Sunteți pe pagina 1din 765

..

.
E

o '.

-te

...

MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP


-f .eit'';:,PrP

`,..f.

-,

'1

o7

4,4 .4.

'

4,

'

:,...4

41-

".

11..r

Js

`'

:',?

"E

..

r.te

www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMINA


FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875
RECUNOSCUT DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCTUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI


PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWD1NTE AL SOCIETT1I PENTRU INVTTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE
I

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

.........r.....e.ananan.,.........r

VOLUMUL III.

BUCURETI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59


1900

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC


AL ROMINIEI

C
(URMARE)

Cucuruzul, com. rur, jud. Masca, pl. Marginea. Este impar-

tia in dota catune san dotia

s'a dat la 220 locuitorT improprietaritl dupa legea rurala 850


hect., aminind proprietate 1200

mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-

hect.

curuzul-d.-j., situate la extremitatea de N. a plaseT, futre satele Prunarul si Ciolanul-Pangal.


Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-

Pe teritoriul com. e un petic


de padure in suprafata de 230

bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-

hect.
Arenda anuala a mosieT este
de 36000 leI.

vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-

jud. Teleorman, pe Ruga Valea-

Suroael si spre mosia Piatra.

Cucuteni, com. rur., jud. Dim-

mita, situata pe dealurl si pe


goviste, intre Muchea-Banesti,

rassi, fost a d-lul Ion Ghica.


Departe de Giurgin de 28 kil.;
de Sanesti, resedinta piase'',
de 18 kil. lar de Bucuresti
de 52 kil.
In 1887 avea 347 contribua-

Satul este situat pe o vale

chea-Barbosi. Aceasta comuna

ce poarta numele satulul si care


are pe ea un elesten care serva
.
de adapat vitele satuluT.
Pe ad trece \ralea CablantiluT,

este mal toata asezata pe valea Vilcana, pe unde si curge

bill, din 1752 sufl.


Budgetul com. pe anul 1886

pe care sunt izvoare si un helesten de pescuit si adapat vi-

era de 3973 leT la veniturl si 3502

tele.

lel la cheltuelr; pe 1887 era de


3861 leT la venituff si de 3270
lel la cheltuelT.
Are 2 bisericI, deservite de 2
preoll si 3 cintaretl. Una din bi-

sericl este zidia la 1830 si reparata la 1886. Are hramul Sf.


Impratl si constitue o singua

piriul Vilcana.
Cucuteni sunt invecinat.1 spre
E. ca com. Motaeni si erbanesti-Podurile, san Baile-Pucioa-

spre V. cu Pietrari, spre


N. cu Riul-Alb si spre S. ca
sa,

Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-

Vilcana-Pandeli. De toate aceste

dinte de com. Mihain-Bravul, situat la V., 12 kil. departare

comune se desparte prin dea-

de resedinta comuna Vite con

Pandeli se leaga printr' o s osea vecino-comunall. Peste apa "%Meana sunt in raionul com. cincr

nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,

2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,

384 pord si 320 or.

parohie.

Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in


clase. In 1888, an urmat adi
com. si cat. Simileasca.
20 baetl si 35 fete, din 90 baetl
si 35 fete in virsa de scoala. Cucutel (Valceaua-), vdlcea,
Suprafata intregeT mosil este
de 2050 hect., din care, la 1864,

Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-

ramificatie din Valea-Duhner;


trece pela N. comunel Traian, din

www.dacoromanica.ro

lurl si val' si numal cu Vilcana-

podete. Cucuteni se compune


din trel catune : Vilcana-d.-j.,
Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500
locuitorl romid. Comuna se

compune din : ulita Cucuteni,


ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia
Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i

Valea-Cheil. In aceasa comuna

CUCUTENI

CUCUTENI-RXZsI

.
s.int trei bisertcr
si o scoall cu

loca'l--nod si conclusa de un ?aya-

116 familii, sal 559 suflete.


Este tesedinta comuna Aicr

In trupul mosid se ata si satul


Barbatesti.

%Mor platit de stat. Comuna

se

: a biserica zidita la 1642


de_ Mate! Deleanu, fostul proprietar, deservita de I preot si 2

Cucuteni, stalie de a'rum de fer,


jud. Iasi, pl. Stavnicul, Satul

creste vite : yac!, bol, cal, or.

Se cultiv mar mult porumb si

cinepa. Tocmar sus in Cucuteni, peste dealuri la riul Jalomita, este o moard. Principala
productiune a com. este gazul
apa Todo-salifera. Ad sunt

cintaretT ; o scoall cu un local fru-

Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,

mos, infiintata in anul 1865 si


frecuentata de 47 elevr; localul
primarier si casele proprietater.
Linga sat se afla un iaz, numit

pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.


Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)

renumitele bar de iod de la

Broscaria.

Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.

Vite sunt : 4123 capete, din


803 vite marl cornute,
2864 or, 18 capre, 141 cal, 5
bivolr si 292 rimatorr.
carT :

Cucuteni, com. rur., ocupind partea despre N.-V. a plaseT Stavnicul, jud. Iasi, situata mal mult

de a dreapta riulur Bahluiul,

pe un teren

accidentat, for-

mind dealurl

var acoperite

cu padurr. Se afta la 16 kil.


de Iasi. Prin partea de N.
a comuner trece riul Bahluiul,
calea ferata si soseaua nationala

de la T.-Frumos spre Iasi,carT


merg paralele cu apa Bahluiul.
Este formata din satele : Cucuteni, Cogeasca - Vechie, Co-

geasca-Noua, Hasnaseni,
can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,

Bogdanesti, HorlestiCatolid i Horlesti - Domnita


Dirjeni,

699

In aceasta comuna sunt 5 bi-

sericr ortodoxe, cu 3 preotl si


6 cintaretr; una catolica, Cu
preot i i dascal ; 4 COIT, Cu 4
invatatorr, 158 elevr, (145 bletr
si 13 fete) ; o moar de apl.

Budgetul e de 17416 le! 66


banT la veniturr si de 173461er
la cheltuelT.

Vite sunt: 10749L capete, din

carl : 3432 vite marT cornute,


5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5
bivolr si 1192 rimatorr.

Cucuteni., sat, In centrul comuner


Cucuteni, plasa Stavnicul,
inconjurat de toate partile

cu dealurr. Are o populatie de

pe anul 1896 a fost de 33530


Id, 25 batir. In anul 1873 venitul acester statir era numal
de 1159 leT, 47 batir.

Satul Cucuteni se afl pe


mosia cu aceIasT nume, si este
vechia, dupa cum ne arata data
fondare1 bisericer.

La 7121, in timpul domnier

tefan-Voda Toma, boerir


fiind nemultumitr de el, s'au
retras intr o noapte Cu top In
acest sat si au trimis porunca.
lur Stefan-Voda, sa jasa din
tul

Cucuteni, mofie, in judetul


Cucuteni, pl. Stavnicul,
pe teritoriul caruia se afla satele :
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
Bogdanesti i Horlesti-Domniter.
com.

Are o intindere cam de 10160


hect., din carT cam 2145 padure.

scaun, ca nimenT nu-I mal poate

Cucuteni, ajluent al pir. Racea,

suferi in Domnia Tare cu atitea


vdrsdr1 de singe.
\Toda n'a ascultat, i stringind oaste aa imprastieat boerir,
rasipind rascoala ion>.

in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

Are o intindere cam de 12609


hect. si o populatie de
familiT, saa 3270 suflete.

Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inaltimea d'a.supra nivelulur mdrff


de 44m 75. Venitul acester statii

Cucuteni, sat, in partea de S.V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul,


j id Iasi, pe %ralea piriulur Toleasa, ce trece prin mijlocul satulur Are suprafata cam de 1900
hect. si o populatie de 92 familT,
sal 408 locuitorr Rominr, carr se

ocupa cu agricultura si cresterea vitelor; o biserica, deservit


de z preot, 2 cintaretr si z eclesiarc ; o scoala, infiintata. in 1884

frecuentata de 34 elevI.

Ad s'a gisit, facindu-se sapaturr sistematice de reposatul


profesor N. Beldiceanu, mar
multe obiecte vechr, ca : idolf,
cale, instrumente etc., parte de
lut si parte de os si bronz. Ele
sunt depuse la Muzeul National
din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

Cucuteni-Pirscoveni saa Balta


Plopulul, mo,sie, i catun in judetul Buzar', com. Stilpul, fosa
proprietate a statulur, pendinte
de Episcopie si din care parte s'a
dat insurateilor, iar parte s'a vin-

dut deosebit si s'a alipit mosier


Stilpul.

Cucuteni-Rzii, sat, numit


Pelinul. E situat pe coastd de
deal, in centrul comuner Durnesti, jud. Botosani, pe dealul
valea PelinuluT. Arco suprafata

de 507 hect., si o populatie de


49 familiT, sat 206 suflete ; sunt
76 contribuabili, vechT locuitorl

razesT, cae se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor si au


14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,
carl produc 220 hectol. vin.
Vite sunt : 59 bol si vad,
42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.

Loc. aa 45 stupr Cu albine.

CUCUTENI-TUFESCU

CUDALB1

Cucuteni-Tufescu, sat, situat


in partea de N.-E. a comunei
Durne$ti, judetul Boto$ani, pe
un podi$ inclinat spre S.-E.

A$ezata pe valea Gerului (pi-

Circiumi sunt fa, tinute -parte

1.1111 Gerul trece chiar prin thijlocul Cudalbilor), aceasta co-

de Romini parte de Armen! ;


pravalii de manufactura sunt 5

(4 tinute de Armeni si I de

$i pe valea Piriului-Cucutenilor.

muna este formad dintr'un singur sat, cu aparenta de ora$el

Mosia are o suprafata de 872


'hect., din cari 143 hect. ale

chiar. Are o lungime de a-

un Evreti) ; meseriag dintre Rom'id putinT, croitori 3 Evrei ;

proape 4 kil., $i latime de I 1/2

tot de Evrei se vind pana $1

locuitorilor $1 7294 ale proprietarului. Populatia este de 57


familii, sal 143 suflete, din care
33 contribuabili.

kil., $i e locuita numai de d.-

icoanele biserice$tr (1887). Func-

zA$I.

tionead aici d moad cu aburi.


Budgetul comunal se balanseaza la venituri si cheltuieli
cu aceea$i suma de 12240 le!

In acest sat se afla

bise-

rica de zid, deservid de I preot


$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara

de apl.
Prin mijlocul satului trece calea judet. Boto$ani- tefane$ti.

Vite sunt: 98 bol $i vad, 44


caT, 350 oi $i 30 rimatori.

Cucutenilor (Iazul-), iaz, format din Piriul-Cucutenilor, pe


mo$ia Cucuteni-Tufescu, com.
Durne$ti., plasa
Boto$ani.

tefane$ti, jud.

Cucutenilor (Pirisul-), pirM, izvore$te de pe mo$ia CucuteniTufescu, com. Durne$6, jud.


Boto$ani, trece pe Ruga satul
Cucuteni si se varsa in 0.1111
Corogea.

Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neamtu, com. Vinatori-Neamtului. Izvore$te din dealul numit FundulRoman esei $i se varsa pe dreapta
piriulur Ozana.

Cudalbi, com. rur., in jud. Covurluid, pl. Zimbrul, la 52 la


de Galati, in partea cea mal
extrema despre V. a judetului
Covurluid, $1 com. rur. cea me
insemnata din acest judet in
privirea populatieT. Se margine$te la E. cu Baleni $i Oasele,
la S. cu Minjina $i Calmatuid, la
V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i

Dragane$ti, si la N. cu Puteni
(carl toate, incepind de la almatuid, sint in jud. Tecucid).

Populatia Cudalbilor e de
1149 familii, sati 3970 suflete,
din carT 2038 barbati, 1932 femeI; 2890 necasatoriti, 869 easatoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.

Stiti carte 592 persoane, restul


nu $tid. Sint 780 contrib.
StrinT d'A : 12-- familii de
ArmenT, sal 46 suflete, $i 16
familii de Izraeliti sal' 44 sufl.
Suprafata comunei este de
12970 hect., din cari 9952 hect.

75

bani pe an. Contributiile

directe se ridica in total la


25467 leT 68 bani.
Are 4 biserici: Prea Cuvioasa
Paraschiva, Adormirea Maicei
Domnului, SE Dimitrie li SE
Voevozi. Intreaga comuna for

meaza o parohie, cu catedrala


Prea Cuvioasa Paraschiva, de-

8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433


ima$ $i restuL vatra satuluT, cu
alte destinatiT $i netrebnic. Pamintul de alce e manos, negru,
pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT

servite de 1 preot paroh si 2

mal nu se afla de fel.


In afard de paminturile d.-

Costin Chebac.
Cea maT veche dintre bise-

za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor


se afta $i urmatoarele proprietati mar mari : Ple$e$ti (2 tru-

ricile din Cudalbi e Prea Cu

purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-

apoi reacuta de -lid gros de

trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-

aproape t m. in curgere de 15
ani (1840-55); fu sfintita la 14

gociul.

preoti ajutori $1 6 cintareti ; bisericile fiind raza$e$ti n'ad. pamint rural, Adormirea irisa are

to flci harazite de dascalul

vioasa Paraschiva,

construitil

intiia$I dad din btrne la 1805,

Plugaria, cre$terea vitelor $i


cultura viilor sunt ocupatiile

Octombrie 1855. Adormireai in-

cudalbenilor ;

sfinti la 1863; e o biserica frumoasa .$i bine inzestrad, tuvelita cu scinduri, datead din
1.833 luna Maid, din timpul e-

principale

ale

frunta$11 dintre sateni posecla


pina la 30-40 falci de pamint;
pluguri sistematice se numara
veo loo. Dintre cereale, se seamana mal mult secara $i popupid, grid prea putin.

Vite sunt : 3 taurT, 1608


bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,

40 gonitori, 31 gonitoare, 77
minzati, 74 minzate, 69 viteT ;
I armasar, 163 epe, 407 cal,
3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi,
23 capre, 5 tapi; 980 porci FM
pitr, 390 vieri,

835 scroafe,

2760 puma

www.dacoromanica.ro

ceputa a fi zidid la 1861, se

piscopului Meletie al Romanultd.

SE Voevozi, cea mar mica li


cea mai noua dintre bisericile
din Cudalbi, dar li in cea mal
rea stare, cacT pana $i temelia-T

e stricata.
Sunt 3 $coli: doua. de baeti
$i x de fete; cea dintila din tre

$colile de bleti e infiintad in


1864, frecuentad. de 126 elevi

inscri$I in 890; a doua din


1874, frecuentad de 125 $colari

CUDRINA

regulatl, din 139 inscriT; coala


de fete numara in ace1a.5T an 38

eleve tnscrise, din carl cu frecuenta regulata 32. Ca produs

al ;colilor de bAett de la

infi-

intare pana azT (1887) se numar

vr'o mo absolventr, din cancel


mal muItT se ocupa cu plugaria,
lar uniT s'aa facut preotl, invata-

torl sa meseria0.
Satul

CUFUR1TA

Cudalbi

este foarte

vechia. Versiunea cea mal raspindita arata ca numirea aces-

tul sat ar veni de la un oarecare Manolacho Cudalb, otean


in timpul luT Stefan-cel-Mare,
carda i s'ar fi hdrazit pentru
vitejia sa loc de salAqluire i de

hrana in aceasta parte a piel.


Chiar i azl odsta. in Cudalbi,

reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan-

ca, ce se apropie de apa Minjinel


merge marginea din jos pina la Filesti
si parte din sus pana la Troiandolul $i
capetele se hotirabc ca mosiile BujoAlti l Gologanu, si la aceastii parte de
pamint sa. fie volnia a stipini a si
fra411 lar j surorile lor i fecioril lar,
nepotiI lar, stranepolil i sprestrinepo01 lor,

i tofi cail se vor trage din

neamul lar, nestrimutatI niel odinioara

porancit credincios boeruluI nostm d-sale

Tudor Logofit sL scrie i pecetea noastrii

si o lege catre aceastil carte a

noastris.

Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.


Izvorege din muntele Tarnita,
(ramura Muncelul), catre hotarul com. Cracdoani ; curge in

spre S.-E. pe teritoriul com.


Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-

tre ramificatiunile culmet Vii-

[L. S. D.]
Veleatu 6980 (1472)
Iunie 25 zile.

para i a culmet cu a sa numire ; uda satul Cuejdiul,

11 Drmaneti, de unde se

Obreja, tot din oastea lui Stefan-Voda. Cu toate acestea, un


uric, scris in slavonete, din
1472, luna Iunie in 25 zile, al
caruT original se afta la razapl din Cudalbi, Vasile Cons-

Iunie

Cudrina, deal, pe teritoriul sa-

tantin Corcova, filth decedatuluT Constantin Popa Lupu Corciova, vorbete numal de vornicul Stefan Cudalb i Izbap.

Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-

25

zile.

tulut Gremeti, com. cu acela.5T

nume, plasa Berhometele, jud.


Dorohoia.

tuluT Gremeti, com. Gremeti,


pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

loan Vrabie, carora li s'a harazit o bucata de pamtnt peste ,Cuejdiul, sat, in com. Glicina,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

e satul Cudalbi. lata textul a-

E situat pe valea piriului cu a

cesta uric in traductia rominA :

sa numire.

o bucati de pmtnt peste vales Gerulul


In eurmezis, spre V. pana In matca He.

4231

de pe mo0a Gtrcina.

Grigorie Vis vel logoat scris


de pe ispisocul vechiti pe sirbie
de la Stefan-Voevod Domn Tare Moldovel, scris la Z. A. H.

vornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat

cina, are o intindere de

pogoane, coprinzindu-se i aceea

che. Pe HITA acest Manolachi


Cudalb, traditia poporana mal
citeaza ca intemeietorl al satuluT i pe cdpitanii Betivu

cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-

Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu.


plasa Piatra-Muntele, com. Gir-

si uric dat la mina lor, si spre aceasta


este credinta Domnia mele de mal sus
numita Stefan-Voevod, i credin5a a tuturor boerilor nostri aI Moldova marI
si miel', i spre maI mare ar' ie l hitarituri a tuturor de mal' sus scrise, am

se numete Drumul-luT-Manola-

pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail


venit Inaintea noastr 1il tnaintea boerilor nostri ai Moldova, slugile noastre
Stefan Cudalb vornicul i 1zbasa loan
Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor
boerilor nostri mari i miel mi jaiba ca
ne milostivim asupra lor, si le-am
primit cererea lor, i ne-am railostivit
ab-upra slugilor noastre Stefan Cudalb

Roatelor, Mintina, Balaur, etc.

In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-

In partea din jos, un drum care

valea GeruluT, tn locul unde azt

pre N.-E. a com. Gircina. Poarta


me multe numirr speciale ale piscurilor i anume Tarnita, Muncelul, Dealul-cel-Mare, dealurile

Impreuna cu satul
are o populatie de 248 capt

bifurca aproape de intrarea sa


dot crac,
In orapl Piatra
unul ce curge pe sub coastele
munteluT Cozla, strabattnd orau1 aproape prin centru ;

altul prin partea sudica, despartind mahalaua Mratel de


cel-lalt trup al orauluT unindu-se aproape de varsarea luT

In riul Bistrita, in dreptul fabrice de cherestea i cue de


lemn (Moldova, ce se all in
Piatra.

Mal inainte-vreme tot cursul


sati se fama prin ramura India;

trisa de cind ornul a Inceput


a se mari, ad cautat sa-1 abata din pricina inecurilor ce
producea in timpul *el* apelor sale din mata.
AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:

de familie. In acest sat se afta


biserica, 2 Torl ; lar in apropiere, cariere de piatrA. Locui-

Argintarul, Rotariul,

cu agricultoril
tura i cre0erea vitelor.

te; din stinga ptraele : Muncel, Tiganca, Varnita, Mas-

Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.

trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,


Sinida i Fundatura.

Glodul,

Parul, Poeni, Runcul, Slatina,


Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-

Neamtu, futre mo0a Alma0


(com. Dobreni), i marginea des-

www.dacoromanica.ro

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul

CUFUR1TA

CUIBURILE

Horezul, com. Otesani, se varsa


in riul Luncavatul.

Cufuritul, minare ce se mal da

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul


Horezul, com. Slatioara, ce curge prin mahalaua Gorunesti.

Cuhalm, pddure, jud. Bacla,

Cufuritul, cat. al com. GlodeanulSdrat, jud. Buzda, cu 90 locuitorT si 20 case.

In vechime

purta numele de GlodeanulGrAdistea si Snagoveanca, dupa


numele mosieT pe care e situat.

izvoruluT Catira, din com. Robesti, jud. Buzaa.

Aci e o biserica construita


la anul 1853, in locul uneT alte
biserief vechr de lemn, si des

pre care se spune c s'ar fi

pl. Bistrita-de-Sus, din comuna

fondat pe la anul 1790 de locuitorl. Este deservit de un

Schineni.

preo t.

Cuhalm, mica padure de rachite


situat pe malul SiretuluT la

V. de satul Liesti futre Birlad si Siret, jucietul Tecucia.

Este proprietatea razesilor din


satul Liesti; din aceasta pa.-

In partea de S. a cat. Cuibul,


pe unde curge piriul Saratelul,
sint abondente izvoare de apa
sarata., ce se intrebuinteaza de
locuitorir bolnavr de reumatizm.
Mult1 din locuitoriT comunelor

vecine Teail apa din aceste iz


voare pentru acest scop.

Cufuritul, munte, in sus de com.


Moroeni, jud. Dimbovita, in di-

durice eT isi fac toate


la case si imprejurimr. Este

rectia apeT Ialomita, in stinga. A-

adese-orT supusa inundatiilor Si-

litatea numita Valea-Benir, se

cest munte este aproape paralel


cu muntele Rateiul printre dinsil curge pir. Cufuritul, pe care
sint ferdstrae de taiat scindurr.

retuluT.

afla

Cuibarul, deal cultivabil, in com.


Dolhasca, jud. Suceava.

hecia, com. Godinesti.

tinuatia piriuluT Sarata.

com. Glodeanul-Sarat, proprietatea statuluT, pendinte de mandstirea Znagovul. Are 2380


hect.,

Cuibreti,

izvoreste din

Tecucia, merge spre E. si se


varsa in Berhecia.
com. Gornetul-Cuibul, curge spre

E. si se varsa. n gira Turburea In com. Pacuretr, plasa

Sarata-MisleT, din com. Mihailesti, jud. Buzati.

hoya.

dealul cu acelasT nume, judetul

nul Florica; lar 1474, sunt

Cufuritul, numire data mafia

resedinta

cat. Cuibul, comuna Gornetul


Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra

Cuibeanca, vale, izvoreste din

Gradistea, jud. Buzaa.

traditia, s'aa stabilit prin padu


rile seculare din aceste locurT.

Cuibul, deal, in partea de N. a

1864; 830, insurateilor din catu-

torI intregeT mosiT Glodeanul si

de frica Turcilor, cum spune

veste ca margine la S.-V. cu

s'aa dat improprietaritilor in

Cufuritul, numire data de locui-

cind primiT treT fondatorT, fugitT

comuneT Gornetul-Cuibul si este

toate arabile, din care

mase inca proprietatea statuluT.


Face parte din marele corp Glodeanul i Gradistea.

Satul Cuibul, se crede a fi


infiintat cam pe la anul 1690,

Cuib'reti, facture, la V. de
satul Tomozeia, com. Oncese,
pl. Berhecia, jud.Tecucia ; sercom. Godinesti.

Cufuritul, (Glodeanul - Cufuritul),


in jud. Buzar',

pu-.

cioasa.

Acest catun ocup centrul

Cufuritul, lac, in com. Glodea-

caruia e situat cat. Cufuritul.


Contine mult peste. El e con-

un bogat izvor de va

minerala, continind fier si

Cufuritul, munte, la N. de am- Cuibareti, deal, formeaza hotapulung, jud. Muscel, ale cirui
rul intre satele: Fratia si Mepoale le uda. riul Bughea.
deleni, jud. Tecucia, pl. Bernul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul

Tot in acest catun, la loca

Podgoria, jud. Prahova.

Cuibul-Berzef, isvor, com. Micesti, pl. Riul - DoamneT, jud.


Muscel.

Cuibul-Vulturilor, deal, in par


tea de V. a comuneT Bobu
lesti, pl.

tefanesti, judetul Bo-

tosani.

Cuibul, sat, face parte din com.

Cuiburile, vechiu schit, in plasa

rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgoria, jud. Prahova. Este situat pe


malul sting al piriuluT Saratelul,

Ialomita-Balta, satul Slobozia,

sub poalele dealuluf Mirzea si


Nastasoaia. Are o populatie de

775 locuitod (382 barbatr


393 femeT).

68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL

jud. Ialomita, Haga mandstirea

Slobozia. Acest schit a fost


fondat, inzestrat i inchinat ma
nastirei Slobozia de Sta.na Doiceasca, la anul 1626. Nu se mal
afla niel o urm din acel schit.
2

www.dacoromanica.ro

lo

CUIBURILE

lac, in jud. Ialomita,


pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuner Luciul.

Cuiburile,

Cuinef, ceItun, al com. GhizdAve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.


Romanati, aproape de comuna
Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-

pindu-se mar mult cu cresterea

dupa ce a brAzdat partea


centrall i sudicA a plAser, se
deschide in ezerul Girlita la 2
kil, mar jos, la N. de satul

vitelor i cu cultura viter de vie,


care reuse$te mar ales in partea
sud-esticA a satuluT. PAmintul
nu produce mar nimic, fiind mar

Girlita. Cursul sAii e de zo kil.

tot acoperit cu pAdurr $i cu


tuNurr. Casele sunt mAricele,

$i brAzdeazA partea nord-esticA

vi!. Are
locuitorT.

a comuner Girlita si cea centra1 a comuna GArvan. Malu-

rile sale sunt formate de dealurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-

in jud. Tulcea, pl. Istrul, pe teritoriul comuner Tocsof. Izvoreste din


poalele sud-vestice ale dealulur

Cuiuc-Culac, phig,

Cascalac-Bair. Se indreaptA spre

V., avind o directiune generala

de la N.-E. spre S.-V. ;

brAz-

este de

de valea GArvan $1. de la poalele dealulur Olucli, la pe cel


de Cuiuculuf si sub acest

luT, Virveni, etc., cultivate cu

o populatie de 142

CUIUGIUC

cAtre BulgarT i turcr,

28 familiT, satI 105 suflete, ocu-

destul de numeroase i a$ezate


In grupurr separate si distantiate mult unele de altele. Drumurr comunale pleacA unul spre

Bair pe dreapta; Girlita, Olucli,


Cara-Burun-Bair pe stinga; lar
teritoriul brAzdat de ea si adia-

N. de Cilnia, altul spre N.-V.


la Girlita, altul la S.-V. la Esechic', altul la S. la Cuciuc-

centele sale, cu o intindere de


4000 hect., coprins intre dealurile Ganta, Scorci, Curdeli,

Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.


la GArvan $i in fine, altul la N.-

E. la Lipnita.

deazA partea sudicA a plAser

Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de

cea nordicA a comuner ; curge pe

o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu

la poalele vestice ale dealului

S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita


de altA parte, la V. Valle adicente sunt : aril-Misi-Ceair pe
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Caraghios-beair si Lanburlu-Culac;

Cuiugiuc, virf de deal, in jude

hotarul judetulur. Prime$te un


singur afluent, pe dreapta, Valea Tasli-Culac, chiar in satul
Tocsof. Malul sAti, de la Tocsof la vArsare, este inalt si cam

n'ati apa de cit cind plouA. E

tul Constanta, plasa Silistra-

tAiatA de drumul judetean Esechior-Lipnita pe la mijloc ; pe

NouA, pe teritoriul comuner ru-

stincos . Pe valea sa merge


drumul comunal Tocsof-Cogelac.

if sunt acoperite cu tufdri$urr,

(Valea-), vale,
judetul Constanta, plasa
Silistra-NouA, pe teritoriul comunelor rurale Girlita i GAr-

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,

Veli-Tepe-Bair, trece prin com.

Tocsof, si dupl un curs de 7


kil, merge de se aruncA in pirlul

Casimcea, pe stinga, chiar la

dinsa merge si un drum comunal Girlita-GArvan. Malurile


ce pe unele locurT sunt inalte si
rip case.

Cuiu-Iuculul

in

van. Este formatA din trer vl


mar miel* ce es toate din poalele nordice ale dealulur GArvan-

Bair, de pe teritoriul bulgAresc


al com. Gdrvan. Acestea sunt:
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair,
GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-

preunA ceva mar jos de com.

plasa Silistra-NouA, catunul co


mune! Esechioi, situat in partea
meridioualA a plAser si cea esticA a comunei, la 5 kil. spre
N.-E. de cAtunul de re$edintA,
Esechia Este a$ezat in valea Cuiugiuc-Ceair, si e inchis la E. de
dealul Cara-Burun-Bair i la V.
de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair
cu virful sAti Cuiugiuc, care

spre N., apor spre V., ?le


directie generall de la S.-E.

are o inAltime de 130 m. Suprafata sa este de 1197 hect.,


dintre care 25 hect. sunt ocupate numar de vatra satulur
de grddinT. Populatiunea sa, a

spre N.-V., Mal la apoT numele

cAreT majoritate este formatA de

GArvan in valea numit. Iailea-

Ceair, se indreaptA mar

ludir'

www.dacoromanica.ro

giuc-Bair ; are 130 m., dominind


satul Cuiugiuc i vdile Cuiugiuc

si Nursusul, jud. Constanta.

rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre


S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
care si-a luat i numele. Este
virful culminant al dealulur Tanas Sirti, situat in partea de S.
a plA$er si a comuner ; printrla
sul trece chiar hotarul Dobroger
spre Bulgaria. Dinteinsul se
desface spre S.dealul Bei-OrmanBair ; iar spre N.-E. pleacA dea-

lul VArsat-Sirti ; are o inAltime


de 171 m. ; fost punct trigonometric de observatie rangul 2 lea, dominind valea Ca vac-Culac-

Ceair, $i un alt drum comunal

ce duce de la Girlita la Cuiciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1


pichetul cu No. 10.
Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-

Sirti, are 170 m., pe hotarul


spre Bulgaria, dominind valea
Cavac-Culac Ceair, judetul Constanta.

CUIUGIUC

CUJBENI

11

Cuiugiuc, virf de deal, situat in


partea vestic a pla.$eT SilistraNoud, i cea nord-vestic a com.
Garvan $i a catunuluT su Cuiu-

pe teritadul comuna rurale Garvan, $i anume pe acel al catunului s Cuiugiuc, de la care vi-a
luat i numele. Se desface din

giuc, de la care si-a luat

poalele vestice ale dealuluT Cara-

$1

numele, jud. Constanta. Are 130


m. i domina. valea Cuiugiuc
soseau a j u detean. Esechioi Lipnita.

Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql


Constanta, pl. Silistra-Noua, comuna Grvan, catunul Cuiugiuc.
E situat in partea sudica a pla$el.
$i cea vestica a comuner printre
valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus
Ceair ; are 130 m. Inaltime do-

minind satul Cuiugiuc a$ezat


la poalele sale estice, acoperite
cu tufari$uri i putine padurI.
Pe muchea luI trece drumul judetean Ostrov-Cuzgun.

Burun-Bair, se indreapta spre


N. in o directie de la S.-S.-E. spre

N.-N.-V., brazdind partea vestica a pla.$11 $i cea nord-vestica

Cujba, sat, la N. de satul TI-

a comunei; trece pe linga satul

cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,


jud. Vasl fla. E situat pe dealul

i dupa un drum de
4 kil, se deschide In valea
Cuiugiuc,

Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-

tr'insa merge si drumul judetean Esechioi-Lipnita, i cel


comunal
Garvan.

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

teritoriul comuner rurale Garvan $1 anume pe acela al catunula sAU Cuiugiuc, de la care
luat i numele. Incepe din
poalele sud-estice ale dealului
Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul
bulgaresc al comuner Garvan,

aproape de satul Cuciuc-Cainargi ; se indreapta spre N.,


pe linga dealul Sapa-Bair, intrA
in Dobrogea, se une$te cu valea
DemeceianCula - Bair, spre a
forma valea Nursus-Ceair. Printr'insa merge $1 drumul comunal Girlita-Cuciuc-Cainargi.

Pleaca din dealul Cara-BurunBair, trece prin satul Cuiugiuc,


se deschide cu valea Cuiu-IucUluT. Prin ea merge i calea
judeteana Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in


jud. Constanta, pl. Silistra-Noua

37 familiT, sail 157 suflete.

Constanta, pl. Silistra-Noud, pe

teritoriul comuna' rurale Para-

nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-

chioi. Se desface din poalele

torT.

Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.

se indreaptd spre V., avind o


directiune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; brazdeazI partea
centrald i cea nord-estica a

LocuitoriT posea: 6 plugurT,

6 care cu boT si

carute cu

cal.

Sunt 22 stupT.

plaseI. Merge prin dealurile Ba$-

Cujba, munte, intre Negovanul

Punar de o parte pe dreapta,

$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-

Uzum Mese-Sil-ti de alta parte

vraci, din pl. Novaciul, pe malul sting al GilortuluT, judetul

pe sano, pe linga padurea


Cojocariul, i, dupa un drum de
4 kil, se deschide in valea Ghiuvegea sati Ghiuvenli, pe dreapta
chiar in satul Parachioi. Prin
ea merge drumul judetean Lipnita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este

Mata de mar multe drumurT


comunale, intre carT insemnam
Parachio1-13azirgian

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in


jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
comuna Garvan, catu nul Cuiugic.

CujbeI pe o s.iprafata de 413


hect., din ea/1 34 hect. ale loPopulaViea lui e de
Are: o biserica construit la
1830, de Gavril Cujba, fostul
proprietar al acestuT sat ; o
moara de apa si un iaz.
Vite sunt: 74 vite mar! cor-

Co$lugea - Cuiugiuc -

vestice ale dealului Aslama-Siti;

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.

Ceair i Caraghios-Ceair, tuteo


directiune generala de la S. E.
spre N.-V., brdzdind partea V.
a pla$eI si a comuna Are 130
m. inaltime ; se prelunge$te la
N. cu dealul Olucli. E acoperit cu tufari$urr.

Gorj.

Cujbei (Dealul-), deal, se intinde la N. comuner Tacuta, pl.


Mijlocul, jud.

Cujbei (Valea-), vale, se intinde la N. comund Ta.cuta, pl.


Mijlocul, jud. Vasluia.

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,

Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal,

in
judetul Constanta plasa Silistra - Nota, pe teritoriul co-

mune! rurale Garvan, i anume


pe acela al catunulul sda Cuiugiuc, ce e a$ezat la poalele sub
orientale $i de la care si-a luat
$1 numele. Se desface din dealul Cara-Burum-Bair, se intinde
-pre N. printre valle Cuiugiuc-

www.dacoromanica.ro

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

E situat filtre ramura mintilor


Petru-Vodd $1 Cotnarelul, marginindu-se catre E. cu satul
Pluton i spre N.-V. cu satele
Tarateni $1 Agapeni.

Vatra satuluf are o intindere


de 2 hect. $1 86 ariT, cu o populatiune de 76 suflete, saa 15
faifal. ToV sint rominI, $1 se in-

CUJBENILOR (DEALUL-)

12

deletnicesc cu cresterea vitelor


mal cu osebire, fiind-ca terenu-

rile sunt priincioase mal mult


finetelor de cit agricultura Din
care pricina chiar, locuitoriT sunt
nevoin a-sT sine angajate pamin-

turl pentru cultura in reg,iunT


mar putin muntoase, afara de
raionul comune Pipirigul.

In acest sat se afla o 'mara


pe apa piriiasuluT Tarateni.
Sunt 15 contribuabilT.

Vite sunt 920, dintre carT :


31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT,
25 rimdtorr, 35 juncl.

Cujbenilor (Dealul-), deal, in


ramura munteliff Petru-Voda,
situat
satul cu acela0

nume, pe teritoriul comuna Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.


Nearntu.

Cujbeti, iac, in comuna GuraTeghlT, cat. Ivanesti, jud. Buzati. Are multa papura.

CULA

Calitatea pamintuluT este des-

Cusnitele de la Baroaia,

tul de burla. ET posea: 169

care serveati la extragerea metaluluT din Ocnele Baroala ;


Cusnitelul din locul numit
Valea-Cusnitelor, care servea la

plugurT, 284 care cu boT, 41


carute cu cal i 160 stupl.
In aceasta comuna a fost resedinta sub -prefecture piase'
Cimpul, Inainte de a fi infranita cu pl. Blahnita.
Posea' o biserica deservita
de 2 preotT i 2 chitaren ; o
scoala cu un invatator, frecuentata de 38 elevl ; si 9 circiumT.

Budgetul comuneT la veniturT

extragerea metaluluT din Ocnele


din jurul sA5 , nedescoperite
pana azT, fiind infundate ca

cele din Cornetul-BleT ;

Cupitelul care serveail la


eictragerea metaluluT din Ocnele

TehomiruluT, ale caruI rasuflatorT exista i pana azT in PoianaTehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu

este de 11230 leT si la cheltuell de 5136 leT.


Vite sunt: 1900 vite marl

Id, futre hotarele satelor : \raeniT, Sohodolul i Padesul.

cornute, 112 car, 1560 oT, 7230


rimatorl si 14 bivolT.
Prin aceasta comuna trec
doul sosele : soseaua judeteana

Cujnita, vale, in com. rur. Peri,

Severin - Calafat si cea comu-

Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,

pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.

nala Branitea-Vatra.
Comuna Cujmirul este udata

din pl. Gilortul, jud. Gorj.

de riul Drincea, care la Braniste se uneste cu piriul Opri-

greni, spre E. de cat. Jupinesti,


la o distanta de 2 kil., are

sorul, trece pe marginea despre

o suprafata de 120 hect, din


cae 45 hect. padure, 35 hect.

Situat pe culmea dealuluT Ne-

Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa

E. a comund spre Izimsa si se

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
comuna' Calugara-Mare.

varsd in Balta-Ascuns de litiga

Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa


Bistrita-d.-j. de pe teritoriul comuna Osebiti-Margineni.

Cuinita, vale, in jud. Mehedinti,


plaiul Clopni, pe teritoriul comune urbane Baia-de-Arama,

Cujmirul, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. CimpuI la distanta

de 57 kil. de orasul Turnul-

numita si Valea-Cusnitelor ; situata la poalele dealuluT numit


Ripele-RosiT. A fost loe de cusnita. pentru extragerea arameT,

Severin, si de 28 kil. de com. rur.

dupa cum se poate constata si

Vinjul-Mare. Este situata pe loc


yes, in albia riulul Drincea. Pe
partea sting formeaza comuna
cu satul Aurora, marginindu-se:

azT din marele depozit de zgura

la E. cu com. Bran*ea; la S.

anume :

Cu com. Izimsa ; la V. cu com.


Vrata; i la N. cu comuna Vi-

Cupitele din Valea-GaineT, in care se extragea metatul de la cuele Joita i impre-

bovita, jud. Ilfov. Face parte din

Are 400 contribuabill, Cu 3500


locuitorr, carT locuesc in 670
case.

jurimI ;

800 hect., din carT 25 ramin


sterpe, aviad si o padurice de

Ocupatiunea locuitorilor este


agricultura 11 cresterea vitelor.

Ocnele-Cornetulul -Bael i carT


sunt nedescoperite pana asta-zT;

Salcea.

arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.


vie, si 5 hectare livezT de
prunT.

natoriT.

ce exista aci.
Minele de la Baia-de-Arama
par a fi fost in cine locurT

6) Cusnitile de la Zahana, in

carl se extragea metalul de la

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 22 familh,


cu 120 suflete, din carT 18 contribuabilT, ton rominT.
LocuitoriT posed5. 5 plugurT,

I care cu bol si 45 vite mari


cornute.
Comunicatia se face printr' u n
drum ordinar ce trece prin centrul acestuT catun i scoboara
in cat. Jupineti.

In el se mal afla si 3 fintinT.

Cula, mo je nelocuita, pl. Dimcom. rur. Leurdeni.


Se blande pe o suprafata de

20 hect.
E proprietatea motenitorilor
lul Efrem Ghermani.

CULA-DERE

CULCATILOR (VALEA-)

13

Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,


pl. Babadag, pe teritoriul comuner rurale Armutli. Se des-

toriul comuner rurale Cavaclar,


anume al catunuld s Mer-

Visterna, asezat la poalele lul

devenli-Punar. E situat in par-

face din poalele nord-vestice ale


dealului Tasli-Bair, se indreapa
spre S.-E., brAzdind partea nordicA a plAser si pe cea sudicA
a comuner. TraverseazA numar

tea nord-vesticA a plAser si cea

pAclud intinse,
catre poale
are si pAsunr si lived.

pAdurr, pe la poalele dealurilor Uzum-Bair si Balar-Bair, si


dupd 4 kil, de mers, se impreun cu valea Cara-Cialic, spre

esticA a comund, are 128 m.in6.1time, dominind valea MusurCulac I satul Sofular. E aco-

pen it nimar cu finete si cite-va


semAndturr. Pe muchia lur se
incruciseazA mal multe drumurr,
futre cari Cavaclar-Sofular si
Casstcci-Merdevenli-Punar.

a se arunca in riul Taita, pe

mina, pe malul Duniirer i teri-

toriul com. rur. Rogova, din


pl. Blahnita, judetul Mehedinti.

E cunoscut bine de locuitorir


Batoteni.

Cula - Neamtului, maa/a,

in

detul Constanta, plasa SilistraNota, pe teritoriul comuna rurale GArvan, si anume acel al
cAtunuld slii GArvanul-Mare.
Se desface din poalele nordice ale dealulur GArvan-Bair,
se indreaptA spre N., avind

lul Cavaclar ; are o directie de


la S. - V. spre N. - E. si se

deschide in valea Mangaci, pe


stinga, trecind prin satul Cava-

preunA cu valea Saila-Ceair sau


mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.

stanta, pl. Mangalia, comuna

Cula-luI-Papuc, loc, pe care a


fost m4nAstire, in dealul Stir-

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-

generala de la
S. - V. spre N. - E., brAzdind
partea de S. a pldser i cea sudesticA a comuner. Putin mal la
vale de satul GArvan se im-

Culac-Ceair, vale, in jud. Con-

dreapta Ruga Camberul.

estice. E acoperit rumiar cu

Cavaclar. Se desface din dea-

dar. Printeinsa merge si drumul


comunal Cialmargea-Cavaclar.

Culac-azIar, vale,

o directiune

O parte din drumul

sAA

kil., il face pi-in pAdurr, pe teritoriul bulgAresc al comund


Grvan . Pe (Rusa merge si

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.;


tine de com. rur. MalovAtul.

in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul
com. rurale Alibei-Chioi i anume
pe acel al ctunuld s Accadin.

Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-

Se desface din poalele sudice

Cularea, balt, spre S.-V. de

nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com.


Poiana. E asezatA in virful dealulur Chera, jud. Dolj, despre care
se zice, dupA cum numele aratA,

ale dealulur Cilicul, se indreaptA

satul McAresti, pl. Branistea,


jud. Iasi. E formatA din vrsarea Prutulur.

cA era punct de supraveghlare

intre valea Gilortuld si valea


Jiului.

spre S. tuteo directie de la


N. la S., brAzdind partea ves-

i nordia a comuna E tdiatA de drumul

un drum comunal Grvan-Zarnicr in Bulgaria.

ticA a plAser

comunal Meidanchioi-Trestenic ;
curge prin pAdurr i lived, si

Cularile, deal, in jud. Mehedinti,


comuna rurall StAnesti, plasa
Dumbrava.

dupl un curs de 3 kil, se des-

Culac-Alcea, vale, in judetul


Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul comuner rurale Tocsof,

anume pe acel al cAtunulur Rimnicul-d.-s. Isi la nas-

tere din poalele vestice ale dea-

chide in Valea Chioserelic, mar

sus de satul Accadin.

Culac-Culac-Bair, deal, in jud.


Tulcea, pl. Babadag. pe teri-

Culcati, mofie nelocultd, a sta


tulur, in pl. Borcea, comuna
Lupsani, jud. Ialomita. A fost
pendinte de mAnAstirea Nucetul.

toriul comunel urbane Babadag.


Se desface din dealul Stuparul,

Culcati, mofie nelocu itl, a sta-

spre S., avind o directie generar de la S.-E. la N.-V.; ud


partea vestic a plAser i nor-

se intinde spre N. in o directie

tulur, in plasa Corcea, comuna

dicA a comuner, i merge de se

plasel si a comuner. Se intinde


dealungul vler-Nucilor ; se prelungeste cu dealul Mol fa. Pe
la poalele-i vestice merge dru-

lulul

se indreaptA

varsA in &tul Casimcea, pe


stinga lul.

Culac-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teri-

generar de la S.-E. spre N.V., brzdind partea esticA a

Lupsani, Judetul Ialomita. A


fost pendinte de mAnAstirea RAzvan.

Culcatilor (Valea-), vale,

in

mul comunal Babadag-Jurilofca.

jud. Ialomita, pl. Borcea, pe


care este satul Lupsani. Se in-

Are 188 m., dominind satul

tinde spre N. cu numirea de

www.dacoromanica.ro

CULCEA

Dor Marunt. Pri itr'insa trece calca ferata Bucuresti FeteAi.

Culcea,

deal,

la E. de comuna

Calugareni, pl. Cricovul, jud.


Prahova

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl.


Istrulur, cat.mul comuner Tocsof. E situat in partea, sudicA a judetului si cea de N.
a comuner, pe malul sting al
piriulur Rmnic Der, si la poalele dealulur imnic-Bair, precum

si la o d'stant5. de 6 kil. spre


N. -V. de

Tocsof, resedinta.

Intinderea satulur este de 42


formata
i BulgarT, este de

hect . ; populatiunea,

este faluta de lem si teac iitd;


herurr proaste, cu mica livezue
gradina de legume. Poseda o
biserica cu hramul Acoperamintu I - Maicer - D omnul uf ; es.e
de lemn, facuta. in 1876. Sta
in chisa neavind deserventr.
Calitatea pamintulur , ca loe

proprietaritr a 143 hect. 2!


arir parnint; iar proprietatea
mosier, 614 hect. 43 arir cimp,
si 286 hect. 44 arii padure, mar
toata tinara. 'azud sunt 2, fil-

lesteu=acalet. Se spune cd pe
tarmurile acestur piriu s'au facut

primele ineercrirl de cultura a


porumbul ii p'aci.

Culea, vale piriulur cu acelasT


nume, din jud. Suceava, com.
Draganesti; e strinsa intre dealurile Todoreni i Lebedea.

pe mosia cu ace-

cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-

m ina Tureatca, pl. Berhometele; are 87 farn. sail 350 sufl.


Asezarile satenilor sunt mar
mult proaste, putine au livezur i gradinr; iar casa mesier

fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.

Pe mosie trece piriul Molni-

trimite numeroase ramurr spre


Olt, formind pe alocurea muntr
inaltr carr se ridica de asupra
albiei acestur riu. In partea de
S. dealurile se mar raresc si
formeaza tritre ele, doua sesurr
intinse Cimpul-Burdea, intre
Vedea i Teleorman i Cimpul
Gavan intre Teleorman i Drim-

acel de la Mihaileni la Herta,


Dersca, Mihoreni,

Tirnauca.

Culiceni. Vez! Horodistea, deal,


jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.

bovnic.

Culmea Dealului - Stejeretul

Tirnauca.

(Mitul),
Culmea, colind, ramificatie din
muntir Istrita, in judetul Buzati,
com. Tisau, cdtunul SE Gheorghe-Nou.

Culmea, deal al com. tefa.nesti,


din pl. Amaradia, jud. Gorj.
Are directia N.-S.-V. E o prelungire a dealulur Birzeiul-deGilort, care se termina in com.

a statulur, jud. Vilcea, in tntindere de


821 hect., formeaza impreunA cu
Muchea-Capraretul (450 hect.),
tru de pildure,

si Melcera (601 hect.) padurea


manastireni Frincesti, situat in
comuna Surpatele, plasa Oltuld.-s.

Culmea - despre - Ji!, deal, in

Virful-lur-Stan.

partea de V. a com. Groserea,


din pl. Gilortul, jud. Gorj.
Ea vine din spre N.-V., dirigindu-se spre S.-E. si la extremitatea comuner Groserea face
o intorsatura spre S., formind
un unghiti de 450, Cu crestetul
spre S.-E., apor formeaza culmca Gilortulur, dirigindu-se in

Culmea- Cheiei,

jos spre comuna Valea-lur-Ciine.


Pe coasta despre comuna Gro-

tefanesti,

si e cuprins intre

Valea Gilortulur la V. si piriul


Ungurehilur la E.

Culmea (Baia - de - Arama),


sat,

iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-

Ilie (2029 in.) si mai la S., virful


Cozier (1677 m.) Aceasta culmc

Izvoreste de sub Plesul i anume

lesa in localitatc insemneaza


mainaliga, de unde culesar=me-

Culmea-Coziel, culme, pleaca


din muntele Budislav, din pla

tre carr mar mare este acela


n imit al-Tariner.

Mogosesti,

Nistora, trece pe la S. de Draganesti si se varsd in R4ca,


din jos de satul Tonti. Lungimea-r totalA e de 7500 m. Cu-

Culmea Clabucetulur 5i PoianaPitesti.

si acel ducdtor la Mamornita.


Hotarele sunt cu : Tureatca,

Prisacer, unde primeste pe piriul

se prelungeste printre 1-turne


Arges si Topologul cu virful
Comarnic si se continua prin

Lunga pana in apropiere de

oc ipatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor.

din lipa Borta - Draculur, din


Neamtu; ud. satul Poiana-

detul Arges. Pleaca din muntele


Negoiul, din plaiul Lovistea si

parte, este mediocra. Satenir im-

cioara.
Drumurr mar principale sunt:

Culesa, phig, in jid. Suceava.

Culmea-ComarniculuI, culmca
cea mar importanta din ju

de padure, in cea mar mare

din Turcr
23 familir sau 124 suflete. Pamintul e favorabil cerealelor ;

Culiceni,

CULMEA-DESPRE-JII

14

in jud. Mehedinti, plaiul


Closani. Porneste din muntele
deal,

deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, coin.
rur. ovarna.

www.dacoromanica.ro

serea, este acoperitA Cu vil si


prunf, lar pe coaml cu pAdure.

CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI

Culmea - din - dreapta -Jiului,


deal, din plasa JiuluT, in drep-

Ad se gsesc vase vechr romane si sagetr.

in partea de V. a comund Racl,


din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine
din spre N. de la com. Ursoaia,

Culmea-Frumoas, deal mare,

jud. Mehedinti $1 merge spre


S., tenninindu-se la extremita
tea sudica a catunulur Baniuld.-s., ce apartine comnnei Ca

tul com. Strimba, jud. Gorj.


Incepe din spre N. de la comuna
Urdari-de-Jos $1 se intinde spre
S. prin comunele Girbovul, Murge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;

dincolo de aceasta irisa continua de alungul cureulur Jiulur,


trecind prin com. Turceni-deJos $i se termina in apa Suplasa Pulur, din
sita intend
judetul Dolj.
In

toatt intinderea

el, pe

coasta despre comune, este acoperita de viT i prunr, lar pe

coama cu padure, a crer esenta de lemn este gorunul,


cerul i fagul.

ce porneste din muntele Frumosul, j id. Mehedinti,

Closani. Se termina la locul numit Roata.

plasa Gilortul, in partea despre


V. a comuneT Fata-Valea-lurCline $1 a catunelor Valea-luT-

i Filia. Vine in prelungire despre N. $i merge spre


S, jud. Gorj.
Este acoperit pe coasta despre comuna Cu vil si prunr;
lar pe creasta cu padure.
Ciine

Culmea-Husnitei, deal, in jud.

jud. Gorj. Formeaza inaltimele


trmulur san?: al Jiulur, din pl.
JiuluT, incepe de la S. de pleul
Cioiana, undc acesta d'a in Jia,
In dreptul com. Pesteana-d.-s.,
dirigindu-se spre S. pana la ca-

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Porneste din culmea Godeanulur.

da In Jiii. Merge paralel cu $0seaua nationalaFiliasi-Petro$ani


si pe linga comunele : Plop$orul,
Izvoarele, Brosteni i Brane$6.
Aceast culme, pe coasta despre Jia $i prin dreptul comunelor

citate, este acoperit Cu pruni


$i vil; lar pe coasta cu padure.

Culmea -FfigrauluI, culmea


de muntr ce desparte judetul
Arge$ de Transilvania. Ea tine
de la Turnul-Rosu pana la Coltul Vestei-Mari i prezint mar
multe virfurr, dintre care cele
mar insetnnate sunt : Bultul,
Prislopul, Sura-Budislav, Scara,
Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i
Vester-Marr.

Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-

Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,


com. rur. Poroiana-Mare.

vie $1 prunT.

Culmea-Porcului, calme de n'ea/,


In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.
Bogdana.

Culmea-Strimb, deal, in par


tea despre E. a comuna Raci,
din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine
asemenea despre N. $1 se dirige spre S., unindu-se cu acea
care merge de la Strimba spre
Murgesti. E acoperita cu padure ;

calitatea lemnulur este gorun,


stejar si fag.
Apartine statulur.

gesul, plaiul Lovister. Se desface


din muntele Pretina $i se prelun-

Culmea-Tamaului, deal, acoperit cu padure secular, in pl.


ge$te prin pl. Argesulur spre
S. pana la confluenta finita Vil-

Motru- d.-s., jud. Mehedinti.

sanul cu Argesul la cat. Merisani din pl. Pitesti. Prezinta'


virfurile Lipitoarea (1964 m.),
Joita (to6o m.) si Ghigul (1632
m.)

Culmea-Zorilei, deal, intre comuna rurala Poroiana-Mare $i


com. rur. Izvorelul, pl. Ocoluld.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc
sagetT si vase romane in pamint.

Culmea-MruluI, deal, in jud.


Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine
de teritoriul com. rur. Piria.

Culmei (Pirlul-), phifi, judctul


Valcea. Izvore$te dintr'o culme

de deal si se varsd in Lotri


Culmea-Motrului, deal, pe ambele laturT ale Aula Motru numita Culmea - Dreapta si Culmea-Stinga a Motrulur, ce pornesc din plaiul Closani $i continua in pl. Motru-de-Sus $i Jos,
jud. Mehedinti.

$orul, in raionul comuner CAlinesti, plaiul Cozia.

Cultioara, localitate iralate, in


com. rur. Negomirul, pl. Vailor,
jud. Mehedinti.

com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me

Cumtra, dmpie,

Culmea-Neagr, ramificatiune
a munido/. Vrancer, in directiu-

Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.

laparul-d.-s.

Acoperita cu padure, putina

Culmea- GilortuluI, deal, din

Culmea-din-stInga-Pului,deal,

tunul Capul-Dealulur al com.


Brane$ti, aproape unde Gilortul

CUMBIA

1.5

in

hedinti.

nea de la S.-V. spre E.

Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,

Culmea-Ohambei, deal, situat

www.dacoromanica.ro

plaiul Rimnicul, comuna Dumi

Clima
re$ti. Se desface din dealul
LAcusteni, brAzdeazA partea nor-

dicA a comuna. E acoperit cu


pAdurT.

CUNGREA-MICK

16

Impreuna cu Iepi - MarT .$i


Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1
Dutca, s'a cumpArat la 15 August 1882 de M. S. Regele Ca-

rol I, pe pretul de 400000 ler


Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl.

de la d-nul N. Cretulescu, care

Tazldul- d. -j., de pe teritoriul

ir mogenise de la fratele sAti

comuner Birslne$ti.

Scarlat care ir poseda prin cumpArAtoare de la familia Filipes-

Cumeara, deal, in jud. R.-SArat,


pl. Ora$ul, com. Andreasi, in
panca de E. a comuner. E

care este despArtit prin satul


Vaidomirul.
Populatinnea satulur constA
din 87 familir rominT, sail 488
locuitorT, cu 90 barbatT, 102
femer si 296 copir.

Are o bisericA deservit de


I preot $1. 1 dasal.

Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.

cilor.

Oltul. Face parte din com. rur.

Cumpenile, tnunte, in com. PM-

CiomAgeni, $1 are o populatie de

tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la

N., de piriul Nehoia$ul, la S. de

200 locuitorT. Posea o bisericd


cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

Cumetre (Virful-), virf princi-

piriul Nehoiul $i la E. de riul

deservitA de 1 preot $1

pal in culmea Cimpulungeanca,

BuzAti. Are 1154 m. inaltime.

tilret.

la hotar cltre jud. BuzAti, in


plaiul Rimnicul, com. Valea-

t acoperit de Jinete $i pldurr.


In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-

S5lcier, jud. R.-SArat. E acoperit cu pAdurr intinse.

tuate cAtunele : Nehoiul, Fundul-NehoiuluT, Albinari, Botele,

acoperit cu pAdurT.

Muscani $i %lar'.

Cumpratul, munte, com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Cumprtura, loc arabil, situat

Cumpenile, deal, pe teritoriul


satuluT Ghermlnesti, com. cu
acela$ nume, pl. Podoleni, jud.
FAlciii in partea de V.

futre valea HerAtAulur si a Cal-

din-

muna ruralA Simbure$ti, plasa


Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po
pulatiune de 190 locuitorr. si-a
luat numirea de la riul Cungrea, ce-1 udA prin centru.

Cungrea-Mare, girld. Izvoreste


din jud. Arge$, se impreunl cu
vdile LInnele $1 Simburul, intrd

mdtuiulur, la N. de satul Gri-

Cumpenile, deal, la N.-E. com.

In jud. Olt, pe teritoriul com.

vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,

SlAtinoara, plaiul Horezul, jud.


Valcea. E numit ast-fel fiind-cl
de ad i porne$te cursul piraelor

Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.

jud. Tecucitl.

Cumpatul, munte, inalt de 1766


m. d'asupra nivelulur Marit-Negre, spre N.-E. de com. Sinaia,

jud. Prahova. De sub poalele


lur izvore$te Valea-Tufer.

spre E. $i V.
Cumpenile, fiddure mo$n eneascA
In devAlmA$ie in com. Nehoia$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-

Acest munte, impreunA' cu

meica din muntele Monteorul,

Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.

un corp de 162 hect. judetul

noava $i Dosul - CerbuluT, s'a


vindut la anul 1821 de Biv-vel
LogofIt Crisoscoleti, d-ner D.

BuzAil.

Sachelarie, pe pretul de 2000


galbenr.

StrAbate com. Simbure$ti pe

teritorul arda se incarcl pe


dreapta c i piraTele Simburul $i
LAunele, lar pe stinga cu Dobra,
care curge pe lingA Piscul-Do-

bri si Br5.nila. Intr pe teritoriul com. Dobroteasa, unde se


mal incarcA cu mal multe vilcele
neinsemnate $1 apor trece in

comuna ampul-Mare, unde se


vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-

Cumpenilor (VIrful-), p4dure


mo$neneascA, in devAltnA$ie in
com. PAItineni, jud. Buzat. Are

curge numar in judetul Olt o


distantA de peste 25 kil.

La anul 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietarul

ca la 1000 hect. Parte a inceput

Cungrea-Mici, glrl, formatl

a se trtia li a se inlocui cu

prin mo$tenire al muntilor cum.


pAratT de d-na Sachelarie de la

livezI li curAturr.

din piraele Cerbul $i Leleasca


carr se ImpreunA la hotarul co-

Logoatul Crisoscoleul, lAsind


In urma morir sale marT datoriT,
ace$tr muntr i-au cumpArat ma.

rele Ban Alexandru Filipescu,


cu pretul de 5407 galbenr.

muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,

Cuneti, sat, in jud. Ialomita, pl.


Borcea, pendinte de com. Rasa.

jud. Olt. Are o directie de la

E situat pe malul sting

al

munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,

bratulur Botul, la 2 kil. spre


V. de satul de re$edint.5., de

Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,

www.dacoromanica.ro

N. spre S. Dup ce udl coVal-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li

CUNUNX (DEALUL CU-)

17

Cazanesti, se varsa in riul Oltul.

Aceasta gira, in timpul vereI,


mar ales &id e seceta, seaca,

CURXTURA-MXNXSTIRET

In Vedea, pe stinga eT, in dreptul catunuluT Corbul, situat pe


dreapta.

raminind numa cite-va baltT.

Cunun. (Dealul cu-),

a'eal,

plasa i judetul Tulcea, pe


teritoriul comuna rurale AgiGhiol, una din prelungirile su-

In

Tariceni, pe malul drept

al

vaieT Mostistea.

Se intinde pe o suprafata
de 4058 hect., cu o populatie

Cuptoare (Dup-), vale, in com.


Panataul, jud. Buzar', cat. Sibiciul-d.-j. ; se scurge in valea

de 44o locuitorr.
StatuluT apartin 3843 hect.,
din carT cultiva prin arendasil
sal 1700 hect. (moo sterpe,
1143 izlaz si padure). Locuitoril

PanatauluT.

Cuptoarele, movil, in judetul


Braila. E situata la S.-E. de
generala de la N.-E. spre S.comuna Ciacirul peste 2 kil.
V., brazdind partea sudic a
departare. A fost sat turcesc.
plaseI i cea centrald a comunei;
S'a numit astfel pentru c aci
la V. de satul Agi-Ghiol. Are
se ardea capet pentru a se

ati 216 hect.


Posed o biserica cu hramul
Sf. Nicolae ; o scoall mixta frecuentata de 20 elevI si eleve,

203 m. Inlirne, dominind satul, valea Tulcea si drumul co-

anual.

dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se


intinde spre S., avind o directie

munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E
stincos si acoperit cu tufarisurT,
resturT din marile pdurT de odinioara.; prelungirea sudic a luT,

dealul Pietros, este acoperit cu


pasunT

i fin*.

scoate

populatie de 598 locuitorT rominT.

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.


Olt. Se varsa in Orla Leleasca.

Cuptoru, loc izolat, in judetul

Curiteti, trup de mofie, nelo-

Muscel, com. PoenreT, plaiul

cuit, pendinte de comuna Epuresti a statuluT, pl. alnistea, jud.


Vlasca.

Curagiul, deal, spre V. de satul Comarna-d.-j., com. Poeni,


pl. Codrul, jud. Iasi.

prietatea statuluT.

dealul cu acelasr nume din comuna Poeni, pl. Codrul, jud.

Iasi, curge de la V. spre E.


Se uneste cu piriul PopritureT, si se varsa in Piriul-MoreT,
pe teritoriul satelor Comarna.

Crevedia-Mare. Sunt dota bise-

Curani, trup de mo,sie nelocuita,


fosa a familiel Lapati. AzT in-

riel in aceasta comuna. Ca in-

trupata Cu mosia Petrosani a

dustrie, este o moara de apa, lar


productiunea consta in porumb

principeluT Dem. B.

griti.

Curteti, peldure, pl. Oltenita,


jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-

Curagiul, pirig; izvoreste din

Are 5 ulite Crevedia, Dobresti, Valea-Silistef, Valea-GiureT

leT

Numarul vitelor ciad e de

pl. Cobia,

jud. Dimbovita, situata filtre


dealurT si pe val, carT se numese: Valea-Vaduceasca si Valea-Crevedia. Aceasta comuna
se afla la citT-va kil. spre E.
de Gdesti, in apropriere de soseaua judetiana Tirgoviste-Vlasca si pe malul sting al piriuluT
Potopul. Se compune din dota
catune Burduca si Cuparul, cu o

si comuna cheltuesc 1330

335 si al celar micT de 833.


Comerciul se face de 3 circiumarT. Are o baila.

Cuptorul-Mic, vellcea, comuna

Nucsoara.

Cuparul, com. rur.,

cu intretinerea Oreja judetul

tirbeT, si-

tuata in judetul Vlasca, plasa

Curteti-Chirculeti, trup
nelocuit, comuna Stanesti - Chirculesti, plasa
stea, jud. Vlasca.

Cur'tura. VezT Pltiniul, deal,


jud. Suceava.

Curitura, /arin

i finete, pe sesul SiretuluT, pe locul unde mar

inainte se afla satul Dolhasca,


jud. Suceava.

Marginea.

Curatura-lul-Ciolovic, pddure,
Cupele, ceitutz, pendinte de com.
Vinatori - Marl, pl. Neajlovului,
jud. Vlasca.

Curatulu.1 (Dealul-), deal, in


jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Boghicea, spre E. de satul
Boghicea.

Cupenul, vlcea, se naste din


Curateti, sat, jud. Ilfov. Face
parte din com. rur. Tariceni,
Curge catre S.-V. si se varsa
pl. Oltenita. E situat la S. de

Dealul-Tomestilor, comuna Buzesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III

judetul Bacati, pl. MunteluT, in


com. Podurile. E proprietatea familieT Crupenski. Este foloasa
(fag, stejar); e in intindere de
550 hect. si e supusa regim luT
silvic.

Curtura-Mnstirei, deal,
8

www.dacoromanica.ro

la

CURCA (R1UL-LUI-)

18

CURATURA-STRIGOIULUI

V. de satul Rachitoasa, plasa


Stanisesti, jud. Tecuci, Miga

jud. Suceava, e bogata in t'AnaturT.

Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus,


jud. Olt.

Manastire.

CurAturile, loc izolat, jud. Vil-

Curtura-Strigoiului, loc izolat,


comuna Modoia, plasa Cerna-

cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Popesti.

Arges, unde balta Luica se

d.-s., jud. Vilcea.

Curfiturile, loc de fine/e, jud.

Curiturile, sat, jud. Arges, pl.

Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu-

Pitesti. Face parte din comuna

nesti.

rumia. Mosoaia.

Curturile, mlaftinii, in partea


de S.-V. in padurea satului Otul Ciurea, com. Ciurea, pl. Coraseni, jud. Botosani, comuna
drul, jud. Iasi. E situat pe poCurtesti.

Curturile, sat, spre S. de sadisul i coasta dealuluT Oita.


Are o populatiune de 33 familiT,

varsa in acest ria ; e la 51 kil.


departare de Bucuresti. Prin
mijlocul com. trece soseaua judetiand Bucuresti-Oltenita.

N'are niel un catun alipit.


Se intinde pe o suprafata. de
3409 hect. ; e proprietatea insurd-

teilor. Are o populatie de 790


locuitorl, carT traesc In 159 case

sal 158 suflete, carT se ocupa.


cu agricultura si cu cresterea
vitelor, cu transportul lemnelor
si cultura viilor si a livezilor.

Vite sunt

Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl.


Oltenita, situata la S.-E. de Bucuresti, pe malul sting al riului

166 capete, din

carT: 116 vite marT cornute, 20


cal i 30 rimatorT.

Curiturile, sat, face parte din comuna rurala Govora, plasa O-

Curturile, poiand, la N.-E. com.


5erbanesti, jud. Vilcea, plasa
Mijlocul.

Curturile, poneare, in padure


spre V. de satul Oraseni, jud.
Botosani, pl. Tirgul, com. Curtesti.

Curiturilor (Pirlul-). Vezr


tinisul, jud. Suceava.

colul, jud. Vilcea. Are o populatie de 98 locuitori (52 bar-

Curturilor (Valea-), vale, jud.


Vilcea, plaiul Horezul, comuna

batT si 46 femeI).

Bodesti.

Curturile, deal, judetul Vilcea,

si 28 bordee.
Comuna numara 201 contrib.,

cu un buget de 2879 leT la venituri si 2777 leT la cheltueli.


In anul 1885 eraa 158 contrib.
Posea o biserica deservid. de
2 preotT si o scoala mixta frecuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intretinerea carda judetql
comuna cheltuesc 1530 leT anual.
Vite sunt : 507 (go caT si epe,
bol, 298 vad i viteT, 4
taurT, 15 bivolT i bivolite) si al

celor micT de 395 (95


si ro oT.

porcT,

Dintre locuitorT, 142 sunt plu-

prelungire a culmeT Barbatesti,

care de la S. comuneT Barbatesti intsa in regiunea dealu-

Curturita, loc izolat, jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Olanesti.


Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun-

rilor.

ca DunareT din com.Tichilesti, in-

Curfiturile, pisc, pe creasta


ruluT de dealurl ce brazdeaza
in lung si lat com. Costesti,

tre privalul Porcul i Filipoiul.


Comunica cu Porcul printr'un
mic prival in partea de V. '

jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-

cest sir de dealurl se prelungeste pe toata partea de E. a


com, in stinga riulul Costesti.

Curbanul, priva', jud. Braila.


Ese din ezerul Deciu si e situat
in stinga FilipoiuluT mai sus

garr, 5 meseriasT, 4 aa diferite


profesir.

Aratura se face cu 47 plu25 cu bol si 22 cu cal.

guri :

LocuitoriT ati 81 care si carute.


LocuitorT improprietariti 158.

Comerciul se face de 7 circiumarT.

Curcanul, brat (priva, in jud.


Ialomita, pl. Borcea, insula Balta
com. Dichiseni.

de privalul PorculuT.

Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud.


Vilcea.

Curfiturile, loe izolat, com. Golesti, jud. Muscel, pl. Podgoria.


Curturile, localitate, in Tolesti,

Curbanuul, japse, jud. Braila.


Ese din Deciu, da in privalul
Curbanul ; impreund cu Por-

Curc (M o vila-lui-), movildspre


N. de com. Leul, jud. Romanati,

pl. Ocolul. Face parte din un


grup de movile atzate in sir.

cul se varsa In stinga FilipoiuluT.

Curca, pise, spre N. de com.

www.dacoromanica.ro

Curca (Riul-lui-), phig, izvoreste di satul ipote1e, jud.

CURCX (PIRIuL-Luf-)

Iasi, pl. Bahluid, si se varsA in


piriul Miletinul.

Curok (PirIul-luI-), mic a.fluent


al piriulur Boldesti, com. Vdscani, jud. Suceava.

19

CUREAUA-DIN-BOGIANEM

si frumusete. Are o lungA ramificatie spre V., formatA dintr'o vastA stincl, numit5.: Pia-

tea central a plAser si cea ves-

ticA a comuner; curge pe la


poalele Dealulur-Beilicului 11 se

uneste cu valea Sofular, spre a


se vArsa in bratul Sf. Gheor-

tra-Lu ng5..

Curcubeul, sat, face parte din

ghe, pe dreapta, mal sus de satul


Pirlita.

com. rur. Balta-Doamner, jud.

Curcneti, sub - divizie a cAt.


Lunca-FrumoasI din com. l'irscov, jud. BuzAti.

Curchea-Mare, ca riere de piatr, in jud. Mehedinti, plasa


Ocolul-de-Sus, pe proprietatea

statului Bresnita.

Curchea-Mica, carier de pia-

Prahova, pl. Cimpul.

Curd-Liman, parte din stufurile


Curcubeul, ezer, jud. BrAila; situat in ostrovul lapa, la V.

satuluI Sfistofca, pl. Sulina, judetul Tulcea, pe malul drept al


bratulur Chilia.

de ezerul Milea.

Curcudela, baila, pe teritorial


mosier HApAT, com. Virful-am-

Curdeli, deal, in jud. Constanta,


pl. Silistra-NouA, pe teritoriul

puluT, pl. Berhometele, judetul


D

comuneT rurale Lipnita, i anu-

me pe acela al cAtunulur

tr, in jud. Mehedintis plasa O-

Coslugea. Se desface din culmea


Coslugea; se indreaptA spre E.,

colul-de-Sus, pe proprietatea sta-

Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd-

tulur Bresnita, in apropiere de

rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdrtire a cb.tunulur Zoita, din com.

la V. spre E.,

Costieni-Marl.

Grvan

Curchea-Mare.

CurciI(Drumul-), drum, ce pleac. din pldurea OrbuluI, com.

avind o directiune generall de


i

printre vAile

Galia sad Scorci,

brAzdind ast-fel partea vesticA

Curcusul-Mare, virf de deal,

a pldser si cea sudicl a comuna Are o inAltime de 122 M.,


este acoperit cu finete, pA-

GherAseni, si merge la BrAdeanul, jud.

In jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Bes-Tepe, si


anume pe acela al cAtunulur

Curcubata, munte, in jud. R.-

sati Pirlita, situat in partea centrald a plAsei i vestic a co-

turr din intinsele pAdurT ce-1

muna Este unul din virfurile

lele lur nordice trece drumul

dealuluT Beili. Are o indltime de


i8o m., dominind asupra satulur
Pirlita si vdier Curcusul - Mare.

judetean Ese-Chioi-Lipnita.

SArat, plaiul Maulle, com. Bisoca, la hotarul judetuluI spre


lingA riul Rimnic ; e acoperit cu pAdurf.

Curcubata, pitia, in jud.


SArat, plaiul Rimnic, comuna
Bisoca. Izvoreste din muntele

Este acoperit cu finete.

Curcusul-Mic, deal,

vecin cu

Curcubeta-Mare, munte, cunos-

Curcusul - Mare, situat in partea centralA a plAser si a judetulur Tulcea i cea vestica a
com. Bes-Tepe. Are o indltime

cut prin inltimea i stincile din


care e format, in com. MinzIi-

de 155 m., dominind asupra drumuluI comunal Malcoci-Pirlita.

lesti, la N. de schitul Glvanul,


jud. BuzAil. Poalele sale sunt

Curcusului - Mare (Valea-),

Curcubata, udA Vestul comuner

si se varsA in Rimnicul-SArat.

imbrAcate de brazT secularr, lar

virful din stincr goale i inac-

tuteo directie generall de la

Mare, de aceeasT constitutiune

S.-E. spre N.-V., brAzdind par-

S.-V.

Cut.. eaua, numire data unur plic


de pdure, de pe mosia statuluT Piclele si Urlatori, din jud.
BuzAA, pAdure care s'a alipit
pAdilrer Plclele-Banulur.

Cureaua - cu - Pricin, pdure,


jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna DrAnicul, la marginea cl-

reja se intinde com. DrAnicul.


Din dreptul acester pAdurr incepe hotarul de V. cAtre mosia

Cureaua-din-Bogdneqti, mo-

MinzAlesti, spre

BuzAti, com.

acoperea9 odinioarA. Pe la poa-

Domeniulur Coroaner Segircea.

de muntele Curcubeta

Curcubeta-Mick munte, in jud.

i citl-va arborT risipitI, res-

vale, in jud. si pl. Tulcea, pe


teritoriul comuner rurale BesTepe si anume pe acela al cA.tunulur sAU Pirlita. Se desface
din poalele nordice ale Dealulur-Mare ; se indreapt. spre N.

cesibile.

sunT

fie, a statulur, jud. Vilcea, fostA

pendinte de Episcopia Rimni


cul.

Cureaua-din.-Bogdneti, pd-

www.dacoromanica.ro

CUR1TA

20

CUREAUA-DIN-CRETENE

dure, a statulur, in intindere de

rica, deservitg de 1 preot si 2

t5 hect., pendinte de comuna


Bogdgnesti, piala Cozia, jud.

eclesiarcI.

Vilcea.

Vite sunt 130, dintre carT :


24 bol, 15 yac, 50 o!, 6 car,
8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce si

Cureaua-din-Creteni,pltdure, a
statuluI, in intindere de 30 hect.,

Sunt 26 contribuabilT.

II vier.

Cureti, mo)sie nelocuitg, in jud.


Ialomita, pl. Borcea, comuna

Rasa, este proprietatea statnlur


si inainte de secularizarea mgnastirilor inchinate depindea
de mangstirea Glavacioaca. Are

o suprafatg de 65o hect.

pendinte de com. Cretesti, pl.


Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Cureaua-din-Mldireti, pidure, a statulur, in intindere de


8 hect., pendinte de com. Maldaresti, plaiul Horezul, judetul
\rama.

Cureaua-Roaba, mo,sie, a statuluI, jud. Dolj, plasa Balta, com.


Valea-StanciuluI, arendata, de la

Curechitea, trup de sat, in co-

Curiacul, deal, numit si Bobocul,

muna Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Se mal numeste si Curechistea-d.-j.

la N. de com. ampina, plasa

Curechitea, mofie, in comuna

Curiacul, lac, la N. de orasul

Petricani, pl. de Sus-Mijlocul,


jud. Neamtu. Este proprietatea

Cimpina, plaiul Prahova, judetul Prahova. Acesta este lacul despre care vorbeste Bo-

statului.

Prahova, judetul Prahova. Seria de pgsune si loc de aratura.

lintineanu in romanul sga Elena

1893-98, pe 10150 ler anual.

Curechitea, pdclure, pe cuprinsul mosier cu acelasT nume, in

si pe care il descrie asa: La


marginea despre muntr a ora-

Suprafata acester mosil este de

com. Petricani, jud. Neamtu. Are

250 hect. Din ea s'aa dat in

o intindere cam de loo hec-

suluI (Cimpina), pe muchia unur


deal inalt, trece o cale ; sub

loturr 627 hect.

tare.

acest mal este un lac limpede


si linistit, inchis intre doug dea-

Curecea, mahala, in com. rur.


Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.

Curechitea,poenitel, in padurea
Runcul, situatg pe teritoriul comund Silistea, pl. Bistrita, jud.
Neamtu.

lurr. Se crede cg e de o adincime fabuloasg. Fata laculur


este la citr-va stinjenT mar sus
de platoul Prahover, etc.v

Curecea, chnpie, in com. rur.


Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.

Curecea, deal, in com. rur.

Curiganul, loc izolat O sting de


or, in com. Padina, pe mosia

Curechitea-de-Sus. Vezr Cu-

Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,

rechistea, sat, in com. Grumgzesti, jud. Neamtu.

judetul Mehedinti, pe teritoriul

Macoveiul, jud. Buzaa.

Iz-

voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s.,


jud. Mehedinti.

Curecea, vale, in com. rur.

Curechitea-de-Jos. Vezr Curechistea, sat, in com. Petricani,


jud. Neamtu.

vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s.,


jud. Mehedinti.

proprietater statului Piatra-Albg.

Este acoperit cu vil si pgdurr.

Iz-

Curecul, deal, in com. rur. Balotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetul


Mehedinti.

Curechitea, sat, in com. Gru-

Curila, phi:7, in jud. Mehedinti,


plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
poala dealulur Curila si se var-

mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul,

Curelari, vechie suburbie a ora-

sg in Topolnita, pe partea stingl.

jud. Neamtu. Se mar numeste

sulur Cimpulung (1831), judetul


Muscel. Coprindea toata partea

Curita-Brtanul, vale, jud.

din jos de Bughea. In el in-

Ilfov, asezata la S. de catunul

tra si Ochesti.

Brgasani. Se varsa in valea Mos-

si Curechistea-d.-s.
Impreuna Cu locurile vecinase
ce-1 apartin, are o intindere cam

de 300 hect., cu o populatiune


de 156 suflete, sati 40 familiI,
9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro-

Cureloi, prival, care pleaca din


canalul Vilciul, de la hotarul

m'id, carl se indeletnicesc cu

nordic al comuner Bertesti-d.-j.,

agricultura si cresterea vitelor.

si se uneste cu privalul Val-

In acest sat se afla o bise-

ciasi.

www.dacoromanica.ro

tistea. Pe coasta dealulur este


situat satul Bratasani, din comuna Cglareti- einoaia, plasa
Negoesti.

Cuita, sat, judetul Bacga, plasa

CUR1TA.

Trotusul, al comunei Casinul,

21

CURMXTURA-LULCIRLIG

&fui Cdtiasul. Are 200 locuitoff si 52 case.

in partea de N.-E, a co-

situat pe 011E11 Curia, la o deprtare de 3420 m. de satul Casinul. Din acest cAtun, in 1891, Curmtura, deal, pe mosia Bdn'a urmat la scoalA nicI un coluseni, corn. Baluseni, pl. Tir,
guluT, jud. Botosani.
virstA
de
pil, din ce! 53 in
Acest cAtun, impreunA
cu un altul numit LArguta, for- Curmtura, colin, in judetul
BuzAO, com. Mlajetul, cdtunul
ma o comunA aparte : com.
StAnila.
Curita. DupA 1874, cAtunul Cu-

mune! Poiana-CirnuluT, in hotar


cu comuna Buciumi, din jud.

Curmtura, pa-dure particularl,


supusl regimuluT silvic, in in-

tindere de 230 hect., pe mosia


Muntele - CurmAtura ,

comuna

Rimesti, plaiul Horezul, judetul


Vilcea.

rita fu alipit de com. Casinul.


Are o bisericA de lemn, deservitA

de i preot si 2 cintAretl; are hra-

mul Sf. Nicolae ; se zice


In vechime ar fi fost schit de
cAlugArr; este clAdia de aproape
200 anT.

Curmtura,

in jud. Bu-

com. Boziorul,
schitul GAvanele.
zAti,

Curmtura, pirtiaf, jud. Bacau,


pl. Bistrita-d.-j., com. FundulRAcAciuni, care se vars5. In

la E. de

prtiaul Cprianul.

Curmtura, inoyild, jud. Dolj,

Are 121 familil saii 495 suflete, in mare parte mocanT.

pl. Balta, com. Giurgita, de la


care se spnne cA sTar fi luat
numele satul Giurgita-Curma-

Sunt 2 cfrciumr.

tura.

Curmtura, pirliat format pe


teritoriul comunel Tulnici,
Vrancea, judetul Putna. Se varsA

In riul Putna.

Vite sunt : 6 caT, 44o vite


marT cornute, 83 porcI si 21
capre.

Curia, Ah*, jud. Bac, plasa


Trotusul, ce izvoreste de sub

Curmtura, deal, in jud. Pra- Curmtura,


hoya, com. Gura-VitioareT, pl.
Teleajenui ; servA de pAsune
vitelor.

mic afluent
al piriulur Borca, jud. Suceava.

Curmfitura, pichet de graniiii,


In jud. Mehedinti, plaiul Closani.

poalele MAgureT, de la locul

Curmtura, ',mute, in jud. Pra-

numit Poiana-Cirlanulur. Curge

hoya, com. Drajna-d.-j., plasa

Curmtura-Blriel, obigia Bu-

pe teritoriul comunelor Mdnlstirea-Casinul, Calma si BogdAnesti si se vars in piriul


Casinul, pe stinga, dupA ce

Teleajenul, acoperit cu pAdurl se-

dAceluluT, in jud. Suceava, com.


Bogddnesti.

se incarcd pe partea dreaptA cu


piriiasele Bluidisul, Sirbul, BrAduleasca, Corbul i LArguta, si
pe stinga cu apele PiriulurSArat.

culare de fag si brad. Are bo

gate Ostia
Currnitura-CrasneI, mute, in
al muntelui

partea de N. a comunel Star-

Runcul-MAdeiulur, jud. Suceava.

Chiojdul, pl. Teleajenul, judetul


Prahova, acoperit cu pAdure

CurmAtura, vil!,

Curmtura, deal, in jud. Vil-

izlaz.

cea, comuna Mihlesti, plasa


Oltul-d.-s.

Curmtura-Juga, ruptura dea-

Curia, vale, judetul Baclii, pl.


Trotusul, formatA de pirlul cu
acelasT nume.

Curmtura, sat, jud. BacAd, pl.


Bistrita-d.-j., al com. FundulRAcAciuni, situat pe piriul cu

lului CurmAturile, de d'asupra

Curmtura, lac tes, Ruga PiatraClosanuluI, pe u nde trece poteca ce leagA satul Motrul-Mare
cu satul Motrul-Mic, judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Closani.

acelasT nume. Are 34 familir

r suflete.
Vite sunt: 29 vite marl cornute, II pordi si 9 capre.

satuluT oldAnesti, pe mide duce

drumul la SpAtAresti, judetul


Suceava.

Curmtura-LazaroT, munte, In
jud. Neamtu, la hotarul Transituat intre muntele

Curmtura, loe

Meleghava

In COM.
CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul,

Arsita-TArcuti!,

de care se desparte prin &alele


BolohAnosul i Foldtisztpatac.

jud. Prahova, intre gira DoftAnetul i Va:lea-Sea:,

Curmtura, cdtun, al cora. PAItineni, jud. Buz, situat pe

Curmtura-lui-Clrlig. Vez! Mu-

Curmtura, pddure, jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.

CURMATURA-MARE

Curmfitura - Mare, tiieturei


dealului Harangiul, pe mosia
Catamaresti, pl. TirguluT, com.
Cocoreni, jud. Botosani.

Curmtura-Mick tdeturd a deaIza Harangiul, pl. TirguluT, jud.


Botosani.

Curmaturilor (Fata-), km izo-

din plaiul Vulcan, jud. Gorj,

lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul,


com. Teisani.

situat spre V. de comuna si

Curmejisul (Conacul), l'es mare,

pe malul drept al riuld


Are o suprafata de 94 hect.,
din carT 54 hect. arabile, 10

spre E. de com. VIddila, jud.

hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.

Romanati, pl. Ocolul.

Are o populatie de 90 fam.,


sati 270 sufl., dintre carT 78

Curpinul, loc izolat, jud. Mus-

Curnatura-Muierusul, deal, in
jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s.,
com. Comanesti, de pe granita,
de unde izvoreste pirlul Muierusul.

cel, pl. Riul-Doamner, comuna

contribuabilI.
Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,

Dirmonesti.

32 care cu bol si yac!, 6 stupT,

82 vite marl cornute, 10 cal',


Curpfiselul, virf de munte, jud.
BacAti, pl. Munteld, com. VAsiesti, in culmeaR.uncul-Stinelor.

Currnatura - Oltetulu, munte,


In jud. Gorj, plaiul Novaci. E
situat la N. com. Polovraci. Din-

Curpselul,pddure, de brazT, pinT,

teinsul izvoreste piriul Oltetul.

moliftl i putin stejar, proprietatea luT Gr. Ghica, jud. Bacati,


pl. Munteld, in com. Vasiesti.

Curmatura-PinteculuI, munte,

Are o intindere de loo hect.

jud. Neamtu, la hotarul TransilvanieT, situat intre piriul Bistricioara i afluentul sati piriul
Pintecul i piciorul de munte Chicerul (Chicserei).

si este supusa regimuld silvic.


Curpselul, vale, jud. BacAO, pl.
MunteluT, situata futre satele
Straja i Asaul ; are izvoare cu
ape sarate.

Curmfitura-Dealuluf, in com.
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Curpenul, cdtun, al com. VAlariT


din plaiul Vulcan, jud. Gorj,

CurmfitureI (Malul-), loc izolat, com. Teisani, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.

CurrnatureI (Valea-), vale, co

CURSELE

22

situat spre E. de comuna si pe


malul sting al apeT t.isita. Are
o suprafata de 68 hect, din carl
30 hect. arabile, io hect. vie,
28 hect. prunT, izlaz i finete,

de loo fam.

muna Bajesti, pl. Riurile, jud.

si o

Muscel.

cu 578 suflete, din carl 87 con-

populatie

120 oT, 65 capre si 50 rimatorr.


Comunicatia cu catunele vecine se face prin drum de care.
In catun sunt : 3 morT pe
apa usitel, 3 puturI si 3 fintinr.
CAtunul are I biserica, facuta

in anul 1820 si deservitd de


preot si i cintaret.

Curpenul, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-s., com.


rur. Govodarva.

Cursasca, pira Izvoreste din


ipotul-lur-Filip, ce se afla spre

N. de satul Cursesti, jud. Vasluir', pl. Racova, com. Cursesti.


Curge spre S.; trece prin mijlocul satuld Cursesti, despArtindu-1 in dota pArtI, apoI se
varsa in 0.1111 Racova.

Cursei (Valea-), vale, jud. Muscel, pl. Podgoria, comuna Ciul


nita.

Locuitorli posea 16

Curmatureni, numire ce se mal

plugurT, 31 care cu bol si vacT,

Cursele, munte, in com. Goidesti,

da 'no ief Catiasul, a mosnenilor


din com. Paltineni, jud. Buzau.

8 stupT, 81 vite marl cornute,


IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50

la infuratura BisceI-Marl cu
Bisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276

rimatorl.
Comunicatia cu catunele ve-

metri inaltime. E acoperit cu


pinT, bracp, fagT i mesteacad.

cine se face prin drumurl de

Serva ca izlaz, unde pasc anual

care.
In catun stint : 4 morT pe
apa usita, 4 puturT si 3 fintinT.

300-400 oT, 350 yac! si 60

Curmturile, deal, pe mosia Almasul, in com. Dobreni, plasa


Piatra-Muntele, jud. Neamtu,

situat in prelungirea dealuld


TAlasmanul. Se maT numeste
Poiana-Curmaturile.

Curmturilor (Dealul-), deal,

Are o biserica zidita in 1830


acum deservita de un cintaret
si de preotul de la VAlariT.

cultivabil, de asupra satuluT

danesa, jud. Suceava.

Curgenul, altun, al com. Valaxil,

www.dacoromanica.ro

cal. In partea de S. are frumoasa coasta Sulivastru.


Cursele, mo,cie, in com. Goidesti,
pe muntele Cursele, jud. BuzAti,
Are 1690 hect. pAdure, fineata

putine curaturl. Este pro-

CURSETI

prietate mosneneasca In devAlmasie cu familia Boranescu.

23

CURT-CULAC

pirtul Cursasca. Partea din stinga piriuluI se numeste Cursestise numeste Curse.sti - Sofronie.

Sud-Estica a dealuluI Priopcea.


Se intinde spre S., avind o directiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea centrala

Ambele partI, de si sunt la o


departare cam de un kil, una
de alta, formeaza lusa un sin-

a plaseI si cea Nord-Vestic a comune!. Se prelungeste spre S.-E.


prin dealul Para-Bair, la ale card

gur trup numit Cursesti.

poale este asezat satul Cerna.


La E. curge valea Megina. Se

Razesi, iar partea din dreapta


Cursesti, com. rur., la mijlocul
pl. Racova, jud. Vaslui, la o

distanta de 27 kil. de orasul


Vasluiti, si de 4 kil. de Pungesti, resedinta plsel, asezat
pe mal multe dealurI si vil.

Este resedinta com. Are o

E formata din satele : Cur-

suprafata de 514 hect, din mil:

sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie,


Toporasti, Hordila si Rapa,

357 hect. padure si 21 hect.


acoperite cu vil si livezI, pro-

pe o suprafata de 2462 hect.,


din carl: 1033 hect. padure si
151 hect. loe de cultura, finat,

prietatea razesilor.

imas, ale proprietateT, lar r728


hect. ale locuitorilor. Vie se

Are o biserica, deservita de


1 preot si i cintaret, fcuta la
1839 de obstea locuitorilor.
Vite sunt : 231 vite raid cornute, pm o!, 35 cal si 75 11-

cultiva pe 28 hect. Are o populatle de 400 fam. saa 1599


sufl., parte razesI si parte cidcasI, improprietaritI dupa legea
din 1864, ocupindu-se cu agricultura si cresterea vitelor, apof
cu cultura viilor si livezilor.
In comuna sunt treI bisericI,

deservite de 3 preoff si 4 d'utaretI, si 2 circiume. Comertul


se face de 4 rominr.
Budgetul e de 2034 le!, 84
banI la veniturr si de 2017 le!,
8o batir la cheltuelI.
Statul incaseaza 1194 le! de
la 199 contribuabilI.
Vite : 667 vite marI cornute,

93 cal, 913 o! si 195 rimatorI.


Locuitorif poseda : 53 plugurl,

116 care cu bol, II cgrute cu


cal si 8o stupr.
Curseti, deal, in partea de N.E. a com. Pungesti, jud. Vasluiti, pl. Racova; desparte aceasta
comuna de com. Rafaila si Cursesti.

Cursesti-Razesi, sat, din com.

ridica pana la o inaltime de 300


m. E punct trigonometric de observatie de rangul 3-lea. Sta

In legatura cu dealurile Bujor


si Caracicula. De o parte si de
alta a luI merge drumul jude-

Populatia

este de 136 fam. sai.1 536 suflete.

tean si cel comunal Cerna-Greci.

Este acoperit cu pasunI si pe


la poale cu semanaturI.

Curt-Balic, vale insemnata, In

LocuitoriI posea : 16 plugur

jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuneI Beidant si anume

si 36 care cu bol, 8 carute cu

pe acela al catunuluI sla Sari-

cal. si 50 stupI.

Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-

mtorl.

voreste din dealul Caragea-Pu-

Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas-

nar, si poarta numele de Curt-BaBe dela izvor si pina in satul Rim-

luii1, despartit de Cursesti-Razesi


prin piriul Curseasca (v. Cursesti-

nicul, de unde la numele de

Razesi), pe o suprafata de 617

Rimnicul.

hect., din care 125 hect. padure si

343 hect. loe de cultura, flnat,


imas, ale proprietateI cu 2 hect.
vie. Populatia este de 8o fam.
sati 338 sufleie.
Are o biserica deservita de
1

Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm,


dependinte de comuna Jurilovca,

pl. Babadag, jud. Tulcea. Este


numita Curt-Lup, din cauza nu-

merosilor lupI ce se aflail in


insula. Este acoperita cu verdeata. Are o lungime de 8

preot si un eclesiarc ; o cit.-

ciuma.

'o kil. si o intindere de 75

Vite sunt: 120 vite marl cornute, 113 oI, 16 cal si 20 ri-

hect. In capul sati Estic se afla


ruinele une! cetatuie numita

raltort
LocuitoriI posea : 7 plugurl
cu bol, 15 care si 3 carute cu

Bisericuta.

Curt - Culac, vale, in judetul


Constanta, plasa Medjidia, pe

cal.

Cursul-ApeI, loc istoric, unde

teritoriul comunelor rurale Ma-

Stefan-cel-Mare a batut pe Raducel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezI

mut-Cuius si Enige, carora le

Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Racoya. SI-a luat numele de la piriul Cursasca ce trece prin sat.
Are o pozitiune frumoasa, fiind
asezat pe dealul Cursesti.

Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea,


pl. Macin, pe teritoriul com.

Satul e despartit in doua de

rurale Cerna. Este o prelungire

partea istoric a jud. R.-Sarat.

www.dacoromanica.ro

serveste si ca hotar despartitor.


Pleaca din dealul Orta-BurunBair ; se indreapta spre N., lo-

teo directie generala de la S.


spre N., prin dealurile CaceamacOrman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-

CURT-ORMAN

CURTEA-DE-ARGE

24

Mezarlic-Bair pe stinga; se des-

malul sting al riulur Arge$, la

NumArul vitelor din aceast

chide, dup. un drum de 4 kil.,

28 kil. depArtare spre N. de

comunA era la anul 1887 de

in valea Ghiordumgi-Orman, pe
stinga, nu departe de ruinele sa-

Piteqti. Este scaunul Episcopier


Argesulur i re$edinta pl4eI

1909 vite marT, (1771 bor


yac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de

tulur Sapunar; e tliatA de dru-

Arge$ulur. Are un seminar cu

2520 vite mrunte (tI To

mul comunal Caceamac-MamutCuius.

251 seminari$tr; o $coalA primar


de bletT (t68 $colarr) $i una

417 capre $i 993 rimdtor.

Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in-

de fete (40 eleve); statia finalA


a linier ferate Pite$ti-Curtea-de-

ciurl mar!, la Sf. Pantelimon


(27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare

tinse peidurf, ce acoperea odinioar o suprafatA de 800 hect.


in jud. Constanta, plasa SilistraNoud, comuna Lipnita, la E.
de ctunul Co$lugea, $i din cari
azr a rAmas numar upo hect. pe
malul nordic al lezerulur Oltina.

Curtaul, lac izolat

aria' In

com. SAgata, jud. Buz5.5.

a fost intemeiat5. de Radu-Negru, care a avut ad i a doua sa


re$edint5. (dupl Cimpul-Lung)

al arta venit pe 1896-97 a


fost de 7986 ler, 70 banT; o
judecAtorie de ocol $i un spital
Cu 20 paturr. Ora$ul are 7 bisericr, dintre care una, BisericaDomneascA, Cu hramul Sfinta

intre anir 1244-1264. In Ar-

Filotea, ziditA, se zice, de Radu-

cum : de la Dan Basarab (1383),


Mircea Basarab (1387), Dan Basarab (1421) i altele.

Vod5.-Negru,

intre anir 1244

unul din cele mar vechT mo-

muna arligi, pl. Piatra-Muntele,

numente:religioase. E construit
in stil vechia bizantin din piatrA qi crAmida netencuitA. In
interiorul bisericeT este zugrvit
ca ctitor Radu-Negru.
In aceastA bisericl se pAstreazA $i moa$tele Sfinter Filotea,

Curte (Pirlul-de-dup-),0112,

fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT se

in jud. Suceava, com. StolniceniPrAjesculur. Afluent al Piriulur-

pretinde c5. ar fi ingropat RaduNegru. Biserica aceasta este

din-Bahn5..

deservitA de 4 preotr, 2 cintiretT i i paracliser. Se intretine din propriul sla fond.


La marginea estic5. a ora$u-

Curtea, sat, face parte din com.


ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
208 locuitorr (137 brbatr
131 femel) ; ca populatie qcolarA are 43 copir (24 MetT
19 fete).

luT, pe o inAltime care domina


ora$ul $i valea Argesulur sunt
incA in picioare ruinele une!

capele catolice, flcutA se zice


de Radu-VocIA pentru Doamna

Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,

sa, care era catolicl. Ceva mar


la N. de Curtea-de-Arge$, cam

comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezat


in partea de V. a raionulur

tire a Argeplur, unicA n felul

satuluT. Lung de 140 st. i lat

de 20 st.

Curtea-de-Arge, vraf, judetul


Arge$ la 484 m. d'asupra niveluluT mriT, cu o populatiune

August). Curtea-de-Arge$

(15

un biuroti de posta i telegraf

Curte (Iazul-dela-), ias, in co-

apele pirlia$ulur DubArca.

Anual se tin ale! doul bil-

Arge$, pus5. in circulatie in 1898;

1264. Biserica-DomneascA este

jud. Neamtul; se nume$te astfel din pricinA cA este situat


inain tea porter caselor pro prietAre$tr; este alimentat de

o!,

la vre-o 3 kil, este vestita mAnAs-

eT in toat Rominia. Curtea-deArge$ are mar multe sate alipite


cum : Busaga, Groapele, Mahalaua-Poqter, Valea-Sasulur i Plopisi. NumAr5. 514 contribuabilf.
Bu dgetul comuner la veniturr este

de 575 familiT saii 4000 suflete,

de 36250 le! $1 la cheltuel1 de

locuind in 7X5 case. Situat pe

35308

www.dacoromanica.ro

chivele Statule se gAsesc mar


multe chrisoave domne$tr, da.
tate din Curtea-de-Arge$, pre-

Curtea - de - Arge 03iserica-

Episcopali-de

cel mar

frumos mo n u m en t de arhitecturA

bizantinl din Rominia.


Biserica Curtea-de-Arges a fost

fondatl intre anir 1512-1517 de


catre Neagoe-Voevod-Basarab,
pe temelia vecher MitropoliT, si
primul er Episcop a fost Iosif
Sevastias.
Neagoe fiind foarte evlavios,
ca fiu sufletesc al Patriarhulur

Nifon, a petrecut mar tot timpul vieter sale cu ingrijirea de


lucrurr sfinte, co inflorirea BisericeT Romine ; acluse in tar
moaqtele Patriarhulur Nifon de
la Muntele Athos, introducind
multe servicir religioase, dupl
uzul Bisericer Constantinopolitane. Cu Turcir, de $i se gAsea
in legAturile cele mar bune, sta
insA gata pentru cazul cind creqtinir ar fi pornit rAzboi0 contra

lor. La 1519 el trimise un sol


la Papa Leon X, in Roma, ca
sd-T cearl bine-cuvintarea pentru
el $i pentru fiir sAT, Teodosie
Petre, i s5.-1 roage in numele
saa i al tul tefan-cel-Tindr,
Dornnul Moldover, ca in alianta

CURTEA-DE-ARGES

21i

statelor crestine contra Turcilor, Papa sa. numere i cele


doua Principate Romine, care
asteapta din zi in zi ocaziunea
de a scutura jugul Turcesc.
Neagoe muta scaunul MitropolieT de la Curtea-de-Arges
Ja Tirgoviste, sfirsind Mitropolia

din acest oras, care se

trice-

puse de Radu-cel-Mare. Tipari


carp' bisericesti, intre altele Evanghelia, cu o ingrijire deosebita. El cheltui su me mari de banT

cu infrumusetarea i inzestrarea
sfintelor locasurr, nu numaT din
Tara - Romineasca, dar si din
Moldova si Transilvania, a tu-

tulor manastirelor grecesti din


muntele Athos, din Constatinopole, din Sinai, din Ierusalim ;

gin toate laturile, de la rasarit


pana la apus, si de la miaza-zi
pana la miazd-noapte, sfintele
bisericT le ajutora, si multa mila

pretutindenT da, si mal virtos


spre ceT ce se instrainati prin
pustia, i prin pestere, si prin
schiturT, fara de nici o scumpete 'T hranea ; si nu numai
catre crestini fu bun, ci i care
pagini..
Dar monumentul destinat a-T

face pomenirea in seco!! este


Biserica de la Curtea-de-Arges.

Numal cind citeste cine-va


invataturile asa de folositoare
si virtuoase scrise pentru fiul sag
Teodosie, precum i inscriptiu-

nile compuse de dinsul


pate pre cele doul lespezi din
fatada vestica a Bisericei, asemenea si documentele oficiale

venite din timpul s pana la


noT, poate intelege in destul
marimea sentimentelor i ferbinteala Dumnezeiasca ce hra-

CURTEA-DE-ARGE;

din slavoneste, fiind de mare

pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitori

importanta :

care tine, 0 al nu se atingi mina ta

lmprdia aceasta s'ail s1dluit, ci puOnl


pe cea cereascii impritie o ad mostenit-o.

de ma sus comorile si vasele si le MI,


co Inci bine i domnia-ta dupi putere
s adaugi, pentru ca si nu fie spre bajocura limbelor striine, t locuinta animalelor si a plisirilor, si a gidinelor
si a oamenilor rid ; ci fi aim el milostiv i intocmitor l pzitor al M011a
hilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; ca
sill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-

De aceea dar iati si ed nu numaI ci


m'am sirguit a ermui aceastii impritie,

din aceast lume desarti ; pentm cd claci

India inscriNiune.

(CIV cu Duhul
luY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al la
Dumnezeii. lat $i ell robul Domnului
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Than
Neagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Domnia mea, cum cd multi Impftrati intru

precum

i noui, carl am trecut

ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi


impreuni Cu fapte bune. Drept aceea, am
cunoscut si noi, cii eel fosti tnaintea

voeste mina ta sit se atingi a lua, aduaminte si nu iai, nu te ve! In-

noastri stiptnitori, adici Impiratt, acestea ascultindu-le si cele pmintesti bine


intocmindu-le, pe cele ceresti le-ail dobindit, si cele pimIntestI piimIntestilor
le-ad lIsat, dupi glasul fericitului prooroc, intro Impirafi i Dumnezeescut

la Prea curata Maica DomnuluI nu ve!

rinte David : Fericit brbatul ce railueste


si In toati ziva de Domnul se Indulce;te ;
iarisi : preeum Cu milostenie se cu-

rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le


nol, si de dorinti si de osirdie fiind
condusi catre sfintele si Dumnezeestele

biserici a le zidi, Inft4a i Infrumusem


precum le-ad gent i tniltat i infrumuseVt.t al nostri Intru sfinfi rposati mosl
strimosl i sad ficut ctitorI, cinstite
bune biserici, ad inilmt i Infrumusemt;
asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit,
si osirdie avInd ciltre acest dint Dumnezeesc templu i 115cas al Prea sfintei
curateI i prea bine cnvIntatel Stpinel
noastre de Dumnezeil Niscitoarel i pururea fecioarel Maria a prea cinstitei

Adormir!, pe care am gisit-o Domnia


mea la Curtea-de-Arges, drimatit
prin darul DumneLeesc i cu
inspirmia acestei Prea cinstite Maicei bomnului,
deschis ochii inimei noastre
si am hotirlt acest mai sus pomenit temple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta,

a-1 intiri, si am druit sate si


cu peste si ydmi i vase de stir
si de argint i mirgritar i pietre nepreDrept aceea, dupii a noastri petrecanie, pe cine /si va siege Domnul
Dumnezed si fie uns i urma i stipin
al smeritel Domniel mete al toatei
Ungro-Itomtne, pe acela il conjurim cu
Domnul Dumnezeil, ficiitorul cerului
al pimintuluT i cu prea curata sa

cerca, ci clacli vel gindi ci le MI de

loa; dar daci ye! voi si de la tine si


&mesa dupii putere la templul acesta
si fil bine-cuvIntat de Domnul Dumnezed, fa'citorul cerului si al piimtntulta,
si de Prea cumta Maim su ; pentru cit
eft, Domnule i unsule, dupil moartea

mea nu astept de la nimene pomenire


si am, de et de la domnia-ta, lar domnia-ta, si id pomenire In tinprigia ceunde este bucuria netrecitoare
fericire fri de sftrsit, care va sit fie
amin. Si iarIi amintim egumenilor
monahilor, act slisluitori, cit daci cine-

va din boeri si din nobilii va vol si


adacii ale lor averi si vase, pentru ca
sd le ascundi In mintistire, fie chiar
de orl-ce frical, atuncl egumenul t mo-

nahii si nu le primeasci In miniistire


ca si nu fie averl striline In ministire,
al nu cadi ministirea In nevoe. Iar
egumenul i monahul, care va primi avere strinil ad o ascunzil In ministire,
si fe procliat i anathemas.
A 2-a inscrifitiune.eCu voitt Tatilui,
si cu ajutorul
Cu sivirsirea
Sfintului Duh, care in Treime este slivit Dumnezed, de dorinf f osIrdill Indemnat, Inceput-am acest Ant templu
al Prea-cuvintatei noastre Stiptne NiscitoareI de Dumnezed cinstitel Adormir!, pe care privind-o, l viztnd-o,
puOn bgelegind din scripturile Dumnezeestl, ceca-ce greste gura Stiptnulul
DumnezeuluI nostru In Santa Evanghelie : gDaci vom aves credinti clt un
grunte de mutar, se vor erta picatele
noastrep, dar nicl Delta nu s'a gsit In
nol, precum se vorbeste taritsi In sibta
Evanghelie : eDaci cine-va va veni la
minenu-1 void alungato. i fa* I zice
Dumnezeescul Chrigostom : De ad lu-

nea un suflet plin de credinta


ca al lu.
Reproducem aci cele doua

stiipruitorule fi de Dumnezeil iubitule


Domnule, i unsule, te rugim no! pentru

inscriptiT din afara, despre par-

acest noil zidit templu, pe care l'amin-

crat cine-va din ceasul cel Viand sip


primeascii
dreapta plati; de ad

niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris-

venit cine-va dupli ceasul al treilea, soul-

tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre

tumind si priznuiasci; de ad ajuns cl-

tea dreapta a intrareT, traduse

rugim pe Dumnealui: Mare singur

68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.

www.dacoromanica.ro

CURTEA-DE-ARGES

nc-va dupii ceasul al saseleade 'Amica s nu se Indoiascii, ci de nimica nu


se va pigubi, iar care se va intimpla
la al noulca ceas sd se apropie, de nimica temlndu-se ; de ad ajuns cine-va
In ceasul al un-spre-zecelea s nu se
Ingrozeascil de pedeapsii; cd iubitor ce
("meta fiind Stiiptnul Christos, primete
pe cel de pe urm5, ca 0 pe cel d'intlig;
odihnete pe ccl venit din ora un-spre-

zecca, ca 0 pe cel ce a lucrat din cea; i pc cel de pe urmi milusul


qte, 0 pe cel di'ntlitl raingte, i aceluia

plitete i acestuia dd, i lucrul chistete, i indemnarea o laudg. Pcntru


aceasta dar, 0 voi, fratil mei, aceI carI
v'atl ostenit In acest Ant templu, off
daci ati fost bogati, sal &grad, sail insetatt, satl ltamnzi, sari vilduve, sari din

slugile mele ; s nu ginditl In inimile


voastre, a Stipinul Christos nu va lua
In seandi truda voastrii, dar luatI seama,

precum zice sfinta mal sus zisi Scripturi Fiind-ert stpInul Christos este
inbitor de oamenl, Si prime?te osteneala
voastr, i yeti intra In Impitr5.cla cereasci. Si eg dar, robul StIpinului meil

Isus Christos, 0 a =wad sale fig prihang.,

i de 0 prin multe *ate sunt

minjit, precum nimene altul din crtinil


de la Rasgrit png. la Apus; mit rog deci
prea Curati Maki a Domnului, pen-

tru cit. ce s'ail ostenit lucand S fintei


tale case ; dacii cine-va In credint cre-

t.tineasell a fost 0 a lucrat cu multi osteneali cu sudoare i foame, i sete


sapgrare, i cu Vitae de joc, i ocari,
prime,ste prea Sfinti Stpini munca lor

roagi pentru ni pe cel nscut din


tine, ca sd itu-T ru0neze In ziva jude-

cgteI, dar sg-I numere pe el intre ceI


carl vor fi In partea dreaptg a scaunului Litt
De oare-ce cil sunt negura picatenici un bine nu am fa'cut hmintea Ta Dumnezeule, nicl n'ara ostenit,
aid n'am flminzit, nici n'am 1nsetat,
nicl o sudoare, i niel o lacrimii n'am
virsat, ci In toate zilele vietel mele, In
lor,

pace, i In Indestulare, 0 In toate bunurile acestel deserte lumY am trait, pen-

tru aceasta, clack' nu putul s pliitesc acestor lucritocl osteniti, sail din zgircenia mea, sari prin proprire, sari prin

iubirea de argint, sai prin iubirea de


aur, am fost orbit de picat ; prea bunk'
ajutiltoare, prea curatii Stipind, primete

ca risplata lor desivNiti si le fie datg,


voI, fratil mel, ertati-m, 0 nu mg
blestematl, 0 pe vol Domnul Dumnezert vg va erta i pica Curata Maica Lui
vi a milui ; fiind-ci n'am putut ert s

CURTEA-DE-ARGES

26

v dad, Domnul Dumnezert i prea Cu-

rata luI Maid sii vil dea, lar tu, prea


Curat Maicd a lui Dumnezeil care elti
sperantg, tuturor creftinilor 0 pro mine
nevrednicul i lipsitul de sperantii cel
niscut In plicate, vit stearpg i smo-

chin fig rod, 0 ert sunt oaie riticit In


pubtiii, 0 nu sunt vrednic a md numi
foarte sunt Incircat
firt al tifi,
cu pticate, ci te milostivezte prea Curati Stiplitli i primtc-mit, nu ca pe cei
de mid sub scr101 lurnitorI, cad s'ail
ostenit, dar precum i SfInta Evaughelie
serie Prime;rn-m parinte, ca i pe
unul din NimitiI tit ; a,sa primWe
pe mine pricitosul robul till loan Neagoe Voevods,

Biserica s'a sfirsit la 1526,


patru anI adicA dupa moartea
sa; el insA prevdzind toate pri.
menelele acelor vremT turburate,
se grAbi a o tirnosi in anul

1517, chid era gata numaT partea arhitectonicd a bisericeI,


In interior, cite-va picturT murale.

In ce priveste constructiunea, biserica aratA o origina

cum recunoaste insusT restauratorul opereT sale, d-nul Lecomte

de Nouy, nu s'ar fi putut executa maT simplu i mar Cu suc-

ces un plan ca cel dat arhitectuluT.

Este destul pentru a ne da


seama despre acersta, de a
cerceta planul bisericeT in punc-

tul unde se ridica turnul cel


mare, care stA pe patru unghiurT, f5.rd sprijinul proptelelor din afarA. Culegerea mate-

rialelor necesarie a trebuit sa


prezinte greutAtT marT, din cauza

lipseT de drumurT practicabile,


si a lipseT mijloacelor de tran-

sport, pe care le avem la

indemina astA-zI. Pentru carAmidA,

lucrul era usor ; ea se acea pe


loe, pAmintul &rid materia primd, iar lemnul pentru a le arde,
luindu-se din pOdurile vecine.
ProbA cA fabricarea carAmidei
era destul de inaintatd, este va-

la diferite inAltimT in grosimea


zidurilor, de la temeliT i pAnd
la virful turnurilor, grine in-

rietatea modelurilor gAsite in


sApAturile in treprinse in jurul
bisericeT de Arges. Nu tot asa
de usor insA era cu piatra, care
trebui sa o aducA din departare de 95 kil., din carierele de
la satul Albesti, de ling5. Ompulung. Piatra este un calcar
de coloare galben5., de un granit stins, fin si omogen.
Inteun hrisov de la Neagoe-

doite de lemn ; toate acestea

VodA, se aratd cA Domnul scu-

sunt maT mult de eft suficiente,

tise de dAjdir mar multe sate,


carT transportase materialul de

orientall. Modul de a tdia pretrele, de a le aseza cu rosturr,


putin cioplite, punind intre ele

un strat foarte subtire de var


curat neamestecat cu nisip, de
a le lega cu scoabe de fier fixate prin plumb, de a dispune

pentru a dovedi aceasta, daca


ne amintim maI cu seamA,
este vorba de un monument din
secolul al XVI-lea, adicd dinteo
epoca cind aceste traditiunT se

parasise de mult in Europa,


care se gAsea atund in plina
renastere.
Arhitectul bisericer de la Ar-

constructie pentru bisericA. Mar-

mora i mozaicul furl aduse din


Turcia, cu corabiT, pe DunAre,
Ora la Vidin, de unde apoT se
cAra la Arges. Nimic, cum vedem, nu oprea pe aceT oamenf
plinT de credint in lucrarea lor.
Cite sute, mil de care trebuirI,

ges nu era numaT un arhitect


mester a concepe si a executa
ornamentele cele maI complicate. El avea Inca* si o mare

In timp de anT intregT, ca


transporte acea masa de pia-

experientA ca constructor. Dup5.

Oxcart peste 2000 kgr., cum sunt

www.dacoromanica.ro

NimenT nu se dedea in laturf dinaintea bucAtilor, ce antrA

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA DE-ARGE

27

cele intrebuintate pentru con-

si Paul de Aleppo : Se zice, ne

struirea coloanelor din Narthrex

spune dinsul, c nefiind mar-

ganeasca. Avem noT in tara


destur mesterl, carl ar fi putut

si pentru turnurile cele marl.

moil in Tara-Romineasca, Nea-

sa ne faca ceva mal frumos, de

Asta-zT chiar, o asemenea in-

goe, spre a dobindi acest ma-

cum ne-a &cut acesta. DecT Ce-

treprindere s'ar considera ca


prezintind greutatI serioase si

terial, intrebuinta. urmatorul mes-

lestin a cerut din nog argint,

tesug : El dobindi de la imp&


ratul turcesc un hatiserif spre
a cladi o geamie in cetatea Bodom (Vidin), si cu acest mijloc el aduse din Turcia, pe riul
Dunarea, in corabiT, marmora
si piatr, pana la acea localitate. In acelasf timp el tocmi,
ca pentru clddirea geamiei, arhitectI si alp' mesterT sapatorI
de piatr, si puse sa. lucreze la
acea biserica, la a card trialtare el era stimulat de o inspirare divina. Probd ea printre acestT lucratorl unir eraa TurcT
este, el pe o caramicia zidita
tocmai in bolta turnuluT celur
mare, se citeste in litere arabe

fagaduind ca acum va lucra cum

cheltuelT enorme.

Cine Insa s fi fost arhitectul, care a conceput planul uneT zidirT asa de maree, si a
executat-o cu atita arta? Dupa
izvoare grecestI acesta ar fi fost
insusT principele Neagoe, care

in tineretea sa traind la curtea


SultanuluT Selim, ca ostatic, ar

fi invatat arhitectura. Sultanul


Par. fi insarcinat chiar sa zideasca o moschee in Constan-

se cade 0. va ispravi pang. la


PastT, pe garantia boerilor Valentin Pitar si Oprea Vistier, carl
trebue sa fie pedepsitT, de oare-

ce el nu si-a implinit fagaduinta ; de aceea Neagoe trimite


la Sibiti pe insusT Valentin, invitind Consiliul Municipal sa ja

o masura energica in aceasta


privinta.

cuvintul Alah (Dumnezeti).

Neagoe, sfintind biserica de


La Arges si intemeind manastirea. ir dete rangul de Arhimandrie ca si TismeneT, hotarind ca
amindoua aceste manastirI : .ssa
fie in& un chip cinstite, si scannele maT marT de cit toate manastirile ale Ord MuntenestI

Romin easel materialele ram ase,

Pe linga artistil din Orient,


Neagoe a avut recurs si la mester"' faurarT din Transilvania,

pang in vecT, ca asa earl tocmit, si s'ati aezat, si s'ati legat


cu mare blestem.

ca O. le intrebuinteze in edifi-

Ungaria si chiar din Italia

carea bisericer de la Arges.

Germania. Inca din anul 1516,


Vladislav al II-lea regele Un-

Primul Arhimandrit al ArgesuluT, Kir Iosif, fu blagoslovit

tinopole, si dinsul, fie singur, fie


ajutat de architectul Manolli din

Niacsia, ar fi reusit sa o elldeasca asa de frumos, cu 999


ferestre si 336 minarete, in cit
Sultanui, uimit de lucrare, ar fi
incarcat pe Neagoe cu darurT,
dindu-I voe a aduce in Tara-

OrT-ce valoare am fi inclinatT


sa dam acestor aratarT, ramine
neindoios ca. Neagoe a contribuit mult la conceperea planuluT arhitectonic, si ca el se pricepea nu numaT in arhitectura,
dar i in fa'urarie; ca adevarat
critic al arteT, el calltorise in

si

bedernita (ipogonot.1) : cAsijdere

Pitesti (18 Decembrie, I 518),


Neagoe se plinge ConsiliuluT Mu-

faca..

nicipal din Sibiti ea, de si rdmasese multumit anul trecut


cu argintarii Iohann si Celes-

goe imprejur cu curte de zid,


si fnlauntrul curtir facu multe

Orr strdine, ca O. observe capod'operile arhitectonice, si se in-

tin, trimis/ in Tara-Romineasea, spre a-T face niste cupe,

conjurase in tara de artistr de

In urma find a mal pus la

mare pret, arhitectT, pictorf si


faurarT. Cronica contimporana

dispozitia luT Celestin o catime


de cel maT curat argint, cu sarcina de a-T face o cadelnita dupa
modelul turnuluT de la cetatea

ne spune ca, intre altele, NeagoeVoda batut-a insusI cu cui-

soare un mar de aur curat, impodobit cu margaritar si cu pietre scumpe, pe o icoana a sfintuluT mucenic Gheorghe, din ma-

nastirea Nucet.

de Patriarh a face liturghie cu

garieT, if trimite aurariT trebuinciosT, lar inteo scrisoare din

din Sibia, cad t noT am vizitat


tntreaga Ungarie, zice Neagoe,
si turn mal frumos ca acela nicaiurea n'am vazut. DupA cit-va
timp, sfirsind numitul acel lucru

De sigur ca el s'a servit cu


multT arhitectl si mesterl din

al nostru, si aducindu-linaintea

Turcia, dupl cum incredinteaza.

placut, fiind-ca era o lucrare ti-

noastra, flier de cum nu ne-a

www.dacoromanica.ro

si citl vor fi dupa el, tot asa O.


lar mandstirea o ingradi Nea-

chilli calugarestI, si o infrumuseta cu tot felul de trebuintr,


facu trapezarie, si maghernita,
magupie, si povarna de loving.,

pivnita si clopotnita malta, si


puse clopote marT, cu de toate
o impodobi si o facu asemenea
raiuluT luT Dumnezeti.

In aceasta stare lasa mamas-

tirea de Arges fericitul intru


pomenire Neagoe - Voda, ciad
la 25 Septembrie 15 2 I pArlsi
privelistea lumeT acestia, si se
inmorminta in launtrul bisericer,
punindu-se de-asupra ramasitelor sale pamintestI o lespede de

CURTEA-DE-AR GE

marmora, compusa din dota bucal:1, legate intre ele prin scoabe

lipite cu plumb. Ea are sapata


pe dinsa urmatoarea inscriptiune in limba slavona:
aRliposat-ail robul luT Dumnezeil loan

Neagoe Voevod O Domn a toateT pira


Ungro-RominqtT O a prtilor Dunirene,
In luna Septembrie, In 55 zile, In anul
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im-

i rog pe
cel ce Dumnezeu va bine-voi el aduce
pgriltit-aii 9 anT O jumiltate.

dupg noT, si pXstreze acest mic local de


odihng O casa oaselor mele, ca si fie
nestricatg..

La capatiiul acestuT mormint


sunt arte trer maT miel', cope-

rite de cite trer lesped de piafra de ampul-Lung. Din inscriptiunile slavone dupa ele se
vede el acolo ad fost ingropatr
trer copiT a luT Neagoe-Vocia :

Petru, mort in luna Martie 15;


loan, mort In 27 Noembrie, si
Angelina moarta in August 3
fara sa arate anir morir lor. De

CURsTEA-DE-ARGE8

28

puse a zugravi interiorul si nu


l'a sfirsit. Radu-Vocia a terminat lucrarea In 1526, In zilele
egumenuluT Gheorghe, dupa cum

se arata in urmatoarea inscriptiune in slavoneste :


cintra Christos Dumnezeii, bine credinciosul 14 bine cinstitorul loan Nea-

goe Voevod, cu Dumnezeiasc rivni i


demnare, din ternelie a ingltat sfintul acest templu al Prea curateT WasclitoareT
de Dumnezeil, O neisprivindu-1 s'a dus
spre vecInicele locapil. lar eil loan

Radu Voevod cu mila luT Dumnezeil


Domn, m'aj Milpa Domnul Dumnezeil
pe scaun Domnesc, O sil niplidit Turca

cu multe greutAy O era si la patria


noastr, Tara-Romineascil, O s'a ridicat
Domnia mea f mi. nobiliT, O multe riizboae apirind, cite odatg fiind goniy, fi
cite odati gonind pe vriljm4, png cind
puterea O ajutorul celuT de sus (biruinta...) ne-a dat Domnul Dumnezeil. 8i am
ridicat Domnia mea ochil cei sulietetT
Dumnezeeltile bisericT, pe carl le-am cer-

sigur insa ca acestr copir ad

cetat i am fost indemnaff de malea


mastrii, bine cinstitoare Doamna Despina, sopa aceluT bine-cinstitor Neagoe
Voevod, pentru aceasti sfintii biseric a

murit, fiind inca in viata Nea-

minlistireT Argeplul.

goe Voevod.
Off cit de turburate fura tim-

nia mea Dumnezeqtele lor &d'hl O

purile, ce urmara in Tara-Romineasca, dupa moartea luI Nea-

goe-Voda, se &ira irisa destul' domnr, ca sa sprijine li inca

sa intareasca manastirea de la
Arges. Ast-fel, in anul 1524,

Vladislav Voevod drui o casarie pentru sustinerea boinavilor de la bolnita manastireT ;


Moise-Voda, o moara In sus de
Arges si un pod In Pitesti (1529);
Vintila -Vota, mosia Falcoiul

(1535); un boer Dirzu, mosia


Tigveni (1528), etc. Acela insa

cate a avut o grija deosebita


pentru aceasta manastire si a
tinut sa termine minunata biseria, a fost Radu-Voda de la
Afumati, impreuna cu sotia sa
Ruxandra, fiicalur Neagoe-Voda.

Dupa cum se citeste in inscrip-

tiunea de asupra user de marmura la intrare, Neagoe hice-

i am vlizut Dom-

sirguinte, rivnit-am cu toat inima si o


svirlesc O si ma numesc Ctitor acestul Dumnezcesc templu. Dupg porunca
luT Neagoe Voevod i dupg voiNa lul,
s'a zugrivit chipul Domniel mele aicl
?i cu proa iubita sope a DomnieI mele
Doamna Ruxandm, fiica Insyi a acestor bine-cinstitorl DomnI Neagoe O Des-

pina. Pomenqte-ne pre nol, Prea Mina.


Niscitoare de Dumnezeil, intru impri-

pa fiuluT na, O ne invrednicete pro


noi a sta la dreapta luT.

i s'a zugrlivit

Ja annl 7035,11526 Septembrie, In so zile,


cu mina luT Dragomir Zugravulo.

Radu nu numaT ca intari daniile fac ite manastirer de Neagoe-Voda, ci inca le mar mari
prin donatiunT de mosii, scutirr
de dajdir si acordarT de prive-

Se stie sfirsitul tragic al


cestur

a_

viteaz Domn, care se

cuvine a fi pus intre eroiT cer


marr ar neamulur Romin, pentru ca a cistigat 20 de batalir
numar in dor anT, a desfasurat
o staruinta vitejeasca In al:ararea drepturilor tal-el, in minutele de cea maT grea priinej-

die, si a oprit cu bratul sati de


frer, ca tara O. nu se faca pasalte turcesc. Boerir intrind in
intelegerr cu fostul Domn Vladislav, ridicara oaste in ascuns
pe capul luT Radu-Voda sT II
gasira nepregatit de razbor.
Radu fugi impreuna cu fiul saa
Pirvu, banul Craiover, insa fi-

id gonit de pe urma, fu ajuns


la Rimnicul-Vilcer. Ad e/ se
inchise in capela Sfintulur Grigorie de linga oras, crezind ca
dusmanir lur, crestinT ca si din-

su!, nu o sa-1 ucida chiar in


biserica; salbatica lor minie phi-

gari insa altarul sfint, stropind


cu singele Domnulur si al copilulur saa, sfintul pristol. Radu
fu inmormintat in Biserica Cur-

ter- de -Arges, allturea cu socrul san, Neagoe Basarab (la


4 Ianuarie anul 1529). Aci i
se vede mormintul. Pe piatra
mormintall el este aratat calare cu buzduganul in mina si
cu mantia suflata de vint, in minutul ciad se lupta in fruntea
ostirer sale.
In ultimele decena' al secolulur
al XVI-lea, manastirea Curteade-Arges, ca si mar toate lavrele

pamintene, cazuse in mina calugarilor strainT, care prin protectiune si mita. incepind de la egumeniT, calcad in picioare daniile

El ami satele Corbi,

pioase si legamintele ctitorilor

Domnesti, Trinsani, Dichisesti


cu morT si vil; Stefanesti, jumatate din satul Pitesti, jumatate vama din orasul Pitesti de
peste tot hotarul, cum si alte
miluirl nenumarate.

primitivr, pamIntenT si stringeail


veniturile in folosul manastirilor

legir.

www.dacoromanica.ro

grecestl din pamintul otoman,


lasind locasurile sfinte din tara
In neingrijire si al-apanare. Din

aceasta stare de urallire

voi

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

29

in 1594 sa
scape si manastirea de Arges

loca.surr pamintene se inchinara

tea lasa in ruina si locasul cti-

iarasT manastirelor din orient,

ca si pe cele-l'alte devenite metoace dajnice strainatater, elnd


hotari ca nicr un calugar strain

administrindu-se de oamenr strainT Ord : Nu dupa lege sfinta,

sa nu se mar faca egumen, ci

moravurile straine neamulur nostru, &Ilea Greer, carT niel ca se


indurara nicr se lenevira in viata

Mihaia Viteazul

inca privelegiile manastireT Arges, mar dindu-T si dreptul de a


judeca pe locuitoriT din Curtea-

ale Ord, indraznira a alca si

toricesc al strabunulur sad Neagoe; el 11 inveli, Il reinoi


inzestra cu multe mosir i daruff ; zidi din noa clopotnita si
chiliile arse de pe vremurr,
scuti satele manastirer de orr-ce
contributie, autorizInd prin porunca pe egumenul manastirer,
ca or/ cind il vor mar supara
birarir pentru birul satenilor de

obiceiurile manastirilor i pravila ctitorilor, Domnilor batfinr

pe mosiile manastirestr, O. le
dea in cap sa moara ca

de-Arges si a lua vama orasuluT. Aceste imbunatatirr fur

ce a fost legiuita. Pentru aceasta, Mate! Basarab, prin hrisovul din 27 Noembrie 1640,
libereaza i manastirea Arges
de stapinirea strainh, redind-o

Niel 30 de anT nu trecuse de


la reparatiunea si reinoirea Plena de Mateia Basarab, si temeliile bisericer de la Arges se

%aril.

chiar pietrele constructiuner erail mutate de la locul lor. Serban-Vocla Cantacuzino trimise

fie-care manastire sa-sT aleaga


egumenul sati dintre leromonabir i monahir aflatorT intrInsa.

Eroul de la Calugreni intari

zadarnicite in curind, pentru


in anul 1611, Bator Gabor, Domnul Ardealulur, navalind in tail,

s'aa tabarit la scaunul Tirgovister, sezlnd aicea in tara trer


lunr. dind voe ostilor de ati
pradat toatl tara, i toate manas-

tirile eft n'atl ramas nimic in


tara, niel alta data n'aa mar
fost aicea in tara rutate i jaf
ca atuncea. -4nsusr obiectele si
vasele sfinte bisericilor si manastirilor pusese fiara nett-11)11nzita sa le care in tara lur, ce

o umpluse de argintul si aurul


'rarer -Rominesth. Bator, dupa
cum ne spune o cronica saseas-

ci cu neamul, cu limba,

i cu

biruinter lor a strica si desfiinta


obiceiurile cele bune si batrine

Eacl cum se exprima dinsul


in stil stramosesc :
Drept aceea, nor ce sintem
mar sus zisT, loan Mater Basarab Voevod, dinaintea adunarer
a toata tara, cu sufletul i cu
voea a tot soborulur, asa am
tocmit : cum ca acele sfinte lavre domnestr, care le-ati
nat acer Domnr si Vladicr strainT, pentru mita, far& de voie
si fail de stire a neamuIur, le-aa
supus metoace dajnice altor ma-

aflaa stricate, ca i scara, ba

pe un borer al sari, Dona Pepano, impreuna ea mesterl, ca

dreaga toata stricaciunea, Intlrind pietrele in tot chipul cu fier.


Din inscriptiunea in limba ro-

mineasca, sapata pe chenarul


din stinga user de la intrarea
bisericer, ne arata cA restauratiunea s'a facut in anul 1682,
ca Domnul a mar adaugat la

ca, a gasit in turnul cel mare


al bisericeT Arges o comoara

nastirr din tara greceasca, din


Svet-Agora si de pre aiurea,

muele mitnastireT tot vinariciul


Domnesc din dealul Alimanestilor (jud. Arges).

de mare pret, de sigur odoarele


manastirestr, care fusese acolo
ascunse. El lug chiar plumbul
de pe acoperisul bisericer, lasind-o ast-fel descoperita si expusa la ploae si ninsoare.

insa manastirile anume : Tis-

PAnd la 1750 nu mal aflam

mana, Argesul, Cozia, Govora,


Cotmeana, Ezerul, Gura-MotruluT, Bradetul, Dealul, Glavacio-

despre vre-o imbunatatire adusa

cul, Snagovul, Bistrita,

manastirer. In tre acestea este si


Constantin Brincoveanu, care

Pe linga aceste nenorociri ve-

nite din afara, alta urgie se


porni din noil asupra manAstirilor pamintene. Jugul veneticilor Greer incepuse s apese cu
grea, mar cu seama sub Dom-

niile lur Radu Mihnea, Alexandru Coconul, Alexandru Ilias


si Leon-Vocia, earl se inconjurarA de oamenT crescuti in Fanar, dindu-le pe miinr toate dregatoriele taxer. Atuncr sfintele

Mis-

lea, Tinganul, Bolintinul, Potocul, Rinciciovul, Valea, Mene-

decul si altele, acelea toate sa


fie in pace de calugarr staid,
carora li s'ail fost dat pentru
mitele lor, si s aiba a trai
Manastirile inteacea slobozenie,

pe acea pravila i tocmeala, cum


legiuit ziditorir si ctitorir
lor,

i sa aiba a fi pre searna

tarn' cum all fost din veac


Darnic fiind cu toate manastirile pamintene, Mateiu nu pu-

www.dacoromanica.ro

cladirer, de si multr Domnr se


ingrijesc de avutul i dresurile
(in 1698) da din noti calugarilor dreptul de judecata : fara

insa a judeca calugarir saa a


mar face inchisorl prin manas-

tize, ci sa o vinza la vre un


mirean onorabil, cum se va putea tocmi cu dinsul si acela
judece.
In razmerita de la 1786

89,

biserica de la Arges a trebuit


sA sufere si sa fie pradata de
Turd.

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

30

In prima jumatate a acestuT


secol biserica luT Neagoe avu
O. sufere un sir de incendiT si
de stricaciunT. La anul 1838 un
noa cutremur zgudui temeliele,

mutind multe pietre din locul


lor, pentru care fu restauran

de Episcopul Barion (1828


1845) ; la 1866 arse Seminarul ;
la 1867, .Aprilie 24, casete, dopotnita si paraclisul, si in fine in
acelasi an, Decembrie 2, un foc
mistui Intreg interiorul bisericeT,
si imptedica de atuncr de a se mal

oficia inteinsa serviciul divin.


Inca pe la anul 1863, pe cind
sta atit Manastirea cit si Seminarul, s'a simtit trebuinta uneT

restaurar radicale a bisesiceT.


Arhitectul insarcinat cu studiarea si pregatirea planurilor si a
devizelor, d. Bureli, a intocmit
in cursul anule 1864 proectele
necesare ; dispozitiunT de exe-

AtuncT se incepu a se eugeta


serios la monumentul de la Cur-

cel maT bogat si unul din cele


mal interesante.

tea-de-Arges. DoT ilustri arhitectI


francezT, d-niT Viollet-le Duc si

Acest monument, asa cum


este asta-zI restaurat cu den-

Baudot, fun consultaffl, si dupa


recomandatiunea ambilor, conducerea lucrarilor de restauratiune se incredinta d-luT A. Lecomte de Nouy, caruia datorim

virsire, se inalta stralucitor in


mijlocul unel curtT spatioase,
ce ocupa o suprafata de 10330
m. p., avind imprejur un grilaj

asta-zT restaurarea maretuluT mo-

metri.

nument, imbracat in toata splen-

Prin dota portT poate cinesa sa intre in aceasta curte :

doarea sa.
In 1875, lucrarile de restaurare fun definitiv incepute, tinura
I I
anT, si ast-fel restauran, biserica Curtea-de-Arges, a costat
suma de 5 o 1 000 let, impreuna
cu mobilierul si vestmintele sacerdotale si cu toate odoarele.
1

Aceasta opera n ati o n ala,

in -

treprinsa prin initiativa M. S.


RegeluT Carol I, patronata de

de fier lung peste tot de 400

Una la S., cind vine pe drumul


despre orasul Curtea-de-Arges ;
cea-l'alta, la E., in directiunea
unde este zidit palatul episcopal.

La cele dota unghiurT N.-E.


si S.-E. ale curte!, se afla cite
o mica cladire cu bola, avind
In virf o cruce aurita ; ele aran
locul unde fusese odinioan doug

AugustiT Nostri Suveranr, a format obiectul celeT mal marr ingrijirT. Timpul va inscrie printre

capele. Cea de la N.-E. era in-

multele titlurT de recunostinta


ale natiuneT, si terminarea mo-

Ele s'aa dArimate in 1848, cu

pana la un milion si treT sute


de mil lei vechT. Nimic

nu

numentuluT de la Curtea-de-Ar-

minaruluT.

s'a putut incepe anul acela.


In anul 1867, A. S. Principele Domnitor, Carol I, in interesul via pentru trecutul po-

ges, atit de mult admirat de


strabunii nostri, can credeaa ca:
ePotriva nu are in toan lumea,

Imprejmuirea de asta-zI este


pe marginea din afara a zidurilor, ce inconjuraa biserica si
alcatuiau impreund cu Manas-

cutare s'aa luat in anul urmator,


prevazindu-se costul lucrarilor
T'In

porul romin, vizita si Episcopia

si strigau la vederea luT, plin!


de admirare : eFericit cel ce a

de Arges, observind cu mare

facut-o, fericitT

atentiune atit biserica, cit si ruinele ce atund o inconjuraa ; isT

crat-o, vrednicT sunt de lauda.


O frumoasa inscriptiune, s'A-

exprima hotarirea ferma de a


a se reedifica Episcopia si a se

pata pe al patrulea chenar de


pe fatada bisericer, e destinan

restaura definitiv biserica luT


Neagoe-Vodd. O comisiune se
numi indata ; in budget se prevazu o suma de 150000 le vechr;

a lega pentru secolT numele acelora, carl cu cuvintul si cu


fapta ati contribuit la reinaltarea
celeT maT frumoase podoabe a
PatrieT noastre, a careia istorie
o regasim oglindita in insasi istoria monumentuluT de la Cur-

1869 trecura in
preparative ; de la 1870-1874
aniT 1868 si

se lucra numaT la recladirea socluluT cu piatra noua, si la inaltarea schelelor exterioare si interioare ; .lucrarea insa se fa-

cea fan plan, fan studiT prealabile si foarte incet, in eh dis-

ceT ce el lu-

tea-de-Arges.
Printre mon u mentele prea p utin cunoscute ale EuropeT estice,
ce ne attlasat secolul al-XVI-lea,

chinata SfintuluT Dimitrie ; cea


de la S.-E. SfintuluT Nicolae.
ocaziunea punereT temelielor Se-

tirea Scaunul EpiscopieT de Ar-

ges. Edificiul in intregimea sa


se compune din dota partT bine
deosebite :
I.

La V., o platforma de

piatra cu treT trepte, avind ti-el


usT de bronz bogat inpodobite.
In mijlocul platformeT si in
axa bisericeT se afla cerdacelul
(cantharul saa baptisterul), com-

pus dinteo mica bolta acoperita cu plumb si sustinuta de


patru selpT de marmora cu capitelurT fin sculptate. Platforma
se prelungeste de jur imprejurul bisericeT si este inconjurata

de o galerie frumoasa de pia-

trugerea timpuluT era mal mare

tea-de-Arges este singurul poate

tra lucran in florT pe o lungime


de 128 m., coprinzind 247 flor'.

de cit efectele restaurad!.

intreg, de sigur cel mal curios,

Aceasta dispozitiune, unja in

Biserica Episcopall de la Cur-

www.dacoromanica.ro

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

81

felul eI, este foarte Interesanta


merita a fi semnalata.
II. Biserica insasI, in care

rite de ornamentatiune, 42 ro-

briul cel mare sculptat, precum

zete marI si 48 mal miel', avind


he-care din rozetele miel' cite o

arcaturile, ce se yac d'asupra acestuia, de asemenea

intri pe o scara de piatra cu

proportiunele edificiului, care


este prea ?L'ah in raport Cu largimea sa, toate ne conduc pana
In Armenia si In Georgia, ca
sa gasim acolo puncte de comparatiune.

T primeste lumina prin 16 ferestre inalte i foarte inguste,


avind he-care fereastra 14 c.m.

pasare de bronz aurit.


Apele de ploaie se vars. pe
125 scurgatorI; in fine, monumentul este aparat de loviturile trasnetulul pi-in 35 vil-fue
de platina, puse In comunicatiune printr'o retea de fire de
al-ama i pi-in dota fringhir de
acelasr metal, carI sunt bagate
in pamint si merg pana in fundul unuI put spat la rasarit.
Toate acoperisurile sunt de

de largime, 2 m. de inaltime.
Corul esre luminat pi-in 6 fe-

plumb cu ornamente lucrate din


ciocan. Caracterul arhitectuluT,

restre de acelasI fel, iar Altarul


prin treI asemenea. Cele patru
turle lumineaza iarasT pi-in 32

inainte chiar de a infra in mo-

hitectul insarcinat cu zidirea bi-

nument, urmeaza sa-1 cercetam

sericei de la Arges, a putut sa


aleaga printre dinsii pe cd mar

trepte, reprezentind cele


12 semintif ale lui Izrael, se
divide in trel 041, potrivit
traditie : Nartrhex, Corul si Altarul, despartit de Cor prin
Catapeteazma,
Narthrexul, unde se afl mormintele domnestI ale ctitotilor,
12

ferestre cu proportiunI analoage.

Mara de aceasta, 16 ochiuri


cu geamurI colorate ; fiind peste
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri
si deschizaturl. Lungimea totala
a edificiuld, socotita de la plat-

forma despre V. pan la balustrada despre E., este de 45 m.,

'85 c. Largimea sa e de 20 m.
Corpul bisericd mscara 26
m., 6o c. de lungime, pe 15
m., in largimea sa cea mal
mare, luata pe Narthrex.

pe din afarl si sd-1 vedem.


De la prima vedere, nu este

greu a recunoaste origina cu


totul orientall a bisericd.

ceast l'Ultime de la pardoseala


de mozaic pana la cheia boltii,
mascara 25 m., 30 C. Turlele
cele miel' al' indltimea de 19 m.

de la turla cea mare ; putem

Se pot numara pe monument


mal mult de 150 motive di fe-

asa ca Neagoe-Voda, saa ar-

mesterI i mal' priceputi.


Zugravirea i aurirea tuturor

sculpturilor, restituite complect

Temeliele bisericd sunt esite


afara din corpul cldirel, i sunt

Se observa diferite elemente


combinate in chip armonic
capricios, care insa proced de
la mg multe scolr. Pe linga ornamente conzistind din combinatiunI curat geometrice, care

la cornicea cea mare cu colturi


supra-puse si scobite, la mg
multe rozete i la diferite part'

unele dupl altele, ar face o


lungime de mal bine de i kil.

PersanI i Armen); alergaa din


toate partile in capitala Turcid,

lucrul.

curte) si pana la scaunul crucd de la turla cea mare, este


de 31 m. Luata inlauntru, a-

bucele, cornicele, etc., insirate

de asta, artistir Gred, ArabI,

dupa datele cele mal precise,


sunt de origina persana.

Inaltimea, de la suprafata

PArtile sculptate, frizele, ciu-

tot-d'auna intrebuintatI ca constructor! la Constantinopol, In


Turcia aziatica si Siria. Mara

O cercetare mal amanuntita


ne permite a preciza mal bine

constituesc baza decoratiund


arabe i persane, cum se vede

Suprafata total ocupat de


Biserica este de 756 m, p.
Suprafata partilor sculptate,
zugrvite i aurite, da cifra insemnata de 687 m. p.

Se stie cA Armenil aa fost

observa motivele sculptate pe


cerdacel (canthar), precum si
ciubucul cel mare In forma de
fringhie, carI se datoresc unor
artistI mai putini mesteri in arta,

asa de complicata a impletirelor arabe, de cit aceea carT aj


lucrat sculpturele, ce se pot vedea d'asupra usa de la intrare,
de exemplu, si cite-va rozete.
Cadrele saa chenarele compuse din stilpulete sal ciubuce
mid rotunde, care divid partea
de jos a corpultif bisericd, sub

www.dacoromanica.ro

destul de adind, dind zidirel


nu numaI o baza tare si durabill, dar si o privire imputatoare. Briul cel mare, care incinge biserica toata, deosebeste

partea superioara de cea inferioarl a exteriorulur. Acel briti


se compune din cind briurI
mid saa vite, din care unul e
impodobit cu sold, alte dota
cu foi impletite liber, si al patrulea cu coltisori. Din cauza
t'Ultime)" use, M'al se ridica la
intrare, formind un cadru drept
unghiular.
Fatada despre apus are dota
despartituff rectiliniI, in care de

o parte si de alta sunt dota


ferestre duble incadrate cu o
bogata ornamentatiune sculptu-

rala. De amindoua partile fiecarel ferestre se all cite un ca-

dru ornamentat, in care este


sapat cite o inscriptiune : Cele
din

dreapta intrard sunt de

CURTEA-DE-ARGE

Neagoe-Voda i scrisa in litnba


veche slavona bisericeasca ; cele

din stinga, sunt romineste; pri-

ma de Ruga usa dateaza din

132

&A, in mijlocul careia in axa

lanul cilindric) ukteT cupole, care

absideT, e asezat un jet de piatra (Sintronul) pentru Episcop.

se 'Malta la 24 de metri de la
pardoseall. Patru coloane sunt
In partile laterale, lar doua sunt

timpul luT Serban-Voda Canta-

Litiga firida nordica este tintina de spalare, care conzista

cuzino (1682), cea de a doua,

dintr'un rezervoriti de bronz au-

sapata in timpul RegeluT Carol

rit, din care se scurge printeun

I al Rominiel. La mijlocul fatadel se afla intrarea bisericei ;


este de marmora, de un caracter cu totul arab, cu boltarT
in colorT variate. Intrarea este
inchisa de o usa cu doua canaturT in bronz, lucrata dupa
un model bizantin cu arabes-

robinet apa trebuincioasa inteun


basin de marmora cu conductul

In mijlocul altarului se afta


pristolul sat Sfinta Masa, de
marmora alba de Carrara, Incrustata cu 4 piad' aurite, pe

curT fine.

care sunt sapate chipurile celor

D'asupra useT, in timpanul


circular, este icoana, in mozaic,
a MaiceT-Domnulur cu miinele

4 EvanghelistT. Sfinta Mas5. este

destinat a duce apa direct in


pamint, dupa cerintele ritualuluT.

ridicate sus, iar inainte-T sta Dom-

asezata sub Ciboriul (cuvucliul)


Cu 4 stilpT si cu cupola ajurata
sustinuta cu 4 arcurT. El este

nul Christos. Fundul tablouluT


este in mozaic i poreit cu aur.
Corul se compune din doua

de bronz aurit cu ornamente


sapate sati lucrate din ciocan,
si cu incrustatiunf de ochiurif

abside traditionale la N. si la
S., unde se afla asezate stranele de bronz In numar de 7
de fie-care parte ; lar la E.,
absida centrala sal altarul inchis prin catapeteazma. In cor
la dreapta este tronul regal, de

de sticla colorate.
Timpla sati catapeteazma se
compune dintr'un soclu de mar-

bronz aurit i cu sticle colorate,


ridicat pe doua trepte ; alaturea
scaunul EpiscopultrI de acelasT

CURTEA-DE-ARGE

la V. si doua la E.
Narthrexul, care are o dispozitiune cu mult maT mare de
cit la toate bisericele, este im-

partit in patru partI:


: Intrarea inaintea coloanelor, aviad la extremitatile sale
In stinga i dreapta cele dota
turnu/ete cu 8 ferestre, inguste
si strapunse in tambur ; 2 si 3:
Dota nefe laterale, unde sunt
asezate mormintele ctitorilor ;
si 4: Partea centrala coprinsa
in tre colonada drep t- u nghi ulara,

care sprijineste turla mijlocie.

Aceasta turla conzista dintr'o


cladire paran, ce se ridica peste
coloane i arcurT; d'asupra eT,
prin mijlocire de triunghlurl boltite (pedentivr), se inalta un

tambur san un olan cilindric,


ca sprijinitor direct al boltii.

mora alba, incrustat cu piad


de cupru aurit si impodobite

Pe cele patru fete ale zidurilor,


d'asupra coloanelor, insa maT

cu smalturT i cu ochT de sticla,

jos de arcurile ce primesc pe-

cu stilpusoare de onyx la baze


capiteluri aurite. D'asupra
socluluT sunt cele dota icoane
impAratestr: a luT Iisus Chris-

dentiviT, se aflA 8 deschizaturT,

a caror functiune pare a fi curat decorativa.


Usa de marmora, prin care
intri in cor, asezata futre cele
dota coloane centrale mar de-

metal si ornamentatiT, avind sapat pe razamatoare simbolul celor patru EvanghelistI. La stinga
coruluT este tronul RegineT
jetul untif demnitar al StatuluT,
de aceea.sT lucratura fina.

tos si a MaiceT-DomnuluT, lu-

Altarul, cu totul rezervat EpiscopuluT i preotilor, are doua

gine sculptat i aurita pe fund


albastru, care conduc la intra-

firide laterale sculptate in plata.

rea de marmord si la usa de

foarte curioasa ; ea are boltarT


aminteste dispozitiunea unor
motive aproape identice cu ale
Sirle! centrale si ale EgiptuluT.
D'asupra acesteT usT de marmora se citesc urmatoarele ver-

In cea de N. numitA pros-

bronz, intri in biserica ; ad i toata

sur!, pe carT marele poet al Ro-

comidie, se prepara Sfintele


Darurl si se pastreaza diferite
obiette ale cultuluT, intrebuintate la slujba bisericeasca. In
a doua de la S., inchisa prin
usT de bronz cDiaconiconul,

pardoseala e de mozaic cu di-

minilor, V. Alexandri, a compus pentru biserica :

se pastreaza vesmintele, vasele


alte lucrurl scumpe. In jurul
altaruluT se afla o lavita de pia-

crate in mozaic de Venetia, si


colonada de onyx cu capitele
aurite s'a zmaltuite.

Dupd ce su! cele 12 trepte

de plata ale scarif, cu mar-

ferite desemnurT armeano-bizan-

tine. In fata coloanelor sunt


treT trepte, pe care urcindu-le
ajungl la Narthrex.
Doul-spre-zece coloane de pia-

tra, a caror diametru variaza,


impodobite cu baze i capitele
persane, sprijinesc tamburul (o-

www.dacoromanica.ro

partate de cit cele-l'alte, este

Tu ce te lup/1 In lume
Cu crincena durere,
Tu ce din umbm neagrii
Aspirl s vez! lurainii;
In 1st loca f de pace
mingicre

Altarul pullo raze


Pe fruntca ce se inchinit

CURTEA-DE-ARGEs

incadrate frumos in bronz aurit cu stide colorate. La mijloc,

R3

CURTEA-DE-ARGES

pe Maica DomiuluT, lar in cea-

cDomnul s'a uitat din cerurT


la fiiT oamenilor, ca sa vada de
este vre unul care sa-I inteleaga
sa-1 caute pre El, si totT l'ali
aratat pe El; lar in cupola mijlocie : VedetT, vedetT ca Eli
sunt Mintuitorul lumeT, lumina

l'alta pe Sf. loan. Aceste treT

cea adevarata, izvorul

chipurT de arama aurita, lucrata

FiTul luT Dumnezeti. In cupola

d'asupra useT impAratestT, se ri-

dica un fel de firida, care Incadread-crucificsul, Domnul Chris-

tos rastignit, avind !rite parte

din ciocan au repouss, sali pe


un fund de mozaic. Restul ca-

vieteT,

din Altar se reprezinta Maica-

La dreapta useT de la intrare


se afla portretul M. S. RegeluT
Carol I, in mantie regala, tinind
in mina pergamentul restauratiuneT BisericeT, coreana de otel

sta pe un stilp aurit; la un colt


al tablouluT sunt armele Auguste! Sale familiT. La stinga
se afla portretul M. S. Regina
Elizabeta, Augusta noastra Su-

tapetezmeT este in intregime de

DomnuluT cu Domnul Christos


In brate cu inscriptiunea,

bronz aurit impodobit cu plad

curd-te cea plina de darurT.

Curate! Fecioare, absorbita ?rite cugetare adinca i cuvioasa,

zmaltuite, cu marmore, Cu mozaice i sticle colorate, fiind totul aplicat pe lemn, care in interiorul AltaruluT este sculptat
zugravit. Pe timpla, In dosul

Cupolele turnuletelor ali : cea

trichina la picioarele Malee! Min-

de la N. pe Christos Emanuel,
cea de la S. pe Sf. Maria. Mar
insemnaru in altar tablourile :
Coborirea de pe Cruce, Invie-

tuitoruluT harpa alinateare suferintelor pamintestl, si pare ca


zice cu Psalmistul: eDeamne,

verana, In ghenuche inaintea Prea

teste vapsit cu negru: aLuatT,

rea luT Christos, Duminica Mironositelor i Duminica TomeT;

cinstit'am Casa ta i Jocasul


cinstire! Tale. De o parte si
de alta a portretelor regale, se

mincatI, acesta este trupul meri;

Liturgiha A postoliceasca, figurile

afl la stinga portretul primuluT

iar in dosul icoaner luT Iisus


Christos: BetT dintru acesta

Sfintilor Athanasie din Alexandria, loan Gura-de-Aur i Grigorie Teologul. In Cor : Patimele Domnului Christos, Liturghia ingereasca, Sf. Maria,
Sfintul loan, Nestor, Dumitru,
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe
pendentivT, ceT 4 Evanghelistr.
In Pronaos: ArchangeliT Mihail

Episcop al Argesulur Iosef I,

si Gavril, Intrarea in Biserica

constructiunile vechT bizantine


o parte esentia15. si o podoaba.
Gonzales Clavijo, in discriptiu-

icoand MaiceT-DomnuluT, se ci-

totT, acesta este singele mrecip.


Usa impArateasca de la mijloc

are sapat, in fata la stinga, pe


bronz : Buna-Vestire, la dreapta,
vizita ElizabeteT la Maica DomnuluT.

Cele doua usT lateral

sunt
de bronz, lucrate ca i restul
timpla Aceasta lucrare mareata

Na.sterea MaiceT - DomnuluT.

de arta s'a flcut la Paris si a


reclaraat dei anl de lucru. Pu-

Ii fine, in Narthrex, portretele


ctitoricestr si ale altor Domni

tem zice ca este unica

RominT, luate dupa cele vechT :


Neagoe i Despina cu copill lor;
Radu de la Afumati l sotia sa
Roxandra ; loan Radu Negru
Doamna Ana ; loan Teodosie
Voevod i loan Mircea-cel-BA-

pereche.
Picturile din launtrul bisericeT
sunt toate noul, facute dupa mo-

delul celor vechT. Ele acopera


o suprafata 2343 m. p. si contin 865 figurT, executate in stilul vechiti bizantin. Melia deosebita luare aminte figura MintuitoruiuT Pantrocrator, din cu-

pola cea mare g mijlocie. El


cauta spre Vest, tinind mina
dreapta ridicata in semnul binecuvintareT, lar in stinga, poarta
o Evanghelie inchisa ; este in-

conjurat cu o lumina de aur,


pe care se citesc urmatoarele
cuvinte:

trin, in costum de cavaler medieval; loan Vladislav Voevod;


Kneazul Lazar si Doamna Milita, parintiT Doamnd Despina,
tintnd in minT o Biserica cu io
turle ; Radu Voevod i Mircea;
Alexandru Voevod si un copil
al sail ; Vlad Voevod cel Thar
si loan Vintila Voevod ; loan
Petru-Vocla Cercel i fiul sari
IVIarcu Voevod, avind deasupra
pe Christos-Pantrocator.

08878 Aare,. Mclimar Geogra$0. Poi. Ill.

www.dacoromanica.ro

lar la dreapta, al ParinteluT

Episcop Ghenadie II Argesiul,


mar tirzili Mitropolit Primat.
Cerdacelul din fata BisericeT

este destinat in special pentru


oficiarea

botezuluT,

de unde

if vine si numele de Baptisterium. AsemenT capele alcatuiali in

nea ce face bisericer Sf. Gheorghe


din Constantinopole, zice : ((Ina-

intea use! BisericeT se afla un


frumos basin pentru botez,
d'asupra sa o cupola sustinuta
de 8 coloane de marmora alba,
acoperita de multe figurl.

Baptisteriul de la Arges conzista, dupa cum am vazut, dintr'o cupola invelita cu plumb,
pe patru coloane de marmorD.

din Constantinopole cu vargi


vinete, avind capitelurile in stil

arab, de marmora de Carrara.


In prejurul cupoleT se afla o ga-

lerie de floe scobite in piatra.


Timpanele arcurilor sunt cu scul-

pturl de un gen deosebit de


al sculpturilor Bisericer, intend

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGES

34

pasasT prin motivele ornamentatiel. D'asupra timpanitor,

mete MintuitoruluT, si alte 4 din


viata MaiceT DomnuluT. Pe pa-

cantarul e incins de un Ma

gina verso sunt zugrAvite

Cu sculpturT In forma de solzI.


Cele patri arcurT de piatr sunt
margenite in partea superioara

capete de ingerasT, care se aseamn


uniT din fericitiT adormitT aT familier M. M. L. L. Sunt
treT figurT sus si treI jos in cite

de un ciubuc rotund cu

florT

II

spre-zece Evangelil ale Patimelor Domnulul si Mtntuitorulul Nostru Iisus Christos, pentru stnta Dumnezeiasca Bisericil a Episcopiel CurteI-de-Argq, Intru
amintirea Prea
singurel mele

copile Maria, care in Joia Patimelor a


tTecut la viata cea vecInicrt, 0 la al ciireia ciipitlifi am auzit citindu-se mingletoarcie cuvinte ale DomnuluI.

sculptate si aurite, pe un fund


verde; la timpane fundul e albastru i ornamentatiunea cu
aur. BoltariT se termina cu

un cadru oval format din ghirlande de flort; iar de o parte


cadru rectiliniar, cel din stinga

Acest nepretuit odor se va

florT ascutite de fie-care parte.

avind dota figurr cel din dreapta

Pardoseala de mozaic prezinta


ornamente bizantine in diverse

treT.

colorT, avind la mijloc cruce, for-

gut ingera$ al M. M. L. L. zmuls

mata din impletiturT incolacite.


Odoare ji mobilier.
Intre
odoarele bisericeT, cel mal pre-

inca din pruncie, este Principesa Maria in chipul unuT copila$ cu fata candida. El trage
cu manusita clopotul celeT de
a doua InvierT ; coarda copo.
potuluT este impletita cu o ra-

pdstra de acum inainte alaturea


cu icoana vechie, ce prima intemeietoare a sfintuluT locas de
la Arge$ a daruit-o, si pe care
icoana vedem pe Maica-DomnuluT tinind in brate corpul Di-

tios, si care face admiratiunea


tutulor, este un manuscript pe
pergament continind cele 12
EvangheliT, ce se citesc in Joia
mare In Saptamina Patimilor,
Evangelia InviereT din Simbata

mare. Este scris intreg de M.


S. Regina Elizabeta pe 50 pa.
gin!marT in folio ; fie-care pagina este incadrata in& un che-

nar lat de 15 c. m. $i alcdtuit


din motive diferite si combinate
dupl inspiratiunea proprie : cind
florr de munte, rinduite cu gust,

cind seminte de paltin, cind


impletiturT de arabescuri si desemnurl luate din 'ornamentica
romineascd. Fundul fie-careT pa-

gine este deosebit colorat. Textul e scris cu aur sa cu argint,

dupl cum convine mal bine


tonuluT coloareT. Fie-care pagind

din cele 50 este un ce in sine


deosebit prin initiate, prin decoratiunT si coloare, destainue$te

o intentiune artistica

si

si de alta a pagineT cite un

Figura de la

mijloc in

grupul de sus este chiar dra-

mura de florT. Urmatoarea inscriptiune de jur imprejur formeaza cadrul figure!:


Maria

1874, ITTY. Christos a Inviat


din mortt.
La sttnga : OTTO 1862. Cu moarte
pre moarte crdclnd.
La dreapta : Hermann 1- 877. Si celor
din morminturt
Cadrul rectiliniar sttnga, sus: Ecatcrina

1866.

Teresa I- 1883
Christos A Inviat Din Mortl Cu Moarte
Pre Moarte.
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia t
1869.

Maria x882
Frantz Cristos.
A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte.

Grupul de jos :

La stings: Maria

.11867 CilIctnd, Si
Celor Din Mormtnturl.
La dreapta : Maria
1863 alctnd,
Celor Din Mormtnturt
La voijloo : Stefania
185o,

t
t

ruind.

Castelul Pelultir
In 27 August
Septertbrie) 1886.

vinuluT Mintuitor, lar maT jos

pe Doamna Despina a tur Neagoe Voda tinind pe un genunche

pe fiul sAd Teodosie mort si


zice :

Stapina ! primeste pe robul


tan loan Teodosie Voevod, $1
a$eaza-1 in imparatia Ta. Evan-

ghelia este ferecata foarte frumos, dupa desemnele facute de M.

S. Regina si executate in zmalt.

Pe ferecatura din fata este in


mijloc crucea tripla bizantina,
al careia fund e albastru presarat ca floricele rosiT i galbene.

Marginele sunt o combinare de


arabescurT din ornamentica CurteT-de-Arges ;

lar desemnul de aur. Pe ceal'altA paste a ferecatureT se observa pe fund verde un desemn
de pe cusaturT nationale lucrat
in zmalt ; In mijloc, pe fund de

aur cu itere albastru inchis,

bogata imaginatiune a regescu-

Cite un fluture se vede la

luT lor autor. Prima pagina poarta

cele patru colturT al cadruluT

acest titlu : Sfintele Evangelif


din ,7oea Patimilor.
La mijloc este desemnata
Sfinta Inviere, iar imprejur, in

PrincipeseT Marier, si la cele


patru colturT ale pagine!. In mij-

cite un frumos cadru de floricele, se vad 4 scene din Pati-

toarea frumoasa inscriptiune :

ver fi in raiul

Lucrat-am aceasti carte cu cele don&

Mi-e betel

loc se citeste, scris cu alb pe


fund aurit pe 13 unir, urma-

www.dacoromanica.ro

un fund de aur

ca desemnul patrat in coloare


alternativ verde si albastru inchis, al doilea fund in colare,

sunt facsimilate dupa scrisoarea


autografa. a M. S. Reginei, cele

sapte cuvinte de pe cruce ale


MintuitoruluT:
Piirinte I Iarfil-le lor a nu ti ce fee I
Amin zic tie, astlizI impreunli ce mine

CURTEA-DE-ARGE

35

Muere, fati fiul t, fiule, iat muma tal


Lima savahtani

PrinteI 'in mtnele tale hicredintez


duhul

La dreapta in colt, jos, este


scris de-acurmezisul in aur peste
margine : Elisabetha, 1886.

Muchea ferecaturir e lucrata

in zale de aur impletit, dupl


modelul vechilor Evanghelif rominestr,

Incheietorile sunt si ele lucrate in zmalt.


Pomelnicul sag dipticul
nastireI Argesul este scris cu
multa. ingrijire

Cu frumoase

ornamente pe pergament de
Doamna Maria G. Sturdza de
la Miclausani, avind In fata insemn area ctitorilor, lar in dos
psalmul luI David :
Milueste-ma, Doamne, dupa

marea mila Ta i dupa multimea indurarilor Tale


Mobilierul se compune, din
doul sfesnice marI cu cite treI
luminArI, patru sfesnice
masa pentru anafora, dota tetrapoade pentru cIntaretI, stranele, tronul Regeld, al RegineI
si,alEpiscopuld, policandru, etc.
Sfinfirea bisericet. Sfintirea

bisericd Episcopale de la Curtea-de-Arges s'a facut in ziva


de 12 Octombrie 1886 in prezenta MM. LL. Regeld si Regind, cu o pompa neasemanat
si vrednica de monumentul cel
mal strlucit al Regatuluf Ro-

mine i despre cuviosia strabu-

nilor lor.
Dupa terminarea tuturor lucrarilor de restauratiune, in cepute inca din anul 1875, si dupa
inzestrarea bisericeI cu tot mobilierul, odoarele si vestmintele
trebuincioase cultuld ; s'a decis
ziva pentru savirsirea sfintireI

din nog a acesteI bisericI, in


care incetase a se mal oficia
serviciul divin din cauza foculuI

intimplat la anul 1867.


Simbata la i i Octombrie, la
oree 7 de dimineata MM. LL.
Regele si Regina pornesc din
Sinaia, pentru a se indruma pentru Curtea - de - Arges , insotiti

fiind de mal multI ministri si


demnitarl al StatuluT. De la
Chitila si pana la Pitesti grile
erat1 impodobite cu verdeata si
cu steagurI tricolore. Peste tot
locul s'e vedeati portretele Suveranilor, inconjurate de cununI
de florT. Multime de taran! in
haine de sarbatoare adunatI pe

la statiI si chiar in drum salutara Cu caldura i entuziazm pe


SuveranI, care de la ferestrele
vagonulul multumeag tuturor.
La statiunele unde trenul Regal se oprea cite-va minute, El

erag asteptatT de Prefectir ju-

CURTE A-DE-ARGE

numeroasa poporime, plecara


de la Biserica numita. Bolnita
Episcopid, In cintece corale
si sunetul clopotelor, ducind
Episcopul Ghenadie stintul Disc
cu sfintele moaste pregatite

spre a

puse a

doua-zi In
stilpul sintuluI Pristol al bisericd, precum l cu sfintele
fi

moaste ale sfintilor Nifon, Ser-

giu, Vach si ale sfinteI Tatiana. Aceasta procesiune religioasa. se intilni la poarta biserice Episcopale cu sfintele moas-

te ale sfinteI mucenice Filotea,

adusa inteadins de la biserica


Curtea Domneasca din orasul
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
aminduror procesiilor In biserica, sfintele moaste ale sfinteI
Filotea fura asezate lingA strana
dreapta, iar ale acelor-l'altI sfintr
In stinga ; sfintele moaste

pregatite pentru sfinta Masa,


se depusera la sfinta proscomidie in Altar.
Indata dupa aceasta se incepu slujba Vecernie, oficiindu-

se de un Arhimandrit.
Pe cind se cinta slava de la
StihirI, se vesti sosirea M. M.
L. Regeld si Regina. D-nii
Ministri, Corpul diplomatic, Arhitectul restaurator al monumen-

detelor, Primarff comunelor, carI


dupa obiceig, ofereati piine si

tuld cu ajutorul s, doi Ge-

sare Suveranilor, apoI corpul

M. L. L., elevif seminaruluI


si o populatiune numeroasa,

neralI, casa civila si militara a

didactic, precum si un insemnat


numar de domd i doamne
dintre notabilitatile judetelor.
Pe la 41/2 AugustiI SuveranT
se aflag, inaintea portilor biserice! Episcopale.

Regele si Regina la poarta catedrall.

a pus in miscare mil de oamenI,

Ad, inca de la orele 21/2

carI se grabira a veni din toate

dupa atneaza, Episcopul Epar-

Iosif Naniescu, insotit de totI


Inaltif prelatT aflati ad, astep-

unghiurile taref, ca sA vada prea

hiel de Arges, Ghenadie, imbracat in mantie si omofor cu epi-

miniel.

Aceastra serbare religioas

iubitiI lor SuveranI deschizind


jaral drept-credinciosilor locasul Dumnezeesc al luI Neagoe
Voevod, din inceputul secoluluT

al XV-lea, si sa-1 asculte vorbind despre tara Bisericei Ro-

trahil, impreun cu mal multI


Arhierd, Arhimandritl i StaretT,
Cu 12 diaconI i mg multT preotl, totI imbracatI In nouale ves-

minte sacerdotale si urmatI de

www.dacoromanica.ro

intimpinara pe M. M. L. L.
Inalt P. S. S. Mitopolit al
MoldoveI i Sucevd, D. D.
tag la usa bisericer. M. M. L.
L. sarutara Sf. Evanghelie
Crucea prezentate de Episcopul Ghenadie. Corul vocal de
la Domnita-Balasa, intona sub
directiunea maestruluf Barcanescu, imnul regal, pe cind

CURTEA-DE-ARGE

86

CURTEA-DE-ARGE

gere militarl Cu torte si muzicT, lar pe la oree 9, o manifestatie popularl cu muzica 5i


torte aprinse.
M. S. Regina purta frumosul
costum national, alb, cusut cu

5oare inaintea ochilor panorama

cLuminA linA, si se urml serviciul VecernieT, care pe la 41/4

negru i cu fir, care a devenit

se terminA.
DupA terminarea acestuT servida, AugustiT SuveranT obser-

5i obiectul de mindrie al femeeT

ctitor al Bisericei de Arge5, de


la Neagoe-VodA. De o parte se
malta muntele PApusa, de ceal'ala. parte, muntif Cozier, lar

var cu deamAnuntul interiorul

nele prezente, ca si domnisoarele de onoare ale M. Sale Re-

MajestAtile Lor IntraA in bi-

seria. M. S. Regele luA loc


pe tronul sAti din dreapta; M.

S. Regina, pe cel din stinga,


iar Inaltul cler stind in mijlocul bisericeT, intona cintarea

BisericeT, admirind simplicitatea


mAreatl a planuluT, frumusetea
picturelor, strAlucirea timpleT
a mobilieruluT, cum si efectul

fericit de lumin care pAtrunde

In diferite modurl prin numeroasele ochiurl i ferestre cu


geamurl divers colorate. MajestAtile Lor n exprimat in mal
multe rindurl Inaltele Lor mul-

tumirr d-luT Arhitect A. Lecomte, pentru minunata operA


datoritA numaT talentuluT, stli gustuluT sAti artistic.
DupA aceea, MajestAtile Lor
bine-voirA a examina exteriorul
bisericeT, a compara elementele,
ruinteT

costumul regesc al RomInie1

Romine. Tot in costum national eral imbrAcate toate Doam-

gina
Tot in acea zi de SimbAtA,
pe la oree 91/2 seara, la Episcopie a inceput serviciul de
priveghere (Utrenie). In timpul
serviciuluT, in curte se ferbea
aromatele sfintite pentru sfintire.

Ast-fel se terminA ziva de


Octombrie, care prin frumusetea el 5i prin seninAtatea ceruluT, revArsase in sufletul tu-

turor un izvor de plAcere


bucurie, cAcT le da sperantA

cerdAceluluT (CantaruluT) si a ba-

pentru un timp i mal frumos


pe a doua zi, ziva cea mare a
sfintirei bisericeT. Ziva de DuminicA, 12 Octombrie, era asteptatA cu nerAbdare de totT

lustradeT din prejurul edificiu-

aceia, carl se grAbise a veni

luT. Pe la oree 5 p. m., MajestAtile Lor plecarl in oras in

la o serbAtoare pioasA 5i de
vecinia amintire.
Toatl noaptea, i mal ales in

ce a servit la reconstruirea

urArile intregeT populatiunT, care

era insirat de la portile Episcopid i pAnA la casele PrimaruluT, unde se stabilise cuartierul Rega./.

Ad, dupl ce se fcu prezentrile cuvenite, seara, la orele


7, avu loc un prinz dat de MajestAtile Lor, la care luarl parte : Inalt Prea Sfintitul Mitro-

polit al MoldoveT, D-nil

Mi-

dimineata ziler, numArul aspeOlor crescu, carT venitT in trIsurT, carl cAlArT, cer mal multl
pe jos, sAtenr 5i sAtencele de
prin valle 5i muscelele ArgesuluT, Diraboviter, MusceluluT
Rimnicul-VilceI.

Incl din rdvArsatul zorilor lu-

mea cluta sA ocupe locurT in


intinsa curte din preajma bise-

nistril pelnipotentiarl 5i al treT,


aflatl acolo cu aceastA ocaziune,
mal multT demnitari al statulur

riceT.

5i alte multe persoane de distinctiune, precum 5i alte nota-

plin de cAldurA si de luminA,


desbrAcind cu incetul de haba

bilitAtf ale orasuluT.

luT mohoritA, muntiT ceT

Dupl prinz avu loc o retra-

Ziva fIgAduia a fi din cele


mal frumoase. Soarele se inAlta

In nor, 5i fletad sA se desf-

www.dacoromanica.ro

cea mal incintAtoare. In fund


se ridica, in vestmintu-I de timpuriti ernatic, mAretul Neagul,

mosneag de zApadl, care tsr


trage numele de la fericitul

In fundul frumoaseT v AT se vedeati cheile ArgesuluT, ce - 5T

duce pe un pat capricios i a5ternut cu bolovanT, cursul sAti


torential. CAlAtorul se preste
cu ochiT uhnitT in conturnele
zAriT depArtate, lar biserica if
dA s cugete, aducindu-T rsu-

nete de reinviere din vremile


trecute, rAsunete de viat din
vremea prezentl.

Pe la oree 7 !/2 dimineata,


armata se in5irA in curte, formind

un patrulater in jurul bisericeT.


Afar din curte se asezA de ase-

menea armatl. Grilajul curtel


era acoperit cu drapele tricolore. Un frumos arc de triumf
se ridica la intrarea despre Curtea-de-Arges, iar de la poartA

On la usa bisericeT era aster-

nut un covor pentru Majestltile Lor.


Lumea se pornise in sirurf
neintrerupte despre oras, despre muchea dealurilor, 51 despre

vdile din preajma SasuluT 5i a


Ia5uluT, a DanuluT 5i a AlbuluT,

acoperind toatA cunea, intreaga


cimpie incunjuratoare si culmele
din preajmA.
La oree 8, sunetul clopotuluT
dete semnalul de pregAtirea
serviciuluf religios. In frumosul
cerdAcel sal baptis ter din fata
bisericer , Vicarul Episcopier
RimniculuT -NouluT- Severin

s-

vir5i Sfintirea apeY cea micA.


Pe la oree 88/4, 21 salve de

tunurT an'untarl pornirea MajestAtilor Lor de la cuartierul


Regal, si la oree 9 in sunetul

CURTEA-DE-ARGE$

clopotelor, al muzicelor si in aclamarile multimer, Augustir Suveranr, sosira inaintea portir

Episcopier, in trasura de gala a

curtir Regale, tras. de 4 cal


si escortata de Prefectul de
Arges si un escadron de ca-

37

por ridicind discul cu sfintele


moaste pe cap, si fiind preces
de preotT si clericr cu sfinta
Evanghelie, sfintele chivote, cu
ripide, steagurr si felinare, esi
afara din biserica, urmat de M.

CURTEA-DE-ARGE?

trind in regula se aseza iarasr


fie-care la locul sail.
Acum incepu punerea sfinte-

lor moaste in stilpul sfintului

fur intimpinati la poarta de

persoanele oficiale si de tot poporul.


Procesiunea ocoli biserica de

Pristol. Majestatile Lor inconjurara in cintarile obicinuite, tabla


de marmora destinata a servi de
Sfinta Masa, asezind mar intiiu
sfintele moaste cu aromatele de
sfintire.

dor Ministri, dor Generalr, Arhitectul restaurator cu ajutorul


. sati, de Comandantul trupelor

trer orT in sunetul clopotelor.


La fie care ocol se facu cite o
stare inaintea fatader de la in-

M. S. Regina depuse Chrisovul


pentru restauratiunea bisericer,

de parada si de alte persoane


de distinctiune. De o parte si
de alta a covorulur asternut,

trare, punindu-se sfintele moaste

scris intreg pe pergament de

pe tetrapod si citindu-se Apostolul, Evanghelia de incungiurare si cite o rugaciune de

Augusta sa mina, si semnat de

larasr.

M.M. L. L. Regele si Regina

eral"'

insiratr clericir imbracatr

in sfintele odajdir.

La scara bisericer pe plat-

M. L. L. Regele si Regina, de

sfintire. In tot timpul cairel


acestora, Augustir Suveranr, cle-

Inteun tub de metal masiv,

clima si de M. S. Regele. Acest tub, depunindu-se sub piatra Sfintulur Pristol, in aroma-

forma din l'ata, Majesttile Lor


fur intimpinate de totr Ministri
tarir; de Corpul diplomatic ; de
Inaltir demnitarr ar Statulur si

rul, armata si intregul popor

tele de sfintire, se acoperi cu


o placa de metal.

stati in genunclif si ascultati in


adinca t'acere cuvintele Mintul-

Continutul
fundatiune :

de mar multe persoane notabile; iar la intrarea in biserica,


de P. S. S. Episcopul eparhiot

Dupd a treia oco/ire, P. S. S.


Episcopul urca treptele bisericer

gSfintitu-s'a acest Dumnezeesc loca},


cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul,
de catre Prea Sfintitul Episcop de Ar-

Cu Crucea si sfinta Evanghelie,

impreund cu M. M. L.L. Regele si Regina, si citr-va din

ge} Ghenadie, In al 20-lea an al Dom'Arel Regelul Carol 1, fati fiind Regele

de Inalt P. S. S. Mitropolit al

inaltir prelatr, si zise rugaciunea

Moldover si de a/tr Episcopr si

intrarer, pe cind usile bisericer

Arhimandritr si de un numeros der.


Dupa ce Majestatile Lor sarutara Crucea si sfinta Evan-

erati inchise.

torulur si frumusetile rugaciuner.

In nauntru se afla un Arhimandrit cu dor diac.onr tinind

chivotele in mira. P. S. S. E-

Chrisovulur

de

Carol, Regina Elisabeta }i o adunare numeroasi de cre}tinl din toate partile


Regatulul, Intru lauda }1 marirea liff
llumnezeil A-Tot-Puternicului, aparlitor
tareI ace}teia.
Cunea de Argel,

12

Octombrie, z886

Carol, Elirabega.

ghelie, intrara in bisericl fa

piscopul Ghenadie pronunta tro-

cintarile corulur. M. S. Regele


fu cundus la tronul sati Regal

parul din PsalmT : Ridicatr boerr

Un alt exemplar, pastrat in

portile voastre si va ridicatr portile cele ve.snice; si va intra

Altarul bisericer, poarta pe flnga.

de catre P. S. S. Episcopul eparhiot si de casa civill si militara, M. S. Regina, de catre


I. P. S. Mitropolit al Moldover
si de Domnisoarele de onoare.
Serviciul sfintirer se oficia de

P. S. S. Episcopul Ghenadie,
Cu 4 Arhierer, cu 4 Arhimandritl, 12 diaconr, in azistenta
tutulor preotilor din eparhia
Argesulur si a unur numar insemnat de preotr, venitr de prin
alte eparhir. P. S. S. Episcopul oficiant inconjura mar intliti sfinta

Imparatul Slavd.
Cine este acesta, Imparatul
Slaver? intreba clericul din nauntru.
Domnul cel tare si puternic,
Domnul cel tare in razboiti,
Domnul Pu terilor : Acesta este
Imparatul Slaver, raspunse P.
S. Episcop.
Aceste intrebArr si raspun-

surr se repetira de trer orr,


dupa care apor P. S. Episcop
facu trel crucr cu sfintele moaste

semnaturile Majesttilor Lor, si


pe cele ale Ministrilor tarir, ale
Mitropolitulur Moldover, a trer
Episcopr si a altor demnitarr e
tarli.
Apor incepu spalarea sfinter

Mese. P. S. S. Episcopul oficiant, imbracat cu o camasa de


atlaz samaniu, bine-cuvinta mar
india prin o rugaclune tainica apa

.calda pentru spalare, cerind asupra el bine- cuvintarea Iordanulur. M. M. L. L. Regele si


Regina, incinsr cu cite un sort

Masa din Altar de trer orI, in

de asupra ;usilor, care se des-

alb de atlaz, si cu cite un ca-

cintarea troparilor cuvenite ; a-

chisera in data. Toata lumea in-

lup de sapun in 'flia., spAlara.

www.dacoromanica.ro

38

CURTEA-DE-ARGE$

apoi tabla de marmora turntndu-Li-se apa de P. S. S. Epis-

copul de trei orl ca la bote;

CURTEA-DE-ARGE

ta Masa, tinind capatul


cu care se incinse Sfinta
Masa de trei orT, in asa chip,

Altarul pune raze


Pe fruntea ce se Inchini.

De asemenea pe biseridle

in numele TataluI si al Multa


s't al Sfintulul Duh. Dupa cea

ca semnul Cruce! este din toate

spalare, Majestatile Lor,

umllul psalm: e Pomen este Doam-

Neagoe-Voda i Despina, Radu

stersera marmora, pe cind se


cinta psalmul : eCit de iubite

ne pe David. Dupa stropirea


acestei camasl se aduse poala
de stofl, de de asupra, cu An-

de la Afumati si Roxandra, pe

sunt locasurile Tale Doamne al


puterilor. Dupa aceasta urma

a doua splare, in amintirea


Golgoter, spalata cu singele si

apa ce cursese

din coastele

Mintuitorului. P. S. S. EpiscopuI in semnul crucei, turna asupra mese! vin amestecat cu


apa de trandafir, dindu-T sfintenie i burla mireazmd ; cu acest liquid amestecat se stropi
antimisul la cin tarea psalm uluT al 5 o-lea : eStropiti-ma-vei

cu isop i ma voi curati.


Dup5. aceasta Majestatile Lor,

cu cite un burete in mina, precum si d. Ministru al Cultelor


clericii oficianti, stersera bine

Sfinta masa, si P. S. S. Epis-

patru par* ; lar corul cinta

timisul. Pe &risa se aseza Evan-

ghelia frumos seris cu aur si


Cu podoabe i iconite de catre
M. S. Regina, si inchinata Sfintulul Altar al bisericeT; asemenea Sillita Cruce, Chivotul pentru pastrarea sfintelor Taine,
cele dota chivote-anafornite
cele dou5. sfesnice. Cind ast-fel

Sfinta Masa era complect bubracata cu toate podoabele ei,


se cinta psalmul : Domnul s'a
imparatit, intru podoabi s'a
imbracat; urtna cadirea Sfintei

Mese si a Jertfelnicului cu tot


Altarul, cintindu-se psalmul :
eJudeca-ma Doamne, fiind-ca eti

ctitoriceti din tablourile lui


peretii N. s't S. al NarthrexuluT,

In fine de asupra intrarei bisericei in Narthrex.


Dupa terminarea ungerei cu

Mir, M. M. L. L. Regele
Regina si d. Ministru al Cultelor, intrara iarasT in Altar, sarutara Crucea, Evanghelia si
Sfintul Pristol, multumind lui
Dumnezeti pentru v5xsarea neintrerupt a harului Sati, lar

P. S. S. Episcopul adresa cu
glas tare ruga aceasta: eNe rug5.m Tie, stapine mult milostive, umple de m5xire, de sfin-

tenie si de dar jertvelnicul acesta ; ca sA prefaca jertfele


acele l'ara de singe, ce se aduc
Tie inteinsul, in prea curatul
Trup si cinstit Singele marelui

copul incepu a o unge cu Sfin-

am umblat prin blindetea mea,


si in Domnul sperind, nu voiti

tul Mir. Intiiti a inchipuit trei


cruel de asupra Mese!, desemnind locurile unde trebue s5.

slbi.
Cu aceasta, terminindu-se sfintirea PristoluluT, se facu unge-

tru Iisus Christos, a unuia nascut Fiul Tati, spre mintuirea a


tot poporuluT si a nevredniciei

stea in timpul Sfintei LiturghiT


Evanghelia, Discul i Paharul;
dupa aceea, cite trei cruel pe fie
care colt al mese!, ca ea sa fie

rea sfintei biserici cu sfintul

n castre.

marele Mir, M. M. L. L. Regele si Regina, d. Ministru al


Cultelor si P. S. S. Episcopul
Ghenadie, cu cite o nuea aco-

din Altar, la tronurile Lor regale.


Se facu apot polihroniul pentru Majest5.tile Lor, de catre

sfintita pretutindene, in fine treT

cruel pe Antimis. La aceasta


ritulul ce se oficia, la fie-care
semn de cruce, atrgea bagarea de seama prin cuvintele :

perita in virf cu bumbac muiat


in sfintul Mir in cele patru
1)k-ti ale bisericei : In centrul
apsidei Altarului de asupra S.
Proscomodil si a Diaconiconu-

eS5. luam aminte, iar ierarhul

luf,

inchipuind scopul sfintirel


exprimind entuziazmul ungereI
spirituale, exclama : e Aliluia.

coruluT, de asupra useT de la


intrarea din Narthrex in cor,
unde se citesc versurile mare.
lui nostru poet Alexandri :

diaconul intiparind insemnatatea

Corul cinta: Ce este mai bun,

san ce este mar frumos de


cit sa trAiasca fratiT impreuna.
P. S.

S. Episcopul a stropit

asemenea amasa de pinza alba

legata cu snururr prin prejur, cu care se imbracase Sfin-

in

cele doua apside ale

Dumnezeti s't Mintuitorului nos-

Majestatile Lor se retraser5.

P. S. Episcopul eparhiot, care


zise : cPrea InaltuluT i de Chris-

tos iubitoralui Regelui nostru


Carol I si lubitoaref de Christos
Reginer Elizabeta, da-Le Doamne,

zile bune, viata pacifica,

sanatate, mintuire, i intru toate


bun sporire, lar asupra vraj
masilor biruinta , si-I p5.zeste

intru multi ani.


Dupa aceea P. S. Episcopul

Sfinta Liturghie cu 4

Tu, ce ce teluptI In lume

oficia

Cu crincena durere,
Tu, ce din umbm neagri
Aspiii si vez! lumini;
In ist loca .1 de pace
Gasi-vel mingiere;

Arhierel i 2 Arhimandriti imbracatt in sfintele odajdil. Ser-

www.dacoromanica.ro

viciul tinu aproape trei ore in


solemnitatea cea mal mare. Era

CURTEA-DE-ARGE

prima Liturghie facuta dupa

39

CURTEA-DE-ARGE

M. S. Regele, tinu un fru-

adamatiunea entuziasta a po-

sfiri zicind din adincul ini-

porimeT, Majestatile Lor intrara


In salonul SeminaruluT, unde un
dejun astepta peste 200 de per-

mos

corul minunat ale caruia cin-

nezeuluT celuT Sfint, care a ocrotit mult incercatul de soarta

tarT indulosate rasunall armonic

prin cele patru boltr ale turnurilor, religiozitatea cu care


care SuveraniT i poporul Lor

ascultaa serviciul Dumnezeesc,

fierbinteala cu care inaltaa


rugaciunT catre eel A-Tot-Puternic, totul umplea sufletul de
o tainica admirare si adinca

d'inaiatea Suveranilor. Apor, in

simtit discurs,

sfintirea din nor' a bisericer,


stralucirea decorulur, luminele
zecilor de candelabre si candele, razele soareluT strabiland prin ochiurile si ferestrele
cu giamurT in variate colorT ;

si bine

meT Sale : eTraiasca Rominia,

pe ciad mina sa dreapta se ridica spre cer, ca sa implore


nemarginita bunatate a Dum-

soane : Corpul diplomatic, Ministril, Clerul si din notabilitAtile venite la serbare.


La acest dejun se ridicard cite-

neam Rominesc si a fost pururea ingrijitor si milosirdnic

va toaste. Cit tinu dejunul Regal, mese intinse sub umbrare

pazitor.

ospAtara in curtea SeminaruluT


mar multe miT de locuitorr, carr

Aceasta cuvintare, miscind


pAna la lacrAmT tot poporul, a
fost dese-orT intrerupta cu strigarT de ura indelung-prelungite,
scoase din piepturile miilor de

intinsera mal pe urma hore


jocuri nationale.
Indata clupa dejun M. M. L.

L. Regele si Regina,

insotitT

de toti invitatif, intrara iarasT


in biserica, ca sa admire fru-

pietate.
Dupa terminarea SfinteT Li-

oameniT adunatT.

turghiT, P. S. S. Episcopul de

geluT si dupa cintarea imnuluT,

Arge Ghenadie, imbracat in ves-

rdspunse Ministrul Cultelor in


cite-va cuvinte elocinte si bine

musetea interioruluT i sA semneze albumul infiintat pentru


vizitatorii monumentuluT. ApoT

simtite.

Majestatile Lor se reintoarsera

Dupd aceea poetul iubit al


geniuluT romin, acel care a scos

min tele cele noud sacerdotale,


cu mitra de aur i pietre scumpe
pe cap, si Cu cirja in mina,
esind din Sfintul Altar 0 oprindu-se intre sfesnicele cele marl
imparatestI in fata Suveranilor
0 a poporuluT, rosti o frumoasa
si pioasa cuvintare.
Dupa. aceea tot clerul si tot

Dupa cuvIntarea M. S. Re-

cel care a fixat cel drntaia mi-

in oras in aceeasT ordine urmata


la sosire, cortegiul Regal mergind
la pas in aclamarile multimeT.
Majestatile Lor vizitara i Biserica Domneasca a luT NegruVocla din oras, unica, poate,
clddire bisericeasca maT veche

poporul esira din biserica, ramanind in capul scare numaT

nunata i tinguioasa legenda.


a MesteruluT Manole, V. Ale-

in tara, care a urmat in planul


s stilul curat bizantin.

M. M. L. L. R egele si Regina,

xandri, citi oda sa la sfintirea

Dupa biserica, SuveraniT vi-

pentru ca sa fie de toti vazuff

Curter -de- Arges, in urarile tuturor i admiratiunea Suveranilor notri.


Mar trebue sA observam
in tot timpul rostireT discursurilor si a poezieT un usurel ein-

zitara scolile, bine - voind a


distribui elevilor tablourT cu istoricul i vederea EpiscopieT de
Arge l Cu portretele ctitorilor
Neagoe-Vocla i Despina.

gineT, I. P. S. S. Mitropolit al
MoldoveT si P. P. S. S. EpiscopT al DunareT-de-Jos si BuzauluT cu altT clericT. In fatd,

ganit de clopoteT

se

doua. prinzurT, unul la cuartierul

din dad in dad. Eraa

pe plat-forma, eraa MinistriT tariT, Corpul diplomatic , InaltiT


demnitarT al statuluT, OficeriT
superiorl, persoanele oficiale i
clerul, iar jos in curte, multimea
adunata.
La aparitiunea Suveranilor in-

ce star' infiptI in piatra pe discurile ornate de d'asupra frumosuluT bfki, care incinge biserica in toata a eT intregime.
Dupd terminarea cuvintarilor,
se intona din noa imnul Regal.

Regal si altul la Seminar.


La ambele prinzurT s'aa tinut
mal multe toaste, la care aa luat
parte Ministril tariT, MinistriT

M. S. Regele trecu in revista

pa, toate persoanele ce luase

cepu sa ante imnul Regal 0

trupele de paradd, care defilara


in cea mal !Duna ordinc pe

parte, mersera la
Regal.

si de totT ascultatI.
Pe cele 12 trepte ale scareT
erati insiratT : In dreapta M. S.
RegeluT, Episcopll i ArhiereiT
oficiantl ;

in stinga M. S. R e-

tot poporuL se descoperi.

din uitarea atitor mil de anT


cintecul poporan, arhivul in care

o natiune isT depune trofeele


eroilor sal, floarea simtirilor el,

auzea

eolienT

clopoteil din ciocurile celor 48


de porumbeT al luT Neagoe-Vocla

www.dacoromanica.ro

La orele 7 seara, avura loe

plenipotentiarT, maT multT demnitarT al tariT, EpiscopiT, I. P.

S. S. Mitropolitul MoldoveT
alte notabilitatI ale orasuluT.
Dupa terminarea acestur oscuartierul

CURTEA-DE-ARGE

La orele 9 seara, avu loc o


manifestatie cu torte si muzia.
Multimea de popor adunatl dinaintea ferestrelor, unde se afla

CURTEANA

40

acoperia cu o poall de stof.


cu fir,

si

cele

trebuincioase

pentru sfintirea aper.

Sfintirea Curter-de-Arges a

fost o serbare complectl din


toate punctele de vedere.

DupA ce se oficiA sfintirea

Simtimintele relig-ioase, poe-

MajestAtile Lor, striga lii nenum5.-

aper, MajestAtile Lor se cobo-

rate rindurr : SA trAiascA Regele

lira la locul sApat pentru pu-

tice si artistice se gAseail puse


toate in miscare, pentru a fi iar

Carol I

nerea temelier, fiind incinsT cu


cite un sort de atlaz alb si avind
in miinr cite o mistrie de argint
cu inscriptiunT pe dinsele.

si Regina Elizabeta!
Augustir SuveranT se arAtarA

de mar multe oil la ferestre,


ca sA-sr exprime inaltele lor
multumirl.

Pe un deal din fata palatulur


se frase focurr de artificie.
La io ore noaptea Majest5.-

toate pe depila satisfAcute. Totr,

de la mic pAnA la mare, carT

a luat parte la aceastA serbare, ati fost pAtrunsr de fericire.

Tubul in care se afla planul


documentul peivru punerea Curtea-de-Jos, trup de mofie,
nelocuit, pendinte de coin. Frltemelier, ca i mal multe monede nationale, fu asezat de SuveranT in locul pregAtit pentru
temelie. Peste el se puse o placA

sinetul, pl. Glavaciocul, judetul


Vlasea, proprietatea d-lur N.

trA. in linistea-I obicinuitA, dupl


o zi atlt de frumoasA i plina

de metal, care se zidi si tencui

hect.

de amintirile cele mar scumpe

Mitropolit al Moldover, de P.P.


S.S. EpiscopT al Argesulur

Lor se retraserA in apartamentele Lor, iar orasul rein-

inimer i sufletulur.
A treia-zi Lunr, fiind ase pune

temelia Palatulur episcopal, s'a


oficiat mar intliti in bisericA, la

de Majestlile Lor, de I. P. S.
BuzAulur si de d. Ministru al
Cultelor, in sunetul clopotelor
si al muzicer ce intona iinnul

orele 7 de dimineatk Sf.Liturghie


pentru ctitorir vechi i nor ar bisericeI, de cAtre P. S. S. Arhimandritul Hariton, azistat de 4 preotT

national.
Documentul de fondatiune s'a

2 diaconT, in prezenta d-lur


Ministru D. Sturdza si a unuT
numeros public. DupA. terminarea Sf. Liturghir, panachida
s'a slujit de P. S. S. Episco-

.In numele Tatiilul si al Fiulul


al sfintuluI Duh.

pul Ghenadie, care a mers la


cele trer morminte ctitorestI din

Narthrex si a citit moliftele de


dezlegare in sunetul clopotelor
si in cintarea vecinicer pomenirr.

La orele 9 dimineata, M. M.
L. L. Regele si Regina venirA

in trAsura Regala, trasa de 4


cal i escortatA de prefectul de

Arges si de un escadron de
cAlArasr.

P. S. S. Episcopul Ghenadie,
inconjurat de clerul oficiant,
precum si de totT Inaltir PrelatT,
intimpinar. pe SuveranT in curtea biserica si se IndreptarA cu

totir spre locul unde avea sl


se punA temeliele nouAT constructiunr.

Aci se afla preparatA o masa

Iuga. Are o suprafatA de 429


Curtea-de-Sus, trup de mofie
cdtun, pendinte de com. FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
proprietate a bisericer Sf. Ni-

colae din Prunt.


Are o suprafatA de 420 hect.

scris de InsIsr M. S. Regina Curteana, cdtun, al comuna BArsi are continutul urmAtor :

Eii, Carol I, Regele Romtniel, am arzat


aceastil temelie a PalatuluT Episcopal de

Arge, a dona zi dupii sfintirea din nori


a Dumnezee;tiT biserief a acestel EpiscopiY, 'in 13 Octombrie 1886; spre pomenirea Mea fi a prea iubiteI Mele sotii
Elisaveta Regina, precum i a Intregulul
popor al Regatalul Romin s.

DupA terminarea ceremonier,


MajestAtile Lor se intoarserA la
cartierul Regal. Aci exprimarA
d-luT Primar Sterescu i d-ner
Sterescu Malta Lor satisfactiune

bAtesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,


la S. comuner ComInesti, situat

pe deal si la o depArtare cam


la io kil. de cAt. de resedintA,
cela-ce face ca administratia
acestur cAtun sa se facA cu anevoint5..

Are o suprafatA cam de 360


hect., dintre carT 38 hect. arabile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si 311 hect. pAdure, tuaris
ripe.
PAmintul e putin fertil.

Are o populatie de 136


cu 609 suflete, din carT

pentru primirea cAlduroasI ce


Li s'a fAcut de care populatiunea Argesulur, si la orele io

109 contribuabilT. Locuitorir


sunt mosnenT si se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor ;

suindu-Se in o alta trAsurA des-

parte din oamenr sunt invoitT


pe proprietatea din com. Pi-

chisA, tras1 de 8 cal, plrAsirl


Curtea-de-Arges, in aclamatiunea intreger populatiunr, care-I
insoti pAnA la badea.
MajestAtile Lor in tot drumul
pAnA la Sinaia ail fost viii acla-

mate ca si la venire.

www.dacoromanica.ro

riul-Boia. EI posedA : 15 plugurr,

43 care CU bol, 12 stupT, 169


vite marr cornute, 230 or, 82
capre, 135 rimAtorT si Ao cal.
Are o bisericA deservitA de
preotul din com. Ticleni.

CURTEANCA

CUIZTWAliA

41

In cAtun sunt : 2 putirr $i 8


izvoare acoperite.

de la S. i V. de ora$ul Boto-

pulatie de 83 familia', sa6 32f

$ani, cu care este in vecinAtate.

suflete.
Aicr e re$edinta com. Curte$ti.

Se compune din satele: Baisa,

Curteanca sati Linia-din-Deal,

Balta-ArsA, Bilceni, Boto$anca,

sat, cu 29 farnilil, jud. Arge$,


pl. Cotmeana ; face parte din

Curte$ti, Manole$ti, MAn AstireaA gafton, Mdndstirea -Doamner,

com. rur. GAujani.

Raiul, StAncesti si Ordseni. Are


suprafat6. de 6193 hect. $1 o

Curtenescul, lac, In jud.

Jalo-

mita, pl. Borcea, com. JegAlia.


Curten], COM. 1'111'. In jud.

Are i bisericl, deservitA de I


preot $i I cintAret. Este zidita

la 1889 de d-na Natalia Boian, chiar pe mormintul sotu-

sAtl Theodor Boian. Este


$coall mixt6, condusd de I
invatAtor plAtit de stat i frecuentatl de i6bletT $i 14 fete ;
luT

populatie de 1054 familiI, sati


3671 suflete.

Teritoriul comuner este deluros, de natura argilos, negru

moarA de apA pe piriul Dro-

pl. Crasna, in partea de V., situat5.' pe o vale ce inclinA spre


N.-V., intre comunele: Crete$ti
la E., Vinete$ti la V., Oltene$ti
la S. $1 i$cani la S.-E.
Este format din trer sate :

orT. galben ; intinderea locurilor

slenca.

cultivate e de 3600 hect.


Parte din teritoriul comunel

Vite sunt: 94 bol $1 yac, 9


ca$i ii rimAtorr.
Aproape de bariera ora$ulur
Botopni, se afld casele de varl
a d-ner Natalia Boian, 6nde se

BAldne$ti, Bude$ti

oT, 422 porcr. Locuitorit posed6.

i Curteni.

Are o populatie de 242 familir,

san 985 suflete, din cae 210


contribuabilT.

acoperit Cu pddurr.

NumArul vitelor e de 3384:


1420 bol si yac, 128 cal, 1414
557 stupi cu albine.

Are 2 morT de apA

Vite marr cornute sunt 895,


ca 81, or 221 si pord 291.
Curteni, sat, in com. Curteni, pl.
Crasna, jud. Flci, situat pe

clubotdria, stoleria, etc. Comuna


strAbtut6. de $oseaua nationa16. Boto$ani-HirlA6 in partea

servite de 2 preotr i 4 dascAlr.

valea dintre dealurile : Chiliile,


C6.1ugArita i Beldimanul.
Locuitorir sunt mo$nenT sat
rAze$T,

i se ocupl cu agricul-

tura, cultura viilor i a livezilor


Cu cArAu$ia.

Aicr este re$edinta comuneT.

Are o $coall, infiintat in anul


1885, frecuentatA de 33 elevr
o bisericA, deservitA de [ preot
$1 2 cintAretT, flcutA la 1827 de
ob$tea rAze$ilor.

Curten], les, in partea de N.V. a comuner Curteni, plasa


Crasna, jud. FAlciti, pe o suprafatA cam de 15 hect., in
mijlocul cAreia se afll o baltl.

bAI in timpul vera.

moarI, situat6. la Raiul, care fa-

bricl aln de griti de bun caMate chiar pentru export.


In toat comuna sunt 18 comerciant! si 57 meseria$I carT
se ocupl cu micT mesen!, ca

Are o $coalA; 2 bisericr de-

aflA grAdinT frumoase $1. ni$te


izvoare i havuzurr, unde se fac

Curtisoara, com. rur., in partea


de N. a plA$er Ocolul, judetul
Gorj, situat6. parte pe loc ves,

iar parte pe deal, la S. com.


Cartiul i Clineni. E formatA din
3 cAtune : Curti$oara, Iezureni
n5.,

Turcine$ti. AceastA comu$T-ar fi luat, se zice, nu-

de E., iar in panca de S. de

mirea de la o m'a. curte dom-

$oseaua Boto$ani - Fdlticeni,

neascA ce a fost a$ezatA ad i in


vechime $1 din ale cArer cldirr
se mar vAd IncA
astA-zr.
Are o suprafat6. de 2153

$i

In cea de V. de $oseaua Boto$ani-Burdujeni.

Budgetul comuner are la veniturr 6905 leT, 47 banT $i la


cheltueli 6956 ler.
Sunt 7 bisericr $1. i paraclis,
deservite de 8 preotr, I diacon
9 clatAretr. Se mar inseamnA mlnAstirea Agafton, Cu 124 caluO-

rite. Sunt 4 scoll mixte, conduse de 4 invAtAtorT,


2 p1AUVI de stat $1 2 de judet,

1.

hect., din care r000 hect. arabile, 68o finete, 4 hect. vie,
293 hect. pAdure, 150 hectare
izlaz $i 26 hect. vatra satulur.
PAmintul e productiv in tot
felul de cereale, lar dealurile
sunt acoperite cu vir i diferitr
pomr roditorT.

Locuitoril sunt parte mo$-

16 fete. NumArul copiilor ajung

parte improprietAritT,
se ocup6. cu agricultura $1 cre$-

in etate de $coa1 e de 296.

terca vitelor.

frecuentate de 107 bletT

nenT,

Are o populatie de 217 fa-

Curtesti, sat, in com. Curte$ti,


in partea de S.-V. a ora$ulur
jud. Boto$ani, cu o supraV. $i S.-V. a p16.$er Tirgul, jud.
fatA
de 885 hect. $1 cu o poBoto$ani. Se intinde pe dealurile

Curtesti, com. rur., in partea de

mili!, sart 997 suflete, Sunt 180


contribuabilr. LocuitoriTiPosedi

50 plugurr, 92 care cu bor, 738


vite marT cornute, 50 car, 330
6

68878. Morolo Dieffonar Googrago. Poi. W.

www.dacoromanica.ro

CURTIOARA

42

oT, 71 capre, 362 rimatorl. Sunt


60 stupT ca albine.

Venitu/ com. este de 1016

Oltul-d.-j., cu o populatie de
738 locuitorr. Are o biserica,
fondata la anal 1883.

leT, lar cheltuelile de r000 leT.

In acest sat se gasesc sub

Apele ce ucla aceasta com.


sunt : Jiul, care desparte catu-

pamint ziduri in forma de curte


Cu mal multe despartiturT si co-

nul Turcinesti de Curtisoara


O Iezureni; piriul Iazul, care

titurr si atit de maff ca poate

da scurgere apelor lacului Hurnele si se varsa in Jiti pe par-

4 vacariT (2600 yac!).


Tot aci e o piatra malta ca de

sa incapa in ea, zic locuitoriT,

CURU-BA1R

detul Constanta, plasa Silistra-

Nota, pe teritoriul com. rur.


Hazarlic, si anume pe acela al
catunuluT Cherim-Cuiusu, si pe
acela al comuneT Cuzgun si in

special pe teritoriul catunuluT


Urluia. Se desface din dealul

tea stinga. Trecerea peste a-

1 m. 25, cu 4 fete late ca de

Mulcer-Acceuci, se intinde spre


N., avind o directiune generan,
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea estica a plaser. Se ridica

ceste ape se face prin treT po-

o. m. 25 si o. m. 35, Cu inscrip -

paila la o inaltime de 184 m.

durl : 2 peste Jii1 si 1 peste Iaz.

tiun e veche. Se presupune ca,


acele zidurT ar fi fost curtl, de
unde si numirea satuluf de Cur-

Cu virful Imail-Iuc. Se intinde

tisoara.

sa domina aceste val, satele

Prin pamint se mal gasesc


multe oase de oamenT, chiar

Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate

gramad.

murile comunale ce le uneste.


Este acoperit numaT cu finete

In aceast com., comunicatia

se face prin soseaua nationala


T.-jiul-Pietrosani, prin soselele
comunale, atit in catunul Turcinesti, cit si in Curtisoara; cea
din Turcinesti o pune in legatur cu comuna Cartiul, spre
Buliga, lar cea din Curtisoara
cu aineni.

In comuna sunt 3 puturl si


II fintinT.

Sunt 4 bisericT, din care 2


2 de zid si 2de lemn. Una din
cele de zid e fondata' la anul
1853; sunt deservite de 2 preog,
2 cintaretT si 2 paracliserl.

Curtioara, cdtun, al comuneI


Curtisoara, situat la E. cat.

de resedint Turcinesti, pe loe


ses, jud. Gorj, pl. Ocolul.
Are o suprafata cam de 1 000

hect., din carT 400 hect.

ara-

bile, 300 hect. fineata, 91 hect.

Curtioara, ciitun, al com. Stirbeid, jud. Romanati, pl. Oltuld.-s., situat in valea Dobretul,
la 20 kil. spre N. de Bals, pe
un teren de o altitudine de 20
m. Are 300 locuitorT, formind
8o familif.

Cu 300 sufl., din carl 56 contribuabilr.


LocuitoriT posea 20 plugurT,

36 care ea boT, 518 vite marT

cornute, 33 cal, wo oT, 275


rimatori, 21 capre, 50 stupT c 1
albine.

Are o biserica, deservita de


1 preot si 1 cintaret.

si pasunT, lar pe la poale cu


prea putine semanaturI.

Curu-Bair, deal, in jud. Constanta, pldsile Silistra- Nota si


Mangana, pe teritoriul comunelor rurale Bairam-Dede (Silistra-

Noud) si Cara-Omer (pl. Man-

SflntiT VoevozT fondata in 1765

galia). Se desface din dealul

si acum deservita de I preot


si 2 cintaxetl. Azr e un sat neinsemnat, dar in vechime fu un

Bairam-Dede ; se intinde spre

scaun domnesc.

vaile Afighinea si Sarapcea sad


Calfa, brazdind partea sud-estica a plaseT Silistra-Noul si
cea nord-vestica a plasef Mangana. Are o inaltime de 168 m.,
dominind valle de mal sus, satele Calla, Sarapcea si drumu-

Curtiwara, deal, Ruga satul cu


acelasr nume, pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati.

Curte' (Dealul-), dimbufor, in


Ciumulesti, jud. Suceava.

Curtel (Pirlul-), Ali, izvoreste


din Dealul-PietrarieT, com. De-

leni, pl. Copla, jud. Botosani.


Curge prin partea de N.-E. a
satulul Deleni, pe o coasta
foarte inclinata. Se unete cu

S., avind o directie generan


de la S.-V. spre S.-E. printre

rile comunale ce le uneste si


mil Ir intretae muchea in diferite directiunT. Este acoperit cu
intinse psunr, /Mete si bogate
semanaturT.

Curu-Bair, virf de deal, in jud.

piriul Doamnei si formeaza piriul

Tulcea, pl. Babadag, com. Alibei-Chioi (cat. Accadin). Este

Josenilor, care se varsa in iazul


Gurgueta, la N.-E. de Deleni.

unul din piscurile cele mal marT


ale dealuluT Carcaman-Bair. Este

Curtioara, sat, face parte din


com. rur. Tes/uiul, jud. Olt, pl.

la poalele sale orientale, o. dru-

Are o biserica, cu hramul

izlaz, 200 hect. padure, si 9


hect. vatra satului.
Are o populatie de 70 fam.,

printre ;ralea Urluia si adiacenta


sa Cuiu-Culac. Prin inaltimea

situat in partea vestica a plaser

Curu-Alceac-Bair, deal, in ju-

www.dacoromanica.ro

g cea estica a com. Are o in-

CURU4CANA RA

43

naltime de 242 m. Este punct

CURUDGEA

cea, pl. Istruld, pe teritoriul


com. rur. Tocsof (1 anume

aproape numal cu cresterea viparte RominI i Bulgarl ; sunt

Constanta, pl. Silistra,Noul. Se


desface din poalele s id-estice

pe al catunuluI sati Rimniculd.-s.). Izvorqte din Dealul-dePiatra. Se indreapta. spre S.,


avind o directiune de la N.-E.
la S.-V., brazdind partea centrala a plseI si nord-vestica a
comuna Se varsa in piriul Rimnicul - Dere, in dreptul satuluI

ju detean Ostrov-Medjidia trece

ale dealuluI Belezlichi-Sirti ; taie

Rimnicul-d.-s.

prin partea nordica a satuld.

trigonometric de ordinul al 3-lea,

dominind asupra satelor Accadin si Alibei-Chiol, asezate la

poalele sale. Este acoperit cu


padurT.

Curu-Canara, vale, in judetul

telor. Locuitorli sAI sunt in mare

prea puini TurcI. Casele avezate regulat si formind


drepte, sunt marI, curate si

frumoase ; sunt dispuse in asa

mod ca dan satulul o forma


alungita de la N. la S. Soseaua

Un drum comunal pleaca spre


S. la Ghiuvegea.

hotarul judetuld Constanta spre

Bulgaria, putin mal jos de pichetul No. 8; intra in judet


mergind spre N., tuteo directiune generala de la S.-V. spre

Curu-Dere, piria, in jud. Tul-

N.-E., printre dealurile BelezlikiSirti i Hagi-Durac-Sirti, braz-

Fach1). IzvoreSe din prelungi-

dind partea vestica a piase si


facind hotarul 'futre comunele
Almaliu i Ese-Chioi, se varsa
in iezerul Girlita In partea sud-

vesticl. Mahrile sale sunt pe


alocurea pietroase i acoperite
cu padurl. Primeste pe dreapta
valea Hamazli-Cealr.

Curu-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comund rurale Enige,
anume pe acela al catunelor
Moleiora i Arabagi. Se desface

din dealul Adam - Clisi-TarifiBair, sub numele de valea Eni-

cea, pl. IstruluY, pe teritoriul


com. Casimcea,
anume al catunelor sale Ceaus-Chioi i All-

Curu-Orman, peidure mare si


frumoasa, ju d. Constanta, pl.
Silistra-Noud, pe teritoriul com.
rur. Beilicul, i anume pe acela

rile sudice ale dealuluI CuruBair ; se indreapta spre S., avind o directiune generala de

al cat. s Curu-Orman, de la
care si-a luat i numele. Este
situ ata in partea centrala a plaser i cea de V. a com., pe pan-.
tele dealuluI Curu-Orman, la E.
de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
intindere si e compusa din fagT
mal cu seama.

la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza

partea vestica a comuna' si a


pleT; curge pe la poalele movileI Rosculetul i, dupa un curs
de 3 kil., pe cimpie intinsa,
se aruncl in piriul Suflaxul (sati
Casimcea), pe partea dreaptd,
la egala distanta de satele Casimcea

Curu-Tepe, virf de deal, In jud.

Ali-Fachi. Pe valea

Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Techir-Ghiol,


anume pe acela al catunulul

lul merge drumul comunal Casimcea-Calfa, spre judetul Con-

san Agigea. Este virf al dealuluI Agigea, situat la '/2 kil.


de satul Agigea, care este do-

stan ta.

Curu-Orman, sat, in jud. Con -

minat de dinsul. Are 35 m.

ge-Alceac. Se indreapta spre


N., inteo directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., printre

stanta, pl. Silistra-Noul, cat.


comuneI Caranlic, situat in par-

tea centrala a plaseI l cea ves-

InSItime si de pe el avem o frumoasa priveliste asupra Mari);

Iusu-

t'el a comuna la 6 kil. spre

care nu e departe de el, asu-

Funar-Bair, brazdind partea su-

V. de catunul de resedintd, Caranlic. Este asezat In valea Cisla-Punar, fiind inchis la S.-E.

pra balteT Agigea, vdeT


tulur Agigea.

dealurile Giatrai-Bair

dica a piase i cea nordica a


comuna Dupa un drum de ro

i sa-

kil, se deschide in valea Ghiordurugi-Orman, pe stinga, in fata


ruinelor satulul Ghiol - Baa.

de catre dealul Mezarlic-Bair, cu


virful s Curu - Orman - Tepe,

Curudgea sail Corugea, sat, in

care are 142 m. inaltime, iar la

Malurile sale sunt inalte si pe


alocurea acoperite ca padurr.

V. de catre padurea Daun-Chioi-

situat In partea estica a plaseI


si cea sud-estica a com., la 9
kil. spre S. de cat. de resedinta

Printeinsa merge drumul comu-

Chioi, care are 141 m. Suprafata sa este de 820 hect., dintre care 14 hect. sunt ocupate
de vatra satuluI si de gradinI.
Populatiunea sa este de 21 fa-.

nal Enige-Rasova. E taiata de


valea judeteana ce vine de la
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia.

Cuz.u-Dere, piriz2, in jud. Tul-

Orinan, cu movila sa Daun-

miliI, cu 95 suflete, ocupindu-se

www.dacoromanica.ro

jud. Constanta, cat. com. Calfa,

Calfa. Este asezat pe valea Mahometcea, pe malul sting al piriuluI Mahometcea, fiind inchis
la N.-V. de dealul TurbenceaBair, cu virful sad Hasi-Taslic,
la S.-E. de dealul Dulgherul

CURUENI-DE-JOS

CUSTURA-

44

la Est de dealul Turbencea .


Este dominat de movila Tur-

Apa izvorului e limpede, incolora, cu un miros putin pro-

spre E. de man astirea Cheia,

bencea, care are 252 metriT si


care este la 18/4 spre S.-E. de
sat. Suprafata sa este de 2687
hect. dintre care 17 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satului si gradini. Populatiunea sa,

nuntat de hidrogen sulfurat ;


prezinta un gust sarat si prin
evaporare lasa un depozit de

pa, care se varsa in riul Teleajenul, pe malul sting, in raionul

compusa mal mult din Bul garl si din Turci, este de io5

luT, de si a fost cunoscuta si

sare.

Pana in anul 1889, izvorul a


fost astupat si interzis publicu-

intrebuintata apa sa.

si impreung formeaza piriul Tim-

com. Maneciul-Ungureni, din pl.


Teleajenul.

Curul-Rou (Muntele-), mofie


a statuluT, jud. Prahova, plasa
Tirgsorul, pendinte de schitul

familiT, saa 508 suflete, ocu -

Chela, care, pe periodul 1885/95,

pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, pirtiaf cu apa. minetura si prea putin cu cresterea
rala, ce izvoreste din dealul cu
a sa numire, jud. Neamtu, si se
vitelor. Pamintul produce po-

s'a arendat Cu 1760 le( anual.

rumb, griti si meia. Casele sunt

varsa in stinga pirtuluT Neamtul.

destul de numeroase, nu tocmal tirite, ingrijite si asezate


pe l'higa drumurile comunale,

Se mal numeste si Piriul-Coro-

care strabat satul in dota directiuni cu totul opuse : de la


N. la S., venind de la Calfa si

Curuja, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Breasta. Are o po-

apucind spre Cartal - Seleus si


de la V. spre E., venind de la
Mahometcea si ducind la Ca-

barbati si 23 femer. Locuesc in


15 case. Copiii din acest sat nu

pot urma la scoala din satul

simcea (Tulcea).

Breasta, din cauza prea marei

genilor.

jenul.

pulatiune de 52 suflete;

deparad, 12 kil.

Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte


de com. Balrii, jud. Vlasca,

pl. alnistea.
Curueni-de-Sus, ciitun, pendinte
de com. BalariT, jud. Vlasca,
pl. Calnistea.
Curueti, sat, cu 140 suflete, jud.
Arges, pl. Oltul; face parte din
com. rur. Mdcai.

Curugea, deal, in ramura Oglinzilor, situat spre N. de TirgulNeamtului, in jud. Neamtu, pl.
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dealurile ce vin din com. Vinatori
si marg-inea jud. Suceava.

29

tiii carte 3 lo-

cuitorT.

aldturate in com. Tbaresti, cat.


Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
jud. Buzaa.

Custura, sat, jud. R.-Sarat, pl.


Gradistea, cat. com. Gradistead.-s. Are 30 hect. populate Cu

20 fatn, 127 suflete; sunt 30


contribuabili ; 8 persoane stia

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

carte. Satul este asezat in par-

Breasta, apartinind satenilor.

tea de E. a com., pe riul Buzatil.

Curul-Muntelui, (in Dionisie Fotino : Curui-PmIntulu), MU71te, in com. Chiojdul-din-Bisca,


jud. Buzar'. Face parte din catena Siriul. Se desface de la muntele Fetele-Siriului si continuA

spre N., pana la intilnirea piriului Crasnita cu riul Buzaul.


Proprietate a mosnenilor din
Star-Chiojdul (Prahova). Fonciera irisa se plateste in com.

Nehoiasul. Inaltimea sa e de
1480 metri. Are o sana si intinse paduri de brad; in poalele
de N. e pichetul militar Crasna.

Oglinzi, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul, com. Raucesti. Este situat in apropiere de Tg.-Neamtu,

Curul-Rou,pirizi, jud. Prahova,


izvoreste de sub poalele trun-

numit Curugea in lata S'atina

Curulul (Bucele-), doua movile

Curuja, melle particulara., jud.

Curugea, izvor cu ape minerale,


in grupa izvoarelor din catunul

pe dealul cu acelasT nume, la locul

Curul-Rou (Muntele-), ftdclure


a statuluT, in intindere de moo
hect., pendinte de com. Maneciul, jud. Prahova, plasa Telea-

telui Zagunul ; se uneste cu Valea-Neagra si cu izvorul Timpa,

www.dacoromanica.ro

Custura, movild, in jud. Braila,

la 2 kil. spre S. de satul Urleasca. Serva de hotar intre


mosiile Schiaua si Urleasca. Se
mai numeste si Movila-Taiatulur.

Custura, movild, in jud. Braila,

care acum 30 de anT era pe


tarmul drept al riului Buzaul,

ca la 2'hi kil. spre N. de satul Sutesti. AzT irisa e distrusa de riul Buzaul. Servea de
hotar intre mosia Custurea din
R.-Sarat si Sutesti. In locul
ei a ramas un mooroin pe tAr-

mul sting al riului Buzan.


Custura, vez! Dealul-Mare, plasa
Stavaicul, j id. Iasi.

CUSTURA

45

Custura, urtne de subterane,

se continua impreuna cu lungul

com. Val-satura, judetul Putna,


probabil din timpul navalirilor
barbare.

Cusnita, partea de S. a bialet,


Potelul, in dreptul pichetelor
Broasca i Mircioaica, i In drep-

tul com. Potelul, din pl. BaltaOltul-d.-j., judetul Romanati.

Custureni (Calniul ), sat,

CUZA-VOD

In

jud. Ilfov; face parte din com.

ses ce se intinde spre S. de

tul satuluT Urluia, de unde ia


pe cel de Nastradin - Culac ;

muntele Pietricica, iar in partea

este Mata de un drum comunal

despre V., se inalta In terase,


formind piscurile despre S. a

ce duce de la Cara-A mat la

Are o populatiune de 190

Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,

carT : 463 barbatI si 426 femeT ;


435 necasatoritT, 323 casatoritT,
71 vaduvT ; stia carte 44 per-

jud. Neamtu.

In acest sat se

Tatomiresti, comuna Draguseni,


afla:

comunale.
Numrul contribuabililor: 200.

de apa ; resedinta autoritatilor

D-1 Al. Lens are 650 hect.,

Numarul vitelor: 1500 capete.

din carT cultiva' 522 (loo sterpe


25 izlaz, 3 vie). LocuitoriT cul-

Cutarideanca, pitdure, in jud.

Numarul vitelor marT e de


305 si al celor miel de 574.

Cutinetul-Mare, lac, In judetul


Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI urbane Mahmudia, si-

tuat in parte nordica a piase!


si a comuneT, format de lacul
Gorgova, cu care comunic prin
lacul Cutinetul-Mic. Are forma

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.


Perieti. Formeaza cu padurea
Perieteanca un trup de 525 hect.

mili!; sunt 184 contribuabilT


In total 790 locuitorT. Stia carte

Cutigna, prl, izvoreste din pa-

38 persoane. Locuesc In 210

durea Poiana-cu-Cetatea, de pe
dealul Bordea, din jud. Iasi, trece prin comunele : Tacuta, unde
primeste piraTele: Fundul-Tacu-

case. Sunt : 1006 vite mar! cornu-

frecuentata de 18 elevT, din 32


inscrisT. Tine de circumscriptia
fiscald Helestieni. Venitul anual
este de 2963,70 leT si cheltue-

lile de 2708 Id.


Este legata cu orasul Roman
prin osea.

Cuza-Vod, sat, in jud. Covur-

Cuuiu-Culac, vale,

ca.-

luT, com Slobozia-Conachi, pl.


Siretul. Este format din insurater improprietaritl pe mosia
StatuluT, in 1879 (delimitarea

tunuluI saa Cherim-Cuius. Se


mal numeste i Nastradin-Culac. Sub acest nume brazdeaz partea estica a piase si a-

definitiva terminata in 1885);


numele Il poarta de la primul
Domnitor al RominieT - Unite,
Alexandru I. Cuza, cel ce a

ceea a comuneT. Incepe la poalele movileT Imail-Iuc i pastreaz acest nume pana in drep-

improprietdrit pe taran! la 1864.

In judetul

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe


teritoriul comuneT urbane Cuzgun, i anume pe acela al

Terenurile sale se ridica in


partea despre E, in platoul ce

care in anul 1886-87 a fost

primeste plraiele Dobrov5.tul si


Codaesti i Vidroaia, apol se

tinetuluT-Mare, cucare comunica.,

luT Bistrita.

te. Are o scoal primara mixta,

teT si Larga; Mircesti, unde prime.


ste Piriul-Rece; Dobra.vtul unde

tul dealulur Burghele lng oseaua nationala, jud.

jud. Neamtu. E situat pe valea


ce se intinde de a dreapta riu-

si Cogalniceanul, cu resedinta

stru.

Cutinetul-Mic, afluent al Cu-

Cutul, sat, in com. Vintori Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,

formata din satele Cuza-Voda

comuna h satul Cuza-Vodd.


Are o populatiune de 193 fa-

varsa. In plriul Vasluetul, in drep-

hect. E inconjurat cu stuf.

Cuza-Vod, com. rur., in jud.


Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N. de orasul Roman, pe malul
sting al riuluT Siret. Este la o
departare de 30 kil. 500 m.
de orasul Roman si la 21 kil.
500 m. de resedinta piase. E

cu urmatoarele esente: stejar,


ulm, salcie, plop, anin si juga-

unuT triunghiti, cu o intindere


de 45 hect. Contine peste.

si a carel' apa i-o devarsa In


intinsul lac Gorgova. Are 30

pl. Funduri. Are o intindere de


2 hect.

bi-

930 hect, cu o populatie de

ciumarT.

Cuza, t'a.c.., Iii jud. Vasluiu, satul

soane, nu stiti 785.


sericT, deserv1te de 2 preofT
2 eclesiarhI ; o scoall ; o moar

tiv tot terenul.


Are i helestea si o masill
de treerat cu abur!.
Comerciul se face de 4 cir-

Cuverca, trup de sat, din com.

familiT, saa 829 suflete, dintre

rur. Frumusani-Custureni, plasa


Negoesti.
Se intinde pe o suprafata. de
455 locuitorT.

Urluia.

ramurer muntele Cernegura.

www.dacoromanica.ro

Are o populatiune de 113


familiT, saa 637 suflete, carT lo-

46

CUZA-VGDA

cuesc In i r6 case. Este foarte


aproape (vr'o 50-60 metri) de

Este asezata in partea vestic


a judetuluT

in cea estic a

Slobozia-Conachi si, ca toate satele de curind infiintate, este

plaseT, spre E. de oraselul Os-

facut dupa un plan sistematic

nele invecinate cu clima sunt :

si frumos.

Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.;


Beilicul, la 6 kil. spre N.-V.

trov, resedinta ocoluluT. Comu-

CUZGUN

luia, ce i se da de la satul Urluia

i pana in soseaua jude-

teana de mal sus); paraseste soseaua si se indreapt spre S.-E.,


urcind valea Baldarnac - Ceair
(sad Urluia), pana in dreptul satulur Urluia, pe care-1 lasa la stin-

Cuza-Vocia, sat, in jud. Roman,

(cAtunele sale : Demircea la 3

ga si se dirige spre E.; taie valea

pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Voda,

kilom. N. si Bac-Cuius la 4
kil. N.-E.) ; Aliman, la 9 kil.

Uzum-Culac si se urca pe mu-

spre Nord de orasul Roman si


la o departare de 301/2 kil, de
e/ si de 21
kil. de resedinta

spre N.-E.; Mirleanul, la ro kil.

spre N.; Enisenlia, la 12 kil.

chea dealuluT Adam-Clissi-Bair,


nu departe de ruinele monumen-

piase. Este asezat pe malul

spre S.-E. (catunele : Ciucur-

tuld Adam-Clissi (200 m. spre


S.-V. de el) ; de aci, hotarul se

sting al riuld Siretul, pe o mica


ridicatura. Este resedinta com.

Chioi, la 3 kilom. spre S.-V.,

indreapta spre. S., mal india

Bazargian, la 4 kil. spre S., Che-

in directiune sudica, pe muchea


dealulul de mal sus si apol spre
S.-V., coborind dealul, taind
valea Urluia, si, pansind hota-

Cuza-Voda. Are 114 capr de


familie, sad 469 suflete, din carT
124 contrib., mil locuesc in 124
case. tii carte 26 persoane.
Sunt 791 capete de vite marr.

Are o coalA primar mixta,

care in anul 1886-87 a fost

rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.);


Rasova, la 27 kil. spre N.-E.,
in linie dreapta.
Hotarul amanuntit al acesteT
comune este urmatorul : Plecind
de la poalele vestice ale virfuluT
Caraula de Ruga Valea-Beilicul,

rul plaseT, se urca pe dealul


Curu-Alceac-Bair, in dreptul satuluT Urluia ; din acest loc, ho-

tarul se indreaptd mar intlid


spre N.-V., coborind dealul de
mar sus, in valea Cuuiu-Culac

frecuentan. de 18 elevT, din 32


inscrisf. Acest sat este infiintat
in anul 1878, pi-in clarea de pamint la non' insuratef, linga desfiintatul sat Scheuleti. Este legat
Cu orasul Roman prin osea.

pe muchea dealuluT Cuzgun, hota-

nea-Mare, apof spre S.-E. talud


valea Demircea si trecind pe la
o egala departare de satul Demircea si oraselul Cuzgun, apor

din-Culac), apoT spre S.-V., pe


la marginea padureT Ciatal-Orman, pana da in valea Diu-

Cuzaldul, sat, pe mosia Cu ace-

spre N.-E., urcind pe rnuchea

lele moviler Buluiciu ; din acest

las nume, com. Horodistea, pl.


Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Are
79 capf de familie, sal 332 su-

dealuluT de mal sus, intilnind soseaua judeteang. Ostrov-Cuzgun-

loc hotarul se dirige spre V.,


pastrind fusa mere! directiunea
N.-V.; urmeaza in continua aceast vale prin padurT, apor

flete. E situat pe costisea dealuluT despre Prut. Aceast mosie

din vechime era a parte, acum


e lipita la mosia Horodistea.
Are o biserica, cu hramu/ Sf.
Mihail si Gavril, deservita de
preot, 2 cintaretT i i 'Alamar;
este mica i vechie, facuta din
birne, la 1783, de fostu/ proprietar Cuza.
Calitatea pamintulur in parte
este bund. SateniT improprietaritI ad 266 hect., 29 arir pamtnt.

Drum principal este acel ce


duce la calea judeteana Radauti-Darabani.

Cuzgun, com. urb., judetul Constanta, pl. Silistra-Noua.

rul se indreapta spre N.-E., cobofind dealul Cuzgun in valea Voi-

Medjidia, pe care o urmeaza in


directiune estica pana la virful
Cuzgun; de aci o paraseste, intilnindu-se cu hotarul despArtitor l'are pli1e Silistra-Nou si

Medjidia; merge impreund ca


acest botar tot in directie estia, mal intlid spre S.-E.-E., coborind dealul Echi - Iduc - Alceac, pe care era urcat, i virful
Cuzgun, tale valea Cara-CialicCulac, trece padurea Ciatal-Or-

(un alt nume al ;raer Nastra-

diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-

valea Migeletul (prelungirea celeT precedente), pana da in valea

Derinea-Ceair (un alt nume al


vad Beilicul, ce 1 pastfeaza de
la satul Bazargian pana in dreptul satuluf Carardic), la z kil.

spre S.-V. de orasul Cuzgun ;


urmeaza intru cit-va (11/2 kil.)

aceasta vale, o pardsete, taie

trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza

qoseaua judeteana Ostrov-Cuzgun, urca dealul Cuzgun, Ruga.


virful Carau/a, de unde am plecat. Forma luT e lunguiata, semanind Cu un dreptunghid alungit ; lungimea luT e de 40 kil.,

putin (t kil.) in directie estic


pana da in valea BaldarnacCeair (un alt nume al vad Ur-

iar intinderea totala e de 5320


pogoane, sad 2548 hect., sal
25'M kil. p.

ajunge in valea CaraAci-Alcea, de ad o ia spre N.E. coborind aceasta vale pana


man

da iar de soseaua judeteana Os-

www.dacoromanica.ro

CUZGUN

CUZGUN

4'7

Se margineste la N. Cu co-

partea sud-vestica si adiacenta

vatra orasuluT Cuzgun si a ce-

muna rurala Beilicul (si anume


Cu cat. Demircea si Bac-Cuius)
de care se desparte prin dealul
Cuzgun si padurea Bac-Cuius
si cu comuna Enige (si anume
catunul Polucci), de care se
separa prin valea Cara - AciAlcea, si soseaua judeteana Ostrov-Cuzgun-Medjidia ; la E., tot

sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea,


prelungita pana in valea Dei-inca

lor dota sate Urluia si CaraAmat, si 2525 hect. teten productiv ; din acestea 200 hect.

Cu numele de valea Migeletul,

in partea de S.; ea se uneste


cu valea Ceair-Orman, ce trece
prin satul Cara-Amat si orasul
Cuzgun, si, unit cu valea IortCulac, brazdeaza mijlocul comuneT ; acestea sunt singurele

cu com. Enige (si anume cu

val carT mal_contin oare-care apa;

catuneIe: Iusa-Funar, Talasman


si Adam-Clissi), de care se des
parte prin valea BaldirmacCeair si dealul Adam - Clissi-

valle Voinea-Mare si adiacenta


sa, Demircea, la N.; valea Bal-

Bair ; la S., cu comuna rurala.

centele sale : Cara-Cialic-Culac,


Nastradin-Culac, Cara -Ad i - Alcea pe stinga si Uzum-Culac

Hazarlic, separindu-se printr'o


linie conventionala, si cu com.
Enisenlia, despartindu - se prin

dirnac-Ceair (san Urluia), ce tre-

ce pi-in satul Urluia, cu adia-

pe dreapta, brazdeaza partea

valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
Migeletul si Derinea-Ceair, (saii

nord-estica si estica a comunel;


unele din ele, de si ali malurile

Beilicul) ; la V. se marg-ineste
cu com. rur. Caranlic, de care
se separa prin dealul Cuzgun.
Solul este destul de aciden-

acoperite cu padurf, nu contin


apl.

tat, mar cu deosebire in partea vestica. Dealurile maT insem-

nate, carT brazdeaza teritoriul


comuneT, sunt : Cuzgun (173 m.),

la V., dominind orasul Cuzgun,


acoperit cu tufarisurT si livezl ;
Bac-Cuius (112 m.) si EchiIuiuc-Alceac (18 t m.), cu vil-fui Cuzgun (182 m.), la N., dominind orasul Cuzgun si satul
Cara-Amat, acoperit Cu paclurT
livezT

si pasunT ; Adam-Clissi-

Bair (138 m.), la E., acoperit

cu semanaturl si fin* ; CuruAlceac-Bair (92 m.), la S.-E., a-

coperit ea finete, domina satul


Urluia; Cara-Amat (183 m.), acoperit cu paclurl, dominind
orasul Cuzgun si satul CaraAmat. Movile sunt pase, cea mal
mare parte naturale si acope-

rite cu verdeata ; printre ele


insemnam Caraula (181 m.) la
N.-V., dominind orasul Cuzgun,
satul Demircea si valea Beilicul.
Cele mal' insemnate val sunt:
Derinea-Ceair (sal Beilicul), in

sunt ale statuluT si proprietarilor, lar 2325 hect. ale locuitorilor.


Populatiunea este amestecata.

In anul 1896 ea numara 170


familif, Cu 965 suflete; din acestea avem: barbatT 503, femer
462; necastoritr 395, casatoritT
540, 30 vaduvf ; stiii carte 50 per-

soane, nu stili 915; 955 RominT, io strainT ; ortodoxi 890,


maho m etanT 75; agricultor! 123,
com ercianti 8; improprietari ti

139, neimproprietaritl 31.


Are 131 contribuabilf.

LocuitoriT posea.: 113 plugurT cu boT, 191 care si carute,


76 grape de fier si 2 masinT de
vinturat.

Comun. a se compune dintr'un

In comuna sunt 7300 capete

oras si. doul sate. Orasul Cuzgun, resedinta comuneT, este


asezat in partea vestica, pe ambele malur! ale N'ad Ciair-Orman, la poalele estice ale dea-

de vite, din carT : 322 ca!, 1154


boT, 47 bivolf, 5138 ol', 52 capre si 139 porcT.
Este 1 moard cu .aburl si 8
de vint.

luluT Cuzgun si. cele vestice ale


dealuluT Cara-Amat. Casele de

In comuna. sunt 8 comerciantl : 2 hangiT si 6 circiu-

stil turcesc sunt asezate pe 7


ulitl, ce se intretaie perpendi-

mati.

cular; orasul este inconjurat de


un sant, ruinele unta vechiti
val roman. Cara-Amat, sat maricel, irisa cu casele asezate intr'un mod neregulat, se afla in
partea estica a comunei, la 4

kil. spre S.-E. de resedind, pe


ambele malurl ale vaeT CeairOrman, la poalele estice ale
dealuluT Cara-Amat. Urluia, sat

mic, sarac, este asezat in partea estica a comuner pe ambele malurT ale %del Urluia, la

7 kil. spre E. de resedinta, si


la poalele estice ale dealuluT
Curu-Alcea-Bair.

Suprafata comuneT este de


2548 hect., din carT 23 hect.
neproductive sunt ocupate de

www.dacoromanica.ro

Budgetul comuna la veniturI


este de 19357 leT si la cheltuelT de 4617 le!.
CM de comunicatie sunt dota:

calea judeteana Ostrov-Medji-

dia, ce trece prin orasel; cea


judeteana ce duce la Mangalia,
si drumurl comunale ce unesc
catunele intre ele si cu satele
invecinate.

Este o biserica, intretinuta de


locuitorT, cu hramul SI. Gheor-

ghe, deservid de I preot si 1


paracliser ; o scoall rurall mixta,
conclusa de un invatator si fre-

cuentad de 158 elevT inscrisT


(din carT 80 bletf si 70 fete);
mal este si o scoall straina.
Comuna s'a fondat prin se-

colul trecut; a servit ca baza

CUZOAIA

de operatiunT in rdzboiul de la
1821, izare Rug g TurcI.

jud. Tecucid intre satele NicorWi g Fintinelele.

Cuzoaia, vil, in com. Nicoregi,


intre satele Nicorqti i Piscul-

Cuzul-Mare, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Ba-

Corbuluf, jud. Tecucid.

Cuzoaia, vii, in com. Nicoregi,

CUM-MARE

98

Chioi. Se desface din dealul Pie-

trosul, se intinde spre V., cu


o directiune generald de la S.-

www.dacoromanica.ro

E. la N.-V., brdzdind partea

centrald a pl4eT i cea sudicl a


comuner. Are 134 m., dominind
asupra satuluf Ba.5-Chioi, phiiauluT Taita i drumuluT judetean Babadag-Mdcin. E acopen it cu finete.

Dabll (Movila-luI-), movild,

detuluT. Este inconjuratA jur-im-

e un fel de platal, peste care

aflAtoare pe trupul moieI Ceorici, com. Cudalbi, jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, spre E. de satul Cudalbi.

prejur cu pAdure
improprietrit in 1864
167 locuitorT, carI a luat 381
hect. S'ati mal improprietArit in
1882, 25 insurAteT, carl ati luat
13o hect.

e un drum spre muntele Halluca,

din jud. Suceava. E acoperit cu


cringurI i finaturr.

gura-), rndgurd, jud. Dolj, pl.

In 1886 ati fost ad i 268 fa-

Dadia, prz, jud. Suceava. Izvorqte de sub muntele cu acest nume ; udg comunele Bo-

Amaradia, com. Goqti, pe lingg

miliI sau 1320 suflete.


Budgetul comunal in 1888 a

roaia i DrAggneti, pe o lungime de peste 5 kil. si se varsg

fost de 2125 lei, 30 banI, la

in Ulia.

Dacilor san Ttarilor (M'AcarI sunt bucAtI niarI de al-link:1A.

Dactul, ciitun, in jud. Arges, pl.


Cotmeana, pe 1.1111 Teleorman ;

face parte din com. rur. Te-

Dadalica, &tia!, pe teritoriul


com. Berbenceni, jud. Baca,
pl. Siretul-d.-s. Izvore$te din locul cu acelag nume i se varsg
in ptriul Odobul.

Dadalica, loe cu izvoare, pe teritoriul com. Berbenceni, jud.


Bacgil, pl. Siretul-d.-s.

Dadilor (Piscul-), pise, judetul

venituri i de 2675 leI, 22 banT,


la cheltuell contrib. in acela an

Dadiqa, valea piriului cu acest

a fost 299.

nume, jud. Suceava.

S'a arat in 1886 suprafata


de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movild, la
Vite sunt: 710 bol qi vacT,
S. de com. Vdastrul, din jud.
35 bivolI, 189 cal, 2356 or,
Romanati ; face parte dintr'un
capre, 144 rimAtorT i 3 asinT.
grup de mAgure care se insirl
Aci este o bisericA cu hraintr'un lant paralel cu cursul
Durar&
mul Cuvioasa Paraschiva, zidin. la 1882 i deservitg de
preot i 2 cintAretl.
Are o coa1 mixtg, cu 3 clase,
condusg de o invAtAtoare, 1 la
care, in anul 1888, a urmat 40
bgetI i 8 fete; cincr circiumI.

Dadulul (Valea-), vale, in raionul com. Jupine0i, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner. Se varsA
in riul Doamna, pe malul drept,

aproape de com. Dirmorie0.

Este departe de statia dru-

Muscel, plaiul Nucoara, com.

muld de fer Comana de lo Dadurile, lac, in jud. Ialomita,

Slgnicul.

de oseaua Giurgiti-Bucureti, la Crucea de piatrA, de 4

pl. Ialomita-Balta, com. Bordueni, situat in insula Balta.

kil., de Giurgia de 29 kil., lar


de Ghimpati, resedinta plAseI,
de 23 kil.

Daglta, com. rur., in jud. Roman,

Dadilov, com. rur., jud. Vlwa,


pl. Cilni$teT, situat pe proprietatea statuld Comana, pe coasta
dreaptA a apeI Cilnitea, 'filtre
CAluggreni i Comana la E. ju-

Dadia, munte, a cal-tila culme

68878. N'arete Die/tomar Geogratte.

pl. Siretul-d.-s., spre E. de orapl Roman i la o depArtare


de 24 kil. de el si de 14 de
7

www.dacoromanica.ro

DAGITA

DAIA

50

resedinta plAseT, in extremitatea

satul Tasna (jud. Vasluiti). Este

ritT dupd legea rurall din 1864.

judetuluT despre jud. Vasluia.

acoperit Cu finete si supus a-

Este asezatd pe un teritoria

dese-orT inundatiunilor. Sc maT


numeste si Lunca-Dagltel.

Are o populatie de 20 familif,


saa 6o suflete, din cad 18 con-

deluros. E formatd din satele


BAlu$esti-MicT, Boatca, Ciurea,

tribuabilT.

Locuitorir posedl: 2 plugurT,


5 care cu bol, 35 vite marT cornute, 3 cal, 13 cl, 5 capre si

Crucea-Rosie, Dagita, Holm,


MlnAstirea, Piscul Rusului i Vovrie$ti, ca resedinta com. In

Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s.,


com. Prede$ti, jud. Dolj. Are
182 suflete, 98 bArbatT si 84 fe-

10 eimAtorT.

satul Dagita. Are 437 fam., cu


2216 locuitorT din carT 59 stia
carte. Locuesc in 555 case. Populatia este romind afard de ro
fam. de evreT.
Vite marT cornute sunt 1618.
Are 5 biserieT toate de lemn.

meT, carT locuesc In 48 case.

Comunicatia in acest cdtun


se face printeun drum de care.

Venitul anual al com, este


de leT 8004,55, ia,r cheltuelile
de leT 5332.

Copiir din sat urmeazd la scoala


mixta din satul Prede$ti ce este

la o depdrtare de 458 rn. In

sat, In judetul Roman,


plasa Siretul- de -Sus, comuna

spre E. $i la 24 kil.

tia

anul 1893-1894 ad frecuentat


scoala !O bdetT, din 28 in vIrstd

Daia, atan, pendinte de com.

de scoald. In sat este o bise-

Daitia, pl. Margi n ea, j ud. Vlasca.

ricd construit din birne.

E situat pe coasta vdTeT Dala,


pe proprietatea FrAtesti.

Daia, aten, al com. Costesti, pl.


JiuluT, jud. Gorj, in partea des-

Dagita,

Intr'acest d'Aun sunt 4 fin-

pre N.-V. a com. si la 2 kil. depAr-

tare de dinsa. E situat In valea


Daia. Are o suprafatd de 400

Locu torT

I in pro prietdri tr In

1864 aa fost 99, carT au hat


267 hect.
Are o bisericd, deservitd de

pArtare de 14 kil. de re$edinta

hect., din carl 150 hect. pAdure,


210 hect. loc de culturd, fineatd.

plaseT. Este asezat pe coasta

$i izlaz, 20 hect. vil si 20 hect.

preot si 2 cintAretT ; 70 hect.


25 ariT vie cu embatic, al edruT
vin se consumA la Giurgiu.
E departe de statia BAneasa,

de E. a dealulut InAricT $i este


unul din satele cele maT de E.
a judetuluT. Este re$edinta com.

prunT, toate ale locuitorilor mos-

a linieT ferate Giurgitl-Bucure$ti,

nenT.

de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.


si de Bucuresti de 52 kil. Are
in apropicre soseaua nationald

de ora$ul Roman $i la o de-

Daglta. Are 72 capT de fam.,


387 locultorT, din carT 15 stiu

carte; 96 case. Populatia este


romin afard. de 2 fam. de evreT.

Vite marr cornute sunt 302.


In sat e o moard Cu aburl. Comunicatiunea cu ora$ul se face a-

nevoe din lipsa de sosele.


Se numea mai inainte i Bluduresti.

Dagitei (Lunca-). VezT DagiteT


(Sesul-).

Are o populatie de 70 familiT,


sal 320 suflete, din cari 60 con
tribuabili, ocupindu-se pe BETA
munca cimpuluT, Cu rotria
dogdria.
LocuitoriT posea : 10 plugurT,
18 care cu bolsi I cdrut cu cal.

Vite sunt: 63 vite marT cornute, 9 caT, 70 cl, 104 capre


18 rimatorT.

Giurgitl-Bucuresti.

In cdtun sunt 2 circiumr.


In aIstoria MoldoveT si a Valahier tipAritd la Iasi la 1777,
eisim cd.: Cal a perdu son
nom ; on ne peut le distinguer
que par la ville Tala (Dala) ou
par le chteau Talche, qui sont

Comunicarla se face prin so-

placs tous deux entre Facke

seaua comunald ce-1 leagd la


N. cu com. Piscurile, lar la S.
cu comuna sa, Costesti.

et Giurevo sur le Danube, dans


le mme espace o Cal exis-

tait du temps des Romainso.


La 1418, Mahomet I, fiul luT

Dagitel. (esul-), 'es, ce se in-

tinde de la N. spre S. prin


marginea de E. a jud. Roman,
prin com. Dagita i BAcesti
se confundd cu sesul BirladuluT la tirgu$orul BAcesti. Acest
$es este mArginit la V. de dealul IndricT, pe coasta cdruia se

afld satul Dagita, si la E. de


dealul Filfata, pe care se afld

Dala,

cdtun, al com. Frumusei,


pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat
pe Dealul-Negrenilor, in partea
despre V. a cdt. Frumusei.
Are o suprafatA de 8o hect.,
din carl: 40 hect. pAdure, 22
hect. arabile, 12 hect. finete, 2

Baiazet, dupd ce a invadat in


Asia, trecu apoT in Rominia,
lud. Severinul i Cal despre
care am vorbit, fortifica Giur-

hect. vie si 4 hect. livezT de

a organizat cApitAniele in tard,


avezase in Vlasca doud cApitl-

prunr.

Locuitorif sunt improprietd-

www.dacoromanica.ro

giul $i puse o garnisond nume-

roasd ca s impedice trecerea


DundriT. Mateia-Basarab, cind

nii, una la Dala si alta la Odi-

DATA

DALA-CHESEN-BALCULAC

voie. Aceite capitaniT sT-a avut

poalele sale de S.-V. izvoreste

resedinta in satul Dala, pana


la desfiintarea capitaniilor de

valea Megina. Are o inaltime de


283 m. si e punct trigonometric

catre fanariotT.
In Valea-MiuluT este o tintina.

de observatiune de rangul al
3-lea. Este acoperit parte cu
paclurT, parte cu finete i pa-

Legenda zice ca aceasta fintina


a fost faena de Miul Haiducul,
de la care isT pastreaza valea
numirea de Valea-MiuluT.

Acest sat, pe la 1530, se cherna Sarmanesti.


La 1693, Constantin-Vocla

era la Giurgia in intimpinarea


luT Mustafa-Pasa, care adsta
venirea HanuluT TatAresc ; i-a

esit inainte la Dala la ii 'unid,


acel an.
Sub Mircea Basarab s'a infiintat ad una din cele 18 capitanii, in care se impartise TaraRomineasca.

La 1773, ne spun fratit Tunusli, la Dala ar fi fost metoc de calugarT ; se pare ca locul unde era situat acest metoc
este in o vale la Viea-lut-Gogoase.

curesti. Comuna este departe


de Giurgia de 22 kil., de Bucuresti de 50 kil., de statiile
Fratesti i Baneasa, ale linieT ferate Giurgia-Bucuresti, de cite
8 kil., iar de Stanesti, resedinta plaseT, de 16 kil.
In aceasta comuna sunt balt1

sunT. Prin inaltimea sa domina


asupra vaIeT Megina i asupra
drumuluT comunal Cerna-Greci.

formate de Dunare, begate in


pestl si care, cind vin apele
DunareT marT, se intind sub

Daitia, com. rur., compasa din


catunele Daia i Daitia, plasa
Marginea, jud. Vlasca, ambele
situate pe malurile DunareT, pe
proprietatea statuluT Daia-Daitia, pendinte odinioara de manastirile Cascioarele i Cotro-

viT pana in marginea linieT ferate Giurgia-Bucuresti.


Pe dealurile acestel comune,

cu ocazia sapaturilor construiret liniel ferate, s'a gasit schelete de animale antideluviane,
din care o parte se afla depuse

ceni. AzT constitue ambele o


singur proprietate, arendata anual pe pretul de 43000 ler.
La 1864, s'a(' improprietarit
toz locuitorT fostl clacasT, ca-

la Gimnaziul din Giurgiu, si o alta

parte sunt in posesia d-lut incri n er I. Cantacu zi n o.

Se afla aci : o moara de foc


cu 2 pietre ; 5 circiumT ; un
han mare.
In aceasta comuna, la 1854,

rora li s'a dat 306 hect. La


1882 s'a(' improprietarit 5o insurater, carT ati luat 282 hect.
In total sunt 152 locuitorl clcasi care ati luat 588 hect.

In timpul razboiuluT dintre Rust

TurcI, a fost o Inclerare intre ante-gardele turcestT 11 ca-

Pe teritoriul comuneT este un

Dala, a'eal, in marginea de S. a

petic de padure de stejar de

zaciT rusT.

com. Giurgioana, pl. Zeletinul,


jud. Tecuciti.

250 hect., care depinde de ocolul silvic Giurgia.


In 1887 se aflati aci 206 contribuabill din 1040 suflete.

La 1878, pe vremea razboiuluT


Romino-Ruso-Turc, o brigada

Budgetul comunet in 1887


era de 2524 leT la venituri si
de 3089 let la cheltuelf.
Sunt 2 bisericT, una in Dala,
alta in Daitia ; depind de parohia Dala; ele sunt deservite

ceasta comuna.

Daia, mofie particulara, pl. Dumbrava-d.-s., com. Predesti, jud.


Dolj.

Dala, vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe


care e situat com. Costesti-Daia
catunele sale Costesti i Daia.

Aceasta vale vine despre N.


si merge spre S.
Este formata din culmea dea-

de 2 preotT si 4 cintAretT.
Departarea intre aceste 2 catune este de 21/2 kil.

lulut Aninoasa si din culmea

Este o scoal mixta, cu 2

dealulut Greci.

Daiaman-Bair, virf de deal

Daitia, cdtun, pendinte de com.


Daitia, plasa Marginea, judetul
Vlasca, situat pe coastele i valle DaitieT, pe soseaua GiurgiaBucuresti.
Apartinea, inainte de secularizare,

tuat in partea estic a plaser


si in cea nord-vestica a comu-

In Daitia; 592 rimatorr.

neT. Losa spre V. dealul Megina,

Prin aceasta comuna trece

la S. dealul Raman-Bair. Din

soseaua nationall Giurgia-Bu-

manastireT

Cotroceni ;

azT mosia este a statulut si se


arendeaza impreuna cu Dala.

clase, conclusa de o invatatoare.


In comuna, In x888, se aflaa

in Dala 50 caT si in Daitia 70;


450 bol in Dala si 385 in Daitia ; 30 bivoll in Dala i 50 in
Daitia; 58o oT in Dala i 786

deal, pl. Macin, jud. Tulcea, pe


teritoriul com. rur. Cerna. E si-

de cazad a corpului de armata


Skobeleff, s'a adapostit in a-

Are o biserica, deservita de


preot si 2 cintaretT; depinde
de parohia Daia.
Sunt 2 circiumT.

ViT sunt in suprafata de 70


hectare.

Dala-Chesen-Baqi-Culac, vale,

www.dacoromanica.ro

DALAWA-CULA

DAMIAN

52

In jud. Constanta, pl. Hirsova,


com. Topologul. Se desface din
ramurile occidentale ale dealuluf Periclic, indreptindu-se spre
V., i marginita la S. de dealul

stincoasl. Are o inaltime de

Damian, >com. rur, jud. Dolj,

217 m. si e punct trigonometric

pl. Jiul-d.-j. cu resedinta la CAciulatesti. Situad. pe sesul Damiau si pe costisa DealuluT-Pi-

Cara-Misa-Tepe. Se deschide in
;ralea Topolog-Derea, in dreptul
satuluf Topologul-Romin, dupa

pAsunI

un curs de aproape 4 kil.

de observatie de ordinul al 3lea, domirand asupra satuluf


Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu
i

finete.

Dalmaciu/, ftddure, pe teritoriul

pl. abra-

cu com. Sadova. Limita Huid' de

uti, jud. Putna. Intinderea ef,

N. incepe de la aria proprietatel spre N., in linie dreaptd,

comuneI Cimpurile,

Dalama-Cula, vale, in judetul


Constanta, pl. Hirsova, comuna
Ghizdaresti. la nastere din virful Tref-Movile, indreptindu-se

spre S. si mergind paralel cu


Dundrea. La satul
unde se uneste cu valea Tichilesti, care vine de la S., da
nastere vAer Cechirgea, care la
directia spre V. si se deschide
in Dunare, in dreptul ostrovuluT Atirnati.

riulu, la 49 kil. de Craiova.


Se invecineste la N. cu com.
CaclulAtesti, la E. si S. cu mosia Coroanef, Sadova, si la V.

impreunA cu padurea LArguta,


este de 80o de falcf. E proprietatea rAzesilor din comuna
Cimpurile.

Damachi, tirgufor, in partea de

pdnA la Finttna-luT.Banca ; de
ad apueA spre V., pe o distantA
ca de '/2 hect., apoI merge in linie dreaptA pana in santul com.

N. a com. Hermeziul, jud. Iasi,

unde se hotareste- cu Sadova.


Li ia de V. incepe dintre mo

pl. Turia, situat pe platoul a

rile Racoviceanca si GirnAreasa,

caruia culme formeaz5. valea


Prutuluf; se compune din citeva dughene, In carf locuesc un
mic numAr de Evref, numaratf

merge in linie frinta printre Sadova i Damian, prin punctele


Lubeniteste (miel movild), Dru-

in populatia satuluf ZAboloteni-

ese in punctul Santul. Limita


de S. incepe iar de la aria proprietater, in hule dreaptA, de la

mul-CraioveT, Fintina-Banca

Dalban, poiand, din p5durea Orzinele, com. Brdtila, plasa TazlAul-d.-j., jud. Baca.

Sturzoaef. Prin mijlocul tirgusorulul trece soseaua judetean5.


Iasi-Botosani. Are o scoall, infiintatA la anul 1867, frecuen-

Daler, insulti, in bratul Chilia,


formatA de ramura principall

tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni).

Chilla, i Bratul - TAtaruluf. E


situatO In jud Tulcea, pl. Su-

Damachi, sat, in centrul com.

punctul anul, merge in linie

Movila-RuptA, jud. Botosani, pl.


tefnesti, asezat pe tarmul

frinta pana la aria proprietAtef


spre S.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-Piriuluf, inalt de 40

lina, pe teritoriul com. urbane Chilia-Veche. Are o forma


lung-uiatO, o lungime de 2.5 kil.

si o intindere totall de 200


hect.; este asezatl in partea
vesticA a plAsef si a comunef ;
este neproductiva fiind acope-

rit peste tot numai cu stuf.


Dallcla, deal, in judetul Tulcea,
pl. Istrultif, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface
din dealul Dolojan ; se intinde
spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E. ;

riului, pana la moara Racoviceanca.

Limita de E. incepe de la

drept al PrutuluT, inteo infundAtura de deal ; mosia are o


suprafata de 1260 hect. si o

populatiune de 74 fam., sau


312 sufl.

Vite sunt: 104 bol si vacT, 14


cal; 300 of si 38 rimAtorf. Are

o biserica, deservita de i preot


si I cintAret; 2 morl de apl pe

50 m., ce se leaga cu alte delulete ce au directiunea de la


V.-E. Este o vale, Valea-Piriula Un phi(' : Piriul Damian,

ce izvoreste in com. Damian

dinta primrid com. .Movila-

si se varsO in PU, pe teritoriul


com. Sadova si se numeste si
piriul Sadova.
Inainte coprindea i catunul
Piscul care azi este comuna aparte; acuma coprinde 2 cAt.

Rupt5..

Damian, cat. de resedintl,

Prut.

Satul mal poarta numele


de Movila-Rupt5.; aidf e rese-

brAzdeazA partea nordicA a pla-

ser si pe cea vestica a com.; Damaciul, firz, jud. Putna, forpe la poalele-I estice curge
mat pe teritoriul com. Suraia,
pirlul Ciamurli, si merge dru-

satul Damaciul. Se varsa In Si-

mul comunal Eschi- Baba- Cia-

Jet, dupa ce primeste ca afluent gira Iezarelul.

murli-d.-s. E de natura cam

E.-V., pe de asupra DealuluT-Pi-

www.dacoromanica.ro

si

Rastul, spre N.-V. de Damian,


la 5 kil. depArtare.
Resedinta com. era alta-dat5.
in com. Sadova.
Are 3 bisericr, dintre care
dou in Damian, una in burla

DAMIA N

stare si alta in ruina; si una


in Rastuf. Cea in ruina s'a zidit la 1790 de obstea locuitorilor. Are in tinda din nauntru,
de asupra useT, pe o tabla de
plata, urmatoarea inscriptiune:
tin numele tatfiluI, si al fiuluI si al
sfintuluT duh. La anul 179o, ziditu-s'all
aceasf Sflnt i Dumnezeiasci biseric,
ande se prznueste hramul Sfintilor ApostolI Petru si Pavel si SfintiI fr de
argint, Cosma i Damian, din temelie

s'a zidit de obste, de care vecinicits


fie pomenirea lor; iar acum de mila
apucat
ajutorul lu Dumnezeii,
Infrumusetat cu zugrlivear i alte lucrurI I-ail ficut cei mal voiosl argatl

si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa


Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu
Boegiri, Chir Marcu Lelea, Marin Mficesanu, 1833 Angust 8.
Zugrav : Marin,
Cosoveanu. e

DAMIAN

53

boer de neam ot

neT, care a cheltuit 12000 leT. Are

17 pogoane proprietate si e conclusa de Q invatatoare. A fost frecuentata de 34 baetT, din carT 12

Damian, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, i resedinta


primarieT. Are o populatie de

din Rastul, si de 9 fete. In virst

de scoall sunt 43 in Damian si

20 in Rastul. Stia carte 31 in


Damian i 9 in Rastul.
Populatia comuneT se urca la

ioo8 suflete, din carT 628 in


Damian (328 barbati i 300 feme), si 380 In Rastul (180 femeT si 20 barbat1). Dup. legea
din 1864 sunt 108 locuitort im-

i dupa aceea din


1879 sunt 190 insurateT. Locuesc In 22 case si 190 bordee In Damian si 3 case si 70
bordee In Rastul. Casele sunt
parte de cal-Milla, parte de
birne si parte de gard ; iar bordeele sunt de lemn.
pamintenitT

628 suflete (328 barbatI si 300


femeT), cae locuesc in 22 case si
190 bordee, construite din lemn,
iar casele din caramida si birne.

In sat este o scoal mixta,


care functioneaza din anui 1859,
intretinuta de stat si de comuna..
Localul este de zid, In burla stare

construit de Adtninistratia
DomeniuluT CoroaneT. Are 17
pogoane proprietate. In anul
1892 93 a fost frecuentata. de
46 baet1 si 9 fete, 34 baetT
9 fete din Damian si 12 1:AetT

din Rastul. In virstl de scoall


sunt 43 copii. Stiu carte 5' bArbaff.

Sunt dota biserict: una in


ruina si a dona in bulla. stare.

Cea In ruina s'a zidit In anul

Biserica actual. din Damian

Suprafata teritoriuluT comuneT

are in tind in nauntru pe usa,

este de 556 hect., din carT 440

1790 de obstea locuitorilor. Are

urmatoarea inscriptiune :

hect. pamint arabil, 40 hect.

in tinda din nauntru, d'asupra


useT, pe o tabla. de plata ur-

ez% ceast sfinf si Dumnezeiasca biscrica

s'a Inceput la anul 5851, Iulie 54 i s'a


savArsit In anul 185 5, Octombrie 22.
Cel
ctitor a fost Tecu Gancea, art

ajutat la temelie plt la forestre ; ior


de aci In sus s'a fficut de obste, tu zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
prea InaltuluT Doma Barbu
Zugrav: Ghitit Cosoveanu.,

izlaz, 16 hect. vie in com. Damian

i 60 hect. vie in com.

Rastul. Mosia de pe teritoriul

(in numele Tatalut si al Mula si

comuneT, apartine DomeniuluT


CoroaneT, Sadova.

al Sfintulut Duh. La anul 1790 ziditus'ea amasa Sillita si Dumnczciascli bi-

Pe piriul Damran sunt dota


morT, dintre carT una se numeste

Gainreasa ; a doua este pe mosia DomeniuluT CoroaneT.

Bisericele din Damian sunt


facute de zid. AzT ajuta la reparatie Administratia Domeniu-

Intre catunele Damian si Ras-

tul este o cale de comunicatie

Bisericele sunt deservite de 2

naturala.
Locuitorit isT desfac productele la Bechet, unde duc cereale,
imp rta bauturr spirtoa.se

preotT si 2 cintaretT. PreotiT ad


leafa. de 75 leT pe an si dasca.liT
40 leT pe an si 34 pogoane, din

coloniale. Transportul se face


cu carde cu bol pe soseaua comunala Damian-Sadova, unde

care 12 de preot,

da In soseaua nationall CraiovaBechet. CirciumT in Damian sunt

luT CoroaneT, ocolul V. In Rastul

este o singura biserica de lemn.

5 de cin-

taret.

In comuna Damian este o


scoala mixta, ce functioneaza.

din 1859; este Intretinutd de


stat si de comuna. Localul, a-

matoarea inscriptiune :

6 si in Rastul, i.

ComerciantT

sunt 7. Contribuabili 226.


Budgetul comund este la veniturT de 5685 leT, 34 banT

vind o sala de 72m. p., este in


buna stare si construit de Ad-

la cheltuell de 5474 Id, 77 b.

ministratia DomeniuluT Coroa-

185 oT, 14 cal si 36 pord.

Vite : 140 vite marT cornute,

www.dacoromanica.ro

unde se prazuueste hramul Sfintilor

Apostoll Petra si Pavel si Sfintri film de


argint Cosma si Damian, din temelie
zidit de obste, de care vecInica
fie pomenirea lor ; iar acum din mila
ajutorul luI Dumnezert s'au apucat i Infrumusetat cu zugriiveala i alte lucrurY,
i-aii rima cel mal volos1 argatl i anume

Chir Nicola Gancea, Sfintia Sa Popa


Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiu,
Chir Marca Lelea, Marin Micesanu.
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
neam Ot. Cosoveanu.

Biserica care este in bulla


stare are In tinda el inauntru
pe usa urmotoarea inscriptiune:
eAceastrt SfInta i Dumnezelasa bisericii s'art Inceput la anul 185i, hile
14 i s'au savIrs t In anul 1855, Oct. 12.

Cel d'intliu ctitor a fost Tecu Gancea,


art ajutat la temelie pita la ferestre, lar
de aci In sus s'art fficut de obste, In
zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
Proa Inltatulut Doma Barbu
Zugrav : Ghiti Cosoveanus.

DAM1ANT

DANCIUL

64

La reparatia facuta, a contribuit Administratia Domeniulul


Coroaner, ocolul al V-lea.
In sat sunt 6 CirciumT.

Dan (Izvorul-luf-), isvor, In judetul Buzati, com. Beceni. Incepe din localitate si se scurge

Damian, pifia, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian. Izvorete pe


teritoriul acesteT com. si curge

Dan (Piscul-lul-), colind, in ju

in riul Slnicul.

Intre coasta vestica a dealurilor Ezereni i Dancasul, cu o


populatie de 23 familiT saii 117
suflete.

Numarul vitelor e de
detul Buzau, com. Rusiavatul,
cat. Tega. E acoperita de izlaz.

152

din carI : i14 vite mar! cornute,

7 cal si 3 r rimatorr.

Dancaul, deal, formeaza valea

pe Valea-PirluluT, c u di rectiu n ea

de la E. spre V. In lungul a-

Dan (Valea-luf-), vale, in jud.

Cu acelasI nume, la poalele ca-

cesteT comune se numete Piriul-Damian i dupa ce intra pe

Mehedinti, pl. Vailor. com. rur.

ruia se afla satul Danca, din


com. Miroslava, pl. Stavnicul,
jud.

teritoriul comuneT Sadova, din

punctul numit Gainareasa, se

Dan (Valea-lui-), vale, judetul

numete Pirtul-Sadova. Se varsa

Muscel, izvoreste din padurea

in niste smircurr, dincolo de


scurg pe malul sting al riuluT Jiul.

Pacurarul, strabate cat. V11desti-Pamintenl, pl. Riurile,


se varsa in riul Bratia, in ra-

Are un pod pe dinsul, in co-

ionul com. Vladesti, dupa ce Dancaul, vale, jud Iasi. (Vez!

muna Sadova, la p.inctul numit

primeste ca afluent Valea-Badel.

dealul Bostanele, smircurl ce se

Dancaul, jud. Iasi. Vez! Teletul,


pirifi, com. Miroslava, pl. Stavnicul.

Dancasul, deal).

Moara-Podul.

Damian, fes,. jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, pe care este

Dan (Valea-lul-), vale, in par- Dancl (Valea-), vale, pe teritea de V. a com. Marginenitoriul comuneT Filesti, pl. Sid.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.

retul, jud. Covurluia.

asezata comuna cu acelasT nume.

Damuletul-Mic, phi% in jud.


Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Malovatul.

Damuri, alt nume al comunel


Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanati.

Dan, deal, la N. de catunul Vacarea, com. Valea-Pope!, plasa


Riurile, jud. Muscel.

Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste


de sub poalele dealuluT Draga-

timanul, pl. Znagovul, judetul


Ilfov.

sat, jud.

Mehedinti, pl. Blahnita, la o dis-

neasa, com. Valea Lunga, plaiul

tanta de 38 kil de T.-Severin,

Prahova, jud. Prahova, si se


varsa in riul Cricovul-Dulce. In
ea se varsa
Lespezile, a-

lar de com. rur. Vinjul-Mare, de


27 kil. E situata pe cimpie. For-

Lupulul, Adinca, Valea-cu-AninT, Podul-cu-Fagl, s. a.

Dan (Valea-lui-), vale, comuna


Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

meaza comuna singura, avtncl


148 contribuabill, din 896 locui-

torT, locuind in 164 case.


Loc. poseda : 40 plugurT, go
care cu bol, si 12 carute cu cal.
B Idgetul comuneT la venituri

este de 3913 le!, lar la cheltu-

Dan (Valea-luI-), vale, in raDan, /haba, in cercul com. Bu-

Danciul, com. rur.

ionul comune: Vasilati, pl. 01tetul-d.-j., jud. Vileea; se vars


In riul Oltetul.

el! suma de 1979 leT.


Vite: 480 vite marT cornute,
io6o or, 36 caT, 4 bivolI si 416
rimatorT.

Prin comuna. Danciul trece

Dan, localitate, jud. Braila, pe

Dan i Murga (Muntilr), pro-

vechiul drum Braila-Focsani, pe


lunca SiretuluT i in com. Nazi-

prietityr ale Eforier Spitalelor


Civile din Bucure5ti, pendinte
de schitul Cornetul, com. Roplaiul Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 1207 hect.

rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul


Cotul-Lung.

Dan, loc acoperit Cu vie, in coasta


MotruluT, jud. Mehedinti, plaiul
Clopni, com. rur. Negoe5ti, satul Padesul.

soseaua Scapaul-Flaminda-Danciul-Gruia.

Pdmintul nisipos de ad i este


plantat de locuitorr cu salcimI
duzI.

In aceasta com. sunt 2 fintinT, a caror apa serveste la

Dancaul, sat, in com. "Miro-

intretinerea elestaelor Cu peste

slava) pl. Stavnicul, jud. Iasi,

si la udatul gradinelor cu zar-

situat pe valea cu acelasl nume,

zavaturr.

www.dacoromanica.ro

DANCIUL

55

Danciul, ceitun, in com. Suraia,


pl. Biliesti, jud. Putna. E situat
la o parte de Siret si este 'Wat

pl. Branistea, jud. Iasi, asezat

de 3 oil de pir. cu acelasI nume.

pe o suprafata de 174 hect.,

Are o populatiune de 512

cu o populatie de 36 familiI, sati


170 locuitorT. Este proprietatea

suflete, carT locuesc in 134 case.


Are i biserica filiall, cu hramul Adormirea.

pe coasta dealurilor ce formeaza

malul sting sal Aula Bahluiul,

comund Iasi, cedan de stat


pentru plata celor 1 o milioane.

Numlrul vitelor e de 550,


Danciul, sat, face parte din comuna Colonesti, pl. Stnisesti,
jud. Tecuciti. E situat in partea de E. a riuluI Zeletinul, la o

distantl de 5 kil. 500 ni.

de-

parte de resedinta comuneI.

din carI: 272 vite marI cornute,

223 oI, 17 cal si 38 rimatorI.

135 suflete, locuind

In 36 case. Sunt 35 contrib.


Locuitarif sunt razesI.

Danciul, munte, la S. de mun-

Dancul, vale, numita si Valea-

Danciului (Virful-), colina, in


com. Blajani, jud. Buzar', intre
catunele Blajani si Soresti.

Dancul, sat, in com. Holboca,

a comund, pe grindul

TrofincI- Vovilion, linga malul

mosia Probota, jud, Suceava,


acoperit de padure de fag.

DanculuI, in com. rur. Bala-d.-j.,

Ad, in 1864, s'a improprie444 hectare.

Vilcea; vezI Daroaia.

Gura-Vitioard, plaiul Teleajenul,

dica

Danil (Dealul-luI-), deal, pe

Dancul.

tArit 148 locuitorf, dindu-li-se

jud. Prahova.

foasta d,vlii, sau loe pentru adpostit vitele lama, in judetul


Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI SE Gheorghe, situata

transformata in cherhana (pescarle); in partea vestica stuful


se intinde in departare.

si N.-E. a comuneI Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. OrCerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nudesti, plaiul Closani, jud. Memit ast fel pentru-ca in vechime
hedinti, cat. Vaeni.
a fost proprietatea unur Barbu
sati Ion Danciu.
Dandara, atun, situat pe o vilcea cu acelasI nume, pendinte
de com. Tirnava-d.-j., pl. alDanciul, pida, izvoreste din dealul Zarea-Tutovd, com. Colonistea, jud. Vlasca, proprietate
nesti, pl. Stanisesti, judetul Tea statuld. Se arendeaza cu trucuela; trece prin satul cu acepul Comoara, pe pretul de 22400
lasr nume si se varsO pe stinga
ier anual. Inainte de seculariZeletinuluI, la S. de Satul-Noti,
zare, apartinea de Mitropolie.

Danciului (Valea-), vale, com.

Danil (Cisla - lui - Dumitru-),

Dancul, padure, in comuna Buciumi, plasa Codrul, jud. Iasi,


pe o suprafata de 361 hect. A
fost pendinte de mnstirea

plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Danciului (Piscul-), pisc, jud.

Masa.

Mara Si a luat numele de la


cel care a fundat-o ; asta-d e

Danciul, deal, in partea de N.

com. Colonesti.

In intindere de 2320 hect. aproximativ, Se mal numeste si

testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

tele Setul, plaiul Nucsoara, jud.

Muscel. Riul Bratia-Mare uda


la V. poalele sale.

Dania, mofie particulara, judetul


Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,

In partea estica a plaseI si su


Dancul, baltd, formatO de vansltunile PrutuluI, in com. Fol-

Are o populatie de 39 familif, cu

DAR

Dandara, vale, in jud. Vlasca,


de la care si-a luat numirea

Danturile, munte, in com. Bros


teni, jud. Suceava.

Danul, munte, situat in partea


de S.-V. a comuneI Robesti,

pl. Cozia, jud. Vilcea. Ad se


fabrica brinza.

Dara, com. rur., in jud. Buzati,


plasa SArAter, situata p e malul

sting al pirtuluI Sarata, la o


distanta de Buzan de 17 kil.
Are forma unta dreptunghiti,
limitindu-se la N. cu mosia Sforile-Muscelenilor (din com. SO-

rata). La E. incepe din marginea cat. Atirnati si, pe hotarul


mosid Lahovari, merge pana
In mosia Stilpul; la S. incepe
din hotarul mosid Stilpul si o

catunul Dandara, care este situat pe dinsa.

ja pe hotaral mosid Bradul-Berca, pana intilneste hotarul mosid Buzoianca (Ulmeni), pe care

Danei (Valea-), pirig, pe teri-

se urca la V., atingind si hotarul mosid Coca, pana da in

ritoriul comunei Stdoani- d.-j.,


pl. Zabrautul, jud. Putna ; izvoreste din muntiI Straoanelor si .
se varsa in Susita.

Sforile- Muscelenilor. Suprafata


sa e de 1650 hect., din carr 840

arabile, 150 flneata, 260 izlaz,

www.dacoromanica.ro

DARABANI

5B

DARA

115 vie i 285 sterp. Mara de


pamintul locuitorilor are mal

Este proprietate a statuld


se arendeaza cu muntiI de prin

insemnata moia Ulmeni saa

prejur.

Buzoianca. Terenul e ves, acci-

De ad ese izvorul, care 1mpreuna cu cel din muntele Valea-Rea i ce! din Bindea, formeaza riul Doamna.

dentat Fitin in partea de N.


prin dealurI acoperite de viI.
Industria e reprezentata prin
fabrica de coniac Amanieux
I. Naville et C-nie ; o moard
cu abur! i 2 sane; lar comertul prin desfacerea productiunilor locale
maT cu seama de piatra, la gara
Ulmeni. COI de comunicatie are
calea ferata, oseaua ce o parcurge, precum i oseaua vecinal& Saringa-Ulmeni.
Vite sunt: 372 boT, 131 yac!,

Dara, lac, in jud. Ialomita, plasa


Borcea, teritoriul com. Cacomeanca.

i prin transporturT,

92 vitel, 3 bivolite, 72 caT, 47


epe, 31 miny, 2200 or, i asin
270 rtmdtorT. Sunt 15 slupr.
Comuna e formata din catunele Ulmeni i Vficelele, avind
o populatie de 1230 locuitorT,
din care : 266 hrbatI insuratT,
32 neinsnratI, 7 vaduvI, 321
1310' ; 266 femeT maritate, 8
vaduve, 330 fete. Case sunt 275.
StrainT sunt: 7 francezr, 5 grecI

2 italienI. Meseriag sunt : 3


fierarI, 2 brutarT i I lemnar.
Comuna are 253 contrib. din
carI 22 comerciantr RomtnT
2 strainT. Sunt 13 stabilimente
comerci ale.

Budgetul com. e de 4,585 le!.

Dara, vale, in com. Dara, jud.


Buzaa. Incepe din dealul Gruiul
(com. Saringa) i se scurge in
pirlul SOrata, in cAt. Ulmeni.

Dara-de-Jos, vechie minare a


ciz't. Ulmeni, din comuna Dara,
jud. Buzaa.

369 hect. 5 arif padure a moOeI; Ix iazurr


ne vie.

181/2

pogoa-

Budgetul com. a fost in 1889/90

de leI 38553, 86 banT la veturI, i de le! 23453, 05 bard


la cheltuell; lar in 1890/91 de
le! 22216 la veniturI i de leI
21379, banT 40 la cheltuelr.
Vite marl cornute sunt : 1673;
sunt 3306 oI, 595 caT, i 779 rimatorT. LocuitoriI pose& i 575
stupI cu albine.

Darabani, tirgufor, pe mo0a


Darabani, com. ca acela0 nume,

jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j.,


cu 845 fam. saa 3369 sufl. din
care aproape 500 fam. sunt Evref. E la 29 kil. de Dorohoia.
Pe culmea plana a dealuluI Pru-

Dara-de-Sus, vechie numire a


ciit. Valcelele, din com. Dara,
jud. Buzla.

Dara-Iuiuc, virf de

deal, in

jud. Constanta, pl. Mangalia,

com. Tuzla; este virful cel maI


de N. al dealuluT Tausan-Bair ;
are 57 m., cu care domina in-

treg satul Tuzla, care se afla


la un kil. spre E., aproape in
intregime valea Cuciuc, TuzlaDerea 1, pe o mare suprafata,
lacul Tuzla-Ghiol. A servit
ca punct trigonometric de ob-

servatiune.
In Dara este o coala, in cat.
Ulmeni, frecuentata de 46 elevI i 6 eleve. Carte ti 74 Darabani, com. rur., in jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., formata
persoane. Are 2 bisericT, dedin satele : Bagiurea, Cornqti,
servite de 2 preotI, 2 cintaretI
Darabani satul, Darabani tirgu2 paracliserl. Catedrala e Sf.

tul se afla centrul tirguluT ; lar pe


costiA sunt mahalale ; in total ocupa o suprafata de 215 hect. Aezarile locuitorilor in mare parte

sunt bune, maX multe din va- .


latucT, i putine de caramizI.
Centrul saa adevaratul tirg este
pe ambele laturl ale oseleT ju-

detene, ce trece de la Radauti


spre Dorohoia, de-a-lungul tirguluT. Casele tnOrate de o parte
alta a *oselef formeaza strada
principall. D u ghen ele, atelierele i casele de locuit din aceasta strada, aa numaT simple
ograzT i apartin mal toate negutatorilor EvreI. Mahalalele sunt

maT toate ocupate de RominI,

cae ad case bune, cele mal'


multe cu livezr i cu gradine.
ProprietarlI moief aa o casa

orul, i Runcul-OdAeI, cu

mare cu dou rindurI, bine


zidita, in forma de castel, cu

Dara (Muscelul - Dril - de -

primarid in tirguprul Darabani. Are o populatie de 1479

Sus), cdt. al com. Saringa, jud.


13uz5.0, cu 330 loc. l 77 case.

fam., saa 5674 sufl. Are 2 biserie!, deservite de 3 preotI, 4

Dara sal Darul, munte, in co-

cintareti i 3 palamarI; 2 colf,


conduse de 2 invatatorI i fre-

legume. Imprejurul caselnr i


gradineT se afla un zid de pia-

cuentate de 130 elevI ; 2001


hect. 82 ariT pamint sltesc ;

fra.
Pe frontespiciul palatuluT, de

Gheorghe. eircium1 sunt IO.

muna Corbi, plaiul Nucpara,


jud. Muscel, maT la limita jud.
spre Transilvania.

6633

hect. 23 ariI cimp

www.dacoromanica.ro

grdiri frumoasa cu florarie ;


livede cu fructiferl de diferite
specif

gradina regulata de

asupra balconuluI, sta in zid

DARABANI

67

DARABAN1

piatra pe care sunt sapate ar-

cumparatorT de pe la Birlad,

moriile

Foc$ani, Braila i Ploe$ti.

familieT Bal$:

steaua

de aur cu opt raze a$ezata pe


scutul in color ro$u ro$-albastru supra-pusa, ce sta peste o
alta. stela maT mare aurita tot
cu 8 raze, pus pe un a$ternut
de hermelin, adumbrit de draperiT

in color vi$inia-purp.ir,

E un medic, o moa$1 11 o
farmacie.

Se afla $1 un biroti telegrafopo$tal, al caruT venit, pe 1897


97 a fost de le! 5358, banT 20.

Istoricut. Acest tirgu$or s'a

Infiintat cam de pe la

1835,

25 de anT drepturile i datoriile


reciproce intre ambele partT, pe
baza legeT bezmanuluT din codul Calimah.
MaT tirzia tirgul $1. mo$ia

apartinut d-ner Smaranda Cimara ; pe urma. d-luT Vasile Las-

car, cu care se urmeaza. (1898)


tratative pentru rascumpararea
tirguluT de catre primaria lo-

peste care se afla o coroala.

de raposatul marele Logofat $i

Are o biserica., cu hramul Sf.


Nicolae, deservita de 2 preotT,

general Teodor C. Bal$, proprietarul mcniei. El vaiind folosinta

2 cintaretT ; e un edificia frumos

Darabani, sat, pe mo$ia Dara-

Toate acaretele, d'impreun


cu biserica, sunt facute de fostul proprietar Logofatul Teodor C. Bal$.

ce poate aduce un a$a tIrgu$or


la sporirea veniturilor mo$ieT,
$i gasind ca. pozitia e favorabila fiind-ca drumurile ce trecead pe aicT era(' in comunicatie cu tefa.ne$ti, Raclauti l cu
satele din josul PrutuluT, $i acel ducator la Herta $i Mamornita, aa pus stdruintI i a capatat hrisovul sub No. 28, dat
in Ia$1 in 1837 Iunie 2r, de Mi-

coala primara de baetT, conclusa de un invatator i frecu-

hail Gr. Sturdza- Vocla, prin


care-T acorda dreptul infiintareT

$i frumoase mo$1T, a fost a d-nei


Smaranda Cimara, ica def.

entata de 90 elevT, are local


bun $i incapator, facut de comuna In anul 1870. coala de

tirguluT cu 12 iarmaroace pe

MareluT Logofat $1 general T.

fete este conclusa de o Invatatoa-

bine zidit, cu un turn pe


bolla principala. Este incunju$i

rata. de un zid de piatra, cu


un turn de asupra porter la
intrare in grada ; s'a fondat
in anul 1840.

re $i e frecuentatd de 40 eleve.
Comunitatea izraelita. are 8 sinagoge $i 2 colr elementare.
TirgovetiT se aplica la negotul cerealelor $i a padurilor ;
la comertul feluritelor marfurT ;
la diferite mesen!, precum i la
agricultura $1 viticultura.
Atit tirgul central cit i mahalalele, a(' strade cea mal mare

parte ara niel o aliniere, din


care treT sunt prunduite. Iluminatul se face de 50 felinare
cu lampT de petrol.

In fie-care Duminica se face


bilciti a diferite obiecte de agricultura $i viticultura. i mica
industrie rustica.
In privinta frumuseteT $i a
bunel rase de vite, ce se aduna
de prin prejur la zile de tirg,
aceasta localitate este privita a

doua dupa Saveni; ea atrage

cala.

bani, com. cu acela$T nume, pl.


Prutul - de - Jos, jud. Dorohoia,
cu 166 familiT, 664 suflete.
Are latina situatie, cu placut
privire pe podi$ul PrutuluT, ceva

inclinat spre S.
A$ezarile

satenilor sunt in

mare parte bune, cu livezi


gradinT.

Proprietatea acesteT intinse

a def. Logofetese

an $i ziva de tirg Lunea, in fie-

C. Bal$, $i

care saptamin a.

Maria Bal$, nascuta Bogdan ;

Prin construire de dughene,


$1 prin publicatiile facute pentru inlesnirea de traia i negot
s'aa adunat RomtnI, dar In mult
maT mare numar EvreI, intro-

acum este a d-luT V. Lascar.

du$T aicea de catre evreul Leiba

hect. 21 arir panfint ; lar proprietatea mo$ier are 6402 hect.


68 ariT cimp (afara de 216 hect.
ocupate de tirguprul Darabani)

Gher$in Darabaner, destul de


cunoscut ca vechia lindar al

rato$uluT ce se afla pe acest


loc construit la drumul mare.
Inlesnirile date de proprietarul mo$ieT ; foloasele ce putear' trage de la taberile de eara.u$1 ce umblati cu transporturT de diferite producte ;
durile de vite de negot ce
treceaa in Bucovina $i carT totT

Paceaa popas aicea; apor apro-

Calitatea plmintuluT este buna,


favorabill agricultureT $i
cultureT.

Stenil inproprietaritY ati 555

$i 270 hect. padure, tinr cu


diferite esente, intre carT predomina stejarul ; aceasta padure
aflata in treT locurT poart treT
numirT : Buleandra, Grozava
Podriga.
Sunt treT livezT pe moqie cu
diferite speciT de fructierT, in
suprafata de 71/2 hect.; $i pe

torir pe mult1 EvreT a umplea

tina fie-care livada se afla


vie, care luat in totul, e de

tirgul, a$a ca la 16 Octombrie


1839, se i facu inscrisul de invoiala intre proprietar
vetT, pi-in care se statornici pe

181/2 pogoane. IazurT sunt II,


din carT cele mar mar! numite :
Iazul-TurculuT, cu o suprafata,
de 42 hect.; al-Milancel, de 22

pierea de cursal Prutulur, ho-

#8878. Mando Diolionar Geografia. Vol.

www.dacoromanica.ro

DARABANUL

DASCXLUL-CREATA

58

hect.; $1 Ieparia, de 22 hect.,


toate cu pese' buril' si raer.
Podriga si Ie$anca sunt pira-

Darabanul, mic afluent al PiriuluI-din-Bahnl, com. Stolniceni,


judetul Suceava.

Comerciul se face de 2 &ajumad.

Numarul vitelor marI e de


290 si al celor micI de 370.

Tele principale carY trec pe mosie. Se gseste preatra calcarlc

Darciul, lac, in judetul Ialomita,

si grezia in lespezI, pe malul

pl. Ialomita-Balta, com. Chioara.

PrutuluI li se extrage numar

Are trestie, papura si tipirig, si

DascAlul, lac, in com. Jupinesti,


pl. Rtul-Doamner, jud. Muscel,

pentru trebuinta locall.

contine apa numaI and apele


DunareI sunt in crestere.

intre Dealul-CruceI si Vatra-SatuluI.

Dargota, deal, com. Titireciti,

DascAlul-Creata (Pitar-Mou),
com. rur., jud. Ilfov, pl. ambovita, spre N. de Bucure$ti. E
situata aproape de unde izvo-

Drumurr insemnate sunt : ca-

lea judeteana de la Radauti


prin Paltinis ; catea comunala
ducatoare la tefnesti pe dea-

supra Bivolulul; aceea ce duce


la Saveni, pe deasupra MileanceI si a Ttarasenilor, lar de la
Tataraseni pe la Balinti la Botosani ; acel ce duce de la Do-

rohoitt pe la Girbeni si HaVirna ; acel ce duce la Dorohoiti pe la Hude$ti si Lisna si


acel ce duce la Herta si Mamornita pe la Bagiurea, Baranca si Orofteana.
Hotarele mosieI cu : Hudesti,
Conce$ti, Ghitcauti, pe laturea
sudica ; Teioasa, Paltini$ul, Bivo-

pl. Ocolul, jud. Vilcea, In departare de 250 ni., spre E., de


vatra satula.

Daring, lar, In partea de N.E. a mosieI si a comuna Todireni, pl. Jijia, jud. Botosani.

d. - s., Varasti - d. -j.,

Dart-Iuc, Incoad, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Sarighiol, cat. Hagilar ; este situata intre valle Hagilar si Ilanlic, pe care le domina prin inal-

pe laturea estica; Milancea si


Cordareni pe laturea vestica.
LocalitAtI insemnate sunt :
Dealul-Ursula, Valea-Iesanca,

cu o po-

pulatie de 1487 locuitorI, carT


locuesc in 318 case. Sta in legatura cu com. Afumati, printr'o
sosea vecinala.

Suprafata totall a comuna

timea sa, care este de 93 m.

e de 2909 hect. Proprietaril aj

E acoperita Cu verdeata.

1840 hect., din carI cultiva 1130

(ro hect.

lul, pe laturea nordica ; Prutul

$i o mica parte din Teioasa

reste valea Mostistea, la 23 kil.


departare de Bucure$ti
Se compune din satele : Creata, Dascalul, Runcul, Varasti-

Darul, munte, jud. Muscel. (VezI


Dara).

izlaz, 700 padure).


LocuitoriI cultiva tot terenul in
intindere de 1069 hect.

Dascalul, sat, judetul Ilfov, pl.

(la Creata, Dascalul, Varasti-

In comuna sunt 4 bisericI


Dimbovita. Face parte din com.

d.-s. si Varasti-d.-j.), deservite

Ponorul-Ap el or, Izvorul-Boerultif

rurall Dascalul-Creata. E si-

si Ripele-Ciorbenilor.
Numirea vechie a satuluI dupa
documente, era Cibiceni ; lar

tuat spre S.-E. de VArA$ti-d.-s.,


l'higa Valea-Mostistea.

de 3 preotf si 4 cintaretr. Are


2 coli: una in Dascalul s't
alta in Creata; I moard cu aburI; 1 masina de treierat ; 1
helestai ; 2 poduri statatoare.
Comuna numara 273 contrib., si are un buget de 5047
la la venituri si 5003 la la

actuala a capItat-o in urma du-

pa numele starer sociale a locuitorilor, cae apartineag la capitania locala a corpuluT Darabanilor. DarabaniT erai1 corpul

de armata pedestru si permanent. Obligativitatea servicluluT

trecea de la tata la fig In starea


valida. Din acest corp se luati
strajile la Curtea DomnuluI,

unde sta in tot-de- a-una un capitan de darabanI. Serviciul


Darabanilor era distins la scau-

nul Domnia, dupa cum arata


si Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldova.

Are locurI smircoase. Populatia luI e de 462 suflete.


Suprafata total a satuluI e
de 867 hect. Eforia Spitalelor
din Bucuresti are 582 hect., din
cal-1 cultiva, prin arendasiI sal,
372 hect. (lo izlaz, 200 padure).
LocuitorlI ari 285 hect.
Poseda o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si I cintaret, si o scoala mixta,

frecuentata de 13 elevi si 3 eleve, cu intretinerea careia statul cheltueste anual 1900 la.
Localul $coaleI s'a construit
din fondurile judetuluI, in anul
1886.

www.dacoromanica.ro

cheltuelf. In anul 1885 erad 343


contribuabilr.
Dintre locuitoff, 342 sunt plugarr, 6 aii diferite profesiunI.
Ocupatia. lor de capetenie e

agricultura si cresterea vitelor.


Aratura se face cu 201 plugurT :

140 cu bol si 61 cu cal.

Locuitoril ari 233 care si carute : 183 cu bol si 50 cu cal.

Comerciul se face de
clumarr si 1 hangia.

cir-

DASCLULUT (PISCUL-)

59

Numgrul vitelor mail e de


1024 (290 cal si epe, 382 bol,
217 vad si vita', 21 taurT, 34
bivoll, 80 bivolite) si al celor

mid de 1991 (15 capre, 290


porcI, 1686 I).
Locuitori improprietgritI sunt
223 si neimproprietgritT, 131.

DAUTCEA

Daova, vale, 4 kil. spre N. de


com. Corabia, pl. Balta-Oltul-

dini. Populatiunea sa, compusg


numal din Turd si TAtarl, este
de 133 familiI, cu 457 suflete ;
ocupatiunea el principalg este
agricultura. De aci pleacg urmgtoarele drumurI comunale : la
Valali, Cheragi, Hazaplar, CaraOmer, Canli-Ciucur si in Bul-

d.-j., jud. Romanati. Tac calea


feratg si soseaua Corabia-Caracal, acolo unde ele se intretae ;
trece pe ling5. com. Selistioara

si Gircoval si se terming In
Dungre la Teiul-BoajuluI.

garia.

Dascfiluhif (Piscul-), deal,

Datcoiul, mofie, in comuna Tojud. Tulcea, pl. Mgcin, pe terihani, jud. Buzga, cgt. Valeatoriul com. rur. Jijila. Este maT
Scheilor. Are 412 hect. finete
mult o prelungire orientalg a
si vil superioare pe colina Drgculmd numitg Dealurile-Pricogaica.
In

Daulu-Chioi-Ceair, vale, in judetul Constanta, pl. Mangalia,


com. Cheragi, cgt. Valali. Se in-

tinde de la S.-E. satuld DaulaChioi ; trece prin satul Valali


si se deschide in valea A cargea. Are o directie generall de

panuld, sari ale-MAcinuld ; se in-

tinde spre N., avind o directiune generalg de la S.-V. spre


N.-E.; brAzdeazg partea nordvesticg a plAseI, si pe cea sudesticg a comuner. Malurile sale
se terming. in piriul Jijila. Pe la
poalele sale nordice curge valea
Jijila si merge drumul comunal
Jijila-Greci ; pe muchie merge
un alt drum comunal, MAcinVgcgreni, ce trece culmea Pricopanuld, printr'un frumos defileti. E acoperit cu putine pg-

dull, finete si semAngturT.

Datcoiul-Bligel, mofie, in jud.


Buzgti, comuna Tohani, cgtunul

la V. cgtre E. E situatg

Valea-Scheilor. Are 300 hect.


viI, livezl, fineatg, precum si
piatrg de var. Pe dinsa se aflg

Wile Boboci. E proprietatea


Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-

$coald Crdciunescu din Mizil.

detul Constanta, pl. Mangalia,


pe teritoriul com. rur. Cara-

Datcul, sfoaret de mofie, in jud.

Omer, Se intinde intre dealu-

BuzAti, comuna Tisgul, cgtunul


Valea-CapreI. Are 30 hect., din

rile CoruSirtl-Bair, Cara-OmerBair si Cara-Iuiuc, Cu o directiune generalg de la N.-V. cgtre

care 15 arabile, 6 lived, 6 11neatg si 3 sterp. Se ja im.preung cu mosia Frgsineanca sati


Datcul, din coin. Ngeni.

S.-E. Malurile sale sunt putin


inalte. Valea intreagg este dominatg de virfurile Cheragi I

DaculuI (Piatra-), numire ce


se mal dd muntelut Dintele, din
com. RusiavAtul, jud. BuzA.11.

Daova, cettun, care formeazg


partea de E. a orasuluI Corabia, din jud. Romanati. Situat
pe marginea DungreI. Ad tgr-

Datcul, mofie, jud. BuzAti, com.

(120 m.) si Ghiuvenli 11 (252

Ngeni, proprietate mosneneascg.

m.). E situatg In partea meri-

Face impreung Cu Frgsineanca


si Prosca un corp de 180 hect.,
din care 100 pgdure, restul viI,
argturl $i fineatg.

dionalg a plAseT si cea esticg a


comund.

mul DungreI din partea noastrg

Daulu-Chioi, sat, in jud. Con-

doming malul drept al Bulga-

stanta, pl. Mangalia, cgt. comu-

rilor, $i asta explicg importanta


militar a acestuI punct strategic in ultimul resbel din 187778. Altitudinea terenulta d'asupra niveluluI mgreI este de 83
m. E o sectiune comerciald, lo-

in

partea meridionalg a plAseI si


cea sud-vesticg a comund.

Dautcea, sat, jud. Constanta. E asezat in partea sudicA a plAser


Isaccea si cea esticg a comuneI
Orta-Chioi, de care depinde, la

neI Cara - Omer. E situat in

2 kil. spre S.-E. de resedintg,


pe ambele maluri ale piriulul
Dautcea, de la care si-a luat
numele. Are o intindere de 8o

partea meridionald a plAsef si


cea sud-esticg a comuneI, la 5

kil. spre E. de cAt. de resedintg, Cara - Omer, pe valea


Sirti, inchis numaI in partea

hect. s'i o populatie de 53 fam.,

cuitg de vre-o wo familiI, din

nord-esticg de dealul Mezarlic-

se aft. dealul Consulul.

cad 7 Gred, 10 Tiganf si

Sirti si dominat de virful Valali, care are 102 m. Suprafata

Dautcea, deal, in jud. Tulcea,

sa este de 780 hect., dintre


care 45 sunt ocupate numai
de vatra satuluI $i de grg-

pl. Isaccea, pe teritoriul comund Orta-Chioi si pe al cAtunuld


Dautcea. Se desface din dealul

BulgarI. Din Dasova pleac so-

seaua spre Bechet, spre Izlaz,


Caracal ;
feratg.

tot de ad si

unja

sati 244 suflete. In apropiere

www.dacoromanica.ro

DAVID (GRINDUL-LUT-)

60

DAUTCEA

Ghiobilche-Bair. Se Intinde spre

E., avind o directiune generan


de la N.-V. spre S.-E. si braz&l'Id partea de .S. a plaseI si

pe cea de S.-E. a comund.

S. a plaseI Medjidia si cea orientala a com. Mamut-Cuius, printre dealurile Acargea-Bair la V.


si E., talud drumul comunal
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi.

Este situat Intre pIllul Dautcea (afluent al pirluluT Taita) si


valea Musafir-Culac (afluent al
vad Alibei-Chioi); lasa. sine E.

Dautlar-Dere, numirea pe care


o poarta valea Odagi-Culac la
locul unde se deschide in va-

dealurile Clz-Bair si Dealul-Feter.

lea Vaivasin-Dere, judetul Con-

Intre el si dealul Consulul, se In-

stanta. Are o directiune generan. de la S. catre N. si mer-

tinde o vale, prin care merge


Chioi. Pe muchiile sale merge

ge printre dealurile Odagi- Bair


.si Acargea-Bair, fiind dominata

drumul comunal Cineli-D autce a.

de virful Idres-Chernos (127 m.).

Din poalele sale sudice izvoresc

Brazdeaza, ca si precedenta,
partea estica a comund Mamut-

drumul judetean Bas-Chioi-Orta-

plraele : Emir-Asan-Culac si Mu-

safir-Culac, lar din cele nordice


plr. Dautcea. Virfurile lu ating

283 m., 279 m., 265 m. si 260


m.; sunt puncte trigonometrice

Hancearca, comuna rurala. Ba-

labancea. Se desface din virful Almalia (370 m.); se Intinde

spre E., avind o directiune ge-

neran de la E. spre V.,

for-

mind un semi-cerc ; brazdeaza


partea sudic a piase si pe cea
vestica a comuner ; lasa spre E.
prelungirea numita Dealul-Hancearca. Din poalele sale sudice
izvoreste valea Acar-Cula, iar

din cele nordice valea SarapDere si afluentul sal valea David, carl din pricina lu aii maInri cam rIpoase. Pe la poalele
vestice si pe valea Sarap-Dere
merge si drumul comunal Cerna-

Cuius, si cea sudic a plaser

Hancearca. Are o Inaltime de

Medjidia.

346 m.; e punct trigonometric de


observatiune de rangul I-iii, dominind asupra satelor Hancearca, Geaferca-Rusa si asupra pi-

Dava. Vez! Petro-Dava, judeWl

de observatiune de rangul al
Neamtu.
3-lea. E acoperit In cea mal
mare parte cu padurl.
David, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Valeni, spre N.-V.

rluluT Taita. Este acoperit mal


numai cu padurT; poalele sale
estice sunt acoperite cu pastml

Dautcea, pida, in jud. Tulcea,

de satul Valeni. Are 34 farnilir,

si semanaturI.

pl. Isaccea, pe teritoriul com.


rur. Orta-Chioi si pe al catunuluI Dautcea. Izvoreste din poa-

saii 135 suflete, din carT 32 contribuabilI, carl locuesc in 33 case.


Aceasta populatie este maT toata

lele de N.-E. ale dealuluI Ghio-

compusa din UngurI (30 fanal',

bilche-Bair ; se Indreapta spre

cu mo suflete). Are o biserica

E., avInd o directiune generan.

catolica de lemn. Se numea mal


Inainte si Scheia.

de la S.-V. spre N.-E.; curge


pe la poalele nordice ale dealuid Dautcea, de la care si-a luat
numele, si, dupa. 5 kil. de curs,
se varsa In pIr. Taita, pe dreapta,
Ruga moara lu Nicolati. Catre

David, deal, prelungire a dealuluT Gorgan, ce inconjoara sa-

tul Albesti, pl. Crasna, judetul


Falciti.

varsarea sa locul e cam mlas-

tinos. E talat de drumul judetean Orta-Chioi-Bas-Chioi si

dominat de piscul stincos al


dealuluT Consulul-Mic.

David, piriii, ce curge prin jud


Roman, pl. Fundul, com. Bra.testi. Se varsa. In phiul Brateasca, pe dreapta.

David, pirifi, in jud. Tulcea, pl.


Isaccea, pe teritoriul catunului
Hancearca, com. rur. Balabancea. Ia nastere din poalele nordice ale dealul al David, se Indreapta spre N., avind o direc-

tiune generan de la S. spre


David, movild, in pl. IalomitaBalta, judetul Ialomita. E situata pe muchea coaste Ballganului, Intre satele Copuzul si

N.; brazdeaza partea sudica a


plasel si pe cea vestica a com.
Cursul eta este cam repede.
Curge numaT prin padurI, si

Crasani.

dupa 15 kil., se vars1 In

Dautlar-Buiuc-Dere, alta nu-

Alti

pi-

Sarap -Dere, pe dreapta,

mire a vdei Ciacal-Dere, judetul Constanta. Sub acest nume


pleaca din dealul Cesme-CulacBair ; curge apoT sub numele
de Acargea-Ceair si in fine sub

David, movild, In pl. IalomitaBalta, jud. Ialomita. E situata.


pe Baraganul, spre V. si in a-

cel de Ciacal-Dere. Sub Inriiul nume brazdeaza partea de

David, deal, In jud. Tulcea, pl.

David (Grindul-luI-), grindsati


loe ridicat, de asupra stufuld

Isaccea, pe teritoriul catunuldi

inconjurator, In jud. Tulcea, pl.

nu departe de izvorul aces tuia. E tdiat de drumul comunal Cerna-Hancearca.

propiere de satul Ciulnita.

www.dacoromanica.ro

DAVID (POIANA-LIA-)

Sulina, pe teritoriul catunulur


Letea;com. rur. Satul-Noti. E situat in partea vestica a plaseT, si
in cea sud-vestica a comuner. Se

desface din grindul Letea. Are


forma lunguiata. Comunica
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-T
de 30 hect. E neproductiv,

Dintre locuitorir improprietaritT in 1864, care aveai1 bol,

Atara de agricultura, locuitoriT


se mar ocupa Cu rotaria, cojoca-

sunt loi carT al:1 primit cite 3 i/2

ria, cizmaria si boiangeria. Pro-

Miel de pamint (din 4 falcT cit


li se cuvenea dupa lege), iar
37 (clacasT cu palmele), cite

dusul muncer /I desfac in ju-

200 prajinT.

Poseda o biserica de platra,

fiind acoperit Cu nisip. E taiat de

foarte vechie, care fiind stricata

un drum comunal, ce duce de


la satul Letea, la malul bratu.

de o furtuna', s'a reparat acum


veo 40 de anr in urma, cu chel-

lur Sulina.

breni. E cunoscuta pentru fine-

tuiala Domniter Sasca si Cu osteneala unuT calugar anume Ioil.


Biserica e deservita de 1 preot
O 2 eclesiarcr. Sunt: 2 mori cu
cite o piatra, pe apa pirliasulur
ce vine despre Tibucani; 2 fIe-

tele ce se cultiva ala

Axil.

David (Poiana -lui-), 'm'ami,


pe mosia Almasul, in jud. Neamtul, pl. Piatra-Muntele, com. Do-

Davideasca, mofie, in jud. Buzan, com. Simileasca, cat. Spatarul. Parte a fost data la locuitorT in 1864 (64 hect.), lar restul (27 hect.) a ramas proprieta-

Davideasca, peldure, supusa regimulur silvic, in jud. Muscel,


pl. Argeselul, com. Davidesti.
Are o intindere de 300 hect. si
compusa din stejar, fag, carpen, jugastru, plop si alun.

Davideni, sat, in com. Pastraveni, jud. Neamtu, pl. Mijloculd.-s. E asezat pe sesul ce se in-

tinde catre vestul riulur Moldova, la 3 kil. departare de


acest ri. Se mrgineste la N.
cu Spiesti si Pastraveni ; la E.
Cu satul Versesti, din jud. Roman, de care se desparte prin
1.1111

Moldova ;

la V., cu Ure-

cheni s't Radeni (mosiI); la S.,

cu satul Tibucani-d.-s., si Tibucani-d.-j.

Are o populatiune de 160


suflete, totT Rominr, caff se indeletnicesc cu agricultura si

detele Olt si Teleorman, la t'irgurile : Glavaciocul, Draganesti,


Mavrodinul, etc.
In comuna se cultiva 40 stupT

cu albine ; iar gindaciT de matase dati pana la 8o kil. gogosi.


Porumbul se cultiva pe 175
hect. Prunele produc in termen
mijlocii1 6440 decalitri tuica
pe an.
Vite sunt : 250 boT, ii6 vacT,
65 viteT,

13

cal, 9 epe, 340

capre, 12 tapT, 146 rtmatorT si


29 or.

Aci se fac doul iarmaroace :

Comuna se intinde pe 81

unul la 27 Iulie (Sf. Pautenmon), si altul la 29 August

hectare. Numrd 200 contribu-

(Tderea Capulur SI. Ioan).

Numarul vitelor se urca la


zoo de capete.

rului. Are 16 hect. padure si


1 1 hect. fineata si izlaz.

DAVIDEM

61

abilf. Are un budget, care pe


anul 188990, prezinta la veniturl suma de 1399 leT si la
cheltuelT 1242 leT. In anul 1855

Davidesti, com. rur., jud. Mus

era(' 146 contribuabill.


La 400 metri departare de co-

cel, pl. Argeselul. E situata la S.

muna, (in partea de E.) trece

de Cimpulung, pe malul drept

riul Argeselul, in care se varsa

al riuluT Argeselul. De aci pana


la Cimpulung, sunt vr'o 30

valle: CodeseluluT, Patululur,


Stoian, Verdenilor, Carametilor,

de kil., lar pana la subprefectura si judecatorl, 5 kil., daca comunicatia se face pe Va- lea-Tite$tilor. Cu trasura sunt

Tiganilor, Buder si BatatureT,


toate pe teritoriul comuner Da-

I0 kil., pentru ca soseaua ocoleste prin comun ele Raco-

vita, Titesti si Livezeni.


Forma comuneT e lungareaVa. Se intinde si pe o parte
si pe alta a soseler care o
leaga cu Contesti si Voroveni.
Patru sosele comunale strabat
com. in diferite directiunr.
Se margineste la V. cu com.
Titesti, la N. cu com. Voroveni, la S. cu com. Contesti si
la E. cu apa CircinovuluT.
N'are niel un catun alipit.
Populatia com. este de 810

videsti.

In jurul sail sunt locuri arabile, livezr de finete si livezr

de prunr. Spre E. si V. are


dota culmr de dealurT,

Mar de acestea mal sunt:


Dealul-Fintinelelor, intre ValeaFintinelelor si Valea-Vacer si
Dealul-Malaiulur tntre Valea Va-

ca si apa Circinovul.
LocuitoriT sunt mosneni din
mosT-stramosT, atara de vr'o 30,

s'ad improprietarit dup


legea rurall din 1864, tot pe
carT

cresterea vitelor, lar in timpul

locuitorI (416 barbatT si 394


temer) formind 201 familif, carT

verer si Cu pescuitul.

locuesc in 193 case.

proprietatile mosnenilor.

www.dacoromanica.ro

carT

domina Valea- Argeselulur, ramurT din Carpati numite : Dealul-SatuluT - de - Rasarit si Dealul-Satului - de- Apus, acoperite
cu padurT de tufani.

DAVIDETI

DADETI

62

hala, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. DrAnicu.

se face comert cu vite mur $1

mul Sf. Imparatr, tirnosita la

anul 1874, la constructia careia


a contribuit mult d. Const. Hagi-

Davidoaei (Dealul-), deal, jud.

domestice.
In Da.buleni este o $coa1 de

Are 2 bisericr: una cu lira-

Nicolati, $1. care se Intretine din

dania ctitorulur prin mar multe


zapise de creanta $i pamint ;

Dorohoiti. Incepe de pe mo$ia


Cu acela$T nume, com. Corlateni, pl. Co$ula. Se intinde spre

S. pana de asupra satulur Po-

bletT $i una de fete, ambele de


gradul I, conduse de 2 invatatorr $i frecuentate de 135 elevI

dul-Stamater, com. Borze$ti.

(90 blett $i 45 fete), din 230

a doua, zidita de enoriag la anul 1771 $i reparatd la 1832,


Cu hramul Inaltarea-Domnulur
$i care se intretine din dania

Davidoaia, sat, pe mo$1a V15.-

facuta de raposatul Manole Popa

deni, jud. Dorohoiti, pl. Co$ula,

Ene, cedindu-T mar multe pe-

com.

tece de pamint mo$tenesc. Am-

bele sunt deservite de 3 preotr


$i 4 dascalr.

coala dateazd din timpul


lur Al. Ghica. Pentru ca vechiul

local se ruinase, la anul 1870


s'a zidit alt local din contributiunile locuitorilor.
coala se
frecgenta regulat de 50 baetT
$i 17 fete, din numarul de 8o
copir Cu etate de la 6 pana la 12
anr. Cu intretinerea $coaler sta-

tul cheltue$te anual 404 leT.


Comuna contribue pentru $coala

cu cite 400 ler anual $i pentru


cult cu 160 lei.
tit.i carte 184 brbati $i 34
femer.

micr, cu cereale, luminarr $i tot


felul de articole ale industria

Corldteni. Din vechime


era trup a parte. Are o populatiune de 17 fam. sa.5 68 sufl.
li O buna situatie. Satenir improprietaritI ati 42 hect. pamint.

Dibuleni, com. rur., in S.-V. pla$er Balta -Oltul -dejos, judetul


Romanati, a$ezat pe un loe intins

$i

$es,

strabatut de o

vale, prin care curge un ptriti,


linga balta Glodul, in apropiere de Dunare $i balta Potelul, $i llaga hotarul judetulur Dolj. Se compune din satul
Dabuleni, din despartirile Broasca yi Ciungul. Se invecine$te spre
V. cu com. Caldra$i (Dolj) $i e
la o departare de 38 kil. de

copir (50 bletT $i 8o fete) in virstA de scoall. Are 3 biserici: Sf.


Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
(1817) si Sf. Gheorghe din Ciungul (1850), deservite de 5 preotr

$i 6 cintaretr.

Dabuleni era statie de car


de po$ta, pe vremea cind exista

acest servida la nor in tara, la


drumul vechiti de la T.-Magurele la Calafat (9 poste) ; avea
16 cal de po$ta $i facea statiune la mijloc futre po$tele Ostroveni $i Gura Padiner.

Dadeti, sat, in partea S. a com.


Bdiceni, jud. Ia$i, pl. Bahluiul,
situat pe valea piriulur Bahluetul.

Are o suprafata de 1000 hect.

li o populatie de 50 fam. sal


259 locuitorr Rominr, carr se ocupa cu agricultura $i cre$terea
vitelor. Are o biserica zidita din
piatra ; e deservita de un preot.
Numarul vitelor e de 616 ca-

Davideti, sat, in partea de S.


a comuner Rusca, plasa Prutul; judetul Falciti, a$ezat pe
valea piriulur Nemteni. Are o

Caracal $i de 31 kil. de Corabia. Are : (1886) 783 contribuabilr : 1173 fam. ; o populatie in total de 4712 locui-

cornute, 54 car, 314 or $1 70

suprafata cam de 70 hect. $i o


populatie de 33 fam., sati 184
sufl., din carr 34 contribuabilr.
Locuitorir sunt razeg vechr.

torY, din carr 2358 barbar li


2354 femer, 136 persoane $titi

rimatorr.

Are o biserica facuta la 1820.

Davideti, sat, face parte din


com. rur. Spineni, jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j.

Are o populatiune de 300


locuitorr. Aci e o biserica t'irnosita in zilele lui Constantin
Voevod, de Stan Ereii, Vlada
Erita, Mihaiti Sandu, etc.

carte.

Budgetul com. pe 1886/87 a


fost de ler 11150 la veniturr $i
de 10555 ler la cheltuelf.
Locuitorir se disting printr'un
port special, iar casele lor sunt

parte bordee li parte de zid.


Are 7 mori pe apa, 13 stabilimente comerciale. Pe proprietatea com, se fac 2 bilciurr:
unul, la Dumineca Floriilor, Vine
5 zile li. e infiintat de la 867; al

doilea, la 9 Septembrie, tine 5

Davidetilor (Mahalaua-), ma-

zile $i e infiintat de la 1867. Adi

www.dacoromanica.ro

pete, din cae: 178 vite marr

Dadeti, sat, face parte din com.


Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti. E situat pe coasta dealulur
cu acela$T nume, departe de Vul-

tureni de 5 kil. 034o m. Are o


populatie de 56 fam., san 246
s Ifl., locuind in 51 case.
Teritoriul catunulur este de
307 hect.
Locuitorir, fo$tr cllea.$1, ati
fost improprietaritr la 1864. Er
stapinesc 117 hect., lar proprietarir, d. Gh. Demetriade si
d-na Maria Chica, aii 190 hect.

DA.DWI

Dadeti, bdltoag-17, in suprafata


de 40 prajinT, in com. Ruginoasa,

jud. Suceava.

Dcleti, riftd, ce se afl in satul


Cu acelag mime, com. Vultureni, jud. Tecucin.

Daeni, com. rur., in jud. Constanta, pl. Hirsova.


Este situata in partea N.-V.

a jud., la o departare de 102


kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala jud., si in partea septentrionala a plaseT, la
26 kil. spre N.-E. de oraselul
Hirsova, resedinta plaseT. Alte
com. invecinate cu Dleni sunt:
Ostrovul la 8 kil. spre N., Girlici, la 6 kil. spre S.; Urumbei,
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai, la
14 kil. spre S.-E.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul : Plecind de pe
malul drept a DunareT (si anume Canalul-MAcinuluT), la 4

kil. spre S.-V. de satul Daeni,


hotarul se indreapta spre N.-E.,
urnand malul drept al canalu-

63

DXENI

. privalul BAroiti in partea cea


mal larga a luT ; se indreapta
apoT spre N.-V., traverstnd d'a

raspindite in diferite dimetiunT; parte sunt naturale, parte

curmezisul o insula copri n sa in-

din urma spre paza i spre o-

tre privalul Baroiul si Dunare,

rientare.

artificiale, facute in timpurile

trece pe Rugg o padurice de salciT,

Valle nu sunt nu meroase; prin.

pe care o lasa afara din hotar

tre ele insemnam : Valea-Mosu-

ajunge pe malul drept al CanaluluT-McinuluT, de unde am

luT, la N.; Valea-MezetuluT, la E.;


Valea-StanciT-Seacl s't Namalesti

plecat. Forma hotaruluT este

la S.-E., valea Bertesti la S. si

aceea a unuT trapez neregulat,


cu baza intoarsa spre Dunare;

S.-V., si vi-e-o 12 micT Aral ce

se gasesc in interioriul satuluT

lungimea perimetruluT este cam


de 40 kil. ; iar intinderea intreg
teritoriuluT este de 89 kil.

Daeni.
Apele, carT uda comuna sunt
Dunarea-Veche san Canalul-MA-

Se margineste la N. Cu comuna urbana Ostrov, despartindu-se prin Oda Bareiul, Va-

cinuluT, la V., formind insulita


Tofanari ; privalul Baroiul, tot

lea-MosuluT si dealul Cairacul ;

la E. cu com. rur. Urumbei, de


care se separa prin dealul Cai-

la V., trecind si pe linga satul


Daeni, in partea. de V.; girla
Venga, ce uneste Dunarea cu
privalul Bareiul ;

numit

racul, Valea-MezetuluT i muchea

Valea-Villor de la Pinga, prin

la S. cu com.
Girlici, separindu-se prin valea

N. comunef, piriul numit Valea-

Bertesti i prin o linie conventionail ; la V. cu jud. Braila, de


care desparte pi-in Dunare (Ca-

inceputul

DealuluT-StanciT ;

nalul-Macinulur).

Viilor, sari Topirsciul, si, pe la


s, Valea-StupineT,

prin centrul comuneT ; vaile de


maT sus an malurT inalte
pease pe alocurea.

Solul este accidentat in gene-

Este fermata dintr'un singur

luI-MacinuluT, pana la locul unde

ral, afara de o mica portiune

face o cotitura in dreptul MovileT-PopeT ; de ad i o ja putin


spre S., urcimi girla Baroiul,
pana unde se deschide ValeaMosulur ; de ad se indreapta
spre E. si S.-E., taind soseaua

la V., coprinsa intre Dunare


canalul Baroiul, fermata din 5.
insulete de diferite marimr, din
carT dou5. acoperite cu padure
de Weil; si o alta parte foarte
accidentata, constind din va

cat., Daeni, resedinta, asezat


pe malul drept al privaluluT BI-

judeteana Ostrovul-Hirsova, urea Valea-Mosulul, se ridica pe

inalte i ripoase intre earl e

asezat satul Daeni. Cele mal

383 hect. ocupate de vatra sa-

Dealul-MosuluT, 'Ana pe muchea

insemnate dealurT sunt: Dealul-

tuluT, Cu 355 case, lar restul de

dealuld CairaculuT, de unde se


indreapta spre S. si S.-S.-V.,

MosuluT (117 m.), la N.; Cai-

8541 hect. impartit intre Stat


cu proprietarT ; acestia poseda

coborind de pe dealul Cairac,


scoborind putin valea MezetuluT
taie apoT Valea-Stancir, i urea
muchea DealuluT-StanciT, pe care
o tine cit-va timp pana se coboara

apoT Bugg valea Namalesti, de


unde ola spre V. si N.-V.-V., taie
Valea-Stancir-Seaca, urea si scoboara Dealul-Stancii, urmeaza
valea Berte0, taie din noi:i dru-

mul judetean Ostrov-Hirsova,

racul (I I0 M.), la N.-E.; DealulStand! (r43 m.), la E.; Mezetul (89 m.), la E.; DealulStanciT (120 m.), la S.-E.; Dea-

lul-Viilor (74 m.), la S.; toate


sunt acoperite cu finete, semanaturT si vil. Movile sunt In numar

de vre-o 25, intre car! mal insemnate sunt : Movila-Enicerilor


(I 18 m.) i movila Ciuroboaia
(120 m.) la S.-E. comuneT; cele-

l'alte sunt de deosebite marimT

www.dacoromanica.ro

roiul, intre valle adincT


pease: Valea - Viilor i Pinga,
ce se deschid in privalul BAroiul.

Suprafata totall a comuneT

este de 8924 hect., din cad

2541 hect., lar locuitorif stapinesc 600 hect.


Populatiunea sa este de 35
familif, cu 1654 suflete, implitita cum urmeaza : 848 barbatT,
806 femeT, din earl 945 nee&
satoritT, 638 casatoritT, 67 vaduvT, 4 divortatT; 202 sin carte,
1452 nu stin ; din acestia sunt
1648 cetatenT RominT, 6 supusT
strain! ; 1637 ortodoxT, 17 ma-

DAENI

homedanT; 324 agricultor! si

tinuta de locultorT; are io hect.

meseriasT, 2 cu profesiT libere, 4

de la stat, si e deservita de

comerciantl si 5 industrias'''.

preot, i paracliser i i cintaret.

Are o scoala rurala mixta;

ContribuabilT su nt 335.

In ceea-ce priveste intinderea

conclusa de i invatator si o in-

felul terenurilor, cele 8924


hect, ale comuneT se divid astfel : 445 hect. teren neproductiv (din care 533 hect. ocupate
de vatra satulul si 62 hectare

vatatoare, frecuentata de 97
elevT inscrisT, din cal< 77 baetT
1 20 fete.

Daeni, insuld, in Dunare, jud.

baltf, mlastinT, etc.); 8519 hect.

Constanta, plasa Hirsova, pe te-

teren productiv (din care 2479

ritoriul com. rur. Daeni, de la


care si-a luat numele. Este asezata in partea vestica a pla-

hect. ocupate de stat cu proprietariT, 6000 hect. ale locui-

torilor). Terenul productiv coprinde : 3700 hect. teren cultivabil (apartinind locuitorilor) :
4421 hect. teren izlaz (din care
2479 hect. ocupate de stat cu
proprietariT si 1942 hect. ale
locuitorilor); 300 hect. teren
padurT, apartinind locuitorilor.
Sunt 324 plugarT, carT ag 221
plugurT, 27! care si carute, 5
masinT de secerat i lo grape
de fier.
Sunt in comuna 12400 capete
de vite,
cu seama 01, boT

i cea nord-vestica a comuneT. Este formata. de Dunare


seT

un brat al san, numit VerigaDAenilor, care ucla comuna la


V. Insula are o form5. lungu-

lata, eliptica, o lungime de 5


kil. si o largime medie de ikil.
Intinderea sa totala este de aproape 400 hect. Malurile el
sunt n general joase, ceea ce

se ocupa

i Cu

pescuitul.

In comuna este I rama cu


abur! si 14 morT de vint.
Comerciul este activ si se face

prin oraselul Hirsova, la 26 kil.

spre S.-V., de catre 5 comerciantI (dintre carT 3 circiumarl)

LocuitoriT se ocupa. cu olaria,

trahtaria i putin cu dulgheria


rotria. El desfac produsele
munceT lor la: Slavitesti, Ladesti
Brosteni.
Vite sunt : 18 ca.T, 262 bol,

226 vacT, 67 of si 294 porcT.


Pe riul Luncavatul, in raionul
com., sunt 2 morT de macinat.
Sunt 116 locuitorl improprie-

taritT la 1864 cu 453 hect. arabile in mosia Ddesti a statuluT si pe mosia d-lor Elenca si
Fevronia Vladescu.
In Dealul-Caramizilor, ce apartine acesteT comun e, se liad
PartmaturT de caramida.
coala dateaza aci de la anul

1864. Cladirea e proprietatea


comuneT. E frecuentata de 15
elevT, din numarul de 91 (46
bletT si 45 fete) in virsta de
scoala. titi carte 114 barbatl

Deti, com. rur.,jud. Vilcea, pl.

si 4 femeT. Cu intretinerea scoale!, statul cheltueste anual 15121.


oseaua Cotosmanul i Horezul inlesneste comunicatia intre comunele : Daesti, irineasa,
Roesti i Popesti.
Veniturile com. Dlesti se urca

Oltul-d.-s. E compus5. din 4

la 1171 leT anual si cheltuelile

catune : Vechia, Curti, Valea-

la 1132 leT.

Caselor si Saioci. Pamintul, pe


care se afil aceasta comuna, a

E brazdata de dealul Cotosmanul cu piscul numit Teapa,

fost al unuia Stoica, care l'a &cut


danie schituluT Dintr'un-Lemn.

Dealul-Caramizilor, Firijba, i udata de valle: Meielor, VilculuT,


Caselor i Cernisoara.
Se margineste cu comuna Popesti la N., irineasa la S., Frn-

face ca adesea este inundata de


Dunare. Este acoperita cu salciT
rachitT si pe icT pe colo cu pasunT.

porcT.

LocuitoriT

DAEVT1

64

Este situatg pe valea

si consta in import de coloniale si manufactura i in export


de cereale, vite (oT cu produ-

LuncavAtul, intre dealurile : Firijba, Cotosmanul i Caramizile,

la 34 kil. departe de capitala

cesti la E., Modoia i Roesti

sele lor).

judetuluT si la 25 kil. de a pla-

la V.

leT

Budgetul se ridica la II9II


la veniturT si la 5306 le!

la cheltueli.
CAT de comunicatie sunt: pe
ball i girle cu luntrele ; catea
judeteana Hirsova-Macin ce trece prin comuna ; mal sunt apoT
drumurT comunale la Ostrov,
Fagarasul, Calfa i Girlici.

Este o biserica, cu hramul


S-ta Paraschiva, zidita si filtre-

Toat comuna, cu izlaz,


cu tot, are o intindere de 585
seT.

Deti, sat, cu 381 suflete, jud.


Arges, pl. Lovistea; face parte
Are o populatie de 150 fadin com. rur. Baboesti. Are o

hect.

miliT, saii 684 suflete (339 barbatT si 345 l'eme), in care intra
si 2 familiT de TiganT. Locuesc

biserica, cu hramul Sf. Nicolae,


deservita de 2 preotT i I chitaret.

In 154 case.
Sunt 140 contribuabilT.

In comuna e o biserica fondata in anul 1879 de locuitorl.

www.dacoromanica.ro

Dieti, sat, face parte din com.


rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.

DAEFFI

1:4111DENI

65

Dgeti (Meti-Biboeti), mofie, jud. Arges, pl. Lovistea,

N. Are o intindere de 1500 hect,

Milcovul, mal jos de cat. Slo-

cu o populatiune de 139 fami-

'bozia (com. Cimpineanca).

proprietatea statuluT. Are o arena. anuala (1880-85) de leT


2500 si o intindere de 2407

liT, sa 588 suflete, din carT 123


contribuabilf. titl carte 78 per-

Dmcua, sat, face parte din

soane. Are o biserica, deservita

com. Podul-Turculuf, jud. Te-

pog., din carf 2000 pog. pa-

de i preot si I dintaret.

cuela. E situat pe coasta dealuluf ca acelasT nume, 500 m.


departe de Podul-TurculuT, In
partea de N., pe malul sting al

dure.

D'lhutul, schit, in jud. R.-Sa-

Daeti (Meeni), mofie a statu-

rat, pl. Orasuluf, com. Bontesti,

luT, pendinte de schitul Din tfun-

cat. Dalhautul. E situat pe un


deal inconjurat de padurr, cale
de 3 ore de Focsani i R.-Sarat. A fost facut in 1625, din

Lemn, jud. Vilcea, care s'a a-

rendat pe periodul 1885-95


cu 1800 leT anual.

pda'ure, a statulul, in in-

tindere de 1428 hect., situata


in com. Popesti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, i formata din trupurile : Firijba, (375 hect.), Valea-MarculuT i Valea-Calului (700
hect.),BAieasa-Schitul (325 hect.)

Bratasanca (28 hect.).

Dfigfinia, loc isolai, in jurul comuner Otesani, plaiul Horezul,


jud. Vilcea.
DAII(Mitgura-),magurd, la Estul
com. TigAneti, jud. Teleorman.

lemn, si s'a prefcut pana acum


de 3 orT. Biserica de asta-zT e
de zid, fondata la 182o de sta-

Aceastii bisericii cu hramul lzvorulTimiduiret, este ziditit din temelie de

Dimacua, deal, situat in raio-

starqul Dionisie Arhimandritul, cu banii


sili i cn ajutorul cretinilor piqi; In zi-

lele staretului acesta s'a M'out mal' mulle


trabunitiitiri in miingstire, multe chilii,
multe obiecte de argint

Schitul se administreaza de
un staret, ajutat de un consiliti
economic si un duhovnic ; mo-

nahr sunt

24, din carT mu1t1


sunt batrinT i infirmT.

Dlhutul, mofie, in jud. R.-Sa-

DAlbneasa, carierd de pietrif,


In com. Firtanesti, pl. Prutul,

rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti,


cat. Dalhautul, Pe ea se afla padurea Ddlha.utul.

jud. Covurluiti.

Daliateasa, prla, izvoreste de


sub muntele Gargheta, pe teritoriul com. Paulesti, pl. Vran-

In marginea satuluT se afla

retul Dionisie Arhimandritul ,


dupa cum ne arata pisania:

loc isolat, com. Vra.

pl. Berheciti, jud. Tecuciti.

Are o populatie de 54 famili, saa 175 suflete, carT locuesc ia 50 case. Sunt in sat 3 familif de EvreT.

o gradinarie.
CopliT urmeaza la scoala din
com. Podul-Turcului.

nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Dleti, deal, situat la V. de satul TigAne0i, com. Godinesti,

Zeletinuluf.

nul com. Podul-Turculuf, jud.


Tecucia, la E. Pe coasta acestuT deal se afla situat satul cu
acelasT nume.

Damroaia, sat, pl. Dimbovita,


jud. Ilfov. Face parte din com.
rur. Baneasa-Herastral. Este si-

tuat la S. de Baneasa, pe malul drept al riuluT Colentina, in-

& un golf ce-1 formeaza acest


riti spre N. de Turloaia.
Are, impreuna cu Baneasa
Grefoaicele, 571 locuitorT.

Suprafata totall a satuluT e


de 677 hect., din cae proprie-

Dlhutul, pildure, in jud. R.-

taral, d. Const. I. Stoicescu,

Sarat, plasa OrasuluT, comuna


Bontesti, catunul Dalhautul, pe
mosia Dalhautul ; sine de circumscriptia VII-a silvic, oco-

are 417 hect. si locuitoriT 260

lul Plainesti. Are 1310 hect.

intindere, din carT 80 ale statuluT i 1280 ale proprietateT

hect. S'el rezervat

hect.

55

izlaz si 12 hect. padure.


In cercul comuna e I moara
cu apa ; 2 masinT de treerat ;
pod si i helesteti.

particulare. Esente : emita, fag,


plop, alun.

Dmideni, sat, in partea de S.-

D'Alhautul, sat, in jud. R.-Sarat,

DalhAutul, fria, in jud. .R.-Sa-

pe coasta ripoasa, in dreapta

plasa- OrasuluT, com. Bontesti.

resedinta, Bontesti, pe pir. Dal-

rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti.


Izvoreste din Dealul-Capref, uda
Nordul comuneT, trece prin cat.

PrutuluT. Are o populatie de 84


familiT sa0 226 suflete. Pe mosie, linga Prut, se afla a padure

hautul, la i kil. 700 m. spre

Dalh5.utul si se varsa in riul

de salcie si o moara de apl.

cea, jud. Putna si se varsa in


Cozia.

E asezat spre N. de cat. de

E. a comuneT Ostopceni, plasa


Stefanesti, jud. Botosani, asezat

68878. J'arete Digionar Geografia. rot. Ltr.

www.dacoromanica.ro

DIM1ENWI

66

Are o biserick deservita de


I preot si 2 cintaretl.

Damienesti. Se afla o judecgtorie

lemn. i tencuita ; e refacuta de

de ocol. Acest tirgusor fiind cel

satenI in 1856.
Sateng improprietaritI ati
3691/2 hect. pamint; lar proprietarir 1518 hect. cimp si 486
hect. padure.
TazurI sunt 2, din carI unul
numit al Cristisorulur i altul
al GaingriteI.
Pirlul principal ce trece pi-in
mosie e Baseul.

e de 509:

mal mare centru din partea de

Ioo bol si vad, 20 cal, 309 or,

jos a judetuluI Roman, face co-

8o pord. Locuitorr posea 50

mercia cu cereale i mal cu

stupI cu albine.

seaml Cu vite. El este al treilea


centru comercial din judet. Face
iarmaroc in toate Duminicele
dar mal cu seama in Duminicele

Numarul vitelor

Drnieneti, com. rur., in jud.


Roman, pl. Fundul, spre S. de
orasul Roman si la o departare
de 25 kil, de el. Este formata
din satele : Calugareni, Damienesti, sat, Damienesti, tirgusor,
si Padureni, cu resedinta com.
in tirgusorul Damienesti. Are 320

familiI sail 1233 locuitorI, cae


locuiesc in 322 case. Are 262
contribuabilI. ti carte 109 per-

soane. Populatia este compusa


in cea maI mare parte din RominI, pe litiga carI maI sunt
47 familif de Evrer si 78 familiI
(299 locuitorl) de UngurI. Are 2

bisericI de lemn una ortodox


si una catolica ; o scoala prima-

r mixta, care in anul scolar


1886-87 a fost frecuentata de
30 elevl (24 bgetI si 6 fete din
42 inscrisI (30 bletI si 12 fete).
Are 997 vite maff cornute. Venitul anual al com. este de 4853
leI

cheltuelile de 4621 la

Tine de circumscriptiunea

fis-

cal Batrinesti. Este legata cu


orasul Roman pi-in osea.

Dimieneti, tirgusor, in judetul


Roman, pl. Fundul, com. Damienesti, pe piriul Cretoaia
la 25 kfl. de orasul Roman.
Este asezat la poalele dealuluT
Cretoaia. Are 193 familif, san
766 locuitorr, caff locuesc in
201 case. Are 166 contribuabill.
titt carte 98 persoane. Populatia este compusa din RominI si

din 45 aman' EvreI. Are un


oficia postal si telegrafie infiin-

tat la i Septembrie 1895, al


caruI venit pe 1896-97 a fost
de le! 2856, banl 85. Aci este
resedinta pl, Fundul si a com.

tiksTAIL

din timpul lema i primavera


Este legat Cu ora.sul Roman
prin osea.

Dmieneti, sat, in jud. Roman,


plasa Fundul, com. Damienesti,
lInga tirgusorul cu acelasI nume

DrumurI sunt: acel de la


Herta la SAveni, i acele catre
Darabani.
Hotarele cu : Cristinesti, Herfa, Liveni i SuharAul.

spre N. de el, pe piriul Cre-

Dmileni-Cristea. Ved Dami-

toaia.

Are o biserica de lemn.

leni, sat, com. Ibanesti, pl. Prutul-de Sus, jud. Dorohoia.

sat, pe mosia cu ace-

lai

com. Ibanesti, plasa


Prutul-d.-s., jud. Dorohoig, divizat in Damileni Cristea si DAmileni-Miclescu.
Proprietatea acesteI mosiT din
vechime a fost a manastirer

Dragomirna din Bucovina ; pe


atuncI se numea Danuleni. De
la 1785, cind s'a vindut bunurile manAstirestI din Bucovina,
deveni proprietate privata; asta-zI partea din sus a satului cu
mosiea este a erezilor def. C.
Corbu ; are o populatie de 130
fama', se"' 355 suflete ; lar partea din jos, a erezilor def. Miclescu, are o populatie de 160

Dmileni-Micleti. Vez! Damileni sat, com. Iblneati, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu.

Dmoita, set Domoita,


pe teritoriul plaseI Racaciuni,
jud. Putna. lzvoreste din Fundul-DealuluI, prin 3 izvoare :
Barlogul, Frasinetul

i Piriul-

Negru, ale caror ape se string


la un loc i formeazd la GuraBosietuluI, piriul Domosita ; tre-

ce pe la Anghelesti si mal
sus de Ruginesti se pierde in
prund, lasind numal valea, care
merge pina in riul Trotusul.

familiI, sal' 467 suflete.


AsezArile satenilor in partea

Dmteni, sat, face parte din comuna rurala Berbesti, pl. Olte-

de sus a satuluI sunt bune ; iar


proprietarul are casa de zid, cu
2 rindurI i heiurile necesare,
livada mare de fructierl; 2 po-

tul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-

goane vie i gradilla de legume.

E udat de valle Repedea si


Strimba, care se varsa in rtul

Pe partea de jos a Miclescu1111 e casa de zid cu un rind,


avind heiurI, livada, gradin si
putina vie.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot,
cintaret si I pallmar; este de

www.dacoromanica.ro

pulatie de 436 locuitorr (220


barbatI, 216 femel). Ad i e o
biseric fondat la anul 1854.

sat, face parte din com.

Buda, jud. Tecucia, situat la o


distanta de 3 kil. l 100 m. departe de catunul de resedinta,

DliNXIL

87

In partea de V., pe malul drept


al Zeletinului.
Are o populatie de 48 fam.,
san 181 sufl., locuind in 55
case. Sunt 39 contribuabill.
Satul are o suprafata de 217
hect. si 15 ariT. LocuitoriT cultiv tot terenul.
Vechimea acestur sat se cre-

de a fi de peste zoo ad. Lo-

Amaradia, com. Zlicoiul, ce se


laza din dealul Radinesti, com.
Radinesti, jud. Gorj ; strabate
satul. Danciulesti si merge pe
limita com. Bacepti, jud. Gorj.

la 1888 si cea din Bereadel,

D'anciuleti, mofie, jud. Dolj,

ca in termen de mijloc 460


hectol, tuica de drojdiT si tescovina ; viile produc 9471 hectol. vin.
Comerciul se face de 5 cir-

pl. Amaradia, com. Zaicoiul.

Dneasa, com. rur., jud. Olt,


pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
dealului Oltul si Ruga Orla pul,

cuitoriT sunt razesi.

Dnilfi, phi% In com. Buda,


jud. Tecucia. Are directie V.-E.
si se varsa. In Zeletin, in fata
acestui sat.

Dfinaileti, sfoar de mofie, in


cat. Lipia, jud. Buzad, facind
parte din corpul Mircesti.

Dn.ceti, deal, incepe din Padurea-Tiganestilor,continua spre

S. In raionul com. Tigane0,


jud. Tecucia, pl. Nicoresti.

la distanta de 38 kil, de capitala jud. si la 4 kil. de resedinta plasei.


Se cornpune din 2 cat. : DAneasa si Berendeiul-Noa, Cu o
populatiune de 958 locuitori, din
cal-1 213 contribuabili. Locuesc
in 105 case si 96 bordee.
LocuitoriT sunt Romtni si se
ocupa Cu agricultura si creste-

rea vitelor. Sunt 5 mestesu gari, carT se ocupa cu fieraria, cojocaria si cismaria. ET desfac productele cImpuluT pe pie-

Dnceti, vale, incepe din Paciurea-Tiganestilor, merge In direc-

tic N.-S., in raionul com. Tigdneti, jud.Tecuciti, pl. Nicoresti.

DANEASA.

tele de la Slatina, Turnu-MAgurele, Caracal, Rosiori si pe


la garle din apropiere. Mosia
e parte (Daneasa) proprietate
a statuld si parte (Berendeiul-

fondata la anul 1743. Ele sunt

deservite de cite un preot si


un ctritaret.

Stiii carte 36 barbati si 3 feniel. In aceasta com. se fabri-

ciumarT.

Budgetul com. se urca la


suma de 2970 leT la veniturT,
si la suma de 2753 la cheltuelT,
M'ara de fondul drumurilor, care
se cifreaza cu 58o lei.

Daneasa se leaga la N. Cu
DragAnesti si la S. Cu Dudul,
prin soseaua judeteana SlatinaTurnul-Magurele.
DealurT are numaT spre E. Din

Dealul-Oltului, acoperit cu vii,


se tntinde Boianul pana in Jiul,
la comuna CrAciunel - de - Sus.

In acest deal, la 4 kil. spre S.


de com. se afla o taietura numita Rusca - luT - Toader prin
care trece o alta posea judetean5.: Caracal-Rosiori-de-Vede numita tot soseaua Rusca-luT-Toa-

der. Vlicele la V. pe valea 01tullir sunt : Zatoriul si Smeoacea, care vine numai in timp de
ploT si zapee si se varsa in Pa.

Eranciuleti, sat, jud. Dolj, pl.

Noa) particulara. D-1 D. A. Be-

Amaradia, com. Zaicoiul, situat

rendeia posea 200 hect. ara-

la 400 m. de cat. de resedinta.


Are 205 sufl. : 101 barbatT pi
104 femei. Locuesc in 72 case.

bile si 40 hect. de padure. Sta.


tul posea padurea Calugareas-

Copal din sat urmeaza la pcoala


mixta din satul Zaicoiul, ce
este la 2 kil. departare. In

grosime de la 8o cm.t ni. 25. Daneasa, cdtun, face parte din


com. cu acelasT nume, jud. Olt,
Comuna a devenit proprietara
pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
pe 18 pogoane de la locultori.
dealulta, pe malul sting al 01LocuitoriT improprietariti dup5.
tului. Este resedinta com. si
legea rurall sunt 68, posedind
are o populatiune de 622 lo243 hect. ; iar dupa legea insu-

anul scolar 1892/93 aa frecuentat scoala 2 baetl. Cu vIrsta


de scoala sunt 21 baeti si 20
fete. tit.i carte 13 barbati si i

femee. Satul este udat de pf


riul Ploscuta ; iar terenul e acci-

dentat de dealul Danciulesti.

Dfinciuleti sal Sterea,

ct.,

din com. Babel; jud. Vlasca,


pl. Neajlovul.

Dnciuleti, deal, jud. Dolj, pl.

ca, cu lemne de stejar de o

rateilor din 1879 sunt 45, posedind 239 hect. Viile ocupa
o suprafata de 230,50 hect. Tot

cuitorT, din cari 71 sunt improprietaritT dupa legea rurall.

Vite sunt: 125 boT, 800 al


O 120 rimatori. Aci se ala o
biserica zidita la 1861, repa-

teritoriul com. coprinde o suprafata de 1262 hect.


Vite sunt : 59 caT, zo epe,
174 bol', 41 vacT, 109 bivoli,
1217 o si 200 rimatorl.

rata. la 1888 si deservita de t


preot si I cintaret, platitT de
locuitorT si din budgetul com.

Are 2 biserici : cea din Daneasa, zidita la anul 1861 si reparata

Dineasa, deal, in raionul com.

www.dacoromanica.ro

DANEASA

LaNE$TT

68

DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j.,


pe care se cultivA 230 hect. 50
ariT vie.

D'Amasa, mofie a statuluT, jud.


Olt., foastA pendinte de mAnlstirea Clocociovul, care pe periodul 1886-96 s'a arendat cu
11710 leT anual. Arenda insA
s'a selzut In urml la 8249, din

25 elevI, din 30 inscr4T ; are


2 bisericr, fondate in 1816 i
1826; i deservite de 2 preotT
i 2 eintAretl.

Populatia este de 107 familiT, sail 374 suflete, din carT


90 contribuabilf. LocuitoriT po-

sea : 20 plugurT, 50 care cu


bol O vacT, I cArutl Cu caI, 30

Dneti, com. rur., in centrul


pl4e1 Mijlocul, jud. Vaslui, la

distantA de 30 kil, de orapl

stupT, 294 vite marT cornute,


298 al, 16 cal i 210 rimAtorl.

In cltun este un put i

14

cauza unor vil rescumpArate.

Vasluiti li de 8 kil. de CodAeti,


reedinta plAser, situad. pe continuarea terenuluT a treT dealurl

finttnI.
Are o bisericA, fAcutA In 1826
de locuitorT, deservitA de un

cu vAile li pod4ele lor, ce se


intind de la N. spre S., de a-

preot O un eintAret.

Dneasa, pdclure a statuluT, in

lungul com. li numite : DealulurAnetilor i Dealul Ghergheliului, spre E.; Dealul-R4canilor, al Bereser Qi al-Golier, spre

Eraneti, sat, in com. Girovul,

Dinesei (Valea-), vale, spre

V. li dealul DAne0 prin mij-

suflete, sad 78 familif, caz-1 trA-

E. comuneT Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

locul comuneT. E formatA din


satele : DAne0-RAze0, D5.netiGolia li Ciorita, ce se intind

esc in 87 de case ; aceastA populatie se imparte ast-fel : 171

Dneti, com. rur., in partea de


S. a comuneT asa, din plasa

pe o sqprafat5. de 1859 hect.,


din carT : 71 hect. pAdure i

Ocolul, jud. Gorj, situatA pe ves,


pe o suprafatI cam de 977 hect.,

1073 hect. loe de cu/turA, finat


i itna ale proprietAteT, iar 715
hect. ale locuitorilor Cu 20 hect.

sAtoritT, 155 cAs5torit1, 29 vaduve, un divortat; titi carte


27 persoane.
Numirea vechie a satuluT: Mi-

intindere de 450 hect., pendinte


de com. DAneasa, jud. Olt, pl.
Jiul-d.-j.

din car1 257 hect. arabile, 394


hect. pAdure, 18 hect. vie, 230

hect. fin* O 78 hect.

izlaz ;
din aceste hect., 346 sunt ale

proprietareT, D-na Tell, i 631


ale locuitorilor. Se compune din
cAtunele DAnqti O \l'Acarea.

Are o populatie de 213

fa-

miliT, Cu 782 suflete, totT RominT, din care 179 contrib.


Locuitorl posed5. 30 plugurT,

84 care, cu bol *i vacT, 2 clruie cu cal; 40 stupY albine, 114


vite marT cornute, 5o8 oT, 27
cal, 340 rimAtorl.
Budgetul comuneT e de 1246
leT O 75 banT la veniturT, lar la
cheltuelT de 1195 leT i 49 banT.

Prin aceastA comuna trece


apa Slatiti ce vine din plor.
Comunicatia in aceastA comunA se face prin oselele vecinale T.-Jiu- asa i prin osele
comunale.
In comunA gAsim : I put O
28 fintinT.

Are i qcoalA frecuentatA de

vie. Are o populatie de 242 familiI, sari 560 suflete, din carI
28 EvreT.

Sunt aci : o coa15.; 2 biseriel*, deservite de 1 preot i 3


eclesiarh1; un iaz ; 4 crigue.

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,


situat futre satele Doina yi Do-

chia. Are o populatie de 334

bArbatT, 163 femeT ; 149 neca-

tocul-Maicelor.

Dineti, numire vechie a comuna PAuleti , plasa Tirporul,


jud. Prahova.

aneti, schit, lingl satul cu a

Comerciul se face de 3 RomInT.


Budgetul comuneT e de 1875
leT la veniturI ; de 1871 leT li
4 banT la cheltuelT.
NumArul vitelor e de 512 : 15i

sa numire, jud. Neamtu ; odinioar a fost populat de cAlugArite, din care pricinA Insug satul
se numea O Mitocul-Maicelor.

vite marr cornute, 260 o, 79


cal i 22 rtmtorI.

Daneti, deal, in partea de N.

LocuitoriT posea : 33 plugurl,

66 care cu bol.; 2 plugurl li 5


cArute Cu cal, precum si 150

a comuneT Hurdugi, pl. Mijlocul, jud. FAlcia, pe capAtul cl-

ruia este a.5ezat o parte a satuluI Hurdugi.

stupT cu albine.

Eraneti, cdtun, reqedintA a comuneT cu acelag nume, din pl.


Ocolul, jud. Gorj.
Situat pe es, are o suprafata
cam de 445 hect., din care 120
hect. arabile, 94 hect. pAdure,
3 hect. vie, 150 hect. finete, 78
hect. izlaz.

www.dacoromanica.ro

Daneti, loc, in partea de N.-E.


a comuneT IvAne0, pl. Mijlocul, jud. Falda, in hotar cu comuna Hurdugi.

AicI ar fi fost din vechime


un sat, ale cAruia urme se vld
i astA-zr.

Dneti, mofie, la S.-V. comuner

DXNETI

69

Ionesti-Berlesti, jud. Braila. Are

o intindere de 490 hect.

Daneti, trup de mofie, stapinit


de parte din raza.siT com. Oancea, pl. Prutul, jud. Covurluid.

DXNGENI

vind succesorI l'ad dat danie

luid, pl. Mijlocul, comuna DA-

manastireT Golia din Ia5i.


Aceasta parte acum este proprietatea D-luT A. S. Miclescu,
iar partea din susul satuld DA-

nesti.

nesti-Raze3T, numita Fundatura,

e proprietatea D-luT Gh. Ra- .

Dneti, sat, jud. Dolj, pl.

Jiul-

d.-j., com. Locusteni, cu resedinta primal-id. Are I000 sufl. :


514 barbatT si 486 femeT. Lo-

Dneti, mofie, pe teritoriul cocovita.


mune! Grumazoaia, plasa Mijlocul, judetul Falda, spre S. Dneti-RzeI, sat, in partea
de satul GrumAzoala. A fost
de N. a com. DAnesti, jud.
din vechime pe aceasta mosie
Vasluid, pl. Mijlocul. Formeaza
un sat cu numirea de Danesti ;
un trup ca satul Danesti-GolieT.
locul unde a existat biserica se
E situat pe limba Dealulur-Danecunoaste i asta-zT pe coasta
stilor, si pe coastele dealurilor:
despre E. a dealuluT, la disla E. al-BisericeT, si la V. altanta de 500 m. de satul GruBrehnaceT. E udat de dota
mazoaia.
pirae; cel, din partea vestica se

cuesc in 32 case de zid si 435


bordee sapate in pamint. In sat
sunt doua scol!: una de baetT
si alta de fete, amindoul sub

numeste Piriul-Fundaturel si cel


din partea estica Piriul-din-HucT.

buna stare. In anul scolar 1892 93

Dneti,
situata. la 12 kil.
departe de orasul Piatra, in
com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu. A fost proprietatea statuluT si s'a vindut de


,vecT uneT societAtT economice

din oras cu suma de 145700


le!, din care s'a raspuns a 4-a
parte si restul se plateste in
rate semestriale in timp de 24
de anr, incepator de la i Apri-

Teritoriul pendinte de sat se


intinde pe o suprafata, de 1430
hect., din carT : 42 hect. padure
si 673 hect. loe de cultura, finat i imas, sunt ale proprietateT,
iar 715 hect. sunt ale locuitorilor

razesT. Pe locul loc. se afla 20


hect, vie si 8 hect. pAdure. Are
o populatie de 180 fam. sad 886

acelasT acoperis. Sunt conduse


de un singur invatator.
coala de bletT functioneaza

din 1838; este intretinuta de


stat i de com., care a cheltuit 8880 leT cu construirea localuluT, ce este de zid, si in

a fost frecuentata de 75 elevT


din Daneti, 21 din Branistea,
si 5 din Locusteni. Cu virst
de scoall sunt 218 copir.
carte 73 bArbatT si 5 femeT.
In sat sunt 2 bisericT: una,

fondatA de Florea Popa Nicolae en altI satenT i terminata


la 1835, serbeaza hramul Sf.
loan si alta, fondata la 1832 de

lie 1883.

ganT; se ocupa in genere cu

Tuta Durad si alti locuitorT, are


hramul Sf. Nicolae. Amindoua

Are o intindere de 309 hect.


61 aril (217 falci), loc de aratura i finete de calitate huna,
avind doua morT de apa pe pinul
cu toplite, case de

agricultura, crqterea vitelor, cu


cultura viilor si a livezilor.

rarT si 8 circiumarT.

locuinta, hambare i cosare pentru pro ducte.

Arenda anuala se urca la


suma de 10500 leT.

sufl., din carT 20 EvreT i 3 Ti-

Ala se afla o scoala infiintata la 1866, frecuentata. de 34

DArieti, mofie 'articulara, jud.

elevr; o biserica deservita de


I preot si 3 dintaretr, zidita
cam pe la 1826; 4 circiumT.

Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Locusteni, satul Daneti, apartinind

Vite sunt : 186 vite mati cornute, 73 caT, 260 oT si zo fimatorT.

Dneti-GolieI, sat, din

Dnesti, pl. Mijlocul, jud. Vas-

LocuitoriT posea : 30 plugurT si 6o care cu bol; 2 plu-

spre S. de satul Danesti-

gurT si 2 crute cu cal. Sunt

com.

sunt de zid. In sat sunt 6 fie-

RazesT (cu care formeaza un


trup i la care s'a comptat intinderea, populatiunea i numa-

Dnetilor (Dealul-), a'eal. Vez!

rul vitelor). Se afla situat pe

Rascanilor (Dealul-),jud.Vasluid,

coasta DealuluT-GolieT spre N.V. de satul Ciofita.


luat
numele de Danesti-GolieT, pentru ca dol batrinT rAzesT nea-

pl. Mijlocul, com. Bereasa.

150 stupT.

Danetilor (Dealul-), deal. Vez!


uranestilor (Dealul-), jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

mosnenilor.

Dngeni, com. rur., situata in


partea de N.-E. a plaseT Jijia,
jud. Botosani, la 28 kil. de orasul Botosani. E formata din satele: Bivolari, Buhaceni, BuneniFloril, Buneni- StihiT, Costeni,
Dngeni, Iacobeni-NoT, Iacobeni-

Vechl si Strahotinul.
Teritoriul com. e deluros, de

naturA argilos si are o suprafatA de 7209 hect. cu o popu-

latie de 400 fam. sad


suflete.

1669

DAN GEM

DANULEVI1

70

Locuitorir se ocup cu agricultura si cresterea vitelor, afar.

primar rurall. Rudgetul com.


pe anul 1882/83 a fost de 1054

riasT ; sunt top' RominT.


Intinderea locurilor cultiva-

leT, 48 banT la veniturT si de


1027 ler la cheltuelT.
Dup5. o publicatiune oficialA

bile e de 6008 hect. PAdurr in

(1887) aceastA com. numArA 139

intindere de 194 hect., com-

contribuabilf si are un budget


de 1925 ler la veniturl si de

de 'o comerciantT si 12 mese-

puse din rindurT miel, carT unele


se exploateazA.
Vite: 1563 bol i vacT, 352
cal, 4269 oT, 169 rimAtorl.
Sunt 3 iazurr i 2 morT de
aburr.
Comuna e strAbAtut de calea
feratA DorohoitI-Iasi pe Jijia.

pAdurea si pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.

DAnoaia, deal, in jud. R.-SArat,


plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
se desface din Dealul-CAtAutuluT
brAzdeazA partea de S. a co-

muner. E acoperit cu pAsunr.

1672 la cheltuelT.

NumArul vitelor a fost in amari (430 bol si vacT, 15 car)

Dnuleni, numire vechie a satulur


DAmileni, com. IbAnesti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoili.

si de 1010 vite mArunte (800


or, 70 capre i 140 rimAtorr).

Dnuleti, com. rur., in judetul

Budgetul e de 7796 ler, 96

D Anicei, com. rur., jud. Arges,

R.-Srat, plaiul Rimnicul, la poalele Dealulur-DAnulestilor.

banT la veniturr si 7212 ler, 89

pl. Oltul, la 32 kil, de com. Tigveni (resedinta subprefecturer)


si la 19 kil. de Pitesti. Se compune din 4 cAt. : Bddeni, (30

milie de mosnenT, DAnulesti, ce

banT la cheltuelT.

Are treT bisericr, deservite de

3 preotT si 6 cintaretr; i coal


mixtA, condusI de invAtAtor
frecuentatA de 27 1:40 si 4

nul 1887 de 445 capete vite

fam.), VAcAresti, (x7 fam.), DAnicei, (5o fam.) i Valea-Cruci-

lor (20 fam.), peste tot 117 fam.


(din care 2 fam. Tiganl) cu

fete.

Dngeti, sat, jud. Arges,

ST-a luat numele de la o faali avut aceste locurT.


Este asezatA in partea de V.
a judetuluT, la 18 kil. spre N.-V.
de orasul R.-Sdrat i In Estul
plaiuluT, la 7 kil. spre S.-E. de
comuna Dumitresti, resedinta
lar. Comune invecinate sunt :
Dedulesti, la 7 kil.; Pardosi, la

Lovistea, cu 305 locuitori ; face

812 sufl. In com. sunt 2 biseriel si o scoald primar rurall

parte din com. rur. DAngesti-

Budgetul com. pe anul 1882/83

RAdAcinesti. In apropiere de a-

a fost de 981 ler, 54 banT la

kil. i Slobozia la 14 kil.


Se mArgineste la S. cu com.

cest sat sunt niste ruine vechl.


Satul are o bisericA, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de un
preot si un cintAret.

veniturI si de 925 ler la chel-

Dumitresti, despArtitA prin dea-

tuelT.

lul Turculetul ; la V. cu Buda,

pl.

Dingeti, mofie, jud. Arges, pl.

Dupd o publicatie oficial

despArtitl. prin Rimnicul ; la S.

(1887), aceastI comund numArA


122 contribuabilI si are un bud-

cu Dedulesti, despArtitA prin

get de 1548 ler la veniturr

despArtitA prin dealurile : Jinurulur i Cotatculul.

Rimnicul, si la E. cu Slobozia,

Lovistea, com. RAdcinesti, pro-

de 1456 ler la cheltuelT.

prietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de

NumArul vitelor a fost in 1887

Este brAzdatA la N. de dea-

de 182 capete vite marr (159

schitul Fedelesoiul. Are o in-

bol i vacT, 17 cal si 6 bivolT) si

lurile : Turculetul, CApdttna


Streaja ; la E. de dealurile : Ple-

tindere de 7586 pog. i arendate


anual cu 1600 ler.

de 211 vite mlrunte (143

Dangeti - Radicineti,

com.

rur., spre granita Ardealulur,


jud. Arges, pl. Lovistea, la 12
kil,

de comuna ruralg. Suici

(resedinta subprefecturer) si la
60 kil. de Pitesti. Se compune
din satele DAngesti, (305 locuitorT)

i RAdlcineti (480 lo-

cuitorT), peste tot _785 lucuitorT,


mar totT mosnenT, rAzesr. In

com. sunt 2 bisericl si o scoal

oT,

15 capre i 53 rimAtorr).

Dnicei, celtun, jud. Arges, pl.


Oltulur, pendinte de com. rur.
DAnicei. Are 50 familir si o bisericA, cu hramul Adormirea, de-

servitA de i preot

i I

din-

sesti, Jinurul, al-Cornulur i TAgandul; la V. de dealurile : DAnulesti, Piscul-Brezil i PisculGemeni.

Riurile carl o udA sunt : R.SArat la V., de la N.-V. la S.E. si afluentir sAT : Matca, Badila, CAprAria
Mocanca, la

S. Sunt 27 puturr si 26 finan!.

tAret.

pitdure, pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.

Dnil,poiand de 150 m. p., in

www.dacoromanica.ro

Cattinele carr o compun sunt:


DAnulesti, resedinta, in mijloc,
Mucesti, la V. si Plesesti la E.
Suprafata comuner e de 2 182

hect., din carT 58 hect. vatra

EalsrULWI

comuneT, 1820 hect. ale locuitorilor i 304 hect. ale proprie-

Calle de comunicatie sunt :


drumul ce pleaca din R.-Sarat,

tatiT private.
Populatia este de 344 familiT,

sail 1330 suflete (650 barbatT


si 680 l'eme, din cari 688 casatoriff, 617 necasatoritl si 35

trece prin Jideni, Danulesti, Dumitresti, la Buda, la DedulestiBadeni-Sgirciti si la SloboziaTimboesti.


Veniturile com. sunt de 3992

vaduvr.

leT anual si cheltudile de 3935 leT.

titi carte 171 persoane.

Biserid sunt 3: una in cat.

DXR4TI

71

pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata

la S. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Argesul, la 14

kil. departe de Bucuresti. Se

mal numeste Darasti-de-Ilfov,,

spre a se deosebi de Darastidin-Vlwa, de care se desparte


prin riul Argesul.

Se compune din satele : A-

Sunt 347 contribuabilT.

san, Filipesti si Mitropolia, cu


o populatie de 1650 locuitorT,
carT trdesc in 358 case.
Se intinde pe o suprafata de

Plesesti, cu hramul S-tiT VoevozT

Sf. Dumitru, fondata in 1762,

August 20, de locuitoriI fratif


NecolaT, loan si Stan Stoian,
deservita de I preot, i cintaret
si i paracliser ; a doua in cat.
Muceti, cu hramul CuvioasaParaschiva, vechie, zidita tot de
locuitorT si reparata in 1862,

deservita de I preot, i dascal


si i paracliser ; a treia in cat.
Dnulesti, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT i Sf. Nico-

lae, zidita tot de loc., deservita


de I preot, I cintaret si I paracliser ; bisericele n'ati venitur1

Dnuleti, sat, in jud. R.-Sarat,


plaiul Rimnicul, catunul com.
Danulesti i resedinta el.

luat numele de la o familie de

1029 hect. Fratir Ghermani, FratiT Laptev si d-1 G. D. Economu


ati 338 hect. i locuitoriT 691
hect. ProprietariT cultiva 315

razesI, numita Danulesti.

E asezat in partea de V. a
comuna, la poalele dealuluI Danulesti, pe piriul Cdprioara. Are

hect. (5 izlaz, 18 padure); locuitorif cultiva 497 hect. (154


izlaz i 40 vie).
Sunt 331 contribuabilT.
Budgetul comuner are la veniturT leT 4166 si la cheltuelT

intindere de 19 hectare cu
populatie de 72 familiT,
302 suflete, din carT 76 contribuabilT. ti carte 19 persoane.
Are o biserica, deservita de
I preot, I cintaret si I paracliser ; o scoall comunall.

4074 la

In com. sunt dota bisericT :


una in satul Asan si a doua in

i sunt ingrijite de comuna.

Are o scoala de baetT, fondata in 1854 de loc., conclusa


de un invatator. In 1892-1893
a fost frecuentata de 31 elevI.

Dnuleti, deal, in jud. R.-Sarat,

Calitatea 01:n'intuid este mediocrd, acesta fiind cam pletros


Cu multe vaT. In ce priveste
cultura pamintuluT, comuna are
272 hect. arabile, 1700 hect.

afluentul sal:1 pirlul Capraria,

vacI i viteT, 17 taurT, 40 bivo-

In partea de V. a comuneI. E
acoperit cu paclurT i pasud.

lite) si al celor raid de 658 (73

pAclure, 44 hect. imas si 166


hect. vil.
LocuitoriT aii roo plugurl
2 morT pe apa..

Vite sunt 3513 capete, din


carT : 502 bol, 541 vacT, 20 cal,
25 epe, 1820 or, 102 capre
603 rimatorr.

In com. sunt : 4 bacanir, 6


circiumI, I potcovarie si 3 mdcelariT.

Comerciul este activ,

constind in importul de coloniale, instrumente de agricultura i in exportul de vinurT,


producte i lemnarir. Transportul se face prin statia Sihlea, la

12 kil. spre E.

satul Filipesti ; i coala. mixta;


2 poverd ;. 4 podurT statatoare.

plaiul Rimnicul, com. Danulesti;


se desface din dealul Turculetul ;

Numarul vitelor marT e de 872

(144 cal si epe, 462 bol, 199

se intinde printre riul R.-Sarat

porcI, 695 01).

ArAtura se face cu 282 plugurf : 227 cu bol i 55 cu cal.


LocuitoriT a 286 care i carute : 227 Cu boT si 59 cu cal.

Dnuleti, padure, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. DAnulesti, catunul Danulesti. Face
parte din circumscriptia VII-a
silvica, ocolul Babera. E situata
in partea de V. a comuneT, pe

LocuitorT improprietaritl sunt

250 si neimproprietariti 143.

Comerciul se face de 6 cir-

Dealul-Danulestilor. Are o intin-

ciumarT si 5 hangiT.

dere de 2350 hect., din carl

lit in com. 6 straid.

350 hect. ale statulul si 2000


hectare proprietate particulaia.
Esente : fag, jugastru, brad si

stabi-

Intre Darasti-de-Ilfov si DA-

rasti-de-Vlasca este un pod pe


vase, peste riul Arges.

carpen.

Dariscul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; se mal numeste i muntele Daranin.

Drti (Brinitari), com. rur.,

Dfiriti, com. rur., in jud. Vlasca,


compusa din catunele : MasaMarcuta satl Pislari saa aT MInastireT, din Darasti-d.-s. san ar
DragomanuluT, si din Darastid.-j. sal Paplica.

www.dacoromanica.ro

1:Alt4TI-DE-J0S

Toate catunele sunt situate


alaturl unul de altul pe coasta
dreapta a riuluT Argesul, la extremitatea N.-N.-E. a judetulur,
invecinindu-se cu Ilfovul.

Are o populatie de 318 fa-

ca. E situat pe coasta dreapta


a riulur Argesul, la extremitatea
S. a comuner, si la 9oo m. de riul
Argesul. Apartine mostenitori-

torr, fostr clacasT, suprafata de


180 hect., raminind proprietater
406 hect.
Are un venit anual de 860o 1.

lor Paplica. Are o suprafata de


640 hect.

In catun este o biserica de


zid, deservid de I preot si 2

sal I 144 suflete, din carT

In 1864 s'a dat la 84 locul-

280 contribuabilr.
Venitul comunei pe anul 1886

torT, fosa clacasr, suprafata de


230 hect.

a fost de 8417 1eii cheltuelile


de 5525 ler.
In comuna sunt 2 bisericr,

romo ler.

Mosia aduce un venit anual de

In catun este o biseric de

deservite de i preot si 3 chitaretT ; face part din parohia

zid in huna stare, situad pe

Darasti-d.-s.

beaza hramul Sf. Nicolae si este

Are o scoala comunall mixta

DAR/OVUL

72

piscul dealulur Argesul. Ser-

deservid de i preot si 2 das-

cintaretr.

Locuitorir se ocupa mar mult

cu viile si cu gradinaria. Sunt


513 hect. 50 aril vie.

Drdfiluului (Dealul-), caja,


in jud. Buzan, com. Beceni,
tunul 0i/esti ; are vil si izlaz.

aardoaia, deal,

in com. rur.
Podul-Grosulur, pl. Dumbrava,
jud. Mehedintl.

cu 5 clase, in 'puna stare, frecuentad. de 30 baetT i 2 fete.


In 1888 erail in comuna 513
hect. so arir cultivate cu vie,

D'arati-de-Sus safl ar DragomanuluI, ctun, pendinte de

carT aU pro dus vin bun si mult ;

com. Darasti, pl. Cilnistea, jud.

cea mar mare parte din el se

Vlasca. E si tuat pe partea dreapta


a riulur Argesul. Mosia este pro-

300 loc., carT locuesc in 59 case.

prietate a mostenitorilor Maca.


Se zice a Dragomanulur, dupa
numirea vechiulur proprietar, ,
care era tilmacia sal dragoman
la consulatul Grecesc.
Are o suprafatd de 686 hect.

aril (Muscelul-), deal, in com.


Gura-Saratir, jud. Buzati. Are
vre-o ioo hect., vil i lived; e

marT cantitatl de cartofi, varz,

La 1864 s'a dat la 92 locui-

Drimat (Piatra-), loc izolat

ceapa si tot felul de zarzavat.


Este un han mare, care servea de statiune birjarilor ce la-

torT, fostr clacasT, suprafata de


261 hect., raminind 425 hect.

cear.' drumal Giurgiu-Bucuresti


inainte de a se face soseaua pe
la Copaceni ; sunt 3 circiuml.
Localul primal-1er este de zid

9000.

consuma in Bucuresti.
In Darasti, la 1888, erail 640
bol i vacT, 65 cal, 400 porcT,
1020 or si 8o rimatorT.
Locuitorir acester comune se
ocupa. mar mult cu gradinaria;

de aci se aduce in Bucuresti

cal!.

Are un venit anual de ler

Bucuresti este de 21 kil., de

In cat. este scoala comunall ;


han ; pod peste Arges ; zalhana ; case ale proprietater.
locuitorir se ocupa cu industria
conservelor de carne uscad, precum : sunca, crna i pastrama.

Giurgia de 49 kil., iar de Ghimpati, resedinta piase! Clinistea,

D'arti-MnstireI, san Pisla-

In buna stare.
Departarea acester comune de

jud. Vlasca, de 24 kil.

Peste riul Argesul este un


pod pe vase stAtator.

Din aceasta com. pleaca o


sosea vecinala, care duce la soseaua Giurgiti-Bucuresti.

Drqli-de-Jos sari ar lur Pa-

ri, saii ai MArcutef, ctitun, pendinte de com. DarAsti, pl. Cil-

nistea, jud. Vlasca. E situat pe


malul drept al riulur Argesul.
Mosia a fost proprietatea statulur, depindea inainte de secularizare de manastirea Mar-

aril (Muscelul-), ea/un, al com.


Gura - SarAtir, jud. Buzan. Are

avut in piatra de constructiunT


de o tesatura dura.

punct de hotar al comuner


Breaza, jud. Buzati, in apropiere
de riul Niscovul.

arimati, sat, in jud. R.-Sarat,


pl. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-

citi, resedinta plaser. I s'a dat acest nume de la imprejurarea ca,


darimindu-se pamtntul in ca.t.
Fintina-Turculur, loc. B.O venit

de s'an stabilit ad. Este asezat


in partea de N. a com., la 500
m. spre N. de cat. de resedinta, Zgirciti. Are o intindere de
50 hect., cu o populatie de 105
familiT, sati. 377 suflete, din carr

96 contribuabili ; 14 stia carte.

Are o biserica, deservid de


preot, i cintaret si z paracliser.

cuta.

plica, ceitun, pendinte de com.

Are o suprafata de 586 hect.

Warjovul,

DarAsti, pl. Cilnistea, jud. V1as-

In 1864 s'a dat la 68 locui-

Gota.

www.dacoromanica.ro

jud. Olt. Ved

DkRIVIXNEASCA

DXRMANE VII

73

Drmineasca, sat, in pl. Muntelta, jud. Bacati ; e sectie a

satuluI Lapowl si e situat pe


pirita Cu acela0 nume.

de 4E copiI, printre care si

Sunt 5 bisericI ortodoxe : 2


in satul Darmanesti, una in Po-

Darmneti, com. rur., pl. MunteluI, jud. Bacati. E wzata pe


ambele malurT ale TrotusuluI

iana-UzuluI, una in Plopul si


una in Lapos, deservite de 2
preotI si 9 cintaretT, i o biserica. catolica in satul D'arma

si pe valea UzuluT. Se compune

nesti, deservita de un preot.

din 5 catune: D1rmanqti, ree-

Sunt 22 circiumI.
Populatiunea numara 918 famili! san 3968 suflete : barbatI
2018, femeI 1905. Dupa nationalitate se impart : 3747 Ro-

dinta, la confluenta celor 2

riuff; Lapo.T.ul, cu sectia Darmaneasca, d'a dreapta TrotusuluI ; Plopul si Pagubeni, d'a
stinga; Poiana-UzuluI, pe cursul superior al Uzului.
In aceste locurr a venit IliasVoda la 1434, Cu ajutor de la
regele Vladislav, ca s'O rastoarne
pe fratele saa tefan-Voda, dar

fiind batut de acesta, s'a retras


in fuga peste hotar.

In Condica Liuzilor se gasesc : Plopul, a manastireI Taz-

laul (Neamtu) si Darmanesti a


schituluI Darmanesti (Lapos ?).

In Statistica din 1878 o gasim


compusa din 5 catune ea si
acum.

Teritoriul comunal se margi-

neste la E. cu

al comunelor

Podurile si Berzuntul, la S. cu
al comund Dofteana, la V. ca
Transilvania si la N. cu al comunelor Comanesti si Vasiesti.
Comuna este udat de riurile
Uzunul si Trotusul, i straba-

tuta de culmea Laposul, precum si de muntiT Basaca, Plopul, Mima, Piinea, Chinul, Farcul-Mare, Farcul-Mic si Nemira.
Pe la izvoarele UzuluI, in muntiI
de pe granita, spre Austro-Un-

Ca ruine vechI sunt ale desfiintatuld schit Laposul, de pe


rnosia statuluI cu acest nume.
In aceast comuna se afla. :
o fabrica de cherestea cu aburI,
3 ferestraie de %A, 5 morl, 2

l'ata.

dirste si 12 piue de batut sumane, neperfectionate.

Tot aci se gaseste, in valea


UzuluI, pe mosia statuld Laposul, carbunI de pamint (lignita.).

Viile ocupa o suprafata de


io hect., care, in 1890, aa dat
7.60 hect. vin negru si 15.20
hect, vin alb. Viia lucratoare
are 15 hect.

minI, 2 BulgarI 4 GermanI si


215 UngurI, dintre carI 3940
de protectiune romina., 2 austriaca, 20 ungara., 4 germana.
li 2 bulgara. Dupa felul ocu-

Animale sunt (1890): 197 cal,


2496 vite cornute, 557 porcT,

299 capre O 3665 oI, care,


in 1891, aa dat 46 kg. Una

patiuneI su nt : 1568 agricultor!,

150 meseria0, 45 industria0,

tigae, 5207 kg. lina. turcana, 93

155 comerciantr, 50 cu profesiunI libere, 450 muncitorI si 250


servitorl. $ tia carte 151 per-

kg. lina amestecata si 280 lina


mita.

StupI de albine sunt 340;

soane. Sunt 731 contrib.


Dupa. legea rurall din 1864
s'ad dat, la 570 locuitorI, r935
J'ad pamint in improprietarire.
Teritoriul comuneI are o intindere de 29220 hect. NumaI
padurile ocupa 18000 hect.
Paminturile de cultura aa
fost in 1891 in intindere de
2579 hect.
Proprietarl: Principele Al. B.
$tirbeici are o mosie de 7084

In 1890, ati dat 170 kg. miere


si 84 kg. ceara.
Budgetul, pe exercitiul 1891
92, avea la veniturI leI 32256,
banI 8o si la cheltuell 24577
leI, 22 banI.
' Teritoriul comuna este straba.tut de calea judeteana OcnaComanqti-Palanca, si de cea vecinall Darmanesti - Poteca - UzuluI.

Distantele : la Bacla, capitala districtuluI, 61 kil. ; la Moinesti, resedinta p154eI, 14 kil. ;


la com. Berzuntul, 27 kil.; la co-

da un venit anual
de aproape 40000 le!; Eug.
falcI

ce-T

alca are o mosie de 7000


falcI, cu un venit de aproape
10000 le!; Statul are mosiile
Plopul si Laposul, cu o intintindere aproximativ de 3300
Ala Princip ele $tirbeia are ad

muna Dofteana, 5 kil.; la com.


Comanesti, 9 kil. li la comuna
Vasiesti, 1 1 kik

un castel cu o pozitiune frumoa-

Drmineti, sat, resedinta co-

O. pe deal. In jurul casteluluI


s'a facut un parc li pe o parte

mune! Darmanesti, pl. 1VIunte-

tr'un local bun, in valoare de


3000 leI, construita din birne,
de comuna, cu 19 prajinI pamint in vatra satuluI. In anul

s'a plantat vita. Din gradina


se poate imediat intra in padure, pe unde tred spre a te

lungul maluluT sting al piriuluT

urca pe muntiI ce! mal inaltl,

Uzul, nu- departe de varsarea


luf in Trotus. De acest sat tine
cat. Bratulesti. Are o scoala

1891, scoala a fost frecuentata

precum sunt Nemirele si altele.

mixta, la care ad urmat, in 1891,

garla, se afla o trecatoare.


Are o scoala mixta, care functioneaza din 1864 in satul Dar-

manesti, intretinuta de stat, in-

lu, jud. Bacari. E situat de a-

lo

138878. J'urde Dfclionnr GenprrUTo. rol. 1,11,

www.dacoromanica.ro

tIARMNETI

din acest catun, 25 copiT, din

295 in virsta de scoall. Are


dota biseric1 ortodoxe ; una c1.5.-

dita la 1797 de boerul Const.


Ghica, lar, la 1845 restaurata de
locuitorT, cu ajutorul CatincIT
N. Ghica ; si alta cladita la

IARbaNEsTI

74

nesti i Iezeni, avind o populatie de 1896 locuitorT (917 bar-

batT si 978 l'eme!), in care int'A i i famiIiT de TiganT,


46 familiT de BulgarT, carT se
ocupa cu gradinaria.

CapT de familie sunt 512,

Prin Darmanesti trece voseaua

dintre Ploesti i Tirgoviste.


E brazdata de 5 movile, dintre carT -mal insemnate sunt
a-StaiculuT si Movila-NeamtuluT ;

sunt toate asezate in partea de


E. a comuneT.

In partea de V. a com., pe

deservite de I preot si 4 cinta-

contribuabill, 416 si case de locuit, 413.

malul drept al riuluf Prahovita,

set! ; de asemenea se af1.5. o bise-

In comuna sunt 2 bisericT :

este vechia cetate numita Tir-

rica catolica zidita la 1813 de

una in Darm5.nesti s't a doua in


Bratasanca, deservite de douT

gul-Frumos cetate, fcuta se


unde s'a gazice de TatarT
sit multa zidarie i oseminte.

1808 de locuitorT; bisericile sunt

locuitorT.

CirciumT sunt 17.

Se gaseste o fabrica de cherestea cu abur!, 3 ferestraie de


apa si 3 morT.
Populatia numara 2723 suflete, cu 618 capT de familie.
Animale sunt : 135 cal, 1786
vite cornute, 402 porcI si 252
capre.

Drmnesti, com-rur., jud. Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.-V.


de Cimpulung, situata pe malul sting al riuluT Doamna, la
37 kil. departare de acest oras.
Are o populatie de 1380 locuitorT.

titi carte 36 persone.


Se compune din 6 catune :
Caracal, Darmanesti, Tamasesti,
Valea-NandriT, Valea-Rizif i Zaharesti. Budgetul comuner la
veniturT e de 1422 leT si la chel-

tuelf de 1368 leT. In toat comuna sunt 194 contribuabilT.

Scoala s'a infiintat la anul


1890. Este frecuentata de 45
baetl, din numarul de 82 baetT

si 45 fete in virsta de scoala.


Are 2 bisericT deservite de
2 preotl si 2 dascall.
Drmne11, com. rur., pl. FMpesti, jud. Prahova.
Este situat. intre riurile Prahoya i Prahovita, la 18 kil, departe de capitala judetuluT
la 6 kil. de a plaser.
Se compune din 3 clitune :
BrAtAsanca ungureni, Darma-

preotT.

Locuitorir se ocupa cu olaria,

dulgheria, rotaria, traistaria


cu munca cimpuluT. Numarul
mestesugarilor este de 212 120
olarT, 25 dulgherT, 9 zidarT,
4 rotar, 54 trAistarT. ET desfac
produsul munceT lor la orasele:
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria,
Bucuresti i Zimnicea.
In raionul comuneT, pe azul

Budeasca, a caruT apl. se desparte din riul Prahova, sunt 3


morl de macinat.
Locuitorir s'ati improprietarit
Ia 1864 pe tref mosiT: 242 pe

Este udata de riurile Prahova si Prahovita si de ValceaualuT-Ciulete. In raza acester co-

mune, in apropiere de satul


Bratasanca, este un frumos pod

de fier peste lita Prahova, al


soseleT judetene Ploesti-Tirgoviste, pus in circulatie in 1898.
Se margineste cu comunele :
Margineni-d.-s., Vladeni, Aricesti i Haimanalele.

Dnnrieti, sat, si resedinta


com. rur. Darmanesti, jud. Muscel.

mosia Dirmaneasca, cu 837 hect.;

7 pe mosia Cretuleasca, Cu 21
hect.; 30 pe mosia BrAtAsanca,
Cu 90 hect.
Vite sunt: 256 cal, r05 epe,
181 yac!, 14 bivolT, 37 capre,
1513 oT, 509 pord si 486 boT.
coala exista in comuna de
la anul 1868. Localul e proprietatea comunef. E frecuentatl de 75 1:15.eti 0. 2 fete, din
numarul de 255 copir (130 baetl, 125 fete) cu virsta de scoall.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltueste anual 1566 leT.
titl carte 338 barbatI si 28
femer.

DArmineti, sat, face parte din


com. rur. Darmanesti, jucl.firahoya, pl. Filipesti. Ad fe io 14--sericd cu urmatoarea inscriptie :
Aceast

sflnt Dumnezeeascii bise-

ricii s'a fleta din milostenie L 'a isprilvit de zugriivit In zilele "res Inifipaula Domn Alexandra Ghica Voevod,
Ja leattli 1833) y Nomibrie.

Dirindne9ti, sat in com.. Glrcina, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu, asezat 4)e 'Jalea ce se

cuprinde Intre muntele Cozia


dealul Balaurul, la 2 kil. depArtare de orasul Piatra, mar-

Toata comuna cu terenulproprietarilor are 3222 hect.


Comerciul se exercita in co-

ginindu-se catre N. cu satul

muna de IO circiumarT.

Cu 372 suflete, din cal-1: 190


barbatT, 182 femer; 183 necasatoritT, 145 casatoriff, 43 vaduvr, un divortat ; 36 stin carte,

Budgetul prezinta la veniturf

suma de 6976 leT si la cheltuelT suma de leT 6402 le! anual.

www.dacoromanica.ro

G1rcina.

Are o populatie de 86 familiT,

PIRMiasTETI

75

DASCX.LITA (POIANA-)

1519 xtu tid. SateniT se ?fideletnicesc mal cuseama cu agri-

gimuhri silvic, jud. Muscel, pl.


Riul-Doamner, in intindere de

cultura.

aproape roo hect., aviad ca

In acest sat se aria

o velnita. (fabrica de spirt), cu capital de roo.000 leT, 51 lucratorT,


producind anual 309.134
dota morT; o biserica de lemn,

vechie, in care dupa descriere,


se pastreaza o icoana. a MaiceiDomnuluT, ce s'a purtat de un
boier in batalla de la Pultava ;
lar in partea dreapta a drumuluT judetean Piatra-Neamtu se

Daroiul, sat, face parte din comuna rurall Dajesti, pl. Oltulde-Sus, jud. Olt.

esente fag si stejar.

petec de pddure, pe proprieta-

Dfirvasi, mdgurd, situata. in pl.


Marginea, jud. VlaKa, pe proprietatea Asan-Aga sad Cos-

tea Glavaciocul ; tine de com.

tieni. (Vez! istoricul acester ma-

Ferbinti si de ocolul silvic

gure la Asan-Aga sad Cos-

tojani.

tieni).

Drmocsa, In judetul Vlasca,

Droaia, Neagota, Ciocine- Dfisclesti, sat, in jud. R.-Sarat


lul, Coltul, Vraticele
pl. Gradistea, cat. com. Nicoluat numele de la
lesti ;
Sanda, diferite numirt ce se

cladire mare, vechie,

dad dealuluZ care, plecind dela

mo0a Dascalesti ; e asezat in

dupa cum spun batrInil de pe

N., din muntii Scarisoara, se


prelungeste spre S. si pe partea de V. a comuneT Costesti,
plaiuI Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurl merge
spre S. pana la confluenta rtu1./T Romani cu Bistrita. Pe el

partea de E. a comuneT, pe

all o

timpul lui tefan-cel-Mare.


In cronica luT, Gr. Ureche
spune ca : cluni, in saptamtna
alba, anul 6942 (434, Fe-

bruarie r), la Darmanesti, s'ad


bAtut fiii lui Alexandru-cel-B u n,

tefan si Elia, si a Invins cel


d'intaid pe fratele sail Elia,
dar nu numeste tinutul; asa
c nu putem afirma cu siguranta daca localitatea numita
e aceasta, ori Darmane0 din
jud. BacAd. Cei mal multi insa
atribuesc acest fapt istoric localitater din acest judet.

Drmgmesti, mofie, com. Dar.


maneti, pl. MunteluT, jud. Bacad ; proprietatea familieT Al.

sunt multe piscurT acoperite cu


paduri i poenr, precum si o

multime de val cari

manescu.

Dirminesti, pda'ure, com. Darmanesti, pl. MunteluT, jud. Ba-

ad, in care predomina. fagul


bradul, proprietatea
Al. tirbeid. E in intindere de
7000 hect. aproximativ si este
supus regimulul silvic.

la 1200 m. de catunul de resedinta, spre E. Nicolesti; are


o intindere de 15 hect., cu o
populatie de 150 familiT, ce cu-

prind 685 suflete, din cari 130


contribuabili ; san carte 38 locuitorr. Are o biserica.

il braz-

deaza.
Valle sunt :

Valea Tuturului ce izvoreste


din dealul Daroaia, merge spre
E. si se varsa tot in dreapta riului Bistrita.
Valea -Badei, Valea - lui Ponorul, cari izvorlsc din
Dealul - SandeT, merg spre S.-

E. si se varsa tot in dreapta


lui Bistrita.
Piscurile de pe aceste dealurT,

Darmanegti, mofie, In cuprinsul


com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. A fost proprietatea PostelniculuT H. Dar-

malul drept al rlului R.-Sarat,

mergInd de la N. spre S. sunt:


Daroaia, al-DanciuluT, al-Coltulur, al-Dosulur, Marul-Mistret
Momocul.

ampiile de pe coama i poalele acestuT sir de dealui sunt:


Daroaia, Miristea, Coti, Neagota, Calinele, a -Dalurenilor,
a-Mocanului, a-Coltului, Varaticele, a-Crucilor, a-Mleger, a-arneT, Dorocioaia, a-BacileT si Rovine.

Dscilesti, sub-divizie a atunula Aldeni, din com. Aldeni,


jud. Buzad. Are 70 familil cu
230 suflete. Aci se tine un
bliciii anual de oare-care importanta..

Dscilesti, nurnire, ce se mal


da com. rur. Aldeni, jud. Buzad.

Dscfilesti, mofie, in jud. Buzad,


com. Aldeni, despartit in doul
trupuri: unul de 420 hect., numit Aldeni, iar altul, Dascale0i,

proprid zisr, de zoo hect., din


care 50 hect. padure, restul araturi, Llaz, etc.

Dscalesti, arld, la N. com.


Surdila-Gaiseanca, pe malul BuzeeluluT-Sec, jud. Braila. Are o

suprafata de 5 hect., cu ir case,


locuite de 14 fam., sat 50 sufl.
Vite sunt : 50 caT, go vite
cornute, 80 oT i 19 rimatorT.

Diroilor (Piscul-), piso, com.


DArmanesti, peidure, supusa re-

Romani, pl. Horezul, j ud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro

Dscfilita(Poiana-),irverdeape

DE-CASA (VALEA-)

DASNATUIUL

minerale, in grupa izvoarelor

mune primeste pe dreapta PI-

de la Tirgul-Neamtu i Oglinzi,
jud. Neamtu. Este situat hateo
padure, la o inaltime de 350m.
Locpitorir numesc apa aceasta
La-Apa-Puturoasa.

rtul-Udrir.

za. limita despartitoare intre


sile Bailesti i Jiul-d.-m. Din S.

carcat la rindul lur cu piriul

Ceratul, inceteaza de a
mar uda plasa Jiul - d. m.
patrunde in plasa Balta, formind hotarul de V. catre pl.
Bailesti. Cea diintiili com. ce

Fagetelul.

uda este com. Giurgita, In drep-

Uda com. Vela, trecind prin


partea de S. Are un pod peste

tul Oreja are mar multe podurr si pe care o desparte de

dinsul la Rtpa-Rosie.

com. Urzicuta, pl. Bailesti. Din


acea.st

ces, jud. Dolj, pl.

Esind de pe teritoriul com.


Vela, intra in com. Salcuta, pe
care o uda prin partea de V.N. face mar multe ondulati,mr
spre E. si apor se lasa spre

Bailesti, com. Plosca, pe care


se intinde com. Plosca.

S. Are si ad un pod.
Patrunde pe teritoriul com.

Apa din izvor este turbure,


Cu un miros de hidrogen
furat, foarte pronuntat ; la gust
este foarte sarata i contine gaze.

deal, jud. Dolj, pl.


Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
care este situat satul Sabarul.

D'asnfituiul,

Dsntuiul,

Uda com. Gubancea de la E.

spre V., in dreptul careia are


3 podurr si un vad. Primeste
ptriul Pietriceaua pe stinga, in-

Tancapail pe care o uda cu di-

Izvoreste din
Dealul- Negru, judetul Mehe ramificatiune a culmeT
Frumoase, aproape de izvorul
riulur Drincea. Infra pe teritoriul judetului Dolj, prin pl.

rectiunea de la V.-N.-E. Din


dreptul acester com. patrunde
In pl. Jiul-d.-m., intrind in comuna Ciutura, pe care o ud

Dumbrava-d.-j. Curge In aceasta

la Podul-BisericeT.

plas cu directiunea de la V.E., pana ce patrunde in plasa

'stinga piriul Dasnatulul-Mic.

Dasn'atuiul, rtz.

Jiul-d.-m., unde din dreptul co-

muner Ciutura se indrepteaza


spre S. Formeaza putin limita
intre pl. Dul-d.-m. i plasa
lesti. Din dreptul com. Plosca,

prin partea de V.-S.-E. Primete pe stinga piriul Ciuturica,


Primeste in aceast com. pe

PItrunde pe teritoriul com.


Virvorul, de unde se indrepteaza direct spre S., pastrind
aceasta directiune pana aproape
de varsare.

pl. Bailesti, se indrepteaza spre

Se incarca pe stinga cu pi-

E. de se varsa in balta Nedeia


in dreptul com. Cima. Curge
prin valea numita Dasnatuiul
printre doua sirurl de dea-

riul Purceaua, in dreptul moarer


lur Ion-Stan-Toma, satul Fintinelele (com. Virvorul).

lurT: Dealul-Guardinita-Radovan

in stinga, care desparte basinul


acestur riti de basinul riulur
Jiul i Dealul-Cerbulur cu continuatiunea sa Dealul-Doridor

in dreapta Dasnatuiulur, care-1

si desparte de basinul riulur


Drincea.
In pl. Dumbrava-d.-j., uda. comuna Calugarer, Cu directiunea

de la V.-E. Are ad doul podurr

La esirea din com. Virvorul


patrunde pe teritoriul com. Li povul, pe care o uda prin partea de V. cu directia de la N.-

S. Desparte aceasta comuna


de com. Intorsura, pe care o
uda prin partea de E. cu directiunea de la N.-S. Primeste
pe dreapta afluentir: Jivanul,
Banaguiul i Valea-Rea, care
se vars in dreptul satulur Ra-

statatoare, unul in partea de


E. si altul in partea de V. a

dovan, pe stinga. Aceste riurr ir


vin din com. Intorsura. La esirea
din aceasta com. uda com. Cera-

com. Din dreptul acester

tul, din dreapta careia formea-

co-

www.dacoromanica.ro

com.

com. primeste ptriul

Urzicuta, pe dreapta.

Patrunde in com. Birca, de


unde se incarca pe stinga cu
piriul Birca, apor trece in com.
Goicea-Mica, pe care o uda in
partea de V., cu directiunea de
la N.-S. Desparte aceasta com.
de com. Plosca i Bistretul. Are
aci 2 vadurr i trer podurr.
Infra in com. Goicea-Mane,

In dreptul careia are 4 vadurr


de moara si 2 podurr.
Patrunde pe teritoriul com.
Plosca, pl. Bailesti, pe care o

desparte de com. Cima, pl.


Balta. Uda com. Plosca prin
partea de E., de unde apor se
indrepteaza spre E., spre a se
varsa in Balta-Pope! sa Nedeiul.

Dasnatulul se revarsa primavara, dar nu cauzeaza pierdenr


locuitorilor de prin prejur.
Dsn'atuiul,

vale, jud. Mehedinti

jud. Dolj, plile Dumbravad.-j., Jiul-d.-m. Balta i Bdilesti,

prin care curge riul Dasnatuiul.

Se mar chiarna numar in jud.


Dolj i Valea-Mare
Dasnituiul-Mic, pr,jud.

Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Tancanau, afluent pe seno al riulur
Dasnatuiul.

De-Casi (Valea-),

vale, izvoreste

din raionul com. Plusesti-Maglasi, jud. Vilcea, pl. Cozia,


si se varsa in riul Rimnic, tot

DEAGUL

In raionul com.

'77

Pausesti-M6.-

DEALUL

luat numele de la dealurile

una din cele mal intinse ale judetuluT. Este udata de mal multe
riurT i anume : Dimbovita si Ialomita ; apoT de piraele: Valea-Botestilor. Glimbocelul, Potopul cu

Costesti (resedinta subprefec-

cu vil ce o brazdeaza de la N.
spre S. Aceasta plasa pana la
1883 ti avea resedinta in Tirgoviste ; dar de atuncT s'a unit cu plasa Dimbovita, i formeaza o singura plasa cu nu-

turel) si la 48 kil. de Pitesti.

mele Dealul-Dimbovita. Este si-

Se compune din 4 catune : Spa-

tuatl in mijlocul judetuluf si se


invecineste spre E. cu jud. Prahoya, spre V. Cu jud. Muscel,
spre N. cu plaiul unit IalomitaDimbovita ; spre S. cu plasa
Ialomita i Cobia
cu pl. Bolintinul numaT inteun punct la
com. Ghinesti. Clima acesteT
plAsT este dulce si sanatoasa;
pamintul el este fertil i acoperit

glasi.

Deagul, com. rur., ce-I mal zice

Deagurile, jud. Arges, pl. Ga-

lasesti, la 5 kil, de com. rur.

latei, Cu 50 fam., Goleasca, cu 90


fam., Gainesti, cu 50 fam., Deagul-d.-s. i Deagul-d.-j., cu 'lb
fam. In tot sunt 200 fam., din care
12 fam. de TiganT, cu 1182 sufl.

In com. sunt 2 bisericl, o scoall


primara rurall, case proprieta-

restl cu gradinl, etc.


Budgetul comuneT pe anul
1882/83 a fost de 3482 lel 50
ban/ la veniturr si de 3392 leT
la cheltuelt
Dupa o publicatie oficiar
(1887) aceastl com. numara 241

contribuabill si are un budget

de 2960 lef la veniturl si de

de dealurT cu viT, val i padurT,


precum i cimpiT intinse.

Dealurile mal principale din


aceasta pl. sunt: Dealurile OcniteT
si ale GorgoteT, numite : Rusetul
Scoarta, Plaiul Salinelor-VechT,

afl u entil sal: Valea-Butoiulul, Valea-CobieT, Valea- utiT, i altele ;


dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirscovul si Crivatul. Aceasta pl. pro-

duce in partile sale empoase


tot felul de cereale : grid, porumb, orz i altele ; produce
vin, tutea si tot felul de fructe;
carbunI de pamint la otinga,
pleura la Ocnita. Sunt fabricT

de gaz la Tirgoviste si Colanul ; morT de apa si de aburT


in diferite comune ; fabricT de
oale si cosurT de richita la Dragomiresti, etc. Pentru comercia,

Tirgovistea se afla in mijlocul


acestor plasT, unde se vind
se cumpara tot felul de articole.

Din Tirgoviste pleaca in dife-

Deagul saa Deagurile. Are o

Blejul, si valle: Valea-GorgotiT,


Valea-Dulce, Linia i Saratura ;
Dealurile din Gura-Ocnite/, numite: Dealul-Crucilor i DealulFintineT; Dealurile RazvaduluT,
numite : Fetile-ZarafuluT, Calugareasca, Valea-luT-Socol si altele; Dealurile Manastirei-Dealul i Viforita ; Dealurile AninoaseT, numite : Cornetul, Ograzile si Fetele ; Dealurile Doicestilor : numite Boltnsul, ValeaBraduluT, Darla si Iuzi ; Dealu-

biserica cu hramul Adormirea,

rile Bucsianilor, numite : Con-

deservita de un preot si un

teasca, Crutul si SApunarul. Mal

gomiresti, Glimbocata, Hulubesti, Luden!, Ludesti, Mlnesti,


Priboiul, TAtarani, Valea-Caselor i Mircea-Voda, avind peste

cintaret.

toate aceste dealurT si val produc vinurr, fructe i mal ales

tot o populatiune de 47415 locultor!. In aceasta plasa este o

Deagul-de-Sus, sat, Cu 200 su-

prune, din care se face tuica.

judecatorie de ocol cu rese-

flete, din jud. Arges, pl. GA1A-

DealurT acoperite cu padurl


izlazurT mar sunt la comune -

dinta in Tirgoviste ; insa isT intinde competenta numaT asupra

Deagul saa Deagurile. Are o biseria, cu hramulTotT-Sfintif, de-

le:

otinga, Gindesti, Priboiul,

afacerilor din oras si din plasa

Tatarani, Manesti, Botesti, Lu-

servia de i preot i I din taret.

d esti, Butoiul l altele ; iar cimpiT


sesurr intinse sunt la comunele : Colanul, VdcAresti, La-

Dealul, cacT locuitoriT din plasa


Dimbovita tin de judecatoria din

2734 ler la cheltuelT.


Numarul vitelor a fost in anul
1887 de 1063 capete marl (I000
bol i vacT, 50 cal, 5 bivolT, 8

asinl) si de 3428 vite mrunte


(3118 oT, 30 capre
matorT).

i 280 fi-

Deagul-de-Jos, sat, Cu 400 suflete, din jud. Arges, pl. Galasesti; face parte din cora. rur.

sesti; face parte din com. rur.

Deagurile. Vezl Deagul, jud. Arges.

zurile, Cazad, HAbeni, SAcueni


Comisani.

Dealul, plasd, in jud. Dimbovita.

Plasa Dealul-Dirabovita este

www.dacoromanica.ro

rite partT ale plaseT Dealul-Dim-

bovita maT multe sosele comunale, judetene i nationale.


Aceasta plasa coprinde 31 comune rurale : otinga, Colanul,
Ocnita, Gura-OcniteT, Razvadul,

Vacaresti, Habeni, Adinca, Aninoasa, Bucsani, Cazad, Comisani, Doicesti, Lazurile, Raciul, Sleueni, Viforita, Bogati,
Botesti, Butoiul, andesti, Dra-

Glesti a plasel Cobia.

In aceasta plaA sunt mal


multe bisericT si 5 manastirl
Viforita, Dealul, Gorgota, Nucetul i Butoiul. coale sunt

DEALUL

DEALUL-AFINATA

78

prin toate comunele de mal sus.

govi5te, spre N.-E., pe un deal

La Nucet este herghelia sta-

Cu o pozitie frumoas5. 51 incoojuratA cu vi!. In aceastA mAnAs-

tulul. Aci, la 1821, TurciT bAtur5.

pe GreciT luT Ipsilante in dou5.


rindurl. In Dragomire5ti se af1

azT ruine din marele fabricl


ale luT BIleanu, fabricT de spirt,

de luminArT, de slpun, de postav 5i de tAbAcArie. In Doice5ti

sunt ruine de palate vechl. La


Hulube5ti 5i Comi5ani ati fost
lupte intre TurcT i RominT
1599). La He1e5taeleDomne5ti, carl sunt in raionul
comuneT Cazad, Vlad-Tepe5 a
(1495

tras in teapA la 1462 armata


turceasa 5i pe comandantul lor
Hamza-Paqa, care intrase in tarA
ca s5.-1 scoatA din domnie.

tire a fost instalatl qcoala de


sub-oficerl, care s'a mutat de
ad la Bistrita. Tot aci a fost
sub gardA un convoiti de 800
prizonierl Turd mal multe lunT
in urma rAzboiuluT de la 77/78.
Se p5streazA in mAnAstire un
sicriil cu dota craniurl, unul

capul luT Radu-cel-Mare, care


a fondat aceastA mAnAstire
al doilea capul luT
te azul.
Prin secolul al XV-lea, in Tara-

re!, dindu-i-se hramul Sf. Nicolae, servind la acest inalt oficia divin Patriarhul Nifon
Mitropolitul Macarie. MAnAsti.-

rea-Dealul a fost reparatA de


Bibescu-VodA pe la 1844, cind
a f5.cut si o osea ca aleid de
te! din Tirgovi5te pAnA la MAnAstire.
AstA-zT in mAnAstirea Dealul

este un mare depoti de arme.


Dealul,

mahala, in jud. Mehe-

dinti, plasa. Dumbrava ; tine de


com. rur. BAltati.

mahala, com. rur. S1Ave5ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Su-

RomineascA erail doul partide


de boerl, carl tria in cea mal

Dealul,

inver5unatA du5mAnie, din cauzl

ceava.

cA fie-care voia s pura mina


Nasa' desfiintatA, din judetul Muscel, care coprindea pe
la Inceputul secol. al XVIII-lea

Dealul,

toate comunele de la ValeaMare (HITA Pite5ti) pana la CAline5ti (ast5.-z1 pl. Podgoria).

sat. (Vez! Criste5ti, sat,


com. Criste5ti, pl. Copula, jud.

Dealul,

Boto5ani).

sat. (Vez! Buda, sat, com.


Zvor5.5tea, pl. Berhometele, judetul Dorohoi5).

Dealul,

Dealul,

ceitun. (Vez! Cotnari, sat,

pl. Bahluiul, jud. Ia5i). Are o


populatie de 6o familiT, sati 249
suflete.

pe domnie. Aceste partide dupA

numele capilor lor se numeafi


partida DAne5tilor 5i DrAcule5tibor. Pe la anul 1446, DAne5ti
cu ajutorul Ung,urilor ucise chiar
In mijlocul Tirgovi5teT, capitala
%Arel, pe atuncT, pe Domnul t5.-

huluiuluT, care atinge com. Ms-

reT Vlad-Dracul dimpreunl cu

Dealul,peaure, supusl regimuluT

fiul s Nicolae i ast fel ocupar


DAne5ti tronul tAreT. Ce! do!
DrAcule5tT, victima ureT 5i a
du5mAnieT, se inmormintarA pe

silvic, in raionul comuneT RucArul, plaiul Dimbovita, judetul

culmea dealuluT inteo pozitie


frumoask unde este ast5.-z! MAnAstirea-Dealul, se ridicA apoT

ad o rala capelA de lemn, care


mult timp s'a numit GropnitaDrAcule5tilor.

Vite sunt 417 capete, din

La anul 1499, Radu-al-V-leacel- Mare, din familia DrAcu-

carl: 103 vite marT cornute, 28


cal, 220 oT 51 68 rimAtorl.

le5tilor, privind de maT multe


orl, din palatele sale domne5tI

parte din satul Siretelul,


jud. Suceava.

Dealul,

din Tirgovi5te, locul de pe deal,


unde zAcea.5 oasele scumpe ale
mo5ilor sAT, insArcinA pe Oncea

Corbul, unul dintre cel mal cre-

mahala, in jud. Mehe-

dincio5T demnitarl al sAT, ca sA

dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de


com. rur. Bresnita.

ridice o mInAstire mAreatl pe


acest deal scump familieT sale.

mdastire, jud. Dimbo-

MAnAstirea - Dealul se terminA


5i se tirnosi la 1500, In prezenta
Domnilor 51 a maT marilor tA-

Dealul,

Dealul,

vita. E situatA la 4 kil. de T'ir-

deal, jud. Covurluid, intre piraele CovurluiuluT si Su-

Dealul,

www.dacoromanica.ro

acani numal cu o parte din


coasta sa despre E., formind
valea i5esu1

Covurluin.

Muscel.
Dealul,

trup din padurea statu-

luT, in raionul com. Barcea, pl.


Birlad, jud. Tecucitl.

deal, jud. Muscel, proprietatea com. Domne5ti, din

Dealul,

care curge Piriul-TiganuluT, Valea-luT-Ilie, Piriul-cel-Mare, valea Bercoia 51 Valea-luT-Gheor-

ghe. Acest deal se aliA spre V.


comuneT 5i are pamint nisipos

In mare parte, rAil de hranA.


E acoperit in mare parte cu anin 5i mesteacAn. Pe id pe colea se vAd ripT 5i surpAturI.
Dealul-Afinata, loc

de vie., in

intindere de 3 hect. 6354 ni.


p. E situat in com. RusAne5ti,
pl. Cerna-d.-j., j ud. Vilcea. A fost

DEALUL-ALMAJULUi

pendinte de Episcopia Rimnicul. S'a vindut de vecT.

79

cuitori, jud. Arge, pl. Piteti ;


face parte din com. rur. CoculPopeti.

Dealul-AlmajuluI, deal, linga


com. cu acela$ nume, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s. Pe acest deal este


un punct trigonometric, a.,ezat
de statul major austriac (1854)
cu ocazia faceriT hartif tariT.

Dealul-Babelor, a'eal. (Vez! Babele).

Dealul-BisericeI, sat, face parte


din com. rur. Rijletul-Vieros,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o
populatiune de 120 locuitorT.

Aci e o biserica, fondata la


anul 1830 de logofatul Anghel
Ceawscu, cu sotia sa Dumitra
li altT locuitorT mar de frunte
din comuna'.

Dealul-Bagna, pitclurice a statuluT, in intindere de 40 hect.,

pendinte de com. Gole0i, pl.


Riurile, jud. Muscel.

Dealul-BisericeI, mahala, corn.


rur. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.

DEALUL-CEL-MARE

Argq, pl. Pite0, la 23 kil, de


com. rur. Bascovu-Flesci, reedinta sub-prefectureT si la 24
kil. de Piteti. Se compune din
satele: Degerati (200 loe.); Pepelesti (18o loc.) si Rosogesti
(190 loc.), peste tot 570 loc.

In comuna este o biserica de


lemn, facuta de locuitorif mosnenT, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, deservita de 2 preotT
i I cintaret ; o scoald prim. rur.

Dupd o publicatie

oficial&

(1887), aceasta com. numara 81


contrib. si are un budget de
1427 leT la veniturT i de 1152
leT la cheltuelr.

Vite rnarl erad in 1887 426

Dealul-Balaban, deal, in com.

Dealul-Bisericel, deal, numit

capete (400 bol' i vacT, 26 cal)

rur. Glogova, plaiul Clopni, judetul Mehedinti.

ast-fel de la biserica ce se afl

li 972 vite marunte (850 oT, 2


capre si 120 rimatorT).

Dealul-Bilceti, ciltun, jud. Argq, pl. Topologul, pendinte de


com. rur. Corbi-Mangureni saii
Corbi-din-Vale. Are o populatie
de 92 lOCUitOli; o biserica cu
hramul Intrarea-in-Biserica, de-

pe el, in partea de N. a satuluT Bozia, com. Bozia, pl. Prutul, jud. Falciti. Pe platoul acestuT deal se afla aezat O satul Bozia.

Dealul-Brneti, deal, in com.


rur. Glogova, plaiul Cloani, judetul Mehedinti.

Dealul-BlrladuluI, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur.


Glogova, plaiul Cloani, jud.
Falda. Se intinde din hotarul
Mehedinti.
servia de 1 preot O 1 cintret.
jud. Vasluiti, futre riul Birlad
i piriul Crasna, pe teritoriul
Dealul-Baltei, deal, se preluncom. TirziT, pl. Crasna, pe o Dealul-CaseI, deal, in com. rur.
suprafata cam de 286 hect. Ca- ' Miculesti, pl. Vailor, jud. Megqte de la N. la S. de-a lungul
hedinti.
patul lur despre S. se numqte
comunelor : Berezeni O Bozia,
Gheba.
pl. Prutul, jud. Falcia, numit
Dealul-Caselor, deal, in com.
ast-fel de la balta Berezeni, ce
rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s.,
Dealul-Boeresc,
deal,
in
com.
se afla pe sesul PrutuluT, O in
jud. Mehedinti.
mur.
Lupea,
plasa
Motrul-d.-s.,
lungul careia se intinde. Pe
culmea acestuT deal, in partea
de N., se afla o movila.

jud. Mehedinti.

Dealul-Cilugfirulul, deal , in
Dealul-Borlii. Vez! Borli.

Dealul-B' ten, deal, in com. rur.


Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.

Dealul-Berbeculul.V.CoarneleBerbeculuT, deal, jud. Neamtu.

com. rur. Matasari, pl. Vailor,


jud. Mehedinti.

Dealul-Boroneti, sat, jud. Arge, pl. Argeul, pendinte de Dealul - CalugiruluI, deal, in
com. rur. Valea-DariuluT. Are
70 familir, satt 147 locuitorT; il
maT zice si Borobane0i.

Dealul-Beqlegei, deal, pe teri- Dealul-BouluI, sat, cu wo loc.,


toriul com. Raducaneni, pl. Podoleni, jud. FalciU.

jud. Arge, pl. PitWi ; face parte din com. mur. Cocul-Pope0i.

Dealul-Bisericel, sat, cu 73 lo-

Dealul-BraduluI, com. rur., jud.

www.dacoromanica.ro

com. mur. Miculeti, jud. Mehe-

dinti, pl. Viilor.

Dealul - CArbunelul,,, ,!dure, a


statului, in intindere de 175
hect. com. Stane0i, jud. Muscel,

pl. Nucpara.

Dealul-cel-Mare, deal, O locu-

DEALUL-CU-MONUMENT

80

DEALUL-CERBULUI

iota izolatA, la E. de com. Stn.-

luT se vAd niste gropI, despre

peni, jud. Muscel, pl. Riurile,


de unde izvoreste piriul Ogre-

care traditia popularA spune

zile.

din vechime s'ar fi scos din


ele multe scule pretioase si o

deal,

cu viI,

in jud. Mehedinti, pl. Blahnita.


Tine de com. rur. Batoti. Contine marmorA albl, foarte frumoasd.

Dealul-Cetituia, 'art

deal,
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com.
de

Gioseni. E situat la E. satuluI


Horgesti i numit ast-fel fiindcA se crede a fi fost pe dinsul o vechTe cetate.

dinti, pl. Motrul-d.-j.

Dealul-Crucei, deal, incepe din


Podisul Hucilor, de pe mosia

mare comoarl.

Dealul-Cerbului,

Dealul-Croitorilor, deal, in comuna rur. Susita, jud. Mehe-

hect. a sta-

VlIdeni, jud. Dorohoiti, pl. Cosula, com. CorlAteni, O. se pre-

tuluT, pendinte de com. Golesti,

lungeste de asupra Jijiel, la moa-

jud. Muscel, pl. Riurile.

ra de 1ingA sat.

Dealul-Corbului, mic ptIclurice,

in intindere de

20

Dealul-CorbuluI, virf de deal, Dealul-CruceI, deal, jud. Valjud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com.
Milesti. Face parte din ridicAturile care despart piriul RAcAtAul,

cea, pl. Ocolul, com. VlAdesti.

Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.


si pl. Tulcea, com. Moru-Ghiol,

de Siret.

cAt. DunAvAtul-d.-s. ; se desface

Dealul-Cornilor, deal, pe care


se afi asezat satul Corni-UnDealul-Cettuiel, culme de deal,
guri ; este o ramificare a deajud. Olt. Ved CetAtuia.
luluI Lohan, ce se intinde pe
partea de S. de la E. la V. pe
Dealul-Chiciora, deal, cu p.teritoriul com. Epureni, jud.
dure, in jud. Mehedinti, plaiul

din dealul Moru-Ghiol ; se intinde spre E., brAzdind partea


N.-E. a plAseI si pe cea EsticA
a comund ; pe la poalele nordice merge calea comunall Moru-Ghiol-DunAvAtul; la cele S.

FAlciii, pl. Prutul. ST-a luat nu-

este asezat satul-DuravItul-d.-s ;


virful DunAvAtul are 52 m. S'a
numit asa, din cauza a 3 ruine
de lagAre romane, situate la
nord i cunoscute de locuitorl

Cerna ; tine de com. rur. Marga.

Dealul-CiocIndieI, deal, in com.


rur. Miculesti, jud. Mehedinti,

Dealul-Cornisorul, deal,in co-

pl. VAilor.

Dealul-Ciungilor,

mirea de la pAdurea de cornI


ce se aflA pe el.

peldure,

jud.

BacAti, plasa TAzlAul-d.-j., com.


BirsAnesti, proprietatea capita-

nuluI Willa Este foioasA (fag,


stejar). Are o intindere de 115
hect., si este supusA 'regimuluT

muna rur. Glogova, jud. Mehedinti, pl. Closani.

Dealul - cu - Gruiul, suhat. VezT


Dealul-Coteni, deal mic, jud. Baail, pl. Siretul-d.-j., com. TAmasi ; se ridicA la N. de satul
Cu acelasT nume. In partea culminantA a acestu. T deal se ail un
numit Beciul-TAtAresc

silvic.

Dealul - CIsmnegeI, deal, in


jud. Mehedinti, com. rur.

Uriesesc, unde legenda spune


pAstrati TAtariI averile.

Dealul-Cotmenitil,

ciitun, din

rur. Crainici, jud. Mehedinti,


plaiul Closani.

jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte


de com. rur. DrAganul-BAscovel. Are 32 fam.

Dealul-CoasteI. Ved Costesti,

Dealul-Croicei, deal, in com.

jud. Suceava.

Dealul-Comorilor, deal, cu pl.


dure, pe teritoriul mosid Hliboca, jud. Doroholii, pl. Prutuld.-s., com. Pomirla. Pe virful

Corbi, proprietate a statuluI, jud.


Muscel.

Dealul - Cu

Monument,

rur. MAtAsari, jud. Mehedinti,


pl. VAilor.

deal,

In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul cAtunuluT GArvan, comuna rur. VIcAreni. Se desface
din Dealul-CArArilor, anume din
virful dealuluT Pietrosul

plasa

Dealul-Coastei, deal, in com.

sub numele de Cetate.

(162 in.);

se train& spre N., avind o directiune generala de la S.-E.


spre N.-V., brAzdind partea nor-

dicl a plaseT si a comuneT; in


partea Vesticl are virful numit
Bugeacul (86 ni.), la picioarele

cAruia se afll un mic monument, ridicat cu ocazia debar-

Dealul-Croicilor, deal, in jud.

cAreT trupelor rusestI in rAzboiul


1878 ; se intinde
din 1877

Mehedinti, pl. VAilor, comuna


rur. Miculesti.

printre balta Jijilel i scurgerea


sa Girla-LAtimeT; atit la poa-

www.dacoromanica.ro

DEALUL-CU-PER!

lele estice cit si la cele vestice


se afla doug micT bande de ni-

81

Sus, comuna BAlilesti, j idetul

750 hect., com. Dobresti, pl.

Muscel.

Podgoria, jud. Muscel. Impreung cu Dealul-de-Est, care are


o suprafatg de 500 hect., for-

sip, pe carT merg doug drumuti vecinale, Jijila-Azacliu si


Garvan-Azactiu ; are o ingltime
de 87 m.; e punct trigonometric

de ordinea a 3-a; doming asupra satuluT Ggrvan, asezat la


poalele sale ; este acoperit cu
semAngturT si finge.

Dealul-cu-PerI, deal, jud. Dolj,


pl. Jiul-d. -s., com. Fratositita ;
are o ingltime de aproape 92 m.

Dealul-de-Mijloc, dcal, numit


ast-fel pentru cg se prelungeste
filtre alte doug dealurT, pe teritoriul comuneT Rusca, plasa
Prutul, jud. Flciti.

Dealul-de-Rudina, ccitun, In comuna rurald Dama, judetul Mehedinti, plaiul Cerna.

Dealul-de-sub-VIrful-PietreI,
deal, la N. de com. Aposto-

Gorj, pl. Ocolul. Se prelungeste

lache, pl. Podgoria, jud. Prahoya, in directie de la V. la E.


Pe el se cultivg vie.

de la N. spre S. pe o intindere
de aproape 2 kil. Este acoperit cu viT si e proprietatea co-

Dealul-de-Sus, deal, In judetul


Mehedinti, com. rur. Retezul,

Dealul-cu-Viile, deal, la V. si
in marginea com. Telesti, jud.

mune! Telesti.

Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca.

Dealul-CuculuI, sat. Vez! azgnesti.

Dealul-de-Est, pdure a statuluT, in intindere de 225 hect.,


apartinInd com. Stgnesti, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara.

Dealul-de-Est, pa-dure, proprietate a statuluT, In intindere de


500 hect., com. Corbisori, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Formea-

zg impreung cu pgdurea Dealul-de-Vest (244 hect.) si ayoiul de lingg riul Doamna (12
hect.), pgdurea Corbisori, avind

toatg o suprafatg de 750 hect.

Muscel.

jud. Mehedinti, com. rur. Retejul, pl. Closani; produce vin btn.

Dealul-de-Jos. Vez! Dealul-de-

Dealul-de-Vest, ddure a statuluT, in intindere de 500 hect.,


pendinte de com. Aninoasa, pl.
M'afile, jud. Muscel.

Dealul-de-Vest, pcidure. Vez!


Dealul-de-Est, com. Corbisori,
jud. Muscel.

Dealul-'despre-Butora, ramificalle a dealuluT dintre piraele


Covurluiul si Suhuluiul, din comuna MAstAcani, plasa Prutul,
jud. Covurluiti.

Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-

Dealul-de-Sus O Dealul-deJos, doud serit de dealurt la

pe podisul Dianca, la o deprtare de 200 m. de satul

V. de com. Bglilesti, pl. Riurile,

Leontinesti (scoalg). Din acest


catun ati urmat la scoalg 14
copiT, in anul 1891, din 33 In

jud. Muscel. Una merge cgtre


V., prelungire a culmei de
muntl si dealurT ce trece printre riul DoamneT de o parte si

riul Bratia de alta ; alta eltre E., prelungire a culmeT de


muntI si dealurT ce merge pe
de o parte printre fiul Bratia,
lar pe de alta printre 611 Bughea si Riul-Tirgulul. AceastA

din urmg serie se terming in

c5.ii, plasa Tazlgul - de - sus, al


cAtunuluT Leontinesti, situat

virstg c1.6 scoalg.

Are o bisericg ortodoxg, c11ditg de locuitorT, deservitg de

I. preot si 2 cinaretr.

Are o populatie de 45

fa-

mira sati 114 suflete.


Animale se numgrg : 14 ca!,
92 vite cornute si 47 porcT.

comuna Bglilesti printr'o cim-

Dealul-Dienetul, sat, jud. Ba-

pie intinsg, avind un pgmint


cit se poate de propriti pentru

cAti, pl. Siretul-d.-j., al comuneT

agricultura. Cea-l'altg serie de


S., prin comuna Bgjesti si se
terming in com. Piscani, pe la
poalele cgreia trece riul Bratia
unit cu Rtul-TirguluT.

Dealul-de-Jos, deal, Cu vi!, in

meazg pgdurea Furesti.

plaiul Closani. Este acoperit cu


vil carT dati un vin bun.

V. merge maT departe cgtre


Dealul-de-Est, piidure.VezT D ealul-de-Vest, com. Dobresti, jud.

DEALUL-DOAMNEI

Ambele dealurl sunt acoperite ca o multime de pldurT.

Pincesti. Se aflg situat intre piriul Pogletul si piriul Dienetul,

la o depArtare de 1800 m. de
satul Pincesti. Are 44 fam. sati
149 sufl. Vite sunt: 14 caT, 108
vite cornute, 65 pord li 14 capre.
La marginea satuluT sunt movile ggunoase si santufl care

fac parte din intgririle de la


GAtisesti, numite Apgrtoarea.

Dealul-de-Vest, peidure, proprietate a statuluT, in intindere de

Dealul-DoamneI, deal, pe ten11

08878. Mareie Piolionar Geografio. Poi. al.

www.dacoromanica.ro

DEALUL-DOCHECIULUI

DEALUL-LEULUT

82

toriul satuluT Orofteana-de-Jos,

Dealul-GirsuluI, deal, pe teri-

com. Orofteana, pl. Herta, judetul Dorohoin.

toriul com. TAmAseni, pl. Mijlocul, jud. FAlciii. Legenda zice


c5. numirea-I vine de la un om
numit Girsan, care, fugind de frica Turcilor, a fost prins pe acest

Dealul-Inalt, munte, spre N. de

deal unde i s'ar fi tAiat capul.

Dealul-Jicnel, deal, se intinde

Closani. In interiorul acestuT


deal se aflA cArbunT de pAmint.

Dealul-GloduluI, ddure, com.

din hotarul mosiel Zvoristea, si


se terminA pe teritoriul satuluT

BirsAnesti, pl. TazlAul-d.-s., jud.

si com. Zamostia, pl. Berho-

Peste Dealul - DochiciuluT trece

BacAti. E in intindere de 270


hect. si este supusA regimuluT

metele, jud. Dorohoiti.

Dealul-Dochiciului, deal, acopen it cu pAdure si poenT, d'asupra orasuluT Baia-de-AramA,

din judetul Mehedinti, plaiul

o potecA de picioare si cal ce


duce de la Baia-de-Araml, prin
Ponoare, la Baja-de-Sus si spre
Turnul-Severin.

Acest deal este punct de


observatiune, predominind cu
vederea sa, asupra localitAtilor

vecine si mal cu seamA spre


jud. Gorj.

Dealul-drept-al-Plapcei, deal,
jud. Olt. VezI Pietrisul.

silvic. PredominA stejarul si fagul. ProprietarT sunt: Razu (Cu


215 hect.) si Verdeanu (cu 55
hect.)

DealuI-Gorgului, deal, in partea de S. a com. Bazga, plasa


Podoleni, jud. FAlciti, numit
ast-fel de la un vechiil proprietar, Gorgu. Dealul e acoperit

com. MAgiresti, pl. MunteluT,


jud. BacAd.

satul SlAtioara, jud. Suceava.

Dealul-Jitianulul, deal, in jud.


Mehedinti, plaiul Cerna ; tine

de teritoriul com. rur. Silistea,


cAtunul Turtaba. Intr'una din
ramurile acestuT deal, despre
comuna Izvernea, numitA dealul-Izmenelor, Poieana-BelitinuluT, s'a gsit o comoarA de banT,

o lad5. mare de lemn, care era


pfina Cu banT de aur din timpul luT Ludovic, regele Un garieT.

cu pAdure, viT si livezT.

Pe lingA banT, s'a0 gAsit si cite-

Dealul-Drochiei, deal, pe teritoriul com. Gugesti, pl. Crasna

Dealul - Grebenul. VezT Gre-

jud. FAlciti.

care a dealuluT Lohan, judetul

morT a fost proces inaintea tribunaluld de Mehedinti.

FAlcia. Se intinde de la V. la
E., pe teritoriul com. Epureni,

Dealul-Lat, munte, in comuna

pl. Prutul, ?tare vAile Ivan si-a

Neagra- aruluT, jud. Suceava.

Dealul-GreculuI, deal,
Dealul - DumbrAveI, deal, in
suprafatl cam de 356 hect., in
partea de S. a comuna Tirzi,
pl. Crasna, jud. FAlciti, la S.
de dealurile : Prisaca si DealulDobreT, in hotarul com. Corni.

ramifi-

GreculuT, terminindu-se la Gura-

VleT in sesul PrutuluT.

Dealul-Facletesti, ciltun, din Dealul-GrigoresculuI, deal, in


jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte
de com. rur. Cocul-Popesti; are
loo locuitori.

Dealul-Florilor, deal, in jud.

jud. Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. VAilor.

Dealul-Gruiului, sat, pe apa


VedeT ; face parte din com. rur.
A luni sul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

pl. Motrul-d.-s.

Are o populatiune de 157 loc.


Are o bisericA.

a comunet Pleasa, pl. Podgoria,


jud. Prahova.

Dealul-FundoaeI, (leal, se intinde intre Prut si satul Cal-

LocuitoriT acestuT cAtun sunt

jud. Suceava.

Dealul-Launele, sat, cu 150


face parte din com. rur. Dobresti.

Dealul-Launeluf, sat, din jud.


Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Scheiii.

mosnenT.

Dealal-Leului, catun, apartinind

Dealul - Gugului. VezT Gugul,


deal, com. Botesti, pl. Crasna,
jud. FAlcia.

niceni, com. Horodistea, plasa


Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Dealul-Lat, munte, acoperit de


finaturT, in com. BogdAnesti,

locuitorl, jud. Arges, pl. Oltulur;

Mehedinti, com. rur. Lupsea,

Dealul-Frumos, numire vechie

va arme, sabiT si alte scule de


valoare.
Pentru impArtirea acesteT co-

benul.

Dealul-Ioneti, loc, pe teritoriul

www.dacoromanica.ro

comuneT BAcesti, din pl. Gilor-

tul, jud. Gorj. E situat pe dealul cu acelasT nume, in partea de E. a cAtunuluT BAcesti.
Are o suprafatl de 242 hect.,

DEALUL-LUNG

R3

DEALUL-LICARETILOR

muna rur. Glogova, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

din care 70 hect. padure, 8o

cazarma si o bucatrie. Poteca,

hect. arabile, 75 hect. finete,


7 hect. vie, to hect. livezT de

ce se privegheaza de acest pichet, intra in tara pe la Muncelul-Mare, ja directia sudic


pana in Valari ; trecind Gruha-

Dealul-lui-Vlad, pisc, pe culmea


Ciinenilor, jud. Vilcea.

contribuabilT, totT RominT, ocu-

Mare, Lesurile, Vai-de-ET. Patrularea intre Dealul-luT-Frate

Dealul-Luminelor. Ved Lumi-

pindu-se cu agricultura si cresterea vitelor.

si Muncel, se face pe poteca


ce trece pe la coama plaiulul

LocuitoriT sunt mal totT mosnenT si posea.: 1 o plugurT, 25

Valari, 'pe dealurile BoteT si


Muncelul-Mic, unde se all si

care cu bol, 80 vite marT cor-

pichetul. Poteca poate fi straba-

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe malul drept al riuluT Rimna.

capre

tuta si de patrupede incarcate.


intretinerea e anevoioasa.

mea cu acelasT nume.

prunT.

Are o populatie de 44 familiT,

saa 130 suflete, dintre carT 40

nute, 3 caT, 160


si 8o rimatorT.

oT,

Comunicatia in acest catun


se face prin drumurT ordinare
si prin soseaua vecinall, care
leaga catunul de resedinta si
cu jud. Dolj.

In catun se mal &ese 1


put si 3 fintinT.

Dealul-Licretilor, falei de deal,


in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Negoesti, satul
PadesuluT. E acoperita cu vil,
prunT, merT, perT si altI pomT
fructiferT.

vecinate sunt : Lacul-luT-Baban,

Motrul-d.-s.

la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ;


Bondesti, la 1 0 kil.
Se margineste la N. cu com.
Odobasca ; la E. cu cat. Podul-

Dealul-lul-Ivan, ramificare a
clealulur Lohan, ce se intinde
de la V. spre E., pe teritoriul
comuna Epureni, pl. Prutul, jud.
Falda si care se termina la

dreapta valea cu Piriul-BilcoaeT,

Dealublul-Bobe, deal, acoperit


cu vil, in jud. Mehedinti, plaiul
Closani ; sine de com. rur. Negoesti, satul Padesul.

Dealul-luI-Frate, munte, al co-

Este asezata in partea nor-

Mehedinti, com. rur. Susita, pl.

detul Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. Vailor.

jud. Falda.

acelasT nume, jud. Tecucia.

ST-a luat numele de la cul-

Dealul-luI-Ghica, deal, in jud.

Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju-

deal, com. Oteleni, pl. Mijlocul,

Dealul-luI-alan, deal, la V.
de satul Rachitoasa, com. cu

Dealul-Lung, com. rur., in jud.

dica a judetuluT, la 40 kil, spre


N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
cea de N. a plaiuluT, la 12 kil.
spre N.-E. de com. Dumitresti,
resedinta plaiuluT. Comune in-

unghiul format de confluenta


piraielor Cirta si BalcoaeT, pe
locul numit Benta, avind pe

Dealul-luI-Agape. VezT Agape

nele.

jara pe stinga valea cu PiriulluT-Ivan.

LaculuT (al com. Odobasca), de


care se desparte prin dealul Magura ; la N. cu Lacul-luT-Baban ;

la V. cu Dumitresti, despartit
prin dealul Peleticul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdata la N. de
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dealtil-Lung, Peleticul si Tinosul ;

la E. de Dealul-Magura.

Dealul-luI-Ivan, deal, in com.


rur. Miculesti, pl. Valor, jud.
Mehedinti.

Dealul-lui-Micu, deal, in com.


rur. Crainici, plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Rturile, carT o uda sunt : Rim-

na la E. si afluentir saT Peleticul unit cu Tinosul si Strimba;


Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-

gra, la N. Sunt in com. 4 puturT si 22 fintinT,

Catunele carT compun com.


sunt : Peleticul, resedinta, la V.;

muneT Valari, din plaiul Vulcan,

Dealul-lui-Moisi, deal, pe te-

judetul Gorj, situat spre N. de

ritoriul com. Jegalia, pl. Mijlocul, jud. Fakir'.

Plopul, la N.-E.; Rasca, la, N.V,; Tinosul si Sotanari, la S.-V.


Suprafata comuneT este de
4813 hect., din carr: 833 hect.

Dealul-lui-Otel, deal. V. Ote-

ale locuitorilor, (i 8o hec,t. vatra

lul, deal, com. Oteleni, pl. Mij-

comunel) si 3930 ale proprie-

locul, jud. Falda.

tatiT private.

comuna. Pe acest munte se afia


numaT padure de fag.

Dealul-luI-Frate, san Valari,


pichel militar. Se afla construit
pe dealul cu acelasT nume, constructie de lemn compusa din o

Dealul-luI-Trocan, deal, in co-

www.dacoromanica.ro

Populatia comuneT este de

212 familil, saa 898 suflete ;

425 barbati $i 473 femeT ; 173


casatoritT, 678 necasa.toritT, 47

Dealul-Lung, culme, In jud. R.Sarat, plaiul Rtmnicul, comuna

rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,


jud. Mehedinti.

Dealul-Lung. Se desface din cul-

vaduvr.

Set carte 5 persoane.


BisericT sunt 2 : una cu hramul loan Botezatorul, zidita. in

1833 de Enache Costescu

DEALUL-MARE

R4

DEALUL-LUNG

$i

Sandu Simon, unde sunt zugravit1; a doua cu hramul Sf. Nicolae, fondata de locuitorl; ambele bisericT sunt deservite de
1 preot $i 1 cintataret. Ele sunt
intretinute de comuna.
Este o $coald mixta, fondata

in anul 1888 de comuna, condus de un invdtator $i frecuen-

mea Alunulul ; se intinde printre riul Minna $i piriul ValeaRawa ; brazdeazd partea vestic a comuneT ; e acoperit cu

Dealul-Mare, dmpie, in com.

pa$unT $i verdeata.

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul

rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,


jud. Mehedinti.

com. Caiutul, pl. Trotu$ul, jud.

Dealul-LupoaieI, a'eal, in com.


rur. Crainici, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.

Dealul-Lupului, deal, in com.


rur. Glogova, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.

tata de 28 elevI.
Calitatea pamintulul este maT

Dealul-Malulul, deal, in com.

mult muntoasa. In ce prive$te


cultura pamintulur, com. are :

rur. Micule$ti, pl. Vailor, jud.


Mehedinti.

260 hect. arabile, 250 hect. ima$,

Bacad.

Dealul-Mare, deal, com. Bote$ti,


pl. Siretul-d.-j., jud. Bacati. E
acoperit de padurT. Pe coasta
luT estica e a$ezat satul Bote$ti.

Dealul-Mare, a'eal,

pl. Siretul-

d.-j., jud. Barau ; e margina al


com. Nane$ti, spre jud. Tecucia.

3530 hect. padure, 1 o 1/2 hect.

Dealul-Mare, sat, jud. Bacau,

Dealul-Mare, a'eal, com. Moi-

vi!, 400 hect. finete, 362 hect.

pl. MunteluT, com. Moine$ti. E


a4ezat pe dealul cu acela$T nume. Face trup cu satuletul Gher'OM. Are o populatie de 39 familiT, sail 170 suflete.

ne$ti, pl. MunteluT, jud. Bacaii.

LocuitoriT se ocupa cu ca-

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul

Transportul se face prin statia


Cote$ti, la 15 kil. spre E. In
com. sunt : 2 bacaniT, 2 circiumT, I povarna $i I dogarie.

rdu$ia $i cu exploatarea pacureT.


Vite sunt : 7 cal, 69 vite cor-

com. Draguge$ti, plasa Tazlaul-

nute, 22 Oi i 35 porci.

stinga TazauluT-Mane.

CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Dumitresti;


spre Andrea$i ; spre Bro$teni ;

Dealul-Mare, sat, in jud. Me-

neproductiv.

Locuitoril poseda : 40 plugurT ; 2327 capete de vite, din


carT : 467 boT, 212 vacT, 12 cal,
34 epe, 1410 oT $i 192 rimatorT.

spre Odobasca ; spre Cote$ti ;


spre gara Cote$ti ; spre Lacul-

hedinti, plaiul Clo$ani ; tine de


com. rur. Baia-de-Arama.

Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-

E situat la S.-V. de podi$ul


Moine$tilor. Are multe bAT de
'Acura.

d.-j., jud. Bacaa. E situat de-a

Dealul-Mare, deal, situat in pa-

dure, in partea de S. a com.


Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,

jud. Boto$ani. Din acest deal


se scoate multd piatra pentru

luI-Baban -Dragosloveni -Paine-ti-R.- Sarat.

tova, pl. Tirgul, com. Frunti-

Budgetul comuneT are la veniturT leT 2581, banT 93 $i la

E. de dinsul. Are o pop ulatie

Dealul-Mare, deal, in com. Po-

de 169 locuitorT, cad locuesc in


40 case. tiu carte 29 persoane.
E a$ezat pe coasta unuf deal,

lana-Lungd, pl. Siretul, jud. Bo-

cheltuelY 2372 leT, 1 1 banT.

Sunt 212 contribuabilf.

geni, linga ora$111 Birlad

$i

$osele.

la

topni ; se intinde pe teritoriul


comuneT Chioscovata.

cu vederea spre ora.


Dealul-Lung, cdtun, jud. Arge$,
pl. Pite$ti, pendinte de comuna
rur. Mo$oaia.

Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sat-at,


plaiul Rimnicul, catunul com.
Dealul-Lung. Se mal nume$te
qi Plopul.

Dealul-Mare, deal,in com. Gorbane$ti, pl. Miletinul, jud. Botopni. Se intinde la N.-E. de
com. rur. Gu$oeni, pl. Oltul-d.-j.,
satul Vinatori, pe mo$ia statujud. Vilcea. Are o populatie de

Dealul-Mare, sat, face parte din

176 locuitorT (90 barbatI $1 86

tuluT Gorbane$ti, de unde trece

femer).

spre E. in comuna olda.ne$ti.


Peste acest deal trece calea ju-

Dealul-Mare, mahala, in com.

www.dacoromanica.ro

deteand Boto$ani- tefane$ti.

DEALUL-MARE

-S5

Dealul-Mare, deal, in Codril-Delenilor, la hotarul mosid Deleni,

DEALUL-MARE

de acolo pe dreapta riuluT Bahluiul. Se intinde prin plasile CHItura si Stavnicul; prin comunele:

jud. Botoani, com. Tudora ,


numit ast-fel de la inaltimea sa
care predomina toate dealurile

Buznea, Braesti s't Strca cu piscurile: TreT-Parale, Sneamanul


si Bobeica si cu culmele s't podisele : Brezila, Gorganul, Ca-

din imprejurimT. E de natura


pietroasa.

pul-StratuluT, epte-CeniT, Crucea, Ulucile, Bocnita, Nisipria,

Dealul-Mare, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Ra-

soya. Se intinde de la N. V.
catre S.-E. paralel i printre valea Caramancea i dealul Ormanul-Lung. Are o inalti me ma-

nastirea Agapia.

Dealul-Mare, deal, in com. Gt.cina, jud. Neamtu, pl. Piatra

Muntele. E situat pe hotarul

Piriul, Panghelina, Imasul, Budancea, Saraturile, Goesti, AriaVeche, ipotele si Frateni ; prin

Dealul-Mare, deal, la V. de

Popesti si

com. Gura-BouluT, jud. Olt, pl.

Piusesti, cu piscurile : Izvorul,

Vedea-d.-s., in lungime de 4
kil., pe care se cultiva tot fe-

comunele : Sinesti,

xima de 154 m., pe care o atinge in virful sari Movila-Sapata. Este acoperit cu finete,

Dealul-Mare, -munte, 'acoperit


cu padurl de brad, in com. Filioara, jud. Neamtu, pl. Mijlocul-d.-s. Este situat linga ma-

mosieT Almasul.

Cdprria, Cantocul, Ponoara, Se-

paturi, Chetrosul, Podobita si


Piscul - GaneT ; prin comunele
din plasa Stavnicul : Cucuteni,

iar pe poale Cu semanaturT.

lul de cereale.

Dealul-Mare, deal, situat intre


Putna si i.isita, jud. Putna. E
acoperit ea paclurr si apartine
com. Straoani -d.-j., Straoanid.-s. si Crucea-d.-s. La picioarele luT sunt Intinsele viT de la
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-

Voinesti, Mironeasa, Mogosesti

Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj,


pl. Balta, com. Nedeia. Are 15

cu piscurile si culmile : Chicluiul,


Custura, Bereasca, Piscul-GudreT, al-Comorilor, al-Mnastirel,
Butnarita, al-PrisaceT si Bordea.

m. inltime.

Dealul-Mare, deal, in cuprinsul


com. Zeicoia, pl. Amaradia, ju-

Dealul-Mare, deal, in jud. Me-

detul Dolj. Are o intindere de

hedinti, plasa Dumbrava, com.


rur. Guardinita.

360 m.

d.-s.

Dealul-Mare, deal, in com. Pie.


seti, jud. Suceava.

Dealul-Mare, a' eal. Vez T Horodistea, deal, com. Tirnauca, pl.


Herta, jud. Dorohoiii.

Dealul-Mare, deal, acoperit numal cu pAclurT, in judetul Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s , pe


teritoriul com. rur. Bistrita. Din
poala acestuT deal isT la sorg-inte piriul Bistrita.

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul


satuluT Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoirt.

Dealul-Mare, coam, la E. co-

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani, com. rur.

jud. Gorj. Incepe de la obirsia


plaiuluT si se termina la Codrisor.

Dealul-Mare, deal, incepe de


la Poenele-OanceT (judetul Ro-

man), mal in jos de TirgulFrumos (jud. Iasi), inconjoara


toat partea de S. a jud. Iasi
de unde se ramifica in judetele
Vasluirt si Fdlcid. Se intinde de
la N.-V. la

S.-E., pe partea

Dealul-Mare, deal, in jild. Mehedinti, pl. Closani, pe care este


-

tova, pl. Tirgul, com.Trintueni,


pe care este asezat satul DealulMare. Are vil.

Dealul-Mare, la V. de satele :
Ungureni, Marginea i Pietroasa,

pe coasta caruia sunt asezate


satele cu acelast nume, in raio-

Crainici.

mund Cxpinisul, plaiul Novaci,

Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-

nul com. Gliceana, jud. Tecuciti,


pl. Berheciul.

asezat satul Dealul-Mare, ce sine


de com. urbana Baia de-Arama.

Dealul-Mare, deal, pleaca de la


N., din com. Cosesti, jud, Vas-

In acest deal se gaseste lignita.

Wirt, pl. Racova, pang. pe teritoriul com. Ivanesti.

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani;


com. rur. Glogova.

tine de Dealul-Mare, deal. VezT Ipatele,


com. rur., din pl. Funduri, jud.
Vasluiti.

dreapta a piriulur Bahluetul, pana

Dealul-Mare, deal, la E. de

la confluenta sa ca rtul Bahluiul


In tirgusorul Podul-IloaeT, iar

com. Valea-Poper, jud. Musoel,


pl. Riurile.

www.dacoromanica.ro

Dealul-Mare, ateal, la V. com.


Dejoiul, jud. Vilcea, pl. .Cerna-

DEALUI -MARE

d.-j. Acest deal in toata intinderea luT s'a scufundat in anul


1874, din cauza multor izvoare

De alul-Mare (Mgura-din-),
vaigurd, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Perisorul.

sub-pamintene.

Dealul-Mare, grind, pe platoul


din com. Ulmul, la S. satuluT
Ulmul, jud. Braila.

Dealul-Mare, loc isolat, jud. Tecuciil, situat la E. de satul Calmatuiul. Se intinde pana in valea Brehoaia, com. Calmatuiul.

DEALUL-MOSULUI

88

Dealul-Morfft deal, in jud. Cons,


tanta, pl. Mangana, com. CaraOmer, catunul Cerchez-Chiol ;
nu este de cit ultima ramifica-

Dealul-Mazililor. VezT Gallsesti,


jud. Bacati.

tiune S.-F.. a dealuluT Docuzaci;

Dealul Manstirei, virf de deal,


com. Luncani, jud. Bacati, pl.

printre valle Docuzaci

TAzlaul-d.-s., pe dreapta BistriteT; e acoperit Cu

Dealul-MnstireI sati al-Schi-

are o directiune generala de


la N. - V. la S. - E., mergind
chez-Chioi

Cer-

i printre satele cu

acelasT nume ca i valle; are o

inaltime medie de i60 metri si


este acoperit cu verdeata si pe
poale cu semanaturl.

tului, vtrf de deal, jud. BaDealul-Mare, pddure foioasa in

can, pl. Bistrita-d.-s., situat la

Dealul-Morii, deal, se intinde

comuna Petresti, jud. Baca'', pl.


Siretul-d.-j. Are o intindere de

V. de satul Radia din com.

pe mosia Broscauti, trece spre

Girleni ; acolo s'atI gasit urme

S. si se termina in partea de

400 hect. si apartine mosteni-

de zidire, care se crede cA ag


fost ale unta schit de calugarT,
ars si distrus de Tatarl.

V. a satuluT si com. Corlateni,


jud. Dorohoiti, pl. Cosula.

torilor luT Al. Vidrascu.

Dealul- Mare, pddure foioasa,


com. Botesti, jud. 'Bacati, pl.
Siretul- d.-j. Proprietad su nt fratif

Lecca (380 hect.) si razesiT din


Botesti (246 hect.)

Dealul-Mare, pidure, situat pe


teritoriu/ com. Marasesti, plasa

jud. Putna. E in indadere de 500 fald i apartine loc.


razed din com. Mrasesti.

Dealul-Mare, peidure, situata pe


teritoriul com. ampurile, jud.
Putna, pl. Zabrauti. E in intindere de 40 fald i apartine loc.
razesT din com. Cimpurile.

Dealul-Mare, padure, jud. Vil-

Dealul-MoriT, deal, pe teritoDealul-MruluT, sat mic, compus numal din cite-va case, in
jud. Roman, plasa
com. Gadinti, pe dealul cu a-

Dealul-Morii, deal, in jud. Me-

celasT nume, pe soseaua Roman-

hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

BAcesti. Se mal numeste si Fa-

rur. Susita.

gui

fel dupa morile de vint ce se afla

Roman, pl. Siretul-d.-s., situat


filtre satele : Gadinti, Poenari,
Pingesti i Averesti. Este inalt

pe el, jud. Falda, pl. Mijlocul.


Este acoperit de viile si live-

acoperit cu padurl. Peste

zile locuitorilor satuluT Stoicesti,

comuna cu acelad nume.

el trece soseaua Roman-Vasluiti.

Dealul-Morilor, deal, numit ast-

Dealul-Mic, deal, in com. rur.

fel dupl morile de vint ce se afla

MatsariT jud. Mehedinti, pl. Vallor.

pe culmea luT. Se intinde pe

Dealul-Meilor, deal, in jud. MeDealul-Mare, podgorie, jud. Prahedinli, com. rur. Susita, plasa
hoya. Coprinde o grupa insemMotrul-d.-j.
nata, de dealurT marl si miel cu
vil; azl aproape toate filoxerate, Dealul-Misci- U ngureni, ceitun
carl produceati mult vin si bun.
din jud. Arges, pl. OltuluT; face
parte din com. rur. Galiceariul com. Calugara-Mare, jud.
Bacati, plasa Bistrita-d.-j. Este
format din dealurile Sanislaul
Hedesca.

Dealul-Morllor, deal, numit ast-

Dealul-MruluT, deal, in jud.

cea. VezT Coasta-Lunga.

Dealul-Mare, podif, pe terito-

riul com. Gugesti, jud.


pl. Crasna.

Flaminda.

Dealul-Mogoanilor, deal, in
jud. Mehedinti, com. rur. Susita, pl. Motrul-d.j.

www.dacoromanica.ro

teritoriul com. Dodesti, judetul


Falciti, pl. Mijlocul.

Dealul-Morilor, deal, in jud,


Mehedinti, pl. Dumbrava, com.
rur. Guardinita.

Dealul-Mormintului, deal, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,

com. rur, arceni.

Dealul-Moului, localitate, in
hui Putna, com. Soveja; contine sare.

DEALUL-NOU

87

DEALUL-MOTRULUT

Dealul-Motrului, deal, in jud.

in contra Tatarilor. In fata se

Mehedinti, plaiul Cloani, com.


rur. Glogova.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com.

afl o movila, unde s'ad gasit


fel de fel de arme ruginite. Se
mar spune ca inainte cu vre-o
suta de anT se scotea sare de
adj. Pe locul numit eSiliteaz,

rur. Lupea.

se zice ca ar fi fost o manas-

Dealul - Murge, deal, in jud.

tire de calugarr, fondata de Ste-

Dealul-Mute!, deal, in jud. Mehedinti, pl. Cloani, com. rur.


Glogova.

Dealul-Negru, (zeta, acoperit cu

fan-eel-Mare .

Teritorlut comuner se margi-

nete la E. cu tarina orauluT


Bazar" i cu teritoriul comuner
Letea, la S. cu teritoriul comu-

padurr seculare, din jud. Arge,


pl. Topologul, care desparte
Valea-Topologulur de Valea-01tuluT. Peste acest deal era drumul mare de la Piteti la Rim-

nelor Valea-Seaca j Sanduleni,

nicul-VilceT, acum vr'o 25 de

ortodoxe i 3 catolice.
Populatia este de 406
sad 1517 suflete : 910 RominT,

ani. Inca i asta-zI pe ad se


face comunicatia intre aceste 2

orae, drumul fiind mult mar


scurt de cit pe la Curtea-de-

Argq, prin care se face un


ocol de peste 30 kil.
com. rur., judetul
Bacad, pl. Bistrita-d.-j., situat

pe deal, nu departe de malul


drept al Bistrite1 0 pe valea
Turluiulur, afluente al Tazlaulur-Mare. Turluiul se incarca cu
apele RachitiuluT l cu cele
dupa valea Tomanulur.

Ridicatura cea mar importanta este dealul Chetricica (Petricica).

Comuna se compune din 6


catune : Dea1u1-Nod reedinta,

Petricica, pe deal, Tazul, Barzuleti, Coman, Gaidariul, in


vale, Sarata i Talpa. In Statistica din 1874, o gasim alcatuita numal din 4 catune : Co-

man, Dealul-Noti, Slobozia-Comanulur i Turluiul. Relativ

la aceasta comuna gasim in


Chestionarul Archeologic de

la V. cu al comunelor Nadia
i Booteni, la N. cu al comuneT Liuzi-Calugara.

In comuna sunt 2 bisericr

600 Ungurr, 6 ArmenT 0 un


Izraelit, totT de protectiune romina. Locuesc in 400 case. In
comuna. sunt : 780 agricultor!,
6 profesiunT libere, 10 muncitorr i io servitorT.
$tid carte 17 persoane.
Sunt 5 circiumr.
Contribuabill se numara 297.

In 1865 s'ad improprietarit


200 locuitorT, carora li s'ad

Oita 740 raid qi 40 prajinT.


Ville cuprind 51.89 hectare,
care ad dat, in 1890, 27.37

hectol. vin negru

Vite sunt : 64 ca!, 734 vite


comute, 264 porcr, 21 capre
0 1326 or.
StupT de albine sunt 124.
Minerale ca : gips (ipsos) de
foarte buna calitate se gasWe
pe proprietatea Miclescu, la
Doamna ; lar ape minerale cuprinzind sane, iod i sulf, se gasesc la balk din sectia Sarata.

Se zice ca ad,

la Sarata,

&ad ocnele Moldover in vechi-

me, 0 ca, surpindu-se orT gasindu-se cele de la Tirgul-Ocner, acestea ad fost parasite.
AzT se mar vad inca icr i colo
puturr foarte adincr, despre care

satenir cred cA n'ad fund, 0


care de sigur indica o vechie
exploatare de sare.
Budgetul comunel, pe exerci-

tiul 1891-92, avea la veniturr


ler 5940, banT 1, 0 la cheltuielT ler 2119, banT 8.

Distantele : la rapt Bacad


9 kil. ; spre Valea-Seaca (statie
de drum de fer i reedinta
p154e1), 23 kil.; spre LiuzirCalugara, 4 kil.; spre Letea,
14 kil.

Aceasta comuna este unita


printr'o cale comunala cu oseaua judeteana Bacad-TirgulOcna

cu Liuzi-Calugara, prin-

tr'una vicinall.

1550.40

hectol. vin alb. Viea lucratoare

Dealul-Noti sad Dealul-S Aril,

ocupa o intindere de 84 hect.


Padurile ocupd o intindere
de 557 hect., printre care sunt:

Jos, al comuner rurale cu acelaT


nume. Este wzat la poalele

Doamna, Coman i Gaidaruli.

Teritoriul comuner este de


1668 hect.

Proprietatea mar mare apartine d-ner Emma Miclescu ; are

o intindere de 436 hect., aid


un venit anual de 12000 leT.
Mar ad mo01: Atistide Fur-

sat, jud. Bac, pl. Bistrita-dedealulur 0 pe Valea-Saratir, cuprinzind sectia Talpa i baile

Sarata. Aci se aft. 2 bisericr


una ortodoxl, zidita in 1800
de catre locuitorT

i deservita

iar
i 2 dascall
alta catolica, zidita la 1873 de

de I preot

la Academie (1873) urmatoarele :

narachi, cu un venit de 5000

catre enoria0T sal. Mar are 2


circiumr. CapT de familie sunt

Pe un virf de deal se afla o


cetatue veche inconjurata cu

ler anual ; urma0I luT G. Sion,


carT ad 114 hect. si un venit
de 3600 leT, i alp!.

174, sad 637 suflete, in mare


parte Ungurr. Animate se gasesc : 18 cal, 249 vite cornute,

un ant ; aid se aparad Rominir

www.dacoromanica.ro

DEALUL-PORCULUT

DEALUL-NOtIr

134 pore/ si 18 capre. Acest sat


se numea, pe la 1830, (Condica
Liuzilor), Dealul-Noti-RazdsT. Adi

se scotea In vremurile trecute


sare ; se vAd si astazT gurele
ocnelor vechl.

Dealul-Noti, deal, jud. Baca%


pl. Bistrita-d.-j., situat la Sudul
orasulur &cart, pe teritoriul
comunel Dealul-Noa. Intr'o vale
din aceasta ridicatura, cu direc-

jud. Mehedinti, plaiul Cerna,


din com. rur. Selistea.

Este punct bun de observatiune.

Dealul-Pduroiul, sat, cu 6o
saa 300 suflete, din jud.
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Paduroia ; are o bisericA, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de 2 preotT,

cintaret si i paracliser.

tiunea N.-V.S.-E. se afla izvoare de apa foarte sarata, care


inghiata numaT la temperaturT
foarte scazute, din cauza caud-

Dealul-Pirulu, fintind, in ora-

ate! marl de sare ce contin.

Dealul-ParuluI, deal, in partea

Apa din unul din aceste izvoare,

de E. a com. Ivanesti, pl. Prutul, jud. Facia.

era intrebuintata de multa vre-

conjurate Cu gunoia.

padurea statuluT Hirtiesti, plasa


Argeselul, jud. Muscel.

Dealul-Perjului, sat, face parte


din com. Oncesti, pl. Stanicesti,
jud. Tecucia. E situat pe coasta
dealuluT cu acelasT nume. Cade
In centrul comuneT. Ad i e si resedinta comuneT Oncesti.

Are o populatie de 68 fa-

spre V. de sat. Pe prelungirea


acestuia din urma in partea de
S., se aflA movila numita Ce-

mili!, saa 202 suflete, earl locuesc in 63 case.

tatuia.

stapinesc tot teritoriul, care


este de 493 hect.
In sat, pe dealul de la V., se
afla 3 morT de vtnt.

Dealul-Odie, deal, jud. Dorohoia, incepe de pe mosia Dumeni, trece pe a Corlatenilor,


com. Corlateni, pl. Cosula, pana

aproape de riul Jijia; de acolo


se intoarce catre E. si se termina de-asupra satulur VlAdeni
din aceasta comuna.

Dealul-Ofului. Vez! Oful, deal,


com. Bazga, pl. Podoleni, jud.
Falcia.

Dealul-Orasului. Ved Orasul.


Dealul-PaharniculuT, deal, in

Esirea e mal periculoasa de


eit intrarea.

Dealul-PietreI, padure, proprietate a statuluT, in intindere de


50 hect., pendinte de com. BAdeni-Ungureni, jud. Muscel.
rur. Glogova, plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Dealul-Pietris, deal, jud. VIIDealul-Perilor, lac de fin*, in

cia, numit ast-fel de la niste

nume, pl. Prutul. Se intinde intre


Dealul-BisericeI i dealul Saca,

tra. ; pe peretT se pot vedea niste


inscriptiunT nedescifrabile.

Dealul-Pietricica, deal,In com.

Dealul-N uculdf, deal, jud. FA1copad l de nuc ce se afla plantatT pe el. Se afla pe teritoriul
satuluT Bozia, com. cu acelasT

pesterA, se dovedeste din sapaturile Acute inAuntru, precum : mese de platrA, paturT,
cuptoare, toate sapate. in pia-

sul Craiova, jud. Dolj.

me pe timpul eme!, de catre


pompieril din Baca'', ce o 0:strati n anumite rezervoriT In-

locuinte omenestI, in aceasta

Locuitorif sunt vechT rAzesT

Dealul-Pietrel, deal,in mijlocuI


com. Deleni, jud. Botosani, nu
departe de desfiintatul sat Lacurile ; e de natura pietroasa.

In acest deal se gaseste o


petera sapata in stinca, pe care
astA-z1 locuitoril o numesc Bol-

ta-Hotilor. Legenda spune ca


aci locuiaa, in vechime, niste
sihastri, si ca aa fost ucisT de
hotT, carT le-aa luat si locul.
Dealul mar poarta i numele
CA, a fost
de Piatra

www.dacoromanica.ro

cea, pl. Oltetul-d.-j., com. Tetoiul.

Dealul-Piscani, padure, proprietate a statuluT, In intindere de


250 hect., com. Piscani, plasa
Rtul-DoamneT, jud. Muscel.

Dealul-PiticuluI, deal, in com.


rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.

Dealul-Pivnitei, deal, jud. Bacat", pl. Tazlaul-d.-j., com. MrsAnesti, la poalele eAruia se afla
groapa numita Pivnita-Uriasilor,

de la care si-a luat si numele.


Dealul-PlostineT, deal, in com.
rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.

Dealul-PoeniT, localitate, judetul


Putna, com. Spinesti. E situata
linga piriul Bighianul. Contine
sare.

Dealul-PorculuT, poiN, jud. Suceava, intinzindu-se din dealul


Burduhosul, com. Bradatelul

pand in hotarul com. Mini.


E udat de piriul BrAdatelul

DEALUL-PREBA

acoperit Cu padure de stejar


amestecata Cu mesteacan, carpen si icI-colea cu cite un brad
si avind $1. cite-va poene.

Dealul-Priba, deal, in com. rur.


Glogova, plaiul Closani, judetul
Mehedinti.

Dealul-Prutuluf, deal,

DEALUL-STERPEI

89

ramifi-

catiune a dealuluI Lohan, jud.


Falda, plasa Prutul ; se intinde
de la V. la E., pe partea de N.
a teritoriuluI satuluI Epureni,
termintndu-se In sesul PrutuluT.

Dealul-Rogozi. V. Rogozi.

Gorganul. Esente : stejar, fag


si carpen.

Dealul-Schitulul. Vez! Dealul-

Dealul-Saracilor, pdclure, proprietate a statuluI, pe mosia

Dealul - SchituluI, deal. Ved

Gorgani, pl. Podgoria, jud. Muscel, pendinte de mal) astirea Railcaciovul, in intindere de 500 hect.

Dealul-Schitului, deal, in jud.

FAlciii. Se prelungeste de la N.
spre S., din com. Lunca-Banu-

Dealul-SchituluI, cdt., din jud.

la Brazdeaza de-a-lungul par-

tea de V. a com. Vetrisoaia,


pl. Prutul, in linie paralela cu
ptriul Srata, ce desparte com.
Vetrisoaia de com. Rinceni.
Acest deal, care in prelungi-

Dealul-Rotarilor, deal, in com.

se numeste Zavoiul, numire luata

rur. usita, pl. Motrul-d.-j., jud.


Mehedinti.

de la o padure mare ce cu vr'o


suta de ara in urmA se afla pe
el si care s'a tlat.
De la centru mal spre S. acest deal al SarateI maT poarta
numirea de Telegraf, de la linia telegrafica. Hui-Falcitl ce
trece pe coasta sa ; lar partea
de S. se numeste Sarata, dupd

Dealul-Satului, deal, jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., com. Horodistea ; se intinde in forma
de promontoriti in riul Prutul.

sna, com. Botesti.


Mehedinti, plaiul Closani ; tine
de com. Ordesti.

In

rea sa las miel' ramifican, poar-

Mehedinti.

Schitul, deal, jud. l'Alela, pl. Cra-

jud.

Dealul-Sfirtel , deal,

Dealul-Rou, larte din perlurea


mosid Storesti, jud. Botosani,
pl. Copla, com. Storesti ; se intinde pe dealul Tencusa.

Dealul-Runcului, deal, in com.


rur. Mdtasari, pl. Vallor, jud.

ManastireT, jud. BacaO.

ta numirea, in partea de N.-V.


a com. Vetrisoaia, de Humaria,
penfru ca pamtntul este humos.
Mal in jos, aproape de centru,

numirea phiuluT Sarata.

Pe lungimea culmeI acestuI

Arges, pl. OltuluT; face parte


din com. rur. Launele-d.-j.

Dealul-ScroafeI, ciittin, Cu 200


locuitorl in jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Rachitele-d.-s.

Dealul-ScroafeI, atun, cu 67
locuitorf, din jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. RA.chitele-d.-j.

Dealul-Scurtului, deal, in jud.


Mehedinti, com rur. usita, din
pl. Motrul-d.-j.

Dealul-SpireI, s'ali de dr. cl. f.,


jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bucuresti, pe li nia Bucuresti-Filaret,

.pusa in circulatie la 13 Decemb.


1872. Se aflA filtre statiile Cotroceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)

deal sunt fra. movile care poarta


numirile localitatilor unde se
afla asezate si anume : Movilade-la-Humarie, Movila-de-la-Zavoiul si Movila-TelegrafuluI.

Inaltimea de asupra niveluluT


mareT de 80'53. Venitul aces-

Dealul-SaceI, deal, jud. Falciti,


plasa Pratul, numit ast-fel din
cauza lipsel de izvoare de va.
Se prelungeste de la N. la S.,

Spre S.-E., la poalele dealuluT Sarata, in sesul din tarind,

Dealul-StIng (Dealul-Plapcel),

pe teritoriul comunelor : Berezeni si Bozia.

se intinde Orina locuitorilor si


a proprietAteI pana in valea piriuluf Sarata.

Dealul-SatuluI, deal. (V. Chicerea, a'eal, com. Zapodeni, pl.


Mijlocul, jud. Vasluiti).

se afla Movila-Popel.
Pe podisul si laturile dealuluI

Dealul - Sracilor, peidure, supusa regimuluI silvic, com. Gor-

Dealul-SchituluI (Flmlnda),

ganul, pl. Podgoria, jud. Muscel. Are 255 hect. impreuna cu


trupurile : Malina, Urlucea si

sat, in jud. Arges, pl. Oltuld ;


face parte din com. rur. Galicea-Flaminda.

58878. Alarde Diefionar Geografte. rol. 111.

tel statiI pe anul 1896 a fost


de 184.189 ler, 56 banI.
detzl, format pe malul sting al &le! Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
luT sunt situate com. Valea-Me-

rilor si Sinesti, din pl. Mijlocul.

Are directiunea V.-E. paralel


cu firul apeT, pe o distanta de
8 kil. E taiat de valcelele Lui
peasca si oimul, ce trec. prin
Valea-Merilor.

Dealul-SterpeI, deal, in judetta


12

www.dacoromanica.ro

DEALUL-V1ILOR

90

DEALUL-SURBEI

Mehedinti, com. rur. MatAsari,


pl. Vailor.

Dealul-Surbef, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Circeni, pl.

hedinti, com. rur. Glogova, pl.

de 82 hect. din care 30 hect.

Closani.

padure, 20 hect. arabile, 25 hect.

finete, 3 hect. vie, si 4 hect.

D ealul -TurluianuluI,

pildure,

jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-s.,


com. Bucsesti. Esente: fagT i stejarT. Apartine colonelului larca.

Motrul-d.-j.
deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Siriul.

Dealul-Tepe,

E situat in partea S.-E. a piase! si a com. Se intinde de a


lungul si pe la S. vaeT CeatalOrman, facind sA alba. acest
mal ripos si pe alocurea chiar

Dealul-UntuluI,

deal,

in jud.

Mehedinti, com. rur. Glogova,


plaiul Closani.

livezT de pruni.

Are o populatie de 14 fam.,


saa 60 sufl din, cari IO contribuabili.
Vite sunt : 20 vite mari cor-

nute, I cal, 44 oT, 3 capre si


23 rtmatorT.

jud. Doroinalt din locali-

Dealul-VelniteI, deal, pe teritoriul comuna Tirzi, pl. Crasna, jud. Falda. Are o intindere

stincos, din cauza constitutiunel

tate, pe a caruia culme este

cam de 85 hect. La poalele luT

sale. Are directiunea N.-E., cu


o inaltime maxima de 185 me-

pus unul din principalele semne geodezice ale acestuT judet.

nordice se formeaza Valea Casotestilor

tocmai la centru si care


scade cu cit mergem spre V.
sati spre E. Este acoperit cu

Dealul- UrleI,

deal,

hoia, ce!

tri,

Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-VieI, deal, pe mosiea Juresti, com. Zlatunoaia, pl. Mide V. a com. Dodesti, judetul

pasunT si prea putine semAnAturi.

Falda, pl. Mijlocul.


Numirea dealului este legen-

Dealul-Tinr, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Lupsea, pl.

dara. Se zice ca pe cind eraa

Motrul-d.-s.

codri marT, s'a prApAsit o ursoaicA care a alaptat un copil


nascut

i lepadat.

Dealul-TIrguluI, deal, jud. Gorj,


apartinind orasuluT T.-Jiul, situat

spre V. de oras si pe

tai' -mul

drept al JiuluT, E o prelungire


a DealuluI-Batrin. Pe el sunt
plantate viiie i livezile orase-

deal,

in jud.

Mehedinti, com. rur. Glogova,

parte din satul Draguseni, jud.

Dealul-UrsuluI,

deal,

in jud.

Fakir', pl. Podoleni, spre S.-V.


de satul Gura-Bohotinuld. Este

se afla straturi groase de ara-

mapiatra.

Dealul-Ursului,
In
loG

deal,

jud. Mehedinti, com. rur.


gova, pl. Closani.

pe teritoriul com. Gugesti, jud. Falciul, plasa Crasna.


deal,

deal,

in jud. Me-

in jud,

mahala, alipitA

Dealul-VieI,

a'eal,

la V. de sa-

tul RAchitoasa, plasa Stanisesti,


jud. Tecuci.

Dealul-Via Ved Tirsa, judetul


Vilcea.

Dealul-Viilor, sat, jud. Arges,


pl. Pitesti, pendinte de com.
rur. Hintesti-Zmeura. Are o populatie de 63 familii.

din jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte

Dealul-Viilor,

ctun,

din com. rur. Samara.

com. Bacesti, jud. Gorj, pl. Gilortul.

E situatA pe dealul cu ace124 nume

Dealul-TiteI,

deal,

Mehedinti, com. rur. Miculesti.


plasa VAilor.

Dealul-Vratic,
Dealul-TiganceI,

Suceava.

ceast localitate s'ar fi gAsit o

plaiul Closani.

Dealul-TutunaruluI,

pe teritoriul

pl. Podoleni. Se zice ca din


vechime cind era codru in a-

prelungirea dealuluT Voloia. Aci

Dealul-TomiceI,

deal,

satului Orofteana-d.-j., comuna


Orofteana, pl. Herta, judetul
Doroholii.

Dealul-Viei, parte de sus a dealului DrAguseni, pe care stA

rleal,

ramas i numele dealului.

jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Are o


populatiune de 81 locuitori.

Dealul-VieI,

pe teritoriul com. Bazga, jud. Falcia,

Dealul-UrsoaeI,

ursoaica cu pu!, de la care a


Dealul-Tolcesti, sat, face parte
din com. rur. Rijletul- Vieros,

letinul, jud. Botosani.

spre V. de cat.

Dealul-Leului. Are o suprafata

www.dacoromanica.ro

Dealul-Viilor, a'eal, incunjoar


toata partea de E. a comuneT
BAsesti, plasa Mijlocul, judetul
Numit. ast-fel de la viile

DEALUL-VILLOR

i livezile Cu carT este inbrAcat.

In partea nord-sudica a dealuld, aproape de sat, se ridica

DECIUL

91

Fakiti. Se pre/ungeOe filtre comunele : Oteleni, din pl. Mijlocul i O1tene0, din pl. Crasna.

Dealului (Capul-) (Mguricea), califa, in com. Majetul,


cat. StAnila, j ud. Buzan. E acop eritl de izlaz, fineat. i putin.

padure.

deschide in valea piriuluT Potiu,

satul Potiul.

Deasa, deal, se intinde de la N.


la S., pe partea de E. a comuneT Rusca, plasa Prutul, judetul

Falda.

Dealului (Capul-),

colind, in

tareW. Tot in partea de N. se

com. Boziorul, cat. VAvAlugi,


jud. Buzan. E acoperitA de izlaz

afla localitAtI acoperite cu pa-

i. pAdure.

durT numite: Drumul-luT-Anghelata, Pocnele-luI-CaprA, Lacul-

O, dupa un drum de 3 kil., se

pe dreapta, ceva mal sus de

o mica culme, acoperita cu pomI

fructiferT O unde, in timpurile


mal vechr, proprietarif tinean
prised, pentru care O locul se
numWe 4La Lived san 4Prised. Spre N. de livezI se afl
lobalitatea numitA Dealul-TataruluT, fiind ca in vechime s'aj
gasit aid urme de locuinte TA-

mul comunal Potiul-Inan-Ceure,

Dealului (Capul-), pdclure,

Deasa, deal, acoperit cu padurT,


pe moia Bircul, com. Silitea,
pl. Bistrita, jud. Neamtu.

in

Deas (Valea-), pdure, in jud.

PorculuT O Copacul-cu-Icoane.

jud. Buzan, COM. Boziorul, ca-

Buzan, com. BrAe0, cAt. Pinol,

Spre E. de acest deal se afl


Valea-BoteT, acoperit cu padure spre N., iar spre S. cu

tunul VAvalugi. Are vre-o 40


hect. Intindere. Se afla pe pro-

pe mo0a statuld Vatra-Schitu-

prietatea statuld Stinca-LeuluT.

luT-Pinul. Face, impreuna co padurea Dealul-PinuluT, un corp de

260 hect.

loc de cultura pentru cereale.

Dealului (Jzvorul-) (IzvorulDealul-Viilor, deal, in partea


de V. a comuneT Dodqti, pl.
Mijlocul, jud. Tecucin. I s'a dat
aceastA numire pentru ca pe el
se afla viile sAtenilor din satul
i comuna DodWi.

Bisericei), isvor, in com. ZArneti - de - Cilnlu, jud. Buzan.


Incepe in localitate O se scurge

in riul Unan'.

Dealului (PIrful-), afluent

i lived.

al

Suceava.

Vailor.

Dealul-Viisoarele, deal, in comuna rurall Crainici, plaiul Clop.ni, jud. Mehedinti.

DealuluI (Valea-). Ved Porcilor (Dealul-), jud. Vilcea.

Mehedinti.

Dealul-Zghiabului, deal, b judetul Mehedinti, com. rur. Miculqti, pl. Vailor.

Dealul-Zgurel, deal, numit astfel de la pAdurea Zgura, jud.

Decindea san Pdureti, lac,


- pendinte de com. LeicWi, plaiul

Nucoara, jud. Muscel. E acoperit in parte cu padure de diferite esente, iar parte este pamint arabil.

Dealului-Cruce! (Valea-), vale,


se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfil isolatel, jud.
Ilfov, pl. Znagov, pe tnalul sting
Durneti, com. Dumeti, plasa
al riuluT Ciorogirla, in fata saFunduri, jud. Vaslai.

Dealul-nstrenii, deal, in com.


rur. Miculeti, pl. VAilor, jud.

Deca, deal, se intinde de la N.E. de satul Hueni, com. Ivane0, plasa Racovita, judetul
Vasluifi.

DealuluI (Valea-), deal, in com.


Tohani, cat. Gura-Vaduld, jud.
Buzan; e acoperit de vil.

Dealul-Villor, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Micule0i, pl.

pl. de Sus-Mijlocul, comuna Vinatori-NeamtuluT. E aezat pe

partea sting a pir. Neamtul.

Siretuld, In com. Lespezi, jud.

Dealul-Viilor, deal, pe teritorul


comuneI Stoiseti, pl. Mijlocul,
jud. Falda. Este acoperit cu vi!

Debruta, sat, in judetul Neamtu,

tuld Ciocaneti.

Dealului-Mare (Valea-), vale,


In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe
teritoriul comund rurale Potiul. Se desface din poalele vestice ale dealuld Movila-Mare ;

se intinde spre V., avind o directie generala de la S.-E. spre


N.-V., brAzdind partea centrala
a pl4eT li a comuneT ; taie dru-

www.dacoromanica.ro

Decindesti, vechie molare, a mafia Ca.patineti, com. MArAcicineni, jud. Buzan.

Deciul saa CImpul-DeciuluI,


din', in jud. Mehedinti, plasa
Blahnita; Vine parte de comuna
rur. Balta-Verde 1 parte de co-

DEDABALt

muna rur. Izvoarele ; se afld


pe marginea DunareT.

Dedebalt, ruinele unuT sat cu acelaI nume, in jud. Constanta,


pl. Medjidia, pe teritoriul com.
Enie # pe al cat. Iusuf-Punar.
Sunt situate in partea V. a pael O cea N.-V. a com., la 3

Vite : 385 vite marl cornute,


14 caT, 300 ol O 296 rimatorl.

de com. actuald, unde se vad

Are o osea comunala, care

yaz-sal-1T BuzauluT, acum 25 de

o leag cu oselele SeverinuluI.


Relieful soluluT se inseamna
prin : dealul Peptani, Culmea-

anT, s'a mutat unde se afla azI.

Zagal, Lunca-BaranuluT O Cul-

mea-ComoraOlor, care are o


pozitie inaltd.

kil. spre V. de satul Iusuf-Punar,

pe malul drept al Arad Urluia,

Deduleasca, sfoard de mofie,in


jud. Buzaii, com. Vintileanca,
Uzun-Culac-Bair i litiga oseaua
cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect.

la poalele sudice ale dealulul

judeteana Ostrov-Cuzgun. Acest

fineata i araturd.

sat a fost odinioara infloritor,


ceea T-a atras asupra-T lcomia
Turcilor, a.5a ca. locuitoriT de
frica s'ati raspindit prin alte sate,
lasindu-T aci tot avutul. De aceia azI numal darimaturile aratd

unde a fost odinioard satul.

Dedesupt, loc izolat, in raionul


comuneT Bode4i, plaiul Horezul, jud. Vilcea, in intindere de
3 hect. 750 m. p. Statul l'a

vindut de ved.

Dedetilor (Mahalaua-), mahala, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,


com. Dranicul.

DEDULWI

02

Deduleti (Deduleti- Slob ozia), com. rur., pl. Ianca, jud.


Braila. Se afla pe muchie, in apropiere de r. Buzati, lao distanta

de 1 kil. Se mdrginete la N.

cu Sute0 ; la E. cu Ianca ; la
S. cu Filipeti i la V. cu ho-

inca mormintele. Din cauza re-

Deduleti, sati Dediuleti, com.


rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtmnicul-d.-s., pe piriul Rimnicul.
Se mal numea i Vatra-SchituluT-Dedule0, fiind-ca apartinea
acesteT mdnastirl.

E situata in partea de V. a
judetuluT, la 15 kil. spre N.-V.

de orapl R.-Sdrat, si in partea


E. a pl4eT, la 1 1 kil. spre N.V. de com. Zgirciti, rqedinta
plaer. Comune invecinate sunt:
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;

DanulWi i Dumitre$ti, la 7
kil. si Pardo0 la 8 kil.

Se marginete la E. cu Ji-

Suprafata comune1 e de

deni, despIrtita prin riul Rimnicul ; la V. cu Pardo0, despartlt prin dealul Buda; la N. cu

600 hect., cu o populatie de

Buda, despartia prin Dealul-De-

212 familii, san 954 suflete, din


carT 187 contribuabill. Stiti carte
64 persoane.

duletilor ; la S. cu Babeni.

Venitul comuneT e de 4796


leT O cheltuelile de 4113 la
Sunt 4 debite de tutun O 7

leOilor ;

tarul moOd V4ani de peste Buzar'.

circiumT.

E brazdata la V. de dealul
Baba; la N. de Dealul-Dedu-

la S. de dealul Bd-

beanca.

Rlul R.-Sgrat o uda de la N.V. la E. O afluentul slii Valea-

LocuitorT improprietaritl dupa

DeduleOlor, unit cu Izvorul-

iar de Malovtul, comuna rurala',

legea din 1864 sunt 95 ; neimproprietaritI, 64.


Vite marl cornute sunt 1234

de 12 kil. E situata pe deal i

(666 boT, 400 vacT, 6 taurT, 162

Babel, la V.; CAprgria, Badila


pi Mocanca o udd la N.; maT
sunt in com. 22 puturl ; 48 findril O 3 lacurT.

formeazd comuna cu catunele :


Mormanul, Poroina-Mica li Va-

vitel); sunt 432 caT, 1632 of pi

Dedovita, com. rur., in jud. Me


hedinti, pl. Ocolul, la distanta
de II kil. de oraul T.-Severin,

354 rimatorT.

Suprafata comuneT e de 3000


hect., din carl : 100 hect. vatra
comuneT, 547 hect. ale locuito-

lea-Copcd. Are o populatie de

In comuna. e o biserica cu

750 locuitorT, din carI 127 con-

tribuabilT, carI locuesc in 165

hramul Dumineca-Sfintilor, zidita'. la 1860 de locuitorT, deser-

case.

vita de I preot, 2 cintaretT i

LocuitoriT posea': 19 plugurT, 64 care cu bol, 8 cdrute


cu cal; 94 stupT.

1 paracliser.

miliT, sal-1 1007 suflete : 501 bar-

la Sute0, spre N.,


lo kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.;

batI, 506 femeT ; 410 casatoritl,


528 necasatoritT i 71 vaduvI.

In comuna sunt 2 biserici,


deservite de 1 preot i 2 cin-

la FilipeSi, spre S., prin cat.

taretl.
Budgetul comuneT are la veniturT leI 2157 i la cheltuelT

In com. sunt 3 strade.


Vechea comuna a fost intemeiat, se zice, la 1810, pe ma-

Stiii carte 92 persoane.


Are o biserica, cu hramul Pogorirea-Sf.-Duh, ziditl in 1792
de Arhimandritul Iacob; e intretinuta. de stat, deservita de 2

1032 leT.

lul drept al BuzduluT, spre E.

preotl, 2 cintaretl i 1 paracliser

DrumurT :

Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil.

www.dacoromanica.ro

rilor, 226 hect. ale statuld i


91 hect. ale proprietateT private.

Are o populatie de 269 fa-

DEDULESTI

DEDULET1

93

Este o scoall de biietf, In casele mInAstird Dedulesti, fondatA, in 1874, de comunA, i


frecuentad. de 36 elevI.
Comuna are: 213 hect. arabile, 400 hect. finas, 2 100 hect.
pAdure, 25 hect. vil', 125 hect.
finete O 41 hect. neproductiv.
LocuitoriI aa 51 plugur/.

sAteanuld Dedulescu. Acest sat

Vite sunt 1078 capete, din

pe surpatA de apa BuzAuld,


care trece pe la spatele d.

carI :- 388 bol, 75 vacl, 19 cal;

19 epe, 325 oT, 96 capre si

era asezat pe lunca BuzAulur,


pe malul riuluT, ca la 500 m.
de unde este astA-ii, dar la 1873,

din cauza inecurilor s'a strAmutat pe muchea platouluI. In


locul

vechiulur sat este casa

proprietAter, cu o grdinl mare,

dar si aceastd casa este aproaAre o suprafar de 42 hect.,

136 rimAtorI.
In comun5. sunt : I cojocArle ;
I potcovdrie ; 3 mAcetrir ; 27
rodrii; 3 morT ; o pivA ; 15 ca-

avind 97 case si 3 circiumI. Are


o scoalA intretinud de comunA

zane de fabricat tuja.

preot, I dascAl si I paracliser.

Transportul se face prin gara


orasuluI Rimnicul-Sdrat, la 14
kil.

spre S. - E. Sunt 10 co-

merciantr, din cati 4 bAcanT si

si judet si frecuentatA de 31
elevi; o bisericA, deservitA de 1

Populatia satulul este de43oloc.


Vite sunt: 530 vite cornute,
230 cal, 360 of si 25 rimatorI.

1. soseaua judeteanA R.-Jitia, ce


trece prin comunA ; 2. spre Pardosi-Valea-RateT; 3. spre DAnulesti ; 4. spre Jideni ; 5. spre
Grebda.

Comuna are 201 contribuabilI. Veniturile sunt de 3684 lel,

41 bata, iar cheltuelile sunt de


2953 ler, 88 banf.
In timpul rAzboiuld Ruso-

cidelnita O candele de argint 0 sfInt


Potirul cu toate ale sale de argint, Ud(
rinden de odajdil de stofii O toate celeFalte podoabe, dupa cum se vede spre
a mea pomenire O a pitrintilor meI, leat
1834..

A fost inchinatl. la mInAstirile Rumeolitice ; era obligar sd tinA 1.1 cersetorl ; azI

a rAmas mimar ca bisericl de


mir si serveste locuitorilor din
comuna Dedulqti. Este deservid de 1 preot ingrijitor. PAnA. a
nu fi secularizatA, avea marI a-

Deduleti, sat, In jud. R.-SArat,


pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de
resedind al cotn. Dedulesti.

veri, futre altele mosia Dedulesti, lar inteinsa sedea un egumen i 8 servitorI bisericestI.
AzI e ingrijitA de stat.

f.,

Deduleti, tnofie, pendinte de

jud. BrAila, pl. VAdeni, com.


DeduleW, pe linia BuzAa-Galati,
pusA in circulatie la 13 Sept.
1872. Se aflA intre statiile FAu-

com, cu acelasi nume, j ud. BrAila,

6 circiumarT.

CAile de comunicatie sunt :

tal Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de


la Christos ; clindo-I v.i patm icoane
marl Impliriitqt1; apol afilada-mi eu
Stolnie Dedulesceanu s'ad zugrvit r,.i
s'ad infrumubetat de mine, lidia am nieta clopotnite de asupra cu cruet fmmoase, am invelit-o Cu Ondrile., O s'ad
Infrumusetat de mine, adicit am fcut

Deduleyti, stafie de a'r.

d.

pl. Ianca, proprietate a most.


C. Cretulescq, cu o suprafad
de 607 hect.

rd (io kil.) O Ianca (10.2 kil.).


InAltimea de asupra nivelulur

Deduleti, tnofie, in jud. R.-SA-

Turc din anul 1834, trupele

mArd de 34m,74. Venitul aces-

* rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. De-

rusestT atI stat o iarnA ad.

tef statiI, pe anul 1896, a fost


de 22.337 ld, 25 banI.

dulesti. Pe ea se afll pAdurea


Dedulesti. Intinderea totalA e
de 1500 hect.

Deduleti (Deduleti-din-Deal
i. Deduleti-din-Vale), sat, Deduleti, schit, in jud. R.-SAIn jud. Arges, pl. Topologul :
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Deduleti, Mdure, in jud. R.face parte din com. rur. DeduSdrat, pl. Rtmnicul d.-s., com.
Dedulesti . Este zidit din anul
lesti-VArzari. Are 400 locuitorI
Dedulesti, numid ast-fel de la
1792 de Iacob Archimandritul,
li dou1 biserid, una Cu hramul
mosia cu acelag nume. Are o
ale cArul osAminte se aflA inintindere de 2000 hect. Esengropate In aceastA mAnAstire.
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu
hramul S-ta-Treime; sunt dePisania el este urmAtoarea :
tele principale sunt : fag, jugasservite de cite un preot si un
tru, gorun, brad si carpen..
cAceastd dintil biseried ce se numecindret.

Deduleti, sat, jud. BrAila, pe


muchea de pe drmul drept al
BuzAuld, la N.-V. com. Dedulesti si ca la 48 kil. spre V. de
BrAila, numit ast-fel dupl. numele

te Minitstirea Deduletti i se priznueste vi se einstqte hramul SfinteI Troite,

Deduleti (Heleteul-Schitu-

ad fost zidita, din inceput pe la leatul

lui-), lac, in jud. R.-SArat, pIasa

7128 (1620 de la nal,terea luI Christos),


de un rdposat, Dediul Dedulesceanu, li
dup vreml s'a daramat ; apoI, aceasta,
care se vede In fiintd, este zidit de riiposatul arhimandrit Iacob Arliimandri-

Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,


facut incl ciad exista incA. schi-

www.dacoromanica.ro

tul de cAlugArl. Are o intin dere de trd prAjinl pAtrate.

DEDULEM (VATRA-SCH1TULUI-)

Deduleti (Vatra-Schitulul-),

Deduletilor (Valea - ), vale,

numire vechie a com. Dedulesti, ciad facea parte din ave-

in com. Vintila-Vocla, cat. Bo-

rile schituluI cu acelasI nume,


jud. R.-Sarat.

Deduleti-Vrzari,

com.

rur.,

pe apa TopologuluI, jud. Arges, pl. Topologul, la 21 kil.

care se gil morl ; Piriul-Deseragilor, Culmea-Deserag-ilor, Dealul-LumniculuI i Dealul-Albinet

Dedului (Ciuciurul-), sorginte


de apd minerald in com. Ru-

Ca loc istoric in dealul Al-

siavAtul, jud. Buzla.

Dedului (Valea-), mor, in com.


Rusiavatul, jud. Buzar'. Incepe

Dedulesti (400 locuitorl), Lu-

PlopuluI, apoI reunindu-se, se


scurge in valea Rusiavatul.

(304 locuitori) i Varzari (400


locuitorI), peste tot 1630 locuitorl. In com. sunt cind bisericI
si o scoala primara rurala.
Locuitorif sunt in mare parte
mosnenI. Budgetul com. pe anul 1882/83 a fost de 2234 lef,
82 batir la veniturI si de 2159
leI la cheltueli.
Dupa o publicatiune oficiala

ratl este : Apa-Rosie care este


apa minerall; apa Cernevita pe

dinesti, jud. Buzaa. E acoperit


de padure.

de com. rur. Tigveni (resedinta


subprefecturel) si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
minele (526 locuitorl), Moraresti

DEGERATI

94

din muntele Dintele si din Fata-

bina, spre N., intre hotarul Pru-

tuluI si Degerati exista o ridicatura de pamtnt care poarta


numele de Metereza. De la acea-

sta ridicatura de pamtnt, pleac5. o linie dreapt de drum vechia peste satul Degerati pana
In dealul Comoresti; pe o distanta cam de 3 kil.

Degerati, com. rur. in jud. Me-

In aceasta com. sunt rui -

hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la o


T.-Severin, iar de com. rur. Stre-

nele und bisericI foarte vechI,


l'higa care se afla si vila Buzoiceanu, construita intr'un frumos

hala, de 27 kil. E situata pe

stil elvetian ; astazI este pro-

valea CerveniteI. Formeaza co-

prietatea Primarier urbeI Tur

muna cu catunele: Linia-Boe-

nul- S everin.

distanta de 30 kil. de orasul

reasc5. si Albina, marginindu-se

Degerati, ctun, din jud. Arges,


pl. Pitesti, pendinte de com.

contribuabilI si are un budget

la E. cu com. Lumnicul i Cernea; spre N., cu com. Prunisori;


spre V., cu com. Peri si Seve-

de 3876 leI la veniturI si de

rinesti ; lar la N., cu com. Ercea.

In acest sat este resedinta

Arc o populatlune de 740

primarid comuneT. Are 200 lo

locuitorl, Cu 112 contribuabilT,


locuind in 150 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura

cuitori si o biserica de lemn.

(1887), aceasta com. numara 266

3510 leT la cheltuelf.

Numarul vitelor a fost in a-

nul 1887 de 972 capete vite


marl (949 bol i vacf, 23 cal)
si de 731 vite marunte (336 o',
15 capre si 380 rimatori).

Deduletilor (Dealul-), deal, in


jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedulesti. Se desface din
Dealul-Babel si se intinde printre riul Rimnicul-Sarat i afluentul sda piriul Valea-Dedules-

cilor, brazdind partea de V. si

N. a com. Este acoperit cu


intinse i frumoase paclurl.

cresterea vitelor. Se mal ocupa i cu transportul lemnelor


din padurile vecine la gara Pru-

nisori ce este in apropiere.


Ef posea : 26 plugurI, 50
care cu bol', 3 carute cu cal si
loo stupI de albine.
Are: o biserica deservita de
preot i 2 cintareti ; o scoala
conclusa de un invatator i frecuentata de 30 elevl.

Budgetul com. coprinde la

rur. Dealul-BraduluI.

Degerati, sat, face parte din comuna rur. Parepa, jud. Prahova, pl. Cimpul. Are o populatiune de 328 locuitorl (172 barbatI, 156 femel). Aci e o bi-

seria, fondata la anul 1892 Cu


ajutorul Mesterulur Anghel din

Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
Gr. Cantacuzino.

Degerati, loc isolat, com. SlAnicul, jud. Prahova, plasa Varbi


laul.

Degerati, mofie, a statuluT, jud.

In jud. R.-Sarat, com. Dedu-

veniturl suma de 572 leI, iar la


cheltueli suma de 521 leI.
Vite sunt: 450 vite marI cor-

lesti. Ucla partea de V. a com.,

nute, 12 cal, 50 o! i 400 ri-

pendinte, inainte de seculariza-

curge de la V. la E. si se varsa, dupa un curs de io kil., in


riul Rimnicul-Sarat, pe partea

n'Atoe.

re, de m-rea Margineni. La 1871

Deduletilor (Valea-), pida,

dreapta a luI, trecind prin catunul de resedinta, Dedulesti.

Prahova, pl. Cricovul, foasta

Prin com. Degerati trece so-

se arenda Cu 13000 lel anual

seaua Prunisori-Degerati-Lumnic-Ruptura-Voloiac.

si a fost ipotecata impreuna Cu


alte 380 mosiI ale statulur pentru asigurarea imprumutuluI do-

De insemnat in com. Dege-

www.dacoromanica.ro

DEGERATI

menial de 78 milioane leT, con-

tractat in 1871.
Degerati, trup de perdure, a statuld, lu intindere de 62 hect.,
care impreun Cu trupurile :
Drumul- Bai coiulur ( 67 hect.),
Gageanca (1o6 hect.) si GuraCumetriT, formeaza padurea Mis-

leanca sal Gageni-Mislea, jud.


Prahova.

Degereteanca,mofie, in jud. Prahoya, care face limita spre judetul Buzatt, despre com. BabaAna, din jud. Buzati.

Dejesti, com. rur., jud. Olt, pl.


Oltul-d.-s. Are 4 catune: Dejesti, Donesti, Daroiul i Vulpesti. Este situat pe mar multe
val*, care se varsa in Geamana,

spre N. de Slatina, la hotarul


jud. Oltul cu jud. Arges. Are
o populatie de 1199 locuitorT
(din care putinr stiu carte), cu
323 contribuabilT. Locuitorir se o-

cupa cu agricultura, cultura vier


si a prunilor. 208 locuitorT

improprietarit dupa legea rurala pe mosia Dejesti, cind


dat 724 hect.

Spre V. de com. este Magura-Rusulur, un fel de cetatue, lunga de ioo metri si lata
cam de io m., zidita din caramida marunta.
In Dejesti sunt 2 bisericr,
deservite de 2 preotT si 4 dintaretT.

Vite sunt : too bol, 300 vacT


20 caT, 400 or, 200 porcr. Pamintul e delos si putin pro-

95

DE-LA-PRIDVALE

Dejoiul, com. rur., plasa Cernad.-j., jud. Vilcea, compusa din


mahalalele : Bogeni, Mijlocui
Sotani.
iul si pe malurile riulur Cerna,

muntele Soveja, trece pe la


deal de satul Negrilesti si se
varsa in Putna, intre satele Ne-

la 40 kil, departe de capitala


jud. i la 15 kil de a plaser.
Are o populatie de 630 locuitorT (330 barbar i 300 fe-

grilesti i Tulnicl. Dejul, in sus.


are apa sarata. Primeste ca
afluentl : Piriul-Negrulur si Piriul-Ursulur.

Este situata pe valea Dejo-

meT), in care infra

si 3 familir
de TiganT ; sunt in total 182
familiT, care locuesc in 205 case.

xur. cu acelasT nume, pl. Oltul-

d.-s., jud. Olt.

De-la-Cruce, perdure, pe teritoriul comuner Vladesti, plasa

Sunt 131 contribuabilr.

In comuna e o biserica. Nu
se cunoaste anul fondareT
ctitorii, caer lipseste orT-ce in_
scriptie. S'a reparac la 1881.
Locuitorir se ocupa cu agricultura. PutinT sunt lemnarr. ET
desfac produsul muncer la Drasi Craiova. Vite sunt :
12 cal, 40 boT, 200 vacT, 50
capre, 280 or si 350 porcT.

gsani

Tot1 locuitoriT sunt mosnenr.


In raionul comuner este dea-

lul numit Dealul-Mare, care la


1874 s'a surpat in toata intinderea luT, din cauza multor izvoare subterane.
Stitt carte 40 persoane.

Tot hotarul comuna are o

jud. Muscel, din coasta


careia izvoreste Valea-Mica, care

strabate catunul
si se varsa in riul Bratia.
De-la-Deal-de-Vii, deal, judetul
Dolj, pl. Bailesti, com. Coveiul,

pe linga care trece limita de


N. catre com. Boureni.

De-la-Frasin,

patina',

pe valea

Aula Teleajenul, comuna MA.neciul-Ungureni, pl. Teleajenul,


jud. Prahova.

De-la-Merchez, deal, in jud.


Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe
teritoriul comuna rurale Oltina.
Se mar numeste i Dealul-de-dea-

intindere de 300 hect. arabile,


In care intra si izlazul.

supra-Cisler si se intinde de-

Veniturile i cheltuelile com.

tina, incepind de la movila Ior,


tmac i tinind pana la dealul

sunt in suma de 800 ler anual.


E brazdata de dealurile: Dealul-Mare, Dealul-Cerner, pe care

se gasesc vil,

si

e udata de

valle : Geamana, Valea-Satulur,


Cerna, Barbuceanca.

alungul o pe la E. laculur 01-

Ciacal, cu o directiune generala de la S.-V. catre N.-E. Are


o inaltime medie de 140 m. si
este acoperit cu tufaris.

Se margineste cu comunele
Dozesti, Nisipi o Stanesti.

De-la-Odaie (Iazul-), iao, pe

Dejoiul, deal, in raionul comuner


Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., judetul

Iasi. E format din piraiele : Gotca, Cara- Gheorghe I Bulha-

ductiv.

Dejesti, sat, face parte din com.

Dejul, pirlia,si, pe teritoriul camune! Negrilesti, pl. Vrancea,


jud. Putna. Izvoreste de sub

Vilcea, pe care se cultiva 38


hect. vie.

Andrieeni,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
teritoriul satulur

cul.

De-la-Pridvale, piand, pe vaDejesti, deal, in raionul com. De-

Dejoiul, pda'ure particulard, su-

jesti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,


pe care se cultiva 13 hect. vie.

p usa regimulur silvic, com. Dejo-

iul, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro

lea riulur Teleajenul, comuna


Maneclul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

DE-LA-RXCH1TI

De - la- 125chitI (Iazul-), iaz,


pe teritoriul satului Glavanesti,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Ciocanul i Puturosul.

De-la-Varnite, poianer, pe valea fiuluT Teleajeaul, com Maneciul-Ungureni, p/aiul Teleajenul, jud. Prahova.

Delantul, deal, acoperit cu pdure seculara, In jud. Mehedinti;

plaiul Cerna, com. rur. Balta.

Delcelul, mahala, in orasul Rosiori, jud. Teleorman. Se afla


in partea despre Dealul-Bratco-

vulul. Partea situata in vale se


numeste Broscaria.

Delciul, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-cl.-j. ; Vine de

com. rur. Socolesti.

DELENi

96

in sus, plaiul Dimbovita, jud.

sut, Slobozia si Pircovaci, ase-

Dimbovita. Vezi Brindusele.

zate pe coastele de S., S.-E.


si E. a acestui deal, impodobite ca gradini si livezT de
poml fructiferT, arbori de pa-

Deleanul, deal, In pl.

OrasuluT,

jud. R.-Sarat, extremitatea Culmel-ScorusuluT. Are o tnaltime


cam de 700 m. Ramificatiunile
sale sunt dealurile : Hoja, Priveghiti, al-CapreT, Teiusul, spre
N. prin comunele Brosteni si N'irtesti ; dealurile Piciorul-Nucului

Cucul la S. prin com., Odobasca ; Dealul-Perisorului la E.


prin comunele Bontesti i Blidare. Din el izvorasc piraiele
Valea-Rea, PitulusiT, DrejiT, Sea-

el, Faraoanele, Pietroasa si MIMO, afluentl ai riuluT Milcov ;


Valea- Medra si Mahriul, afluentii riulul Rimna. El se afla
la hotaral basinurilor Rimnei
MilcovuluT, precum si

la ho-

tarul plasilor Orasul i Marginea-d.-s. Este acoperit cu finete


intinse, semanaturi i vir.

Delea, tirld, In balta com. Gropeni, jud. Braila, pe malul sting


al privalului Arimneasa, intre
acest prival si Gingrasoaia.

DeleI (MAgura-), mdguri, futre


com. Vdastra si Brastavatul,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Deleanca, alta numire a mofier


statuluT Jegalia, inainte numita
Brinzeni, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, pendinte de comunele:
Petroiul, Gilddul i Jegalia. Are

Deleleul, munte, in com. Bog-

o suprafata de 23000 hectare.


Numirea de Deleanca o poarta
fiind-ca inainte de secularizare

Deleni, com, rur., situata la S.

danesti, jud. Suceava. E acoperit


de padure de brad, molift si fag.

plasei Cosula, judetul Botosani,


In vecinatate cu Hirlaul, la

45 kil. de Botosani i formata


din satele Deleni, acsut, Pir-

Deleanul. VezT Vatra-Schitului-

covaci i Slobozia, toate asezate

pe mosia Deleni.

DeleanuI, deal, in com. Bobulesti, pl.

tefanesti, jud. Boto-

sani. Pe acest deal se zice ca


ati fost asezata o tabara turceasca In timpul unuT rezbel
cu Rusil; urme de santurl se
vad i asta-zT.

Deleanul, munte, de la Moroeni

mal multe petruite de natura,


face ca aceasta regiune sA aiba
o pozitiune pitoresca.
Teritorul com. e foarte accidentat, lar natura solulul vari-

aza in pamint negru, galben,


pietros i nisipos.
Cel mal inalt deal e Pietraria,
in centrul comuneI, apol Cetatuia si Dealul-Mare, in padure,

spre V.; Holmul, Luparia


Gurgueta, spre E.
Pi-in comuna curg mal multe
piraie, miel: Bahluiul prin partea de V. a comuneT, prin padure, primeste ptraiele: Tisa,
Pircovaci, Adincata, Vacarita,
Racosul i Humosul In dreapta,
lar Magioara i Recea in stinga,
apoi Piriul-Doamner, al-Josenilor, Jugani, Neaun, Velnita-Veche, Modruz i Dodolea, cari

curg prin si pe litiga satul De-

leni si prin valle de la N.-E.


com. Are 2 iazurl marl: Gurgueta si Strimbul, din care se
scoate mult peste, care se consuma in localitate.
Suprafata comuner e de 18646

apartinea Mandstirii-Dealului.

Deleni.

dure, soselele i drumurile cele

hect., din carT 17291 hect. ale


proprietarilor marl si 1355 hect.
ale locuitorilor improprietaritl
la 1865. Aceasta comuna e una
din cele mal marl in intindere
din jud. Botosani.

Populatiunea e de 600 fasal 2745 suflete, carr


locuesc in 589 case; sunt 574

Commia se intinde pe mai


multe dealurl si val, cari in
partea de V. sunt acoperite cu

miliT,

codri secularT.

minT, M'ara de o ceata de Ti-

Privelistea mareata ce inftiseaza. dealul Pietraria, de natura


pietroasa, care se ridica in centrul comuneT si prin inaltimea
sa predomina toate vtrfurile de
pi-in prejur, satele Deleni, Mac-

ganT si de cite-va familiT de Evrei. Ocupatiunea lor e agricultura, cresterea vitelor, pietraria,

www.dacoromanica.ro

contribuabill; locuitorif sunt Ro-

lemnaria, lar tiganiT sunt

fle-

rari, 15.utarl, etc.

Toata partea de V. si S.-V.

DELENI

este acoperita de codri vechT


pe o intindere de w000 hect.;
lemnul ce predomina este stejarul, carpenul, fagul, jugastrul,
teiul, paltinul, etc. si se exploteaza in cantitAtT mar!.

Sunt 27 hect. vi!.


Numarul vitelor e de 5733:
1849 bol si yac!, ii bivol1, 198
cal', 3400 oT, 275 porcT. Locui-

toril posea si 500 stupT cu albine, carT produc maT mult de

i000 kgr. miere

680 kgr.

ceara.

Deleni, com. rur., in partea de


N. a plaseT Mijlocul, jud.

marginita la N. cu com. Oseleni ; la S. cu com. Gusitei ; la

Veniturile i cheltuelile com.


se urca la 214 le!, i banT.
Prin Deleni trece soseaua ju-deteana Slatina-Casa-Veche.

E. cu com. BarbosT si la V. cu

E udata de vdile Recea si

com. Hoceni, de care se desparte prin *tul Bujorul. E for-

Racovatul, de vilceaua Ballsolul,


a-CesmeliT, Surduiul ff Plopul.

mata din satele : Deleni, Gola-

sei si Talaba. Se intinde pe o


suprafata cam de 1033 hect. si
are o populatie de 291 familiT
sal 956 suflete. Are 3 bisericT
si o scoala.

Budgetul e de 2948 le!

mor! de
apl. si I de abur!, i fabrica de
spirt, care produce vre-o 40000
litri pe an.
In dealul PIetraria, in partea
de S.-V., se afla renumitele cariere de platr de moara, care
se fabrica pe loc, i carT se
transporta in tara si chiar peste
hotare, producind un venit de
peste 50000 leT pe an.
Exploatarea se face din timIn comuna sunt

DELENI

97

35 banT la veniturT si de 2946


leT i 90 banT la cheltuelT. Sunt
303 contribuabill.
Vite marl cornute sant 656, 01
324, cal 61 i porcT 117.

Deleni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

Deleni, com. rur., din jud. Vasplasa Crasna, formata din


satul numit Deleni.
Se afla la S.-E. judetuluT, la
141/2 kil. de orasul Vasluili
43 kil. de Codlesti, resedinta
plaseT, situat pe un platod intins, avind o pozitiune pitoreasca.

In fata satuluT despre V. se


arata Dealul-Manastiret
Satul se imparte in doul
partl numite : mahalaua din jos,

jud. Olt, compusa din 2 ctune :


Deleni i Cherlesti.

sub denutnirea de Burghelesti

Este situata pe malul OltuluT, la 6 kil. departe de eapitala judetuluT si la 4 kil. de a

piriul Gurgea si mahalaua din


sus, sub denumirile : Bilahoiul,

CirceoaneT, despartite prin

Blanitesti, Gherghina si Movila,


intinzindu-se pe o suprafata de

purT foarte vechT. Mal sunt si

piase. Are o populatiune de

alte cariere, de unde se scoate


piatra de zid, sosele, etc.
Comunicatia se face pe soseaua nationala, care trece pe

487 locuitorT (235 barbatT, 252

2574 hect., din carT pe 1700

feme1), 22 familiT de TiganT, carT

hect. se face cultura de cereale,

se ocupa cu agricultura si cu
fieraria. CapT de familie sunt
117; contribuabill 120; case de

pe 300 hect. se cultiva vil

la E. de Deleni ; apoT, prin Hirlat, pe soseaua vecinala


Dolhasca prin Pircovaci ; i oselele comunale Hirlati-MacsutDeleni -Slobozia i Feredieni ;
apoT, soseaua caselor Ghica la
soseaua nationala.
Comerciul se face cu Hirlaul,
Tirgul-Frumos i Botosani. Sunt
In comuna 6 circiumT, 5 comerciant1 si 8 meseriasT.
Budgetul comuneT e de 6135
lel la veniturT i 6o88 leT, 8o

locuit, 110.

tru imase si vatra satuluT. Are


o populatie de 863 familif, saa

In comuna e o biserica, fondata la 1802, de Toma Deleanu

3006 suflete, din carT 19 familiT


strainT. CasatoritT sunt 559. titi

si sosia sa Joita, reparata la


1862, deservita de I preot.

carte 190 de persoane

Asta-zT este inchisa, din cauza

mata din RominT, razesT, carT se

ca s'a ruinat.

ocupa cu agricultura, cu eresterca vitelor si cu cultura albinelor. Sunt in com. 352 stupT.
In acest sat sunt 2 bisericT

Mara de agricultura, parte


din locuitorT se maT ocupa cu
dulgheria. Produsul munceT ti
desfac la Slatina. ET ad: 25 cal
epe, 140 bol, 250 vacT, 600

banT la cheltuelT.

o!, loo pord ; 40 stupT cu albine.

Are 4 bisericT, deservite de


3 preotT, 3 cintaret1 si I para-

S'ati improprietarit 96 locuidat


torT in 1864, cind

cliser ; mal sunt 2 bisericT in


parasire i aproape in ruina.

254 hect. pe mosia familieT Deieanu.

Este I scoala mixta, frecuentata

ti carte a persoane.

de 50 baetT. Sunt 136 copiT

Comerciul se face de I

inscrisT pe list.

livezT, iar restul e rezervat pen-

dir-

ciumar.

Maioritatea locuitorilor e for-

sii schit. O biserica se afla


Intre mahalaua de sus si eea
din jos, fcuta de preotiT Vasile i Gheorghe Focsa, la i586;

cea-l'alt bisericd se afla la S.


satuluT ; este zidita de la 1840
de d-nul DahnovicT. Schitul nu-

mit Schitul-Deleni, este la deparear de r kil. de sati," a inconjurai Cu viT, liveiT i tinete,
18

58878. llarele Merionar Geografic. rol. ni.

www.dacoromanica.ro

DELENI

DELENI

98

pe o intindere de aproape 13

trul comuner Deleni, jud. Bo-

unde trece sleahul mare Hirlad-

hectare, proprietatea schitulur.


Acest schit e facut tot de

tosani.

Botosani ;

gani si Tulburea. Mosia se zice

1866 ca loc de rugaciune pentru malee.

Mosia Deleni, de 18646 hectare, este impartita in doua intre fi-4T Ghica : o parte numita
Deleni, cu satele Deleni si Slobozia, in partea de N.-E. si alta,

In sat este o scoala, situata

numita Macsut, cu satele Macsut

Deleni, erag codri si, in mijloc,


o manastire de calugarT, ale ca-

preotir Vasile si Gh. Foca, la


anul 1580 si a servit pana la

in mahalaua de jos, infiintata la

si Pircovaci, la S.

1862, si acum frecuentata de

Partea numita Deleni are o


intindere de 12582 hect., din

48 elevr.

Sunt io morT de vint si 1


cu aburT ; 7 circiume O iazurr. Comerciul se face de catre 7 RominT si 20 Evrer.
Budgetul comuner e de 3790
ler la veniturr si 3413 lel 30
banT la cheltuelr.

Numarul vitelor e de 3163:


516 vite marl cornute, 1460 oI,
fo capre, 127 cal si I050 rimatorT.

carr 11725 hect. ale proprietarulur si 857 ale locuitorilor.


Satul Deleni are o populatie
de 425 familiT, sati 1691 locuitorr,

carl se ocupa cu

agri-

Docolina.

Moldova.

pentru intreaga Basarabia si

Vite sunt: 390 bol si

vacT,

150 cal, 1350 oT ; sunt Ioo stupT

Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti,


situat pe Dealul - Delenilor, la

cu albine.

departare de 2

comuna% Hirlati -Deleni - Feredieni.

urmat la scoala, din acest catun,

6 baietr, din 102 copir in virsta de scoala. Are o biserica


cladit de locuitorT la 1763, de-

servita de I preot si 2 cinta-

rea urme se presupun a fi in


partea de S.-E. In Iugani exista
numar o biserica de lemn.
Cum s'a desfiintat satul Iugani si Tulburea si cind s'aj
infiintat actualul sat Deleni, nu

se poate sti; ceca ce poate

fi

atacurilor, asa ca locuitorii cu

carlea de piatra de moara oolit;


aceasta cariera furniseaza o escelenta plata de moara aproape

de satul

lar in locul satulur de asta-zr,

e oeupata cu semanaturr, fin ete


si imasurT ; sunt 7 hect. vil.

cu bor, 150 care si 32 carute


cu cal.
In apropiere de aceasta comuna se afla soseaua Vasluiti-

kil,

tefan-cel-Mare

razesilor ; acestia aveati mosioarele lor Cu capetele spre E. si V.;

probabil, e ca desele navalirr ale

Aci se &este o important/

Helegiu (scoald). In 1891, ail

el era data de

cultura si cresterea vitelor si


multr cu stoleria si pietraria.
Partea de V. a mosier e acoperita cu Ociare ; partea de E.

LocuitoriTposeda: 115 plugurT

Deleni, sat, jud. Bacatl, plasa

satul se numia Iu-

Satul e strabatut de soseaua

Are 1 biserica deservita de


2 preotr si I entaret, apoT spre
N.-V. in codru, este vechia biseria de la schitul Lacurile in
parasire ; 1 scoala mixta con-

armatelor straine in tara si mal


cu seama situatia acestur sat in
sleahul mare 11 expunea tuturor

timpul ail putut fi silitT a se retrage mar in codru, imprejurul

manastirer, si a intemeia satul


de asta-zr, aparat de invaziunr.
Cu vremea, calugarir s'ati retras spre padure si ad intemeiat
schitul Lacurile, spre N.-V. de
Deleni. Biserica din sat e reedificat5. de Toderasco Cantacuzino, cum arad. inscriptia de asupra pridvorulur bisericer:
gAceasti sfinti biserici, a Prea curateI Fecioare, Adorroirea, a filcut-o Toderapo rantacuzino, vel visternic, leat
7177 (1660; lar de iznoavrt 1e-art fricut
Iordache Cantacuzino, vel vornie, leat
7230 (1722)..

Numele satulur se poate ex-

clusa de 1 invatator platit de


stat frecuentata de 50 scolarr;
1 fabrica de spirt ; 5 mor' de

plica de la vorbele goamenir din


deal sail Deleni, de oare-ce sa-

ap a.

lulur Pietraria. Se zice cd, cum ad

cornute, 95 porcr si 79 capre.

Despre biserica din Deleni se


zice ea temelia-T ar fi pus-o Ste-

Deleni, sat, jud. Baca'', pl. Tro-

fan Voevod si ca in urma s'a con-

disparut vechir razesT, un boier


le ar fi cumparat parte din
mosioare, lar parte le-ar fi luat

tusul, facind trup cu satul Bogdanesti, din comuna cu acelasT

struit de familia Ghiculestilor.


Legenda atribue acestur sat o
vechime de peste 400 anT, tusa.
se zice ca era asezat mar spre
E., aproape de iazul Gurgueta,
pe valle Iugani si Tulburea, pe

retr. Circiumr sunt 3.

Are o populatie de 291

fa-

mili!, sal 1033 suflete.

Vite sunt: 7 cal, 453 vite

nume.

Deleni, sat, situat pe coasta de


S.-E. a dealuluT Pietraria, in cen-

www.dacoromanica.ro

tul ocupa partea de sus a dea-

Cu sila.

Ca urme de sate vechr se mar


inseamna Lacurile, la N. de schi.

tul Lacurile. Acest sat a fost


desfiintat la 1865, cu ocazia inproprietarirer taranilor, carT par-

DELENI

DELENI

99

te s'ad asezat in Deleni, parte


in, cele-l'alte sate.
Satul Singeap, spre V. de PercovacT, desfiintat la 1865 data
cu Lacurile i al carul locuitorT

cel maT multT s'ad asezat in


Pircovaci.

In partea de N. a satuluT

Locuitoril sunt vechT razesT


dupa povestirea batrinilor se
zice c eT se trag din treT va.duve, i anume: Mala, Malina
Marusca, ale caror barbatT mu-

Deleni, sat, in jud. Mehedinti,

risera inteun razboid de al luT


tela
precum si din

rur. Cosovatul-de-Motru ; are 24


case.

parte de mosie se numeste

Izvorul-DoamneT, din care curge piriul numit ipotelul-Doam-

asta-zT Micsunesti.

Deleni, trup de sat, in com. Humulesti, jud. Neamtu, plasa de

Satul este inconjurat de val

Sus-Mijlocul.

livezT.

In luna luT Iunie, anul 1730,


Grigore Ghica Voda logodeste
pe fiul sad Scarlat Cu fiica luT
Iordache Cantacuzino, vel spatar, fiind fata i Chiru Nichifor
Mitropolitul, i ati fcut petrecerT si mese la Deleni, tinutul
HirlauluT mal' multe zile, nu numaT boieriI, ci toata slujitorimea.

De la Deleni all mers Grigore-Voda la Hirlad, de ad vazut casele domnestI, apoT la


Cotnari, unde ad facut iarasT
mese cu boieriT, apoT s'ad intors

la Iasi, la scaun.
In toamna anuld 1738, Gri-

Ad este resedinta comund.


Are o scoall infiintata in anul
1871, frecuentata de 20 elevl ;
doul bisericT, deservite de 2
preotT si 2 dascalT. O biserica,

ce se afla in mahalaua din sus


a satuluT, este Menta in anul
1812, dupa cum se vede din
inscriptia aflata de asupra bisericeT; a dona biserick aflata
In mahalaua de jos a satuluT,
este facuta in 1836, in locul
alteT bisericute,

fost schit de

maice, si care a fost facut de


catre un batrin razes, numit Badrosul, din a caruia familie sunt
si asta-e urmasT.

de la Orheid, unde fusese trimis din ordinul SultanuluT, sa


ridice pustile ce le ingropase
Rusil i sa le duca la Tigine,

Deleni, sat, din com. Giurgesti,


jud. Suceava, numit ast-fel dupa
pozitiunea sa. S'a infiintat cu ocazia ImproprietatireT de la 1864.

Are o populatie de 17 fam., sad


52 sufl. (25 barbati si 27 femel),
din carT 17 contribuabilT. Vatra
satuluT ocupa 3 Pala
Mosia, proprietate a d-luT I.
CiuleT, are o intindere de 407

chime com. Cosoveni-d.-j., jud.


Olt, pl. Ocolul, com. Cosoveni-

finat i restul neproductiv. ImproprietaritT la 1864 sunt: 5

d.-j.

palmasT i io codasT, stapinind


i coala din
Giurgesti servesc i acestur sat.
Drum principal e acela ce duce
la Giurgesti (3 kil.)

22 &la Biserica

read de duma, ci ad trecut la


sat la Deleni in tinutul Orlad,
la Vornicul Iordache Cantacu-

Stoenesti-Palanga. Este situat


la N. de Stoenesti, in apropiere
de tarmul drept. al rtuluT Cioroerla. La N.-E. are o culme
de deal care trece pe linga satul Icoana.
Se intinde pe o suprafata de

ad sezut a-

Deleni, sat, com. rur. cu acelasT


nume, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.

bile, 330 fald 'Adufe, to ala

Deleni, sat, jud. Ilfov, pl. Saba-

Mijlocul.

ve-

Deleni, nume ce purta in

n'ad maT venit la Iasi, ca mu-

colo, pana in ziva intlid de Decembrie, cind intelegind ca s'a


mal potolit focul ciumeT, s'ad
intors la Iasi, la scaun.

Deleni, J'os/ sat, in com. Margineni, jud. Neamtu, pl. de Sus-

fald, din carT 60 t'Ad cultiva-

gore Ghica-Voda, intorcindu-se

zino -Deleanul,

pl. Motrul-d.-j.; tine de com.

soseaua numita Micsuna a caruia

Deleni se all un izvor, numit


ner.

Numarul vitelor marT e de


255 si al celor micT de 449.

rul, face parte din com. rur.

Deleni, sat, face parte din com.


Burdusaci, jud. Tecucid, plasa

Stanisesti. E situat la N. com.,


2 kil. departare de com. de resedinta, intre Dealul-BalusuluT

Deleni, sat, in centrul comund

200 hect., cu o populatie de

Dea/ul-Tochilelor.

Cu acelasT nume, judetul


plasa Mijlocul. E asezat
pe costisea i podisul dealuluT

339 locuitorT, carT se ocupa Cu

Are o populatie de 8 fam.,

agricultura si cresterea vitelor.


Tot terenul apartine locuitorilor.

Deleni, pe o suprafata de 929


hect., Cu o populatie de 252

sad 32 sufl. Comerciul se face


de I circiumar.
Este legat printr'un drum de

Buna Vestire, deservita de

satul Burdusaci. In partea de

fam., 791 sufl., din carT 275 contribuabill.

preot i I cintaret. Comerciul


se face de 2 hangir.

V. curge piriul Cu acelasT nume.


Teritoriul cat. este de 34 hect.

Are o biserica cu hramul

www.dacoromanica.ro

loo

DELENI

sati 25 suf., locuind in 5 case.

La anul 1880, s'a scos din


Olt piatra pe care se afla sapata pisania vechie, o plata de
2 m. in lungime si 1112 in latime, care se afla razamata de

Deleni, sat, in jud. Vasluiti, pl.

zidul bisericer nota. Lsata filnd


afara, piatra s'a umplut de mus-

Deleni, sat, face parte din com.


Vultureni, jud. Tecucin, pl. Berheciu. ..E situat pe deal.

Are o populatie de 9 fam.

Crasna, com. Ciortepti, 'filtre sa-

tele Ciortesti si Pribesti. E situat pe Dealul-Vier, si e straba-

chili in cit pisania nu se poate


citi ; aceasta pare a fi timba
Romineasca si de pe timpul lur

tut de pir. Bahna, in partea de N.

Mateili Basaraia.

Are o suprafata de 1610


hect., din carr 18o hect. ale locuitorilor clacasr, lar 1430 hect.
proprietatea d-lur Eugeniti Ghica.

Are o pop. de 63 fam., sait 379


sufl., din care i fam. de Evrer, cu 6
sufl., si 2 fam. de Tiganr cu 8 sufl.

Aicr sunt 2 circiumr.


Vite sunt : 197 vite marr cor-

nute, 20 cal, 500 or, 2 bivolT,


to capre si 50 rimatorr.
Locultorir posecla : 26 plugur si care cu bol, i plug si
4 carute cu cal.

Deleni. mahala, in partea de E.


a satulur Oprisesti, com. ca acelapr nume, jud. Tecuciii.

Deleni, mahala, jud. Tecuciil la

O alta piatra, frumos sculppusa drept scara la intrarea bisericer, lar alte
trei bucatr sunt puse drept peryaz la usa de intrare. Toate
aceste pretre sunt lucrate Cu
gust, intocmar ca cele de la
Manstirea-Dealul si de la Curtata., se afia

tea-de-Arges.
Biserica cea nota, mica s't tar

vaIoare artistica, a fost zidita in


timpul mal not1 de manastirea

DELENILOR (CODRIL)

Deleni, deal, in raionul cona. Deleni, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., pe


care se cultiva. to hect., 75 arir vie.

Deleni, loca/gel izolatit, jud. Ilfov, pl. Znagov.

Deleni, platog, pe care e apezata

cea mar mare parte a satillta


Deleni, din com. Ciortesti, pl.
Crasna, jud Vasluid.
Deleni, filia, jud. &zafa, pl. Tazlaul-d..j., com. Dragugesti, care-

si are obirsia in dealul Magura


si se varsa de a stinga in Tazlaul-Mare.

Deleni, 'ida, jud. Meli, izvoreste din partea de S. a com.


Bohotinul, pl. Podoleni ; curge

prin sat unde se si vars in


piriul Fundatura.

Stanisoara, sub a carel ascultare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, pirig, jud. Tecucitl, izvoveala,

cte.

alt-tel primitiva, e

stricata de fum. Intre ctitori

sunt: Postelnicul Grigore Deleanu si Jupin Dragusin, vel


Paharnic.
Casele din jurul bisericer sunt

E. satulur Homocea, cu 65 case


pi bordee, populata numar de TiganT carT fac lingurT, coy*,
fuse, etc. in timpul erner si vara
se ocupa cu agricultura.

cu totul ruinate, lar manastirea

Deleni, mez'neistire, jud. Olt, situa-

Deleni, deal, jud. Dolj, pl. Oco-

reste din cfealul cu acelasr nume,


merge in directia N.-V.; se une-

te cu Stucheni; trece prin partea de E. a satulur Deleni, comuna Burdusaci pi prin satul
Burdusaci; in urnal se varsa in
Zeletin, ata cu piriul Gunoaia.

s'a redus la biseric de mir si


pentru intretinerea cultulur divin
se inscrie anual in budgetul sta-

tulur o suma de 1070 ler.

ta pe valea Oltulur, cale de


lul, com. Cosoveni-d.-j.
vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmar prac- Deleni. Vezr Almasul - Birnici,

Deleni, silifte, jud. Bacati, plasa


Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinir povestesc cal acest sat ar fi fost pustiit
de TatarT.

Deleni, vale, in jud. Buzail, com.


Niculesti. Incepe din localitate
si se scurge in riul Slanic.

ticabil pentru trasurr, de carece manastirea se afla asezat,


de asupra uner val inchise de

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.

dealurile piezipe din fata Mula


Manastirea Deleni, intemeiata

Deleni, deal, pe care se afil asezat satul Deleni, din comuna

muna Deleni, pl. Copla, jud. Bo-

de familia Deleanu, era din-

cu acelasr nume, jud. Falciti, pl.


Mijlocul. ST-a luat numirea, se
zice, de la un capitan de ostenT
al lur Stefan-cel-Mare, anume

tosani. Se inflad in partea de

tr'un inceput asezata tocmar


jos, pe malul OltuluT, dar surpindu-se malul, ea s'a darimat,
In cit abia se mar cunoaste locul unde a fost.

Almajul.

Tofin Deleanul, care ar fi avut


In stapinire acest deal.

www.dacoromanica.ro

Delenilor (Codril-), codri, in coV. a mosier Deleni, pe o suprafata forte onduloasa si pe o intin-

dere de t0000 hect. Se compun din' arborT marT, foarte


vechr si dei, in care predomina

DELENILOR (DEALUL-)

101

stejarul, carpenul, jugastrul, teiul, fagul, ulmul, paltinul, etc.

Delesti, sat i resedinta comunel

Sunt coda ceT mal intinsT din


judetul Botosani, i in carT se

Vasluiti, situat pe valea dintre


dealurile Comisul i Baltag, pe
o intindere de 1272 hect. i cu
o populatie de 13 familiT, san
375 suflete, din carT i familie
de Evrer, cu 6 suflete.

afla o multime de animale


batice pentru vinat, precum :
porcT salbatici, capre, lupT, vulpT,

jderT, epurr, etc.


Sunt proprietatea fratilor Grigore si Constantin Ghica. Se
exploateaza pe o mare intindere.

In partea de V., in codri, se


afla Platra- oimului, un loc inalt
pietros, de unde se poate vedea in departarT mari.

DeIenilor (Dealul-), deal, jud.


com.
Bacad, plasa
Dragugesti, care face parte din
sira dealurilor ce despart Siretul
de Tazldul-Mare.

Chetresti, pl. Stemnicul, jud.

Are o scoall, infiintat in anul


1879 i frecuentata de 23 elevi,

precum si o biserica facutd la


1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul
proprietar.
Mosia Delesti e proprietatea
statulur. Pe ea sunt improprietdritl locuitoril din : Delesti, Albesti, Raduesti i prea putinr
din Chetresti.

Numarul vitelor e de 570:


254 vite mari cornete, 210 01,

DELTA-DUNAREI
.
.

riul comuna rurale Cheragi,


anume pe acela al catunuluT sad
Deliuruci. Se intinde pe la S. satuluT Deliuruci si de alungul vaei
Cheragi, de la V. catre E. Are o

inaltime maxima de 70 m.,


este de natura stincoasa i rt-

poas, ceca-ce face ca valea


Cheragi prin aceste locurl sa
aiba malul ad meridional inalt
stincos. Virful sati cel mal
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)

Deliuruci-Iuc, vbf de deal, in


jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Cheragi, virful cel mal
inalt al dealulur Deliuruci, avind

o inaltime de 70 m., acoperit


cu verdeata si dominind satul
Deliuruci in intregime.

32 cal*, 50 rimatorl, 12 capre si


12 bivolT.

Delnita. Vezi Sarasca-Matita.

Delenilor (Dealul-),a'eal, situat


in partea de N. a com. Fin Cine-

Delii - Boeri, (vez/ Costinesti),

lele, jud. Botosani. Incepe din


hotarul ce desparte mosia Hancea de mosia Baloseni si se
continua pe mosiile Banesti si

sat, com. Costinesti, pl. Tirgul,


jud. Botosani.

Fintinelele. Din acest deal izvoresc piraiele: CimeleI, Gfila-MoriT


Girla-Rfinnicelor, carT uda mo-

siile Baloseni i Fintinelele si se


vars1 in Siret prin iazul Vaduletul.

Delenilor (Dealul-), deal, in-

In jud. Constanta, pl. Mangalia,


catunul comuneT Cheragi, situat
In partea meridionala a plaseT

cea estica a contuneT, la 2


kil. spre E. de catunul de resedinta, Cheragi. Este asezat pe
valea Cheragi, inchis fiind la N.

de dealul Casimcea, lar la S.


de dealul Deliuruci. Are o su-

nariul ; se intinde spre S. prin

prafata de 1023 hect., dintre

com. Deleni, pl. Crasna, judetul

care 4 hect. sunt ocupate nu-

Vasluiti, si se prelungeste in
directiunea riuluI Birlad ; alte

maT de vatra satuluT si de gra-

trec in jud. Tutova ;

34 familiI sati 163 suflete, ocupindu-se mal tnult cu cresterea


vite/or. oseaua judeteara Mangalia-Cara-Omer trece prin sat,
straltatindu-1 in toat lungimea

pe 'fitting platou al acestuT deal


format din virfurile dealurilor
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zizinca, Ciunta i Fagadaul e asezata com. Deleni.

Delenilor (Muchea-), colina i


punct de &lar, filtre comunele:
Beciul, Beceni i Gura-DimieneT, jud. Buzad.

locuitorif comuner Pacureti, pl.


Podgoria, jud. Prahova.

Deliuruci, sa Deleursi, sat,

cepe din gura va.el piriuluT But-

ramifican l

Delnita, mofie, pe care s'ad ilnproprietdrit la 1864 parte din

dini. Populatiunea sa este de

Delta-DunreI, deltii, care coprinde tot spatiul din triunghiul


format de cele 2 brate ale Dunarel', de la punctul Ciatal i pana
la tarmul Mari, in jud. Tulcea.

Se margineste la N. cu bratul
Chilia, la E. cu Marea si la S.
cu bratele Tulcea, SE Gheorghe si Dranova. Suprafata sa
este de 3500 kil. p., in care
se cuprinde si teritoriul coprins
filtre bratele SE Gheorghe, Du.
navdtul, i Razelru. Cele trei
virfurl ale acestuT triunghid sunt :
Ciatal, gura ChilieT si gura Portitel.

Esceptind malurile bratelor


SE Gheorghe i Chilla, tot spa-

de la E. catre V. Un drum comunal pleaca spre N. si duce


la Hazaplar.

coprins de Delta, este supus numeroaselor inundatiunr


periodice ; pamintul este acoperit cu stuf i sala, brazdat

Deliuruci, deal, in judetul Constanta, pl. Mangana, pe terito-

de numeroase lacurT intinse


girle, intre carT mal insemnate

www.dacoromanica.ro

DELTA-DIJNXREf

102

sunt girlele : Tatarul, Pardina,


Alboca-Suhat, lacob-Suhat,
Marche! i Litcovul i lacurile: Gorgova, Fortuna, Tatarul
Rosul, Matita, Babina, Velichi-

tremitatile celor treI brate sunt

imediat cerute de navigatiunea

mal putin afectate de variati-

fluviuluT, lastnd ca in urrna sa se


faca. lucrarl definitive pentru im-

unea volumuluT apelor.

Populatiunea din Delta se ridica la mal' bine de 15000 su-

Merhei, Malul - Merhei, Puiul,

flete, afara de oraele Chilla-

Puiuletul, Lumina, Rosul, Rosculetul, Dranov i Razelm. In-

Veche i Sulina, raspindita in


satele urmatoare : Satul-Nod, cu
catunul Pardina, Patldgeanca,

tinderea lor total este de 350


kil. (35000 hectare), adica a
zo-a parte din intreaga suprafatA a deltef Danubiene.

Solul este compus dintr'un


aluvian fin pulverizat i lipsit
de orl-ce piatra, prund sail nisip granulos. Spre Ciatal-Ismail
are 19 picioare asupra niveluluT
Maril, la gura bratuld St. Gheor-

i Pardina, CaraOrman cu cat. Uzlina, Sfistofca


cu cat. Periprava, Satul-Nod, cu

Ciatal-Chioi

mentul principal este cel rusesc,

tuelf enorme pe fe-care an din

care se ocupa cu pescarla in


baltI i Dunare, avind nume-

casa comisiuneT.

roase cherhanale (pescariT) ; Gre-

ciT se ocupa cu agricultura si


gradinaria.
In anul 1874 o societate germana a solicitat guvernului otoman dreptul de a stabili in Del-

de 40-50 picioare; lar restul


lul Madi; totusT in interiorul
er se gasesc intinderr marI de
pamint, ce se ridica d'asupra
stufuluT; pe aceste intinderT, nu-

mite grindurT, oamenil l fac


sate si le utilizeaza fie pentru
pasunatul vitelor, fie pentru a-

gricultura; pe unul din ele, se


afla o frumoasa padure de stejarT, numita. Cara-Orman. Aceste
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti-

poca Periprava, Sfistofca, SatulNou, Letea si Cara-Orman.


O multime de insule plutitoare
formate de radacinT de stuf, detasate in blocurT marl de la vreun mal, se liad in lacurile Delta ;
unele din ele chiar sunt locuite
de pescar!, unde el ati coliba
gradinita lor de legume ; aceste
insule numite plaiuri isT schimb
pozitiunea lor dupa capriciul
vintuluT.

Delta, lipsita de basinurT ar-

tificiale spre a contine apele,


este mlastinoasa si

peste tot

inundata la fie-care crestere


debordare a DunareT; numai ex-

tul SE Gheorghe, asa ca ceca


ce s'a facut la Sulina, a ramas
definitiv, Cu toate cA intretinerea acelor lucrari absoarbe chel-

tuluT ChilieT se gasesc mal multe

delteT are putine malurr care


s intreaca Cu 2 picioare nive-

bunatatire i mal avantagioase


pe unul din cele-l'alte dota brate
principale, cheltuelile acide ati
redus starea financiara a acesteT
comisiunr in imposibilitatea de a
mar intreprinde lucrarile definitive, proectate a se face la bra-

catunul Letea si SE Gheorghe


(sad Cadirlez pe turceste). Ele-

ghe are 8 picioare, la gura brainaltimT de nisip cu o inaltime

DELTA-DUNARE't

Dupa calculile facute de Sir


Charles Hartley, actualul sef
inginer al comisiuneT europene,
lucrarile de imbunatatire la bratul SE Gheorghe ar fi costat
17000000 leT, pe cind cele

acute provizoriti la Sulina aa

ta. o colonie de nemtl de maT


multe zeciI de mil de famiobligindu-se a face cu spe-

costat peste 21000000 francT.


Asaz! s'a corectat cursul bratuluT Sulina, la locul unde mer-

sele sale basinele i canalurile trebuincioase, si a transfor-

sul el aseamana cu litera M,

ma Delta ints'o imensd gradina potajera; din motive politice Poarta a refuzat ; dar ocupata. fiind Dobrogea de Rominia, guvernul a lasat o colonie
olandeza de a defrisa pe cit e
posibil teritoriul el, si a da a-

prima parte spre V., s'a con-

griculturer cit mal mult pamint.

La anul 1856 o comisiune


europeana, compusd din reptezentatiT

celor 7 mar! puterl,

semnatarT al tractatuluT de pace

de la Paris, s'a constituit cu


scop de a ameliora i imbunatati intrarea gurelor DunareT

pentru intrarea de marl bastimente si ridicarea comerciuluT

lac. ul Obretin aflindu-se in

struit un canal care trecind prin


lacul Obretin, a scurtat distanta
Cu 5 mile (81/2 kil.) Comisiunea
dunareana a proectat i Mema
unuT canal intre ramurile estice

ale formel mal sus numite,


in directiunea orasulur Sulina ;
maT prescurtind ast-fel drumul
inca Cu 41/2 mile (8 kil.) in total 91/2 mile (161/2

ceca

ce este considerabil pentru comercid, asta-z! cind perfectionarea mijloacelor de iuteala a


corabiilor i vapoarelor, fie prin
inventarea a masinT nuca de locomotiunT, fie prin taierl de ca-

international. Aceasta comisiune, dupa ce a studiat cele treT


brate principale ale acestuT fluviti, s'a decis a face lucrarl pro-

nale, este una din conditiunile

la imbucatura bratuld

merciulul pe bratul Sulina, cacT


productele se transporta. mal

vizoriT

Sulina, de oare-ce acest canal,


prezinta avantagie i inlesnirT

www.dacoromanica.ro

inaintareT comerciuluT. Facerea


poduluT de la Fetesti Cerna-

voda a dat o mica lovitura co-

iute pe calea ferata pana la

DELUJAN

Constanta, ca de aci sa fie luate

de corabif si duse in diferitele


tarl ale Europer.

Delujan, munte, in com. Brosteni, jud. Suceava.

Delureni, fost sat, in jud. Dolj,


plasa Amaradia, comuna Negoesti.

Delureni, sat, face parte din com.


rur. Mereni, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Este situat la N. de co-

muna, pe un deal, intre Orla


Eiul si girlisoara Turcul. Are o
populatie de 280 locuitorl.

Aci e o biserica vechie de


lemn, fdr5. inscriptiune ; din aratarile enoriasilor se crede a fi

facuta cam de mo de anI:

Delureni, mahala, com. Recea,


jud. Vilcea, plaiul Horezul.

Delureni, virf de deal, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni, pe virful caruia se vad

urme de cetate, si prin prejur


santurT de aparare. Aceste in-

tarid s'un in fata celor de la


Aparatoarea.

Delurenilor (CImpia-), dmpie.


Ved Daroaia, jud. Vilcea.

Deluelul, deal i loc isolat, la

DEMIRCEA

103

Demecican-Cula'- Ceair, vale,


In jud. Constanta, pl. Silistra-

kil. spre E. de sat si care are


o inaltime de 178 metri. Su-

Nota, pe teritoriul romtnesc


cit si pe cel bulgaresc al comuneI rurale Garvan si anume
pe acela al catunuluT sati Cuiugiuc ; se desface din poalele

prafata sa este 1454 hect., din-

tre care 8 hect. sunt ocupate


de vatra satuluI. Populatiunea

nordice ale dealulur Garvan-Bair;

sa, compusa maI toata din Turd


si Bulgarl, este de 32 fam., saa
123 sufl., ocupindu-se cu eres-

se indreapta. spre N. me intiid,

terca vitelor in primul rind si

apoI spre V., avind o directie

apoI cu agricultura. Casele sale,

generan de la S.-E. spre N.-V. ;

In numar destul de mare, si la


o oare-care distant unele de
altele, sunt raspindite pe vale,
pe o intindere destul de mare.

brazdind partea sudica a pia-

se si a comuna, taie hotarul


spre Bulgaria, pe la S.-V. de
satul Garvan, si dupa un drum
de 4 kil., se deschide in valea

Forma satuld este lunguiat


de la N. catre S., dupa confi-

Nursus-Ceair, pe dreapta, litiga

guratia \raer.

virful Garvan ; formeaza, im-

DrumurI comunale vin de la


Hairam-Chioi, de la Schender
de la Bairam-Dede, de la CialMargea, si de la Docuzaci.

preun cu valea Cuiugiuc-Ceair,


valea Nursus-Ceair ; o parte din
cursul saii si-1 face prin padurf.

Demen-Culac, vale, in judetul

Demircea, sat, in jud.

Cons-

Constanta, plasa Medjidia, pe


teritoriul comund rur. Cochirleni, si anume pe acela al cat.
Ivanes ; se desface din dealul

tanta, plasa Silistra-Noua, ca-

Perdea-Culac-Bair, indreptindu-

ce se intretaie in unghiti drept.

se spre V., cu o directie de

Este asezat in partea de E. a


plaseI si a com., la 4 kil. spre

la N.-E. catre S.-V., si mergind


printre dealurile Amzali-Bair si
Ghenis-Bair ; dupa un drum de
41/2 kil., se deschide in valea
Petera-Ceair pe partea dreapta;

brazdeaza asa dar partea central a plaser si cea sudica a

comuna, pe la E.

sati trece

tunul comuner Beilicul ; sat mic,


cu

case nu tocmar bine

zi-

dite si asezate pe dota ulitI,

E. de resedinta, pe ambele malurI ale vaeI Demircea, la poalele estice ale dealuld Cuzgun
si la cele vestice ale dealulur
Bac-Cuius.

Teritoriul sita se margineste


la N. cu com. Mirleanul, la E.

Hairam-Chioi, situat in partea


meridionall a plaseI si cea es-

cu cat. Bac-Cuius, la S. ca com.


urbana Cuzgun si la V. cu cat.
de resedinta Beilicul ; sate invecinate sunt: Beilicul, Bac-Cuius, Mirleanu, si Cuzgun.
Solul sad e accidentat ; la

gira Firijba. Are directia N.-S.

tica a comuneI, la 21/2 kil. spre


S.-E. de c5.tunul de resedinta,

N.-V., avem dealul Demircea


(126 m.) si la S. si S.-V., dea-

Deluelul, trup de pddure al statuluT, in intindere de 35 hect.,

Hairam-Chioi. Este asezat pe


valea Demircea, inchis de la
V. de catre dealul Demircea,

lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu


finete si tufarisurI.
Val* sunt: Demircea, prin mijloc si prin sat ; Voinea-Mare, adiacenta celd precedente, la S.-

N.-V. com. Brezoiul, jud. Vilcea, pl. Cozia, la o distanta de


2 kil. de vatra satulta.

drumul Ivanes-Medjidia.

Demircea, sat, in jud. Constan.


ta, pl. Silistra-Noua., cat. com.

Deluelul, deal, la E. com. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Poalele sale de E. le uda

formind impreund cu trupul

cu virful sati Demircea-Iuc, care

Mangul, padurea Dobriceni, si-

are o inaltime de 171 metri si


este dominat de catre virful
Tasli-Iuiuc, care se afla la 2

tuata in com. Barbatesti, jud.


Vilcea, plaiul Horezul.

www.dacoromanica.ro

V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
Are o suprafata de 871 hect.,

DEM1RCEA

din care 6o hect. ocupate de


vatra i gradinele satulul.
Populatiunea este de 22 fam.
san 86 sufl., ocupindu-se cu
cresterea vitelor.
Are o biserica.

104

cea-Cuzgun i altul : MirleanuCuzgun.

Denchi, pirliaf, jud. Bacan, pl.

DEPARAT1-HIRLEM

cea, pl. Istrulul, pe teritoriul


comuna rurale Ciamurli-d.-s.,
anume pe acela al catunulur
Camena. Se desface din dealuI

tanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Beilicul (i a-

Denimiezil (firful-), munte, in

Secarul; se intinde spre E., tuteo directie generala de la N.V. spre S.-E., de alungul piriulur Camena, brazdind partea
nordica a plaser si a comuner;

cotn. Pirscovul, cat. BAdila, jud.

!asa spre E. dealul Bechir-Ceair ;

nume pe acela al cat. san Demircea), al com. Caranlic si al


com. urbane Cuzgun. Este coprins futre valle Urluia, Beilicul i Demircea. Se intinde de
la V. spre E. mar in toate di-

Buzan, avind forma unur semi-

la poalele sudice este asezat satul Camena; are 192 m., dominind asupra satulur i vaer Ca-

Siretul-d.-s., care serpueste pe

la V. comuner Sacueni si se
scurge in piriul Valea-Mare.

Demircea, deal, in jud. Cons-

cerc ; culmineaza la N. in Virful-

Dintelul; poarta i numele de


Rotunda; e acoperit cu finete
padure.

Denis-Tepe, a'eal, in jud. Tulde la S.-V. spre N.-E. si brazcea, pl. Babadag, pe teritoriul
deaza partea N.-E. a plaser, pe
comuner rurale Congaz si anucea vestica a com. urbane Cuzme pe acela al catunulur san
gun, pe cea centrala i sudica
Hagilar, situat in partea cena com. rur. Beilicul, si pe cea
trara. a plasel si sud-vestica a
nordica a com. rur. Caranlic.
com. Este de natura pietroasa,

mena, si asupra satului SlavaRuseasca; este acoperit cu padurr si finete.

rectiunile. Linia principala este

Dintr'nsul pleaca valea Voinea-

Mare. Se ridica pana la o inal-

time de 179 m. in vifrul Caranlic, dominind valle de mar


sus, satul Demireea, orasul Cuzgun, drumurile comunale BeilicuI-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si
cel judetean Ostrov - Cuzgun.

Este acoperit cu putine padurf


tufarisurT si mar mult, cu paqu'II si finete.

acoperit Iii partea superioara cu


tufArisurT, si pe la poale cu fiflete. Are 266 m. si e punct trigonometric de i-iul ordin, dominind asupra satelor Hagilar,
Congaz, Armutlia, Sa tul -Non,
Camber, asupra vailor Taita si
Telita, asupra soselir nationale
Tulcea-Babadag-Constanta. Numele sati turcesc inseamna Dealul-MariT, (denis.mare), pentru
ca data Marea if scalda poalele;

Demircea-Ceair, vale, in jud.

chiar asta-zr se vede pe vir-

Constanta, pIasa Silistra-Noul,


pe teritoriul com. rur. Beilicul,

se desface din poalele estice

ful luT un cirlig mare de fier,


de care se zice ca ancoran vasele, cind venean in aceste lo-

ale dealului Demircea ; se in-

curr.

Deparati, cdtun, in jud. i plasa


Teleormanulur, formind o comuna
cu Hirlesti ; porta numi.
rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
Are o populatiune de 390 su-

flete, din carr 92 contribuabilr.

Deparati, mofie, situata in com.


Deparati-Hirlesti, jud. i pl. Te-

leormanulur. Este proprietatea


d-lur A. Vetra. Are o intindere
de 600 hect., in carT infra si
padurea de pe mosie.

Deparati-Hirleti, com. rur., in


judetul si pl. Teleorman, situata

pe partea dreapta a riulur Teleorman, in vale. Are dota


cAtune: Hirlesti i Deparati,
asezate intio pozitiune pito-

reasca, inconjurata de dealurr,


padurr seculare si strabatuta de
cursul riulur Teleorman si de al

la satul Demircea, apor spre Denisi. Vez! Agadse-Denisi, jud.

piriulur Teleormanelul. Amindona catunele sunt situate la un

V., avind o directiune generala

loe si nu sunt despartite prin

dreapta. spre N. mar mntui, pana

de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea N.E. a plaser


pe cea centrall a comuner ; dupa

un drum de 7 kil, se deschide


In balta Beilicul, aproape de
deschiderea vaer Beilicul; malu-

sunt pe alocurea inalte


pietroase; printeinsa merge un
drum comunal: Beilicul-Demir-

Neamtu.

niel un semn intre ele. L3 mar-

Denteni, deal, pe teritoriul co-

ginea de S. a catunulur Depa-

muneT Dranceni, pl. Podoleni,


jud. Falcin, prelungit futre satele Vararla i Albesti. In hotarul despre S. cu com. Risesti

rati se varsa PIE Teleorma-

se afla o movila numita Andrein.

detulur, de 68 kil. si de la Alexandria, de 41 kil.

Deolnic-Bair; deal, In jud, Tul-

Suprafata comuner, dimpreu n A

www.dacoromanica.ro

nelul In Teleorman.

Distanta de la Rosiori este


de 30 kil de la resedinta ju-

DEPUSA

DEREA-CEAIR

105

cu a znosiilor de pe dinsa, este

tori. E situatd pe valea 1.1r1u-

catre N.-E. si se intinde de-a-

de aproape 2000 hect. Din acestea, 750 hect. pamint arabil


si 6o0 hect. padure, apartin

iuluT. La N. acesteT mosii se gd-

lungul vaeT Dere-Chioi.

fratilor NicolaevicT din Serbia,

iar 60o hect. pamint si putina


padure d-luT Anton Vetra. Pamintul este prea putin deluros ;
cea mal mare parte este yes, si
productiv fata cu al comunelor

de prin prejur; padurea este


de stejar.

Pe aci s'a cultivat pana in


anul 1872 insemnate cantitatT

sesc cite-va magurl carl formeaza hotarul mosieT spre comuna Belitori : Magura-cu-Mot
si Magura-SclunasuluT; maT spre

E. este Movila-Cornisorilor si
la limita dintre mosia Belitori
cu Peretul si cu Depusa se afla

Dere-Chioi, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Tortoman. Este provenita din unirea mal' multor

movila Basicuta-Flocoasa, canela

se atribue oare-care importanta istorica.


Pe timpul razboaielor Domnilor nostri cu navalitoriT ce
i

de tutunurT.
Populatiunea comuneT este de
1626 suflete, din carT 239 con-

veneati despre Dunare, aceasta


magura servea ca punct de ob-

tribuabilT.

alarma, aprinzindu-se focuri.

servatiune, de unde se dedea

Numarul vitelor este de 4166

vaT, si anume: Valea-HotaruluT,


Valea - Lunga si Valea -DanaChioi-Ceair. Trece prin satul

Derin - Chioi, mergind printre


dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.
Prin mijlocul s5.11 merge drumul
comunal Carol I - Derin - ChioiTortoman.

Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.


Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. Mangana si pe al

capete: 295 caT, 756 vacT si Derdi, afluent al BarceT, jud. Suceava.
boT, 2878 or i 232 porci.
Pe apa TeleormanuluT sunt
dota morT de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, In jud. Constanta, pl. Mangalia, ct. com.
mosia Hirlesti si cea-l'alta pe
Cara-Omer. E situat in partea
Deparati, la varsatura Teleor-

cat. Dere-Chioi. Este o continu-

maneluluT in Teleorman.

S.-V. a plaseT si a comuneT, la

lele sale E. se desface dealul

Are o scoala, conclusa de 1


invatator si frecuentata de 36

io kil. spre 5.-V. de cat. de

Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.

resedinta, Cara-Omer. E asezat


pe valea Cerchez-Chioi si este
inchis la E. de dealurile : BairMezarlic si Dere-Chioi si la V.
de Dealul-MoriT. Suprafata sa

a comuna si a plaseT si cea E.


a caunului ; este acoperit Cu

Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.

este de 115 hect., din carT 3

Constanta, pl. Mangalia, com.

elevT, in acelasT local cu prima-

ria; doua bisericT, una in catunul Deparati, si alta in catunul

Hirlesti, deservite de 2 preop


si 3 cintaretT.
DrumurT de comunicatie are :
spre cdtunul Netoti-d.-s., la S.

hect. sunt ocupate de vatra satulur si de grdinT. Are o po-

pulatie de 4 familiT, san 18 sufl.


si spre comuna Lada la N., pe
sosele vecinale. Cea din urma
Dere-Chioi, virf de deal, la hotrece prin paclurea Hirlestilor.
tarul plasilor Medjidia si ConComuna Deparati este una
stanta, jud. Constanta. E virful
din cele mal vechT ale judetucel mal inalt al dealuluT BilarluT. Dupa impartirea administralar, avind ic)8 m. inaltime. A
tiva din secolul trecut, figura
servit ca punct trigonometric
in pl. Teleormanul-d.-j. Mal in
de observatiune de rangul al
urma a &cut parte din pl care
III-lea. E acoperit cu verdeata.
s'a numit a TeleormanuluT.

Ad i s'a nascut poetul Al. Deparateanu, si de peisagiile dim-

Dere-Chioi, deal, in jud. Con-

prejur s'a inspirat cind a scris


frumoasa idill Vara la Tara.

stanta, pl. Medjidia, com. Tor-

Depusa, mofie, In jud. Teleorman, pl. TirguluT, com. Bel-

satuluT Derin-Chioi. Are o di-

toman. E situat in partea E. a


plasel si a com. si cea S.-E. a

rectiune generan de la S.-V.

are a dealuld Bair-Mezarlic si


este indreptat spre S., urmind
directiunea de la N. catre S.; la
V. acestuT deal se intinde valea Cerchez-Chioi, iar din poa-

pasunT.

Mangalia; acest nume se da


une partl din Valea-CisleT. Intreaga vale are forma une liniT
frinte si merge printre dealurile
Sari-Bair, Albi-Chioi si ManuzliBair spre V. si Mezarlic si Albi-

Chioi la E., urmind directia ge-

neran de la N. spre S. Este


Mata de o multime de drumurT,
carT duc la Calfa-Chioi, la Mamuzli si la Cerchez-Chioi.

Derea-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, com.


Lipnita; isT ja nastere d,in movila Caragea si se indreapta spre

N., pentru a merge O. se deschidd In balta Ciamurli, dupd


un drum de abia de- 2 kil.
14

88878. Morolo Dlolionar Mogrollo. Vol. IZA

www.dacoromanica.ro

DERIN-CHIOI

Derin-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cit. com.


Tortoman. E situat in partea

N.-V. a plise si cea E. a comune!, la 4 kil. spre E. de ci.tunul de resedinti, Tortoman.


Este asezat In fundu/ vid Dere-Chioi, tocmal la mijlocul el
si este inchis din partea N.-V.
de dealul Bilarlax cu virful

106

DERMENGIULUI (DEALUL-)

tinde de la valea Arniut-Bostan-Dere pini la movila Tuzla,

detul Constanta, plasa Silistra-

niaT spre N. de comuna Tuzla ;


are forma unur semi-cerc ; poa-

senli, pe culmea dealuluT Ghiol-

lele sale estice se intind pina


la Mare, iar cele vestice se impreuni cu ale dealuluT TausanBair. Nu este tocmaT inalt, dar
predomina Marea, com. Tuzla
drumurile ce duc de la Tuzla

Noul, pe teritoriul com. EniGhelic-Bair ; are o l'intime de


187 ni. si domini citunul Enisenli, citunul Nastradin si valea
Gheren-Ceair ; este acoperit cu
pisuni i seria ca punct trigonometric.

iar din
partea S.-E. de dealul Dere-

la Perveler si la Buiuc-Tattigeac.

Derrnen-Sirtt, deal, in judetul

Chioi. Suprafata sa este de 3656

Dermen-Ceair, vale, in judetul

Constanta, plasa
com. Garvan, cit. Veli-Chioi ;

hect., din carT 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de


gridinr. Populatiunea sa compusi mal numar din RominT
transilvinenr, asa nu mitl Mo-

Constanta, pl. Silistra-Noui, pe


teritoriul comunelor rurale Lipnita, Garvan i Ghiuvegea ; este
formati din doua vil secundare,
ce se desfac din poalele nordice

canT, este de 18 familil, sal 87


suflete, ocupindu-se exclusiv cu
cresterea vitelor. Case sunt putine, tusa mar' i regulat ase-

zate. Drumul comunal Torto-

ale dealulur Uzun-Bair, de pe


teritoriuI comuna Cranova din
Bulgaria; se unesc sub numele
de valea Canara-Ceair ; tae hotarul spre Dobrogea, pe la E.

man-Dana-Chioi (Carol I) trece

de pichetul No. 12; de ad la

drumurr comunale ce duc de

prin acest sat, pe la partea sa

numele de Satis - Chioi - Ceair,

la Veli-Chioi la Lipnita si Para-

nordici, iar drumul Bilarlar (Dorobantul) Medjidia trece prin

pini In dreptul comuner Ghiu-

Chioi.

partea vestici a satulur; un alt


drum comunal pleaci. spre S.

de Dermen-Ceair, pira la deschiderea sa in balta Iortmac,


In partea sudici a e!, pe unde
trece drumul judetean Ostrov-

Dermen-Sirti, deal, in judetul

Derinea-Ceair, alt nume al miel'


Beilicul, nume pe carell poarti
de la satul Bazargian i p-ini aproape de virsarea sa in balta

Cuzgun ; are o lungime de peste


15 kit.; malurile sale sunt in
general inalte i stincoase, din

la satul Dobromirul - din - Deal

cauza dealurilor carT o string

Beilicul, judetul Constanta, pl.

de aproape i anume Ve/i-Chioi-

a pliseT si a comuner, mergind


printre valea Caralmus - Uzun-

Silistra-Noui. Sub acest nume


brAzdeazi partea estici a pli-

Bair i Dermen-Sirt la V., Siran-Culac-Bair i Capus-Chioi-

se!, pe cea sudici a comunei Be-

Bair la E.; pidurl intinse se

ilicul si pe cea nordici a com.


Caranlic ; malurile sale sunt acoperite de tufirisurr; merge
printre dealurile Aspalic, Hasan-Orman de o parte si De-

afli pe malurile sale. Valle ce


sunt adiacente acester va sunt

tele Dobromirul-din-Deal i dru-

miel i neinsemnate; printeinsa

intri in Bulgaria.

Dere-Chioi (1c)8 m.),

la Docuzol.

se desface din dealul Sirt-IolBair ; se intinde spre E., tuteo


directie de la N.-V. spre S.-E.,
printre viile Ciali-Ceair si SatisChioi-Ceair ; la poalele sale de S.
este asezat satul Veli-Chioi ; are
158 m. inaltime, domiriind %dile

de mal sus si satul Veli-Chioi;


e acoperit cu tufirisurr si pidurr
ca Sala-Coru-Orman i tiiat de

vegea, de unde ja pe acela


Constanta, plasa

com. Dobromirul, cit. Dobromirul-din-Deal ; se intinde de

spre S. si se continul in Bulgaria; brizdeaz partea sudici

Culas, care e la E. si dealul


Irasli-Bair, care este la E.; are
16o m. mnlime i domina sa-

murile care pleaci de aci

merge drumul comunal ce duce

mircea de ala parte; prin ea

de la Lipnita la Cranova
Dermengiulul (Dealul-), deal,
Bulgaria; un altul o tac pe la
In jud. Constanta, pl. Medjidia,

mar merge si drumul judetean


Ostrov-Cuzgun i cel comunal

hotarul spre Dobrogea, mergind


de la Veli-Chioi la Para-Chioi ;

Beilicul-Caranlic.

Derrnen-Bair, deal, in judetul

valea chiar este un drum deschis si important pentru a intra in Bulgaria.

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Tuzla; se In-

Dermen-Muc, movild, in ju-

www.dacoromanica.ro

com. urb. Cernavoda ; se desface din dealul Cernavoda


se sfirseste In Valea Turcului,
urtnind directia de la N.-V.

citre S.-E.; are o l'Intime de


io8 m. i domini comuna Cernavoda i lacul Ramazan, pre-

DERMENT-SIRTi

cum I drumul Cernavoda-Dev-

hometele, cu 488 fam., saa 1284

cea; este aezat in partea ves-

sufl. E aezat pe podi ceva

ticA a plAser
comuneT ;

i cea de N. a

este acoperit cu

DERVENT

107

p5.-

inclinat, intre dealurile Pietriul


i Breazul.

pe piriul Buhaiul ; lar prund i


nisip pentru osele 'in cAtime
abundentA, pe dealulurile Pietriul i Breazul.

Derment-Sirti, dinpie, depresi-

tarul moief are casa de zid,

une intre dealurile Greci i Piatra-RfloasA, in jud. Tulcea, plasa


MAcin, comuna Greci. Este strabAtutA in toate lungimea de
apa CalistrieT. Are o intindere
de vre-o 200 hect. E acoperitA
cu finete i putine semAnAturT.

ca heiurT necesare ; livada cu

Drum principal este catea


judeteanl Dorohoia- MihAileni.
Hotarele moieT sunt cu : Buhaiul, Lozna, CAndeti, Vitcani,

fructierT aleT ; gr5.dina cu florT

Piriul-Negru, Tureatca i Hiliea.

.InT i fineturT intinse.

Locuintele sAtenilor sunt bune


ea livezu1 i grAdine. Proprie-

i pentru legume.
Proprietatea moieT a fost din
vechime a MAnAstireT HomoruluT

din Bucovina, pAnA la 1785 cind

Locurl insemnate sunt : Silitea- Veche, Movilele-BreazuluT,


Breazna, Palanca, antul-Mare
qi antul-Lung.

Dernit (Izvoarele-de-la). A-

s'a vindut.
Are o bisericA, ca hramul Sf.
Mihail i Gavril deservita de I

ceastA numire o poartA mai


multe izvoare de pe mola O-

preot, I cintaret i I palImar;


este de zid i incApAtoare ; s'a

Constanta, pl. Silistra-NouA, pe


teritoriul comuneT rurale Girlita,
i anume pe acela al cAtunuluT

dobeasca, din com. Muti, jud.

fundat in anul 1810 de fostul

sAti Gatita, situat in partea de

Teleorman. Le mal* zice i Spa-

proprietar P. Cazimir, apor repa-

N. a p15.e1 i a comuneT ; este

fiul.

Dersca, com. rur., in partea de

rad. i de altI proprietarT aT


moieT: P. Mavroeni qi Iosif
Uhrinovschi. In jurul bisericeT

N. a pl. Berhometele, jud. Do-

se all o livada frumoasl. Are


tor i frecuentatA de 6o elevT.

punctul culminant al DealuluTDraca ; are o inAltime de 125


m.; fost punct trigonometric de
observatie, gradul al 3-lea ; printr'insul trece hotarul dintre comunele Girlita i Unja; poalele

Calitatea pAmintuluT este mal

sale spre DunAre, de care e

rohoia, formata din satele : Candeti, Dersca, Piriul-Negru, Vitcani i. VlAdeni, ca reedinta
primarieT in Dersca. Are o populatiune de 775 fam., saa 2274
suf. Sunt 6 bisericT, deservite

o coalA, condusA de I invAt5.-

Dervent, virf de deal, in judetul

SAteniT improprietAritT aa 1108

despArtit printr'o distantA de I


kil., sunt Inalte i ripoase; ase-

hect. 16 ariT loc, iar proprieta-

menea i cele ce se termina

rul moieT are 1589 hect. 74


ariT cimp i 1575 hect. 41 ariT
pAdure mare, parte bAtring.

pe malul vaeT Licina; este acopera numaT ca verdeatA; prin


inAltimea sa domina DunArea

ii5 elevl.; 2187 hectare, 54 ariT

Moia are acareturT bune, pre-

pe o buna intindere, ostrovul

pAraint sAtesc; 3789 hect. 59


ariT cimp i 2577 hectare 95
aril pAdure, ale proprietAtilor
marT din comuna; 3 iazurr qi 4
pogoane de vie.
Budgetul comuneT, pe anul

cum : magazine de pAstrat pro-

numit Pacuiul-luT-Soare, valea Li-

ductele ; grajdurT de ernat vi-

tele ; velnit mare cu toate ne-

cina i dota drumurl comunale


ce merg pe la .poalele sale nor-

cesarele i un rato cu duhgeana


In mijlocul satuluT.

dice i sudice: Bugeac-Mirleanu)


Galia-Cilnia.

de 5 preotl, 7 cintAretT 1 6
pAllmarT; 2 col! conduse de
2 invAtAtorT I frecuentate de

1890191, a fost la veniturT de ler


6584, i la cheltueli de leT 6280.

peste tot bunA.

lazar! sunt 3, de miel intindere, intre care mal mare e acela numit Beizadela, in supra-

i la cheltueli de leT

fatl de 2 hect. 51 ariT ca sola


frumos de peste. Vie este pe
o intindere de 4 pogoane.

Vite marl cornute sunt 1245,

Piraele ce trec pe moie sunt:


Buhaiul, BuhAeul i Prelipca.

In 1889/90 a fost la veniturT de


leT 7500
6984.

oT 1860, capre lo, caT 171, riml-

tori 220. LocuitoriT pose& 366


stupT.

Dersca, sat, pe moia cu acelaT


nume, jud. Dorohoia, pl. Ber-

Piatra pentru zidarie se aflA


In mas5. mare de sena, pe N'Al-

le i dealurile acoperite cu padure ; lespezT pentru pavat i


pentru zidit fintinT, se gAsesc

www.dacoromanica.ro

Dervent,girld, in jud. Constanta,


pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
comuneT rurale Bugeacul ; se

desface din partea vesticl a lezeruluT Girlita ; se intinde spre


N., aviad o directiune generalA
de la S.-V. spre N.-E., brAzdind
partea nordica a p15.e1 i esticA
a comuneT, facindu-I chiar hotarul catre comuna Girlita; se

deschide, dupl un curs de 21/2


kil., in DunAre, pe dreapta, in

DER'VENT

108

dreptu1 ostrovuld Pacuiul - luISoare ; malurile sunt cam inalte


si ripoase, din cauza pamintuluI

DES A

Cimpul. E situata pe loe ses, la

92 kil. S.-V. departe de Cra-

stabileste comunicatia intre Durare i iezerul Girlita, iezer care


primeste plinul apelor DunareI,
apartnd ast-fel locurile inconju-

iova, la 16 kil. de Calafat si la


9 kil. S.-V. de Poiana, resedinta
comuna
Se invecineste la N. cu com.
Poiana i Tunari, la S. cu Dunarea, la E. cu com. Piscul, iar

ratoare de inundatie.

la V. cu cat.

aluvionar, moale, ce strabate ;

Dervent, pichel, jud. Dolj, plasa


Cimpul, com. Ciuperceni.

Dervent, pichet de frontierd, pe


Durare, in jud. Ialo mita, plasa
Borcea, drept satul Roseti-Volnasi; II zice i Cioroiul.

Dervent-Tepe, virf de deal, in


jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comund rurale Malcoci,

situat in partea nordica a plaser i cea estica. a comuna ;


este unul din virfurile vestice
ale D
; are ii6 m.
inaltime si e punct trigonometric
de ordinul al 3-lea, dominind a-

supra satului Malcoci i N'Ad


Gofular; pe la poalele lur trec
drumurile comunale de la Puslava si Malcoci spre Sarighiol
Pirlita ; acoperit cu verdeata.

De Sus-Mijlocul (Nasa-),
unitd, din plasile : de Sus
(prescurtare din numirea Bistritade-Sus) si Mijloc, din ludetul
Neamtu.
Plasa de Sus cuprindea comunele : Bltatesti, Filioara, Humulesti, Pipirigul, Vinatori, Rau-

cesti, Timisesti, Pastraveni, Bo-

ite, (acum desfiintata), Petricani, Grumazesti si comuna urbana Tirgul-Neamtulul ; lar pl.
Mijlocul: Tibucani (desfiintata
acum),

Uscati,

Dragomiresti,

lle infra Rominl, sub MihaiaViteazul, I Turd. In timpul raz-

(Rahova). Limita de N. desparte pAminturile locultorilor

boiuluI Romino-Ruso - Turc, in


lunile Iunie-Iulie 1877, se aflaa

impamtntenitl la 1864 din Desa,

stationate aci, escadronul Dolj

de al acelor din com. Poiana

si escadronul mixt al regimentuluI i -la de calarasT, escadroanele


Arges, Vilcea, Muscel, din regimentul al 2-lea de calarasT.

Tunari.

Limita de S. este

format de Dunare. In dreptul


hotaruluI Desa (Piscul) se afla sa-

tul Ursoaia din Bulgaria. Limita

In comuna se afla biserica

de E. merge intre mosiile Pis-

Sf. Nicolae, zidita la anu11860


de catre principele Mihail Obre-

cul

i Desa, lar cea de V. in-

tre delimitrile Desenilor si ale


locuitorilor din catunul Ciuperceni-NoI.

Terenul comuna este ses, nu

prezinta de ctt cite - va movile : Magura luT - Chiot, spre


spre V.; Insiratele, spre N.; Magura-luT-Casc si a luI Caragea,
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul,
Tapa, Netomenia si Nedelcu,
spre V.; Magura-Mare, la S:
In comuna Desa ca i in vecina sa Piscul, se gasesc o mul-

time de lacurl i blT, ast-fel


se numara : Uturinul, pe marginea de N. a comuner, are o suprafata de 18 hect. Lacul Bali,
la N.-V., in marime de 3 hect.
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect.

Lacul Ochiul, la S., de io hect.


Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai
toate aceste baitr si lacurl sunt
pline cu pesd.
Acum 140 de ami, com. era
loculta de citI-va pescad, cad,
din cauza razboaTelor, se mutan

cind in Bulgaria, d'id iar treceati la noI. lar de la acea data,

se stabilira in com. Desa. La

Budesti-Ghical. (Ved Mijlocul,

anul 1873, din cauza baltilor


a nisipurilor, comuna s'a mutat
cu 3 kil. maT spre N., cind ea
pus Cu adevarat temelia satulul

Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa

late.
Linga aceasta comuna s'a dat,
in anul 1597, o insemnata bata-

Cluperceni-NoT

si

Talpa, Bargloani, Bozieni

si a comuna Desa. Com. are


4 strade cu directiunea V.-E.,
lar douti in directiunea N.-S.
Stradele sunt drepte i regu-

www.dacoromanica.ro

novicI si care e Amasa pe locul vechia al comuneI. E deservia de i preot i i cintaret.


Pe litiga pamintul prevazut de
lege, biserica mal are o proprietate de 17 pog., daruite de
fondatorul

Se vad aci dota drumud


vechT, unul pe limita de E., lar
altul pe cea de V.; ambele duc

la Durare pana In fata comunei Arter-Palanca (Arcer). Tot


in Desa, in fata comund Arcer, se vad i azT urmele uneI
cetatT, ce dateaz din timpul
Romanilor.

In catunul Desa se afla o


scoala mixta ce functioneaza din

care este intretinua


de stat. Localul de zid, a fost
construit de comuna., si se
all in burla stare. Este conclus de i invatator. In anul
scolar 1892-93, aa frecuentat
scoala 54 bletT si 4 fete. Sunt
in virst de scoall 142 baetl si
121 fete. aja carte 103 barbatI
1873 si

si 17 femer.
Totalul populatiuneI este de
1788 suflete, din cae, 929 barbatT si 859 femeT.

Dupa legea rurala din


sunt 225 impamintenitT,

1864

DESA

109

DESPI

Suprafata teritoriuld comunal


este de 890 hect., din care 683
hect. arabile, 98 finete, 79 hect.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa-

zane, rachia din tescovina. Pe


mosia Desa se gasesc II stine,

dure.

tot pe mosia Desa.


Se gsesc in comuna 3 meseriasT i anume : 2 cizmati

Mosia de pe teritoriul com.


se numeste Desa; are o suprafata de 1750 hect., cu un venit
de 105260 leT. Azi apartine SocietateT Nationala ; lar in tre
cut apartinea principelui Milos
Obrenovici. Se seamana pe pamintul acesteT mosiT, gr, porumb, orz, ovaz i rapita.
In dreptul comuneT, se afl'a'
pe amare, ostroavele : Aca-

Desgei, atine, situate la S.E. de Tezerul Bobocul, judetul

unde se fabrica brinza ordinara.

Trei morl cu vite se &ese

rotar.
Sunt 4 circiumi cu pravaliT
3 pravaliT deosebite.
I

Lo cu itorT 41 desfac productele,


parte in comuna, parte la Ca-

lafat, unde se duc cu carele si


cu carutele. In schimbul grine-

Desgutele, movild, jud. Braila,

la 7 kil. spre V. de satul Vizirul, aproape de hotarul de V.


al mosieT Liscoteanca.

Desagutul, iezer, jud. Braila, in


cotul ce face Dunarea-Veche
la Blasova, din com. Chiscani ;
comunica la N. cu Tezerele Orzea

i Mala.

lor, importa: bumbac, ghete, etc.


Comuna Desa este strabatuta

i Caluda. Pe primul este

Dscultanilor (Dealul-), mo-

de cal comunale ce duc la Du-

vild, jud. Dolj, pl. Mesa, co-

padurea cu acelasT nume, cu o

nare, precum si la comunele ve-

muna Afumati.

suprafata de 65 hect. Pe

cine.

lia

al

doilea se afl. padurea Caluda,


cu o suprafata de 90 hect. Ambele sunt compuse din plopi

Budgetul pe 1893-94 a fost


de 3945 le! si 87 bani la ve
nituri si de 3709 le! si 66 bani

salciT.

la cheltueli.
Animale sunt : 453 vite cor-

Padurea-Gospodarulur, pe mo-

sia Desa, la marginea DunareT,

nute, 240 oT si 17 cal.

are o suprafata de 85 hect. acoperite cu tufani.


Zavoaie de plopl si salcii sunt
pe o suprafata de 72 hect. Pentru a impledica formarea dunelor,
s'aii plantat d'asupra nisipurilor
mobile, salcimi, pe intinderi
deosebite, in total pe 1500 hectare.
Padurile apartineatt inainte
baronului Ivan de Baichy ; azT,

cele din ostroave apartin sta-

Desa, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,


com. Desa, cu resedinta primariel.

Desa, lac, situat la

S. comuneT

cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.

Deseragi, phig, in comuna rur.


Degerati, jud. Mehedinti, plasa
rea riului Cervenita.

Desn'tuiul, firta, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava ; izvoreste


din poala dealulur Guardenita,
se compune din Desnatuiul-

ampul, in apropiere de Du-

.Mare

prin com. rur. Cleanovul si se

Desa, indgurd,

satul cu a-

onalal. Padurile sunt compuse

Cimpul.

i Desnatuiul-Mic ; trece

varsa in Jii1.

Desntuiul-Mare, pira VezT


com. rur. Balacita.

Desntuiul-Mic, pira Vez! co-

din tufanT, salciT, salcimi i plopT,

102 hect.; produc vin rosu de

Desa, mo,cie, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Desa, de 3400 pog.,
cu venitul anual de 105260 la

calitate mijlocie si se gasesc


pe delimitarile locuitorilor carora apartin.

Apartine Societatel eNationalay


si inainte era a principelui Milos
Obrenovici. (V. Desa, c. r.)

muna rur. Balacita.

Desprtire (La-),pichet de granil, pe Dunare, in Sudul balteT Potelul, litiga Grindul-CretiT ;


e al 4-lea din Romanati, incepind

de la hotarul judetuluT Dolj.

Pe proprietatea bisericei se

In comuna se fabrica jn ca-

lul-d.-j.

nare. Apele lacului contin diferite substante minerale.

celasT nume, judetul Dolj, plasa

afla o balta, numita Balta-Neagil, care cuprinde carbonat de


soda, sulfure si iod in mare cantitate.

gerati, jud. Mehedinti, pl. Oco-

Ocolul-d -j. ; contribue la forma-

tuluT, lar restul Societatei 4Nati-

dar predomina salcimul.


Viile ocupa o intindere de

Deseragi, deal, in com. rur. De-

Desa, vale, in judetul Vlasca, ce


incepe din Visina, merge prin
mosia Petresti-de-Jos i da in
apa NeajlovuluT, la Petresti-deMijloc.

www.dacoromanica.ro

Despi, izvor, jud. Muscel, pl. RiulDoamneT, com. Mircepti. LocuitoriT cred ca apa acestuT izvor
este 1311n pentru boale, maT a-

les pentru frigurT ; de aceea o

considera ca apa de leac.

Despina, movild, pe teritoriul


satuluT Suhara 11, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiii.

Despina, deal, in partea de S.-E.


a 'trae' cu acelasT nume, jud. Tecuela, pl. Nicoresti, com. Tepul.

DESIDAICA

110

DESPINA

Despre-Rsirit, deal, cu direc-

adeni. E parte proprietatea

gA, jud. i pl. Prahova, avind

EforieT Spitalelor Civile, in intin-

ca virfurr principale : Draganeasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca-

dere de 2600 hect., adudind un


venit de 28000 leT si parte a
d-luT V. Custov, de 600 hect.,

lul

Strigoiul. Acest sir de

dealurT se imparte in maT multe


sirurT mar micT, carT al1 direc-

a com. Margineni-d.-s., judetul


Prahova, pl. Filipesti.

Despina, vale, pe teritoriul com.


Tepul, jud. Tecucia, pl. Nicoresfi. Are directia de la N. -V.

spre S.-E. Aceasta vale spre


V. se numeste Grigoriti, lar spre

E. Ipotesti.

Despre-Apus, fir de dealuri,


com. Valea-Lunga, jud. si pl.
Prahova. Acest ir se imparte

Deiul, piria, in jud. Gorj, pl. Gi-

S.-E. catre comuna Prahovita.

lul Icleanul, curge de la N. spre


S., trece prin comunele Vladimirul si pe linga catunul Blindulesti si se vara in Gilort,
la comuna Andreesti.
Acest pirii1 se formeaza din
ploT i izvoare ; seaca in timpul
vereT prin caldurile cele mar!;
largimea luT variaza intre 1-5
metri ; tarmurile-T sunt ripoase
inalte pe unele locurT, lar pe
cea maT mare parte a intindereT luT, n'are de cit o matca ar

ale sirurilor, sunt: Piscul-BoTerilor, Calugarul, Hiretul, Ghi-

onoiul, Telpesoaia, Ciolpani

altele. Toate aceste siruti de


dealurl sunt acoperite cu padurr, printre cae se afia si pasunT pentru vite.

Despre-Risrit, deal, in partea

de E. a apeT

Cungrea-Mica.,
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.

Otesti-d.-s.; are o lungime de


2 kil.

Despre-Rsirit, deal, pe teri-

rectiune spre S.-E. catre aceasta comuna i spre S.-V. catre


comunele : Virfurile si ValeaLunga, din jud. Dimbovita.
Cele maT insemnate virfurl

toriul com. Merlesti, jud. Olt,


pl. Siul-d.-s. Formeaza malul
sting al vad IminoguluT. E acoperit cu semanaturl, padurT

sunt: Pravaciorul,
Ripa-CorbuluT, Omul-Mort,

N. la S.

si fivezT. Are directiunea de la

Despre-Apus, deal, in partea


de V. a apeT Cungrea -Mica, Despre-ZAvohl, pddure, jud.
Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti.
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.
; are o lungime de
Deirati, atun, pendinte de co3 kil.
muna Scortarul-No0, jud. Braila,

com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul-

pl. Vadeni. E situat la S. de


com., la 3 kil. departare.

d.-s. Formeaza malul drept al

Populatia sa e de 92 fam.,

vale! Iminogul. Are directiunea

sari 408 sufi. ; 39 persoane stia

N.-S.

carte, 369 nu stia. Vite :

Despre-Buzit,plaia, in desfiintatul judet Slcueni, alipit la

8o

bol, i50 yac!, 13(:) viteT, 150 cal,


200 oT. Ad i e o moara de
abur!.

judetul Buzar'', cu resedinta in


com. Sibiciul-d.-s.

tal-mur-1 pronuntate.

cu acelasT nume, jud. Gorj. Incepe din com. Licuriciul, plasa


Gilortul si se termin intre dealurile : Culmea-GilortuluI i Cul-

mea-Icleanul. Pe aceasta vale se


afla situate comuna Vladimirul
catunul B1nduieti, pendinte
de comuna Andreesti.

Despre-Schit, pdure, jud. Ilfov.


Vez! Ciolpani-Tiganesti.

Despre-Apus, deal, pe teritoriul

lortul, ce la nastere din dea-

Deiul, vale, formata de pirlul

In maT multe sirarT, carT aj di-

Fata-PretreT i Virful-VieT.

cu un venit de 7000 le!.

tiunele unele catre S.V. in aceasta comuna si altele spre


Cele maT insemnate virfurT

Despina, vale, in partea de V.

Scortarul-Noil, jud. Braila, pl.

tia spre S., in com. Valea-Lun-

Deirati, mofie, pendinte de com.

www.dacoromanica.ro

De11-Caira, deal, in jud. si pl.


Tulcea, com. Cataloi, cat. Enikioi ; se desface din dealul Uzum-Bair; se intinde spre E., inteo directie generala de la N.-V.

spre S.-E., brazdind partea sudica a plaseT i cea estica a


comuneT; e de natura pietroasa
si are un vid' de 174 m., dominind asupra drumuluT comunal
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
Cu finete.

Deloaica, pdure, de 275 hect.,


jud. Ilfov, pl. Znagovul, com.
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
Proprietatea d-neT Ana Vlahuti,

DESLOAICA

DEVESEL'UL

111

numit ast-fel dupa numele fostuld proprietar Desliu. Este padure neagra. Lemnele ce se gasesc inteinsa sunt : tul, carpen,

alun, jugastru, teit, ulm, plop,


artar, etc. ; predomina lusa tufa.

Aceasta padure are o intindere de 275 hect. si apartine


de cat. Sterianul d.-s., com. Butimanul, pl. Snagovul.

Deloaica, pirifi, Izvoreste din


j ud. Dimbovita, intra in jud. Ilfov,

trece prin padurea Desloaica


uda satele Crevedia-d.-s. i Cocani.

Devcea, sad Ghiocea, sat, in Devcea-Est, vtrf de deal,in jujud. Constanta, pl. Medjidia,

detul Constanta, pl. Medjidia,

cdtunul comuna Tortoman. E


situat In partea nordica a plaseI i cea vestica a comund,
la 3 kil. spre S.-V. de catunul
de resedinta, Tortoman. Este

com. Tortomaa ; este vil-fui cel


mafinalt al dealulta Cilibi-ChioiBair ; are 105 m. inaltime. Este
la E. satulur cu acelasI nume
la S. de Tortoman. A fost punct

asezat pe valea Geaba-Culac


inchis In partea nordica de dea-

trigonometric de observatiune
de rangul al III-lea.

lul Geabac Bair cu virful sad


Tortoman (106 m.) ; la S., de
dealul Oba-Bair, cu virful 031
Maiacli-Oba, care are 126 metri ; iar in partea S.-E., de dealul Devcea-Bair, cu virful sad
Devcea-Sud (102 m.). Suprafata

Devcea-Nord, vtrf de deal


punct trigonometric de observa-

liune de rangul al

III-lea, in

jud. Constanta, plasa Medjidia,


com. Tas-Punar. Are 114 m.

time si este cel mal tnalt virf


al dealuluI Cable-Bair. Este si-

in com. rur.

sa este de 1470 hect., din care


23 hect. sunt ocupate de vatra

Negomirul, jud. Mehedinti, pl.

satuluI i gradinI. Populatiunea

la S. de Tas-Punar.

Vilor.

sa, formata aproape numai din


Turd si T'Atad, este de 46 fam.,

Devcea-Sud, virf de deal, in ju-

Detunatele, vale, in com. rur.

sail 299 sufl., care se ocupa cu a-

detul Constanta, pl. Medjidia, pe

Negomirul, jud. Mehedinti, pl.

gricultura, pamintul producind


pe un picior egal tot felul de cereale. Casele sunt in general
maricele - ceea-ce arata bogatia
locuitorilor din acest sat, in raport cu a celor-l'altl lusa sunt

teritoriul com. Tortoman. Are


102 m. nIimesi este unul din

asezate neregulat. oseaua judeteana Cernavoda-Tortoman trece prin partea de N. a satulul. De

Devcea-Vest, virf de deal, in

Detunatele,

Vailor.

Detunatul, pdclure, situat5. in


pl. Balta, jud. Braila. Se margineste la V. cu Mosia-Mare,
despartita prin venga Detunatul, la S.-V. si N. cu DunareaMAcinuluT. Are o suprafata de
120 hect., acoperita cu salcie.

aci mai pleaca drumurI comunale pe la satele invecinate. La

Detunatul, prival, jud. Braila,

Taspunar pleaca 2 drumurI : (u-

incepe din Dunarea-Veche


se uneste spre V. cu privalul

nul trece pe la ruinele GeabaculuI; altul pleaca la Panaghir

SApatul. In apropiere de dinsul


si de Dunare era Pichetul No. ro
de dorobantr, ctnd Dunarea-

Veche era granita. In timpul


inceperd razboiulta cu TurciI,
CercheziI ad macelarit 7 dorobantI, facind multe pradArl prin
catunele din 1;110 : Stoenesti,
lapa, Agaua i altele.

Detunatul, viroagd, jud. Braila,


incepe din capul despre N. al
ostrovuluI Cistia i da tn Dunarea-Veche, la Salda, hotar inBalta-Vizirutre
luI.

altul la Cilibi-Chioi.

tuat la N. de satul Devcea

virfurile insemnate ale dealuluT


Devcea-Bair. E situat la N. de satul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.

jud. Constanta, pl. Medjidia, pe


teritoriul com. urb. Cernavoda.
Este virful cel mal inalt al Dealulta-TurculuI, pe care se afla.
Are 121 m. inlime i a servit

ca punct de observatiune de
rangul al IIIlea. Este situat la
E. de Cernavoda si la V. de
Devcea.

Devcea-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritotoriul com. Tortoman i anume
pe acela al catunelor sale Celibi-Chioi i Devcea. Este situat
la o egald distanta de cele dota
sate si la hotarul lor. Are for_
ma unuI arc de cerc cu concavitatea catre N. (catre Devcea)
si cu convexitatea catre S. (cOtre Cilibi-Chioi). Are o l'Intime

maxima de 104 metri si cavIrf


mal insemnat Devcea-Sud (102
metri).

www.dacoromanica.ro

Deveselul, com. rur., jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 31 kil.


de orasul T.-Severin, si la 21
kil, de com. rur. Vinjul-Mare.
Este formatd. din mahalalele : Ho-

gestilor, Pirvanestilor, Teroies-

tilor si Tudorestilor. Pe unele


locurl, aceste mahalale, maT lat
numirea de Cluciul i Llnia sad
Catalicul.

Are o populatie de 1860 locuitorl, din carr 280 contribuabilI ; locuesc In 350 case.

DEVESELUL

Locuitorir poseda.: 40 plugurr, 61 care cu bol O 22 carute cu car.


Are o biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretr ; o scoala,
conclusa de un invatator si frecuentata de 20 elevr.
Budgetul comuner are la veniturr 3794 ler si la cheltuell

3147 la
Vite sunt: 727 vite marr cor-

nute, 68 cal, 800 el si 689 rimatorr.


Prin com. Deveselul, trece soseaua vecinala TigAnegi - ScA-

D1AC0NESTI

112

Stia carte 42 persoane ; nu


stiti 763.

Budgetul comunei pe anul


r386-87 a fost de 3464 ler la
veniturr si 3392 la cheltuelf.
Are I5I contribuabilI.
Vite m.arr aa fost in 1887,
66o, vite miel cornute 145 si

porcr mi'.

Voevod Paisie, la anuI 7042


(i534.) si zugrAvita de Mircea
Voevod

Ciobanul ,

la

7056

(1 548).

Dezrobiti, sat, face parte din


com. rur. Manastireni, pl. Oltu-

de-Sus, jud. Vilcea. Are o populatie de 462 locuitorr (201


barbatr, 261 &me).

Are 9 stabilimente comercio scoall primara, conclusa


de un invatator si frecuentata
de 17 elevr, din 57 in virsta
de scoala. Sunt 3 bisericr: Sf.

Dezrobiti, parte din satul Ro-

ale ;

mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Nicolae (1842) in Deveselul, Sf.

Diaconesti, sub-divizie a catu-

plul si dota sosele comunale:

Nicolae (1315) in Comanca si

Crivina-Deveselul si DeveselulGogosi.
E udata de Piriul-Teporestilor.

Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite

nulur Roscolul, din com. GuraTeghir, jud. Buzaa.

de 3 preoll si 6 cintdretr.
In cuprinsul comuna se afla

Diaconesti, sat, plaiul Ialomita-

Pe teritoriul el se afla padurea

la S. dota magure si spre N.

Dimbovita, cat. com. Serblnesti-

Bungetul, Plaiul-Bobulur si Le-

inca mar multe magure de diferite forme. Pe ad se observa


si -urmele drumulur roman de
la Romula la Malva.

Podurile, jud. Dimbovita. I se


zice de locuitorr si Diconesti.

giuirile.

De com. Deveselul mar tine


si cAt. Vraucea, format din noti,
cu 214 insurater improprietaritr.

Acest catun este asezat spre


V., pe un platoa in marginea
Dunarer, 'filtre pichetele Vaiuga
sI Birloaga.

Comuna Deveselul mar inainte a fost pe locul numit Ce-

Deveselul, proprietate, in jud.


Mehedinti, pl. Blahnita, com.

rur. Deveselul.

Deveselul-Strfiini, sat. Ved Mileni.

Diaconesti, sat, jud. Dolj, plasa


Amaradia, com. Zlicoiul, situat
la 1 kil, de cal. de resedinta. E
brazdat de Dealul-Muerif. Are

192 suflete, 87 barball si Io5


femer. Locuesc in 36 case. Copiir din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Zlicoiul.

rul, nume care l'a si purtat pana


mar tirzia. Cauza stramutArir adi

a fost lipsa de apl.

Dezrobiti, sat, jud. Bacati, plasa


Trotusul, facind trup cu satul
Manastirea-Casinul.

Deveselul, com. rur.,jud. Romanati, pl. Ocolul, formata dia satele: Deveselul (405 locuitor1)
si Comanca (400 locuitor1). E
situata la 6 kil. spre S. de Caracal, pe soseaua Caracal-Corabia si in apropriere de calea fe-

iul Dimbovita, jud. Muscel.

Diaconesti, sat, face parte din

rei, sat, face parte din comuna


rurala Titesti, pl. Riul-Doamner, jud. Muscel. ST-a luat numele de la TiganiI, ce astl-zr il
locuesc si carr ati fost rolar al

com. rur. Rijletul-Govora, plasa

manastirer Valea.

Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur marir este de
132 metri.

formind 20 familir.

Are o populatie de 98 locuitorