Lucruri pe care nu le inveti la scoala

Multi din prietenii mei mi-au spus ca sunt prea inversunat impotriva sistemului educational. Initial le-am
zis ca gresesc, ca e doar o problema de perceptie, ca de fapt nu e asa, dar apoi am recunoscut. Da.
invatamantul romanesc e varza. La pamant. Degeaba. Si o sa explic de ce. Stiu ca printre voi sunt oameni
suficient de inteligenti cu diplome si realizari academice si care in prezent au succes in domeniul in care
activeaza. Va felicit. Ati reusit in ciuda sistemului idiot in care ati crescut.
Intri in sistemul educativ la gradinita si iesi in majoritatea cazurilor cand termini facultatea sau masterul.
Teoretic cand termini ar trebui sa iesi pregatit pentru lupta cu viata, cu un bagaj de cunostinte care sa te
ajute sa faci fata situatiilor cu care te vei intalni. Practic iesi indobitocit, un sclav gata sa se angajeze, lipsit
de visuri, o rotita intr-un sistem mai mare.
Pentru ca la scoala nu inveti lucruri elementare care tin de supravietuirea in jungla urbana, in sistemul
economic, in relatiile cu oamenii.
1. Nu inveti cum functioneaza banii. Cum sunt facuti banii, cum se inmultesc, cum se castiga, cum se
pierd. Sistemul te invata doar ca e bine sa ai o diploma si aspiratii spre un job care sa te pregateasca sa
avansezi in cariera. In realitate cu diploma aia te poti sterge la fund, nu vei intelege de ce luna de luna

traiesti cu salariul pentru care te zbati si avansarea in cariera se face dupa cu totul alte criterii decat ai
crezut tu. Faci credite peste credite ca sa iti iei ce ai vazut la televizor si viata ta se imparte intre pat, job,
banca. Esti in cursa sobolanului , my friend. Ghici unde se opreste jocul.
2. Nu inveti sa-ti construiesti relatii. Ca iti convine sau nu, viata ta va gravita in jurul relatiilor pe care ti
le construiesti. Din pacate, ca sa-l citez pe Tyler Durden, suntem o generatie de barbati crescuti de
femei. Barbatii habar n-au cum sa abordeze femeile, femeile se tem de barbati de 10 ori mai mult decat o
arata. E genul de teama reciproca : oare ce gandeste celalalt?. Dupa cateva mii de conversatii cu persoane
pe care nu le mai intalnisem in viata mea in diverse imprejurari am tras doua concluzii :
a. Barbatii se tem de repingere mai tare decat orice pe lumea asta. Convinge un barbat sa se faca de ras
de buna-voie in public si ai gasit un pui de invingator gata sa incerce sa fie el insusi.
b. Femeile pun enorm de mult accent pe impresia celorlalti. Ceea ce in esenta reprezinta acelasi lucru ca
la barbati. Cauta acceptare din partea celor pe care ii intalnesc. Stiu ca tipele care vor comenta aici ma
vor contrazice dar realitatea ramane. De-asta tot efortul de a sta in oglinda si a pune tone de machiaj,
creme, sutiene cu push-up si gene false. Apreciez din ce in ce mai mult cand intalnesc femei care
reusesc sa fie frumoase in mod natural fara sa foloseasca nici o minunatie cosmetica.
Ok, dar era vorba de relatii aici si de scoala. Inceputul unei relatii se face prin contact. Doua persoane
necunoscute ajung sa se ciocneasca precum doi electroni in acceleratorul de particule. Cum faci sa
controlezi procesul si sa creezi interes? La scoala nu inveti nimic despre importanta zambetului, despre
privire, voce, limbajul trupului, cum sa creezi o impresie placuta sau macar sa generezi curiozitate.
Ah.se poarta uniforme.
3. Nu inveti in ce oameni sa ai incredere (via Meetzah). Hmm, poate am dus-o cam departe aici si nu e
rolul sistemului educational sa te invete cum sa selectezi oamenii de incredere. Pana la urma, cum zice
proverbul, viata ne-o trage fiecaruia macar o data. Din experienta ne formam principii pe baza carora
selectam oamenii in care avem incredere. Unii pleaca de exemplu cu ideea ca n-au incredere in nimeni, ea
se castiga pe parcurs. Eu acord incredere de la inceput..dar la prima greseala scade capitalul. La a doua,
mai am incredere in tine pe jumatate. La a treia, te-ai ars. Pa, pa si la revedere. Ne vedem pe la conferinte,
ne salutam, ramanem unul in agenda celuilalt de contacte si atat.
4. Nu inveti de unde sa te informezi cand ai nevoie (via gabi_m). Ceea ce se invata acum in facultati,
mai ales in politehnica, cibernetica si domenii legate de IT, internet, tehnologie in trei ani va fi expirat,
asta in conditiile in care s-ar preda ultimele noutati. Cu toate astea facultatile predau cursuri actuale pe
vremea lui Pazvante Chioru dupa manuale scrise de asistenti universitari cu sperante academice si
semnate de profesorii titulari la disciplinele respective ca sa capete mai multa autoritate. Am vazut cateva
grile de la Masterul de Marketing Online de la ASE la Ionut Oprea. Idiotenie crasa. Daca profesorii de
acolo sunt pe acelasi stil cu profesoara mea de informatica de la Stomatologie, doamna Podoleanu, care
incerca sa ne predea cum functioneaza mausul, masterul ala e o cauza pierduta.
Mai grav este ca oamenii nu au invatat sa caute ce au nevoie unde trebuie si mai ales nu au fost invatati
CUM sa caute. Google e o unealta fantastica atunci cand stii sa cauti, sau un generator de nervi cand nu
stii. Tin minte cum acum 3-4 ani un prieten care suferise in liceu o operatie la mana si avea introdusa o tija
metalica incerca sa dea de medicul care il operase si imi povestea ca de jumatate de an nu afla nimic de el.

Il intreb : zi-mi cum il cheama si ce specialitate are. Dau un search pe Google si ii aflu : Adresa, numar de
telefon fix, mobil, adresa de la cabinet si programul de lucru. Total : 30 de secunde. Am invatat la scoala ?
Nu. Mi-ar fi folosit sa invat asta? Cu siguranta.
5. Nu inveti cum sa te vinzi. Backgroundul meu e in vanzari. Stomatologie cativa ani, si vanzari cat
cuprinde. Offline si Online. Unul din oamenii care m-au influentat la inceput si mi-au insuflat pasiunea
pentru vanzari repeta intr-una : daca nu stii sa te vinzi pe tine, renunta la orice incercare sa mai vinzi
altceva . La Metromind am facut anul trecut niste interviuri care mi-au scos peri albi. Culmea, pentru un
post de vanzari. Problema cea mai mare : Nesiguranta. Majoritatea nu stiau cum sa scoata in evindenta
punctele lor forte si sa se prezinte intr-o lumina favorabila. Mai ales la absolventi recenti de facultate.
Acum lucrurile sunt si mai grave. Tii cu dintii de jobul pe care il ai pentru ca daca pleci s-ar putea sa nu
reusesti prea curand sa te angajezi in alta parte.
Si totusi e un cerc vicios. Lipsa de experienta practica in scoala si facultate te face sa fii nesigur pe tine
cand te duci la un interviu, de exemplu. De-asta nu stii cum sa te evaluezi si ai pretentii ori prea mari, ori
foarte mici. Cati dintre voi sunteti satisfacuti de lucrurile practice pe care le invatati in momentul de fata
la scoala sau facultate? ridica cineva mana?
6. Nu inveti sa fii proactiv . Din pacate scoala te educa sa fii pasiv la ce se intampla. E bine sa stai in
multime si sa te conformezi. Ati auzit de Sindromul Genovese sau Bystander Effect ? Este un fenomen
psihologic care se manifesta prin faptul ca sansele ca tu sa sari in ajutorul cuiva aflat intr-o situatie limita
(un infarct pe strada, de exemplu) cresc cu cat numarul de oameni aflati in jur este mai mic. Termenul
provine de la o femeie, Kitty Genovese ucisa cu lovituri de cutit in plina strada, sub privirile a 38 de
vecini. Incredibil este ca totul s-a petrecut intr-un interval de 30 de minute timp in care nimeni n-a sarit in
ajutorul femeii sau a anuntat politia. Fiecare a presupus ca ceilalti vor interveni.
Ulterior niste psihologi au facut o serie de experimente interesante . O persoana simula un atac de
epilepsie. Daca in camera de alaturi era o singura persoana care auzea acest lucru ea sarea in ajutor in 85%
din cazuri. Daca in schimb aceasta persoana credea ca in jur mai sunt 3-4 persoane care au auzit si ele
atacul de epilepsie ea sarea in ajutor in doar 30% din cazuri. Cu alte cuvinte, responsabilitatea devine mai
difuza cu cat grupul e mai mare. (exemplul e luat din The Tipping Point thx, Dragos.
Stiati ca un grup mare de oameni e mai putin agresiv in cazul unei dezbateri sau prezentari decat un grup
mic? Daca nu credeti incercati sa convingeti doi prieteni in sufragerie sa citeasca o anumita carte, si apoi
vedeti cum se aplica in cazul in care faceti asta la un grup de 20 , 50, 100 persoane. Cu cat grupul e mai
mare, rezistenta e mai mica. Presiunea grupului de obicei striveste spiritele recalcitrante. Dar si cand
cineva are tupeul sa inceapa sa huiduie.
Nu sunt fanul lui Freud si nu vreau sa para ca despic firul in patru dar ce-ati zice daca v-as spune ca acest
fel de comportament este dezvoltat inca de la gradinita? Felul in care esti crescut sa raspunzi la comanda,
sa reciti poezii in cor cu toata clasa, sa fii pus la punct imediat ce ai gresit nu face altceva decat sa
incurajeze pasivitatea.
7. Nu inveti ca esecurile sunt bune. Cineva zicea ca daca n-ar fi existat, esecurile ar fi trebuit inventate.
Am mai scris despre asta aici , aici si aici . Scoala functioneaza pe principiul : Stii ce scrie in carte, iei 10.
Nu stii, nota 4, treci la loc. Am avut profesori care se enervau daca invatai din alt manual. In anul 1 de

facultate am dat restanta la anatomie de vreo 4 ori. Eram lenes si nu invatam, recunosc. Cand mi-a ajuns
cutitul la os m-am pus pe treaba si am luat Grays Anathomy (nu serialul) o lucrare universal acceptata ca
fiind baza in domeniu si am invatat de am rupt. La examen (era oral) am descris cateva trasee ale unor
artere cu termenii din Grays Anathomy si nu cu termenii din cartea scrisa de profesor. Ghiciti ce s-a
intamplat, nu? Am picat examenul. Mi s-a motivat : data viitoare inveti din cartea mea daca vrei sa treci.
Sunt sigur ca si voi aveti experiente de-astea asa ca nu mai insist.
Problema este ca esti educat de mic sa iti limitezi creativitatea si imaginatia la cerintele din programa
scolara . Intrebarile sunt interzise sau neglijate de profesori. Ei vor sa-si faca programa, tu vrei sa iei
examenul, toata lumea fericita. De-asta, cand pici examenul ti se pare ca e o mare grozavie. Ai fost educat
sa crezi ca e un esec. BAI. E UN STUPID DE EXAMEN DE CARE RAD SI CURCILE. Nu moare
nimeni. Si oricum nu-i pasa nimanui ca ai picat un examen asa ca lasa vaicarelile si treci la lucruri
serioase. Sunt oameni care mor de foame, altii sunt bolnavi si internati prin spitale sau se confrunta zilnic
cu datorii uriase si nu se plang atat.
Marile realizari au venit intotdeauna dupa esecuri. Multe. Cineva a invatat sa riste (nu la scoala) si a
incercat ceva nou. Si-a imaginat ceva ce altii nu indrazneau sa gandeasca si a riscat sa parieze tot pe cartea
aia.
8. Nu inveti cum functioneaza corpul tau si cum trebuie sa-l hranesti. Traim in vremurile in care vad
ca oamenii isi cauta diagnosticele pe net. Mi-a aparut un cos pe frunte, dau un search pe google si vad ce
boala am. Ma ustura cand urinez, dau un search pe google si aflu ca am.ce am? Nu e stupid? Te nasti
in corpul asta pe care il ai si il hranesti zilnic. Nu ar fi bine sa stii cum functioneaza? Stiu persoane care iti
pot povesti zile in sir cum functioneaza o masina, un avion, un computer in cele mai mici detalii pana la
ultima piulita dar nu stiu la 30 de ani daca atunci cand ii doare in partea dreapta e ficatul sau splina. Daca
ajungem la alimentatie, e prapad. Societatea de consum si oamenii din publicitate au intoxicat toate
mediile cu produse comestibile si mai putin comestibile. 70% din populatia SUA e obeza dupa ultimele
cifre. O tara de grasi. Noroc cu criza asta, poate se mai strange cureaua.
Mi-ar fi placut sa invat la scoala mai multe despre alimentatie, nutritie, sport, metabolism prezentate intr-o
forma care sa imi ramana in cap si sa-mi foloseasca. Din pacate, si asta a trebuit sa invat tot pe spinarea
mea.
9. Nu inveti sa faci sushi. Asta am incercat sa fac aseara. Poza 1. Poza 2.

P.S. Stiu ca articolul este foarte subiectiv. Asta am si dorit. Opinia mea inversunata. Nu mi-am propus
niciodata sa ii impac pe toti. Asa ca daca mai crezi ca diploma aia pentru care inveti acum iti va aduce tot
ce ti-ai dorit vreodata, sorry, buddy!
http://www.succesdublu.ro/lucruri-pe-care-nu-le-inveti-la-scoala/

De ce e bine sa nu te enervezi
Cand sunt furios numar pana la patru. Cand sunt foarte nervos trag o injuratura. Asta zicea in gluma
Mark Twain si asta fac cei mai multi oameni cand se infurie. Sunt lucruri care ni se intampla zi de zi si
care ne duc aproape de rosu. Unii se infurie ma repede, altii mai greu. de fiecare data cand ne enervam
insa e ca si cum am deschide valiza nucleara si suntem gata sa apasam pe buton.

Primul lucru de stiut este ca Furia este o emotie normala si sanatoasa. Fiecare avem niste standarde,
dorinte, ateptari care atunci cand nu sunt respectate declanseaza sentimentul de nedreptatire si de furie. E
normal sa te infurii cand vezi un copil molestat sau o femeie batuta. E normal sa te infurii cand parintii,
rudele tale sau partenerul sunt injositi. Nimic anormal aici.
Problema apare cand nu-ti controlezi furia si sentimentul devine atat de puternic incat e distructiv pentru
tine si pentru ceilalti. Ahcate lucruri stupide de-a dreptul am facut cand m-am enervat. Va zic unul
dintre ele, sunt sigur ca si voi aveti exemple:
Cand eram mai mic aveam o bicicleta. Era o bicicleta mai veche, un mountain-bike primit de la un var
pentru ca isi luase o bicicleta noua. Am strans bani sa o imbunatatesc, i-am pus cauciucuri noi, brizbrizuri, claxon si vara, cum veneam de la scoala luam bicicleta si o zbugheam pe-afara.
Intr-o zi, ajung acasasi bicicleta nu era la locul ei. O intreb pe mama unde e si-mi spune ca frate-miu
mai mic a luat-o sa se plimbe. si se intoarce peste 2 ore.

M-am enervat atat de tare in momentul ala incat am simtit ca explodez. Cum sa ia bicicleta fara sa-mi
ceara voie? E bicicleta mea. Am investit in ea. Daca ii sparge vreo roata? Daca o strica?
L-am asteptat sa se intoarca si inre timp orbit de furie am scornit un plan de razbunare genial. Urma sa
functioneze incredibil de bine.
Cum a aparut frate-miu pe poarta rosu la fata de la pedalat si fericit de isprava l-am luat ca din oala.
Frateste. Ca intre Frati adica. JAP JAP. Apoi am discutat. JAP JAP. I-am explic Zbierat ca n-o sa se mai
plimbe niciodata cu bicicleta mea fara sa imi ceara voie. Niciodata.
Ce m-a enervat cel mai tare si a aprins fitilul a fost raspunsul lui zeflemitor. Daca aveti frati mai mici stiti
exact si expresia de pe fata lui. Dupa ce ca isi luase scatloace cu cateva secunde inainte a indraznit sa-mi
zica;
- Haha, sa crezi tu ca nu ma mai plimb. Maine cand pleci la scoala o iau iar!
- Da? am zambit mandru de planul meu ingeniosFii atent aici:
Am desurubat ventilele de la ambele roti, calm, am asteptat sa se dezumfle si apoi triumfator le-am
aruncat peste gard:
- Sa vedem cum te mai plimbi acum!!!
Nu s-a mai plimbat timp de o luna cu bicicleta mea pana am umflat iar rotile
Nici EU.
Morala povestii: daca nu ma enervam ca prostul m-as fi plimbat cu bicicleta mea in fiecare zi.
p.s. In articlul de maine o sa va spun cum fac acum cand ma enervez

P.P.S. Stiu ca vor fi unii care imi vor scrie mailuri sau comentarii: Cumce exemplu dai tu? Tu scrii un
blog motivational si iti bateai fratele? Urat, Urat.
Ca sa nu trebuiasca sa le sterg: Da, ne bateam ca chiorii, cand si pe unde ne prindeam. Si noaptea in somn
cat timp am dormit in acelasi pat. Acum s-a insurat si nu-mi mai permit desi cateodata mi se face dor ).

5 lectii de viata invatate de la Gandhi

Ce poti invata despre viata de la un om care atunci cand a murit detinea mai putin de 10 obiecte? Si nu, nu
erau vila de lux, elicopter sau masina. Avea hainele de pe el, un ceas, un bol in care manca, o pereche de
sandalelucruri de genul asta, mici si neinsemnate. Nu avea nici macar o casuta a lui.
Si cu toate astea un om fara posesiuni materiale care provenea totusi dintr-o clasa sociala bogata a reusit sa
inspire intreaga Indie, sa declanseze lupta pentru independenta in mod pasnic, non-violent si sa motiveze
multimi intregi de oameni.

Merita sa urmarim cateva din principiile lui care par extreme si de neconceput pentru lumea de azi.
Gandhi isi imaginase o lume in care guvernul, armata, politia erau non-violente.

1. Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume.

De departe cea mai cunsocuta replica a lui Gandhi, astazi mii de oameni o repeta mecanic in diverse
situatii si probleme fara sa aprofundeze putin ideea din spatele ei.
Poti sa te plangi cat vrei de oamenii din jurul tau, de politicieni, de societate, de conditiile de viata, de
trafic, de lipsa autostrazilor, de lipsa banilor, de ipocrizia celor pe care ii intalnestietc.
In realitate nu poti schimba nimic la ceilalti, singurul moment cand esti in control este cand decizi sa te
schimbi pe tine. Nu e nimeni de vina pentru ca viata ta e naspa, tu esti singurul care poate sa incerce sa
faca o schimbare. Deciziile tale sunt cele care te-au adus in momentul in care esti acum si tot deciziile pe
care le iei te pot ajuta sa schimbi ceva.
Daca vrei ca oamenii sa fie mai optimisti, mai muncitori, mai entuziasti, mai implicati, fii tu insuti mai
optimist, mai entuziast, mai implicat, mai muncitor.

2. Iarta. Detaseaza-te.
Cunosc oameni care nu pot ierta faptul ca au fost mintiti sau inselati nici dupa ce au trecut zece ani sau
mai mult. Sau persoane care pot purta ura pe cineva ani intregi pentru ca au fost dati afara, inlocuiti sau
chiar pentru ca vecinul de deasupra avea copii mici care plangeau noaptea acum 8 ani. Daca vrei o
modalitate rapida de a te imbolnavi de ulcer atunci fa asta: data viitoare cand te enerveaza cineva noteazati pe hartie si tine ura aia in tine cat poti de mult. Las-o sa te macine si sa te manance pe dinauntru pana
ramai un om fara pic de suflet si compasiune care isi ia medicamentele dimineata la pranz si seara si se
plange ca totul pe lume ii sta impotriva.

3. Daca nu faci primul pas, continui sa stai pe loc oricat de geniala

e ideea ta.
stiti care a fost momentul in care Gandhi a declansat implicarea maselor populare pentru cauza lui? Atunci
cand s-a intors din Africa de Sud unde practicase cu succes dreptul si a inceput sa spuna ca simplitatea este
modul de viata care ii va elibera pe indieni de sub jugul britanicilor.
Majoritatea indienilor cumparau haine facute in fabricile britanice. Gandhi a trecut de la vorbe la fapte si a
renuntat la hainele occidentale facute de englezi pentru a purta haine facute de indieni in casa din panza
simpla. O multime de oameni au inceput sa-I urmeze exemplul.
Poate ti-a venit o idee geniala pentru o afacere sau vrei sa te arunci intr-un proiect nebunesc care e
deocamdata la stadiul de idee. Pana nu faci primul pasvei fi tot pe loc.

4. Traieste azi ca si cum ai muri maine. Invata azi ca si cum ai trai

vesnic.
Datorita seminariilor si workshopurilor pe care le tin am intalnit in ultimii ani foarte multi oameni care
doreau sa schimbe ceva in viata lor pentru ca erau nefericiti. Doua subiecte apareau mereu in discutiile cu
ei: ori aveau probleme legate de relatii ori simteau ca se plafoneaza.

Fiecare moment pe care il traiesti azi nu se mai intoarce. Inchizi ochii si cand ii deschizi parca au trecut
zece ani. Anul asta fac 10 ani de cand am terminat liceul. Parca a fost o fractiune de secunda. Ce-mi aduc
aminte cel mai mult din acesti zece ani?
Sunt momentele in care am fost foarte fericit sau momentele in care am suferit foarte mult.
Amintirile care iti definesc viata sunt momentele in care ai fost prezent si ai trait experienta in care erai cu
fiecare fibra a corpului tau. Poate e momentul cand te-ai angajat prima oara si te-ai simtit pe picioarele
tale. Poate e momentul in care ai iubit cum nu iubisei niciodata pana atunci si pretuiai fiecare secunda
petrecuta cu persoana cu care erai. Poate e momentul cand cineva drag a plecat de langa tine si ai simtit ca
se rupe ceva din tine. Sunt momentele in care trupul si sufletul tau erau acolo, prezente, fara sa fii distras
de nimic altceva.
Acestea sunt momentele de care iti aduci aminte.
Gandeste-te la momentele pe care le ai acum. La experientele pe care le traiesti acum. Tindem sa pierdem
momentele frumoase care trec pe langa noi pentru ca ne verificam prea des profilul de facebook sau jucam
Farmville, sau nu simtim omul de langa noi.
Daca te bucuri, razi cu gura pana la urechi!
Daca suferi, plangi!
Daca esti fericit si simti ca iti vine sa imbratisezi oamenii pe stradapentru numele lui Dumnezeu, fa asta.
Apoi in momentele cand te relaxeziinvata cat mai mult. Daca simti ca te plafonezi nu e pentru ca seful
nu observa ce om bun si profesionist esti tu ci pentru ca tu nu-ti dai silinta sa te dezvolti si sa devii mai
bun. Lasa scuzele si invata ceva nou incepand de azi.

5. Satisfactia vine din efort nu din atingerea scopului.

Cei mai nefericiti oameni pe care i-am intalnit erau paradoxal oameni care aveau tot ce le trebuia, castigau
mii de euro lunar si erau invidiati de prieteni. Erau oameni dedicati carierei si care atunci cand isi puneau
ceva ceva in minte nu se lasau pana nu aveau lucrul respectiv.
Cred ca cea mai mare minciuna in filozofia societatii noastre se rezuma la o singura propozitie:
"Cand o sa am tot ce vreau o sa fiu fericit
Lucrurile pentru care lupti, casa, masina, cont baban in banca, recunoastere sociala, toate sunt importante.
Te ajuta sa ai o viata mai usoara si sa rezolvi problemele care apar mai rapid. Dar fa din toate astea un
scop si tocmai ai sarit intr-un lac plin de oameni nefericiti si neimpliniti.
Sunt doua lucruri care imi plac la nebunie: imi place sa urc pe munte si imi place sa castig. Nu suport sa
ies pe locul doi si apropiatii stiu cum ma enervez cand pierd la vreun joc .

De-asta o sa intelegi de ce eu foarte mult timp cand mergeam la munte niciodata nu reuseam sa ma distrez
sau sa ma simt bine. Stii cum era vacanta mea? Cam asa:
Ok, pe ce varf vrem sa ajungem? Pe varful cutare..Ahatraseul se face in mod normal in 7 ore. Facem
pariu ca reusim sa il facem in 4 ore? HAI. TOATA LUMEA DUPA MINE. Apoi alergam la propriu pe
munte cu singurul scop de a ajunge primul in varf si de a bate recorduri de timp idioate. Si cand ajungeam
in varf imi dadeam seama ca nu apucasem sa ma uit in stanga sau in dreapta la minunatiile salbaticiei si la
frumusetile care erau la doi pasi de mine. Eram atat de absorbit sa ajung in varf incat am pierdut
frumusetea drumului.
Viata e la fel. Alergi dupa un job mai bun, dupa o cariera mai banoasa, dupa un partener mai bogat, mai
destept, mai frumos si in tot timpul asta pierzi o multime de lucruri frumoase care sunt la doi pasi de tine.
Oare vreau eu acum sa iti spuns a renunti la haine, mancare, posesiuni materiale si sa te duci sa traiesti in
salbaticie ca sa fii un om mai bun?
Nu, nicidecum.
Cum ar fi insa daca ai trai fiecare zi ca si cum tot ce ti s-ar intampla ar fi demn de tinut minte, demn de
experimentat, demn de retinut, demn de povestit? Ce poti face in privinta asta?