comportament.
Un copil cuminte, care nu isi doreste niciodata nimic, care sta acolo unde este pus, poate fi un
copil care a incercat toate tipurile de comportament pentru a obtine ceea ce dorea, si in cele din
urma s-a resemnat. Prin urmare, cumintenia excesiva nu inseamna neaparat copil bun , ci e
posibil sa insemne copil resemnat. In cazurile in care se doreste modificarea unui comportament,
se recurge uneori la terapia comportamentala, care detine un sistem complex de interventie prin
intermediul careia se restructureaza, printr-un program riguros mediul, se traseaza limite, se
foloseste sistemul de recompense si sanctiuni (care nu sunt niciodata fizice si nu lezeaza in niciun
fel integritatea fizica a copilului). Parintii sunt invatati modele noi de comportament de raspuns,
uramarindu-se in acest fel o reconditionare comportamentala a copilului.
Abordarea narativa urmareste externalizarea problemei, pornind de la principiul conform caruia nu

persoana este problema, ci problema in sine este problema. Deci, copilul nu este obraznic,
mincinos, hot, ci este o persoana care face din cand in cand obraznicii. In felul acesta se urmareste
schimbarea identitatii negative, a etichetei care i s-a pus copilului in urma comportamentelor sale.
Este de retinut in acest caz, ca de cate ori etichetam un copil, acesta se va comporta in
conformitate cu eticheta sa. In consecinta, daca numim un copil obraznic, ii comunicam
asteptarile noastre in legatura cu modul in care se va comporta, iar el nu ne va dezamagi
asteptarile.
Cand copilul intampina dificultati de adaptare la un nou mediu socializator (gradinita, scoala), care
se prelungesc in timp si ii creeaza dificultati, este cazul sa se caute cauzele acestui deficit de
adaptare. Uneori se poate descoperi o relatie fuzionala cu mama, care a impiedicat individualizarea
copilului, motiv pentru care acesta resimte anxios orice separare de mama. In aceste cazuri este
nevoie de toata implicarea mamei, in a recunoaste propria nevoie de fuziune si a permite si
incuraja separarea si independenta copilului. Desigur, cauzele pot fi multiple, si ele urmeaza a fi
descoperite impreuna cu parintii pentru a fi remediate.
In orice situatii care presupun o intarziere in dezvoltare, indicatori ai unor tulburari psiho-somatice,
deficiente relationale, incapacitate de a se adapta sau a depasi anumite situatii, comportamente
nedorite, etc.
Identificarea timpurie a unor disfunctionalitati presupune multa grija si atentie din partea parintilor.
A fi atenti cu copilul nostru inseamna a-l observa, nu numai atunci cand contactul nostru este
direct, ci in toate situatiile de viata in care observarea este posibila.. Jocul ofera o modalitate buna
de observare, interactiunea cu alti copii, relatarile educatoarei/invatatoarei, desenele pe care le
realizeaza, cuvintele folosite atunci cand crede ca nu este auzit, felul cum doarme, jucariile
preferate, emisiunile preferate. A auzi ce spune copilul nu este echivalent cu a-l asculta. Putem
auzi ceea ce ne spune cineva si in timp ce urmarim o emisiune sau desfasuram o alta activitate. A
asculta presupune multa implicare, atentie si dorinta reala de a-l intelege. A asculta inseamna grija
si dragoste. A asculta inseamna a oferi, a fi acolo. Si uneori, asta poate fi suficient.

English version Taking the Child to the Psychotherapist

PREZENTARE DE CAZ SI EVOLUTIE


TERAPEUTICA
Studiu de caz 5 Gastrita ca neputin de exprimare emoional.
1.Date personale

Nume,prenume- R.A.
Vrsta-18
Ocupaia- elev
2. Prezentarea problematicii prezente
Pacienta se prezint la cabinetul de psihologie pentru a obine un aviz psihologic pentru
nscrierea la coala de oferi. Pe parcursul desfurrii probelor pacienta este emotiv i la un
moment dat, ntre probe, solicit un pahar cu ap pentru a lua o pastil. ntrebat ce simte, ea
rspunde c este foarte emotiv i c are dureri de stomac n momentele de emoii puternice.
Este ncurajat s termine proba i i se ofer varianta unei edine de psihoterapie pentru
emotivitate i somatizarea acesteia. Accept propunerea deoarece medicul i-a spus c boala ei
este pe fond nervos i se gndise s consulte un psiholog ns de fiecare dat a amnat acest
lucru.
3.Dignostic psihiatric
Nu exist un diagnostic psihiatric, pacienta prezint emotivitate crescut i anxietate de evaluare,
somatiznd aceste caracteristici n durere de stomac. Din punct de vedere medical este
diagnosticat cu gastrit.

4.Descrierea problemei biopsihosocial


Din punct de vedere somatic pacienta prezint dureri de stomac, de tip neptur, accentuate
dac mnnc n timpul ct este prezent durerea, fiind diagnosticat de aproximativ doi ani cu
gastrit. Durerile sunt mai dese sau mai rare n funcie de starea emoional a ei. n perioadele
de evaluri de la finalul semestrului pot fi zilnice.
Din punct de vedere psihologic este o persoan emotiv, anxioas, n special fiindu-i team de
evaluarea colar. Are un nivel intelectual bun, se descrie ca o persoan fr voin, de aceea
solicit ca n psihoterapie s fie susinut motivaional.
Din punct de vedere social este fiica cea mai mic a prinilor ei, are o sor mai mare cu care
este mereu n concuren. Afirm c este discriminat de prini n raport cu sora sa. Are o relaie
de un an cu un coleg de clas. Are rezulate medii la coal i dorete s devin psiholog. n
prezent este n clasa a XII a i se pregtete pentru examenul de bacalaureat.
5. Obiectivele terapiei
Terapia a avut ca obiective:
a) La finalul terapiei pacienta i va ameliora simptomatologia somatic, va prezenta mai rar

dureri sau deloc.


b) La finalul terapiei pacienta va avea un grad de emotivitate i anxietate mai mic.
6.Planul de intervenie
Planul de intervenie s-a derulat pe parcursul a 15 edine i a avut urmtoarea structur:
1. Anamnez. Descrirea modului de a aciona a psihoterapiei.
2. Prezentarea psihoterapiei de relaxare. Exerciii de sugestibilitate.
3. Relaxare muscular progresiv. Sugestii de ritm i secreii digestive normale.
4. Trans hipnotic. Sugestii de renvare a corpului s funcioneze normal.
5. Identificarea tririlor emoionale reprimate.
6. Trans hipnotic. Scenariu de recadrare n 6 etape.
7.Realizarea unei genograme transgeneraionale.
8. Identificarea scenariilor personale din genogram i contientizarea lor pe aspectul emoiilor
intense i neexprimate.
9. Scaunul gol. Dramaterapie.
10. Trans hipnotic cu modificarea scenariului unui eveniment.
11.Trans hipnotic. ntrirea Eului.
12. Trans hipnotic de ntrirea comportamentului de ritm i secreie a stomacului normal i
de terminare a utilitii durerii de stomac.
13. Dramaterapie. Exersarea noilor modaliti de a face fa situaiilor.
14.Trans hipnotic.Progresie de vrst.
15. Evaluare. Finalizarea terapiei.

7. Momente semnificative n timpul psihoterapiei

Pacienta afirm c primele dureri de stomac le-a avut dup nceperea liceului. Au debutat n
momentele cnd avea emoii c va fi ascultat sau i era fric de acest lucru. Gimnaziul l-a urmat
la o coal de cartier, iar liceul la unul din colile de elit ale oraului. n gimnaziu era una din
cele mai bune eleve din clas, cu premii n fiecare an. n liceu notele au nceput s scad i
anxietatea de evaluare s creasc. Probabil c durerile de somac au aprut pe de o parte ca o
somatizare a fricii i emoiilor, pe de alt parte cu scopul de a o proteja de criticile prinilor
datorate notelor mai mici pe care pacienta le obinea. De asemenea, n acest fel i proteja i
imaginea ei de elev bun, care din cauza durerilor de stomac i a emoiilor nu reuete s
obin note destul de mari.
Pacienta a dorit s intre n terapie mai ales datorit faptului c se apropia bacalaureatul i
durerile erau din ce n ce mai dese. Poate ns c se apropia i finalul liceului i simptomul nu i
mai era folositor.
A reacionat repede la exerciiile de sugestibilitate, fiind receptiv la sugestiile kinestezice n mod
special. Acestea au fost folosite des n exerciiile care au urmat. La exerciiile de relaxare care
vizau secreia i micrile stomacului pacienta a prezentat o imagerie bogat, care i-a permis s
exploreze aceste senzaii. Sugestiile au vizat controlul involuntar al stomacului n timpul emoiilor.
A urmat o etap de identificare a beneficiilor simptomului i de ce vrea el s transmit. Iar
scenariul de recadrare n ase etape i-a permis s gseasc modaliti mai adaptate de a
transmite acelai lucru. A gsit c poate s vorbeasc cu prietenul ei atunci cnd i este team.
Teama a fost mesajul care a considerat c vrea s l transmit durerea de stomac.
A urmat identificarea pe genogram a scenariilor care o fac s reacioneze astfel i a
contientizat c imaginea dat de note este foarte important datorit examenului mamei sale de
admitere la facultate pe care aceasta nu l-a luat i i-a transmis ei c imaginea de sine are de
suferit datorit acestui fapt. A experimentat prin dramaterapie, prin scaunul gol, aceste scenarii i
le-a schimbat prin sugestii n timpul transei. A urmat ntrirea Eului i o progresie de vrst n
care simptomul nu mai exist.
8. Rezultate
La finalul terapiei pacienta a contientizat rolul durerilor de stomac i le-a eliminat prin
dezvoltarea altor modaliti de a face fa evenimentelor.

Obezitatea cu multiple semnificaii psihologice.


Studiu de caz 3

1.Date personale
Nume,prenume- B.N.
Vrsta- 12
Ocupaia- elev

2.Prezentarea problematicii prezente


Pacientul este adus la psihoterapeut de mama sa deoarece avea o greutate corporal prea mare
pentru vrsta de 12 ani i dup opinia mamei nu avea destul perseveren n a ine un regim
alimentar prescris de medic. Mama pacientului este medic, divorat de trei ani i n prezent nu
are nici o alt relaie cu un brbat. Copilul a nceput s ia n greutate dup divorul prinilor si i
continu s se ngrae. Pacientul nu crede c ar avea o problem care s necesite psihoterapie,
exprimnd acest lucru nc din primele momente ale ntlnirii. Mama sa ns este ngrijorat din
cauza greutii prea mari a copilului.
3.Dignostic psihiatric
Nu putem s emitem un diagnostic psihiatric, obezitatea copilului nefiind nsoit de alte
manifestri.
4.Descrierea problemei biopsihosocial
Exist multe teorii cu privire la obezitate i cauzele sale psihologice. Dac am trece n revist
aceste cauze psihologice observm c n cazul pacientului acestea se regsesc i explic
situaia copilului. Una din explicaiile psihologice ale obezitii se refer la nlocuirea unei nevoi, a
unei plceri cu plcerea mncatului. ndeosebi cauze de ordin afectiv, fac persoana s
nlocuiasc dragostea cu un substitut care poate fi a mnca. Pacientul ncepe s se ngrae dup
divorul prinilor si, cnd pierde relaia cu tatl su i tot contextul de siguran al familiei se
destram.
Mama copilului nu dorete s menin nici o relaie cu fostul so i limiteaz ntlnirile copilului cu
tatl su pe motiv c biatul este prea ocupat cu temele de la coal pentru a avea timp de
ntlniri cu tatl su i pentru c acesta ar avea o influen negativ asupra biatului. Acest lucru
ne poate duce la simbolistica de nglobare a tatlului prin creterea n greutate a copilului.
Un alt motiv al obezitii care se poate regsi i n cazul prezent este cel al creterii n greutate
datorit rolurilor la care copilul simte c nu face fa. Greutatea crescut este o manier de a se
simi mai mare i mai puternic. Dup divor mama biatului i-a acordat acestuia un rol parental
sau de partener, astfel nct copilul a putut simi nevoia de a fi mai puternic pentru a face fa
noilor roluri. Totodat este posibil ca biatul s se protejeze mpotriva unei apropieri prea mari de
mam, mrind simbolic distana.
O alt cauz este loialitatea fa de familie. Mama biatului, dar i bunica sa au o greutate
corporal mai mare, fr ns a fi obezitate, iar copilul putea s simt nevoia de a fi loial familiei
mamei i a arta n acest mod apartenena. De asemenea, mncatul era un comportament
valorizat n familia mamei i de ctre aceasta, modelul de persoan corpolent fiind unul pozitiv.
Totodat acest comportament al copilului putea s aib i beneficiul de a petrece ct mai mult
timp cu mama. Fiind respins de colegii de joac, copilul era nevoit s aleag aciuni de timp liber

mpreun cu mama sa confirmnd poziia de partener al mamei, poziie incontient cerut de


mam.
Observm c situaia copilului este complex i c doar implicarea mamei n terapie poate
modifica lucrurile. Din acest motiv mama a fost invitat mpreun cu biatul la psihoterapeut.
5. Obiectivele terapiei
Terapia a avut mai multe obiective:
a. S restabileasc rolurile copilului n raport cu mama sa;
b.S restabileasc relaia fireasc a biatului cu tatl su;
c.S determine un comportament de control alimentar i de greutate a corpului din partea
copilului.
6.Planul de intervenie
Psihoterapia a vizat att coplilul ct i mama copilului, uneori mpreun, dar i separate, pe
parcursul a peste 30 de edine sintetizate astfel:
1. Anamnez.Stabilirea obiectivelor ( edin mpreun)
2.Identificarea cauzelor. ( edin mpreun)
3. Realizarea unei genograme pentru a contientiza mama rolurile din familia sa. Schimbarea
rolului copilului. (edin cu mama).
4. Schimbarea rolului copilului. Continuarea obiectivelor edinei anterioare. (edin cu mama).

5. Stabilirea unui sistem de recompense pentru respectarea regimului alimentar. ( edin


mpreun)
6.Exerciii de sugestibilitate. ( edin cu biatul i mama)
7. Trans hipnotic. Metafor terapeutic. ( edin cu biatul)
8. Trans hipnotic. Control corporal. ( edine cu biatul)
9.Trans hipnotic. Linitirea copilului din interior ( edin cu biatul)
10. edin cu mama biatului pentru contientizarea importanei tatlui pentru copil. Tehnica
scaunul gol pentru separare i iertare. Travaliu de separare de mama proprie, Travaliu de
separare emoional de tatl su i Travaliu de separare de fostul so. (edine cu mama).

11. Discutarea rolurilor de so i tat i delimitarea lor. (edin cu mama).


12. Trans hipnotic. Ancorarea n resurse. ( edin cu biatul)
13. Trans hipnotic. Control corporal. Recadrarea n 6 pai ( edine cu biatul)
14. Trans hipnotic. Progresie de timp. ( edin cu biatul)
15. Finalizarea terapiei. ( edin mpreun)
7. Momente semnificative n timpul psihoterapiei
Pe parcursul psihoterapiei att copilul ct i mama au fost receptivi i dispui s colaboreze
autentic. Copilul a neles repede legtura dintre terapie i problemele lui, reacionnd foarte bine
la exerciiile de sugestibilitate. De altfel, vrsta pe care o are este foarte potrivit pentru o astfel
de abordare terapeutic, fiind o vrst n care sugestibilitatea este nc mai mare dect la adult,
dar i posibilitatea de a nelege este suficient.
n ce privete edinele cu biatul acesta a luat terapia ca pe un joc, dorindu-i de fiecare dat s
experimenteze noi lucruri. Pacientul are o imaginaie crescut i lucrul cu propriul corp a fost
foarte bine primit. Copilul i-a imaginat un obiect de pe alt planet, nedescoperit n realitate,
care arde grasimea. Cu acest obiect a lucrat n toate edinele care aveau acest scop. n
scenariul de ancorare n resurse, a indentificat ca resurs puterea. A descoperit cnd a avut
aceast calitate i ancore pentru ea. Puterea a simit-o cel mai intens cnd se juca pe computer
i a nvins.
Progresia de timp l-a determinat pe pacient s identifice ca moment cnd va avea o greutate
normal, nceputul unui nou an colar. S-a vzut uimind colegii cu noua greutate i aspect fizic.
Mama pacientului a integrat repede un nou sistem stabilit de recompense i i-a lucrat propriile
temeri i relaii nefinalizate afectiv. A acceptat c biatul are nevoie de relaia cu tatl su. A
difereniat rolul de tat de cel de so. I-a acordat biatului rolul de copil n familie i nu de
partener.
Un aspect semnificativ al anamnezei a fost pus n eviden prin genogram. Strbunica biatului
a murit dup rzboi cnd hrana se gsea greu i a mncat fin cu praf de sticl. Acest lucru
este extrem de important n semnificaia pe care familia o acord hranei. Hrana reprezint pentru
familie sigurana existenei. i totodat bunstare. De altfel, accesul la hran este nelimitat
pentru copil i valorizat mult de ctre bunic. Este un aspect al unei familii nstrite. Mama a
neles acest semnificaie a hranei pentru familie i a reuit n acest fel s privesc altfel
comportamentul de a mnca i s acorde altor activiti semnificaia de bunstare i siguran
afectiv. Considerm c a fost cheia reuitei acestui caz. De o mare importan este relaia de
dependen a mamei biatului cu propria mam( de unde i diabetul doamnei) i relaia
neterminat cu tatl ei.
8. Rezultate

La sfritul psihoterapiei pacientul i respecta regimul alimentar i ncepea s scad n greutate


conform ateptrilor medicului dietetician.( aproximativ 6 kg)
Rolurile copilului s-au restabilit, ocupnd acum locul de copil n raport cu prinii si. Relaia cu
tatl a fost reluat, biatul petrecnd cu tatl su ct timp dorea. Mama a neles cauzele
obezitii copilului i a reuit s fac schimbrile necesare.

Psoriazisul ca manifestare a ruinii.


Studiu de caz 7
1.Date personale
Nume,prenume- I.V.
Vrsta- 47 de ani
Ocupaia- cadru didactic
2.Prezentarea problematicii prezente
Doamna se prezint la medicul dermatolog pentru psoriazis. Dup multe tratamente ncercate ,
medicul specialist i recomand ca s nsoeasc tratamentul medical cu o psihoterapie. n acest
mod ajunge n cabinetul psihologic. Iniial I.V. nu nelege cum ar putea s o ajute o psihoterapie
n afeciunea pe care o are, iar dup explicaia medicului conform creia n acest tip de
diagnostic starea psihic este foarte important i poate fi un factor care s contribuie la apariia
bolii, pacienta se adreseaz cabinetului. n momentul prezentrii la cabinet pacienta prezint o
stare de anxietate crescut cu privire la evoluia bolii i o neacceptare a bolii. ncearc s
gseasc rspunsuri la ntrebarea de ce i se ntampl ei s sufere de o astfel de boal i este
preocupat de aspectul su fizic. Accept s participe la un program de psihoterapie i este chiar
entuziasmat c va avea cu cine s vorbesc despre problemele ei. Afirm c are numeroase
alte probleme cu membrii familiei i dorete s le rezolve.
3.Dignostic psihiatric
Nu putem afirma c ar exista un diagnostic psihiatric. Pacienta prezint doar o stare de anxietate
crescut .
4.Descrierea problemei biopsihosocial
Din punct de vedere biologic pacienta prezint numeroase cruste pe toat suprafaa corpului. n
perioada anotimpului rece ele se diminueaz, iar n perioada anotimpului cald se accentueaz.
Acest lucru o deranjeaz foarte tare pentru c este o femeie cochet i i afecteaz imaginea
tocmai atunci cnd corpul este mai expus vederii.
A mai fost operat de un fibrom uterin n urm cu trei ani i i s-a fcut histerectomie total. Nu
afirm s o fi afectat foarte tare acea operaie pentru c nu se vedea. Nu putem s nu afirmm

c de data asta incontientul a ales ceva care se vede!


Din punct de vedere psihologic se arat foarte afectat de aspectul su disgraios, afirmnd c i
este i ei urt s se uite la ea. Este anxioas cu privire la evoluia bolii, neavnd ncredere c se
va vindeca vreodat.
Din punct de vedere social este cstorit de 26 de ani, are doi copii, biei, de 23, respectiv 17
ani. Nu se nelege prea bine cu soul, existnd scene de violen ntre ei. De asemenea, soul
bea destul de mult i acest lucru le stric i mai mult relaia. Cel mai bine se nelege cu biatul
cel mare. Are cu acesta o relaie special, oarecum de parteneriat. Este cel care i ia aprarea
atunci cnd soul o agreseaz. Este cel care i aduce satisfacii datorit rezultatelor excepionale
pe care le are la facultate i le avea ca elev. Cu biatul mai mic are o relaie conflictual datorit
faptului c nu nva i prin acest lucru consider c o face de ruine.
Este un cadru didactic foarte apreciat n coala unde lucreaz, cu toate gradele obinute,
metodist i cu salarii de merit permanente.
Aadar putem constata c imaginea pe care o las celorlali este foarte important pentru
aceast femeie. i sufer de o boal care i pune n umbr tocmai imaginea. Putem presupune
c este un mod de autopedepsire incontient sau c dorete s readuc la lumin imaginea
unei alte persoane din familia sa care a suferit din cauza tirbirii imaginii.
Important de precizat este c boala a debutat dup moartea tatlui ei, cu care nu se nelegea i
dup ce biatul cel mare s-a cstorit i a plecat de acas.
5. Obiectivele terapiei
Terapia a avut mai multe obiective:
1.Contientizarea semnificaiei bolii;
2.Acceptarea bolii ca fcnd parte din viaa ei isau ameliorarea simptomelor;
3.Scderea anxietii.
6.Planul de intervenie
Planul de intervenie s-a desfurat pe parcursul a 21 de edine provocative( aproape 40 de
edine n total), dup cum urmeaz:
1. Anamnez. Descrirea modului de a aciona a psihoterapiei .
2. Identificarea tririlor emoionale reprimate.
3. .Realizarea unei genograme transgeneraionale.
4. Identificarea scenariilor personale din genogram i contientizarea lor pe aspectul emoiilor
intense i neexprimate.

5. Scaunul gol. Dramaterapie. Analiza relaiei cu prinii.


6. Dramaterapie. Travaliu de doliu dup tat. Trans de separare de tat.
7. Contientizarea relaiilor cu soul i biatul cel mare.
8. Exersarea noilor roluri. Schimbarea rolului de partener al biatului mare.
9. Prezentarea psihoterapiei de relaxare. Exerciii de sugestibilitate.
10. Relaxare muscular progresiv. Sugestii de curare a pielii.
11. Trans hipnotic. Sugestii de renvare a corpului s funcioneze normal cu ritm de
rennoire celular normal.
12. Trans hipnotic. Scenariu de recadrare n ase etape.
13. Trans hipnotic cu sugestii de tipul Boala i-a fcut datoria, acum poate s plece.
14.Trans hipnotic. ntrirea Eului.
15. Trans hipnotic de ntrire a comportamentului de ritm de nnoire celular normal.
16. Dramaterapie. Identificarea dorinei de nnoire n via, identic cu nnoirea pielii.
17. Stabilirea obiectivelor pentru nnoirea vieii clientei.
18. Identificarea resurselor de a face schimbrile dorite.
19. Evaluarea schimbrilor ncepute i trans hipnotic cu sugestii de vindecare.
20.Trans hipnotic. Progresie de vrst pentru ntrirea comportamentului.
21. Evaluare. Finalizarea terapiei.
7. Momente semnificative n timpul psihoterapiei
nc din etapa de realizare a genogramei am observat multiple legturi ale bolii cu viaa i
momentele importante din viaa pacientei. Tatl pacientei a fost tot un brbat violent, care bea
mult i i alunga copiii i soia de acas i era foarte gelos pe soie. n primul rnd se observ o
identificare clar a doamnei cu mama sa, aceasta alegnd acelai gen de brbat. Doamna a avut
relaii foarte proaste cu tatl su, de altfel aa cum le are i cu soul.

Nevoia mare de stim de sine i de imagine a pacientei este explicabil prin aceste evenimente
din copilria i tinereea sa, n care att ea, ct i mama sa au suportat umiline publice. Trebuie
s mai spunem c pacienta este din Hui, un ora mic, n care oamenii se cunosc ntre ei i c a
stat la o margine a oraului, n care viaa social semna cu cea din mediul rural, n sensul c
oamenii de pe strad cunoteau toi problemele din familia sa. Iniial operaia de histerectomie la
o vrst destul de tnr, de 43 de ani, arat o neacceptare a feminitii, explicabil prin poziia
femeii aa cum a fost ea perceput de la mam. Psoriazisul este, pe de o parte, dorina de a se
pedepsi pentru relaiile cu tatl su, apare de altfel dup moartea acestuia, cnd pacienta regreta
c nu se mpcase cu el. Pe de alt parte, are semnificaia unei retriri a marginalizrii, a
sentimentului de ruine cum se exprim pacienta i readucerea n acest fel a umilinelor ei i
mamei ei n fa, dar acum acceptabile social. Este i o modalitate de a se acoperi, astfel nct
s corespund geloziei tatlui ei, din moment ce nu poate s se mbrace aa cum dorete i
trebuie s se ascund. Este o modalitate de a fi fidel acum tatlui din sentimentul de vinovie.
Pe de alt parte plecarea biatului mai mare agraveaz lucrurile pentru pacient.
Biatul, n rol de partener, asigura femeii un oarecare echilibru emoional. Biatul putea fi
controlat de mam i nu avea o relaie de tip erotic cu acesta astfel nct era soluia cea mai
bun pentru o relaie de parteneriat. Fa de acesta putea s i manifeste latura feminin pentru
c nu intra n scenariul familiei sale. Totodat beneficiul bolii se manifesta i n faptul c avnd pe
corp acele cruste dezgusttoare evita relaiile sexuale cu soul, motiv permanent de conflict dintre
soi.
Este evident o situaie complex care necesit dorin de schimbare i de contientizare.
Pacienta contientizeaz ns greu toate aceste legturi, beneficiile fiind nsemnate. Accept
scenariile familiei i i restabilete relaiile cu prinii prin tehnica scaunului gol. i rezolv doliul
printr-un travaliu de doliu n care descarc mult emoional.
Contientizeaz poziia biatului mai mare i motivele pentru care ea l-a determinat s intre n
acest rol. Din pcate, din descrierile doamnei, biatul manifest un comportament sexual
neadecvat, probabil datorit unui complex Oedip nerezolvat, inevitabil n aceste condiii, dar
biatul refuz s vin n terapie.
Stabilete s nu mai aib comportamente fa de biat care s l pun pe acesta n rol de
partener i identificm mpreun ce nu trebuie s mai fac i ce s fac n loc. Urmeaz etapa de
sugestii n trans de vindecare a pielii. n recadrarea n ase etape, identific acelai motiv al
simptomului, de pedepsire, ceea ce arat c era principalul beneficiu . Descoper c nu mai are
nevoie de un alt comportament pentru a-l nlocui.
Se tie c psoriazisul este o boal n care ritmul de nnoire celular este mai mare dect normal
i astfel apar acele cruste la suprafaa pielii prin descuamarea pielii. Am folosit sugestii de ritm
normal de nnoire i de curare. De asemenea, am legat acest ritm de dorina de nnoire a
pacientei. Am fcut-o s contientizeze ce schimbri dorea s realizeze. Dorea s divoreze ns
acest lucru a afirmat c nu l va face niciodat. Am cutat acele comportamente pe care le-ar
face dac ar divora i am stabilit obiective pe termen scurt i mediu. S-a ndreptat spre profesie,
din nou un comportament masculin. Benefic pentru moment cel puin pentru c i oferea o
schimbare i spaiu. Nu mai gtea i se simea liber. A negociat comportamente ce in de
gospodrie cu soul pe care s le fac fiecare i a stabilit cu el c nu vor divora dar vor tri la o

distan psihologic mai mare. Acest lucru l-a nemulumit pe so dar la ameninarea divorului a
acceptat. Am realizat o ultim trans cu progresie de timp n care nu mai prezenta simptomul. A
plecat n concediu singur pentru a face un tratament la Techirghiol.

8. Rezultate
Considerm acest caz ca fiind un succes terapeutic, pacienta a contientizat semnificaia bolii
sale i ntrebrile ei iniiale de ce i se ntmpl ei au avut rspuns. De asemenea, pacienta a avut
prilejul de a-i reevalua ntreaga via. La finalul terapiei anxietatea sa era n limite normale,
accepta boala i probabilitatea de a avea recderi, dar i-a modificat percepia asupra bolii. Se
raporta cu ncredere i speran. Crustele se restrnseser la nivelul zonelor unde nu se vd de
sub haine. Au rmas pe spate, pe abdomen, pe sni i pe fund dar mult reduse. Pacienta urma
s plece n concediu la Techirghiol unde s urmeze un tratament. M-a sunat la ntoarcere i mi-a
zis c este foarte bine i c sunt reduse crustele aproape n totalitate.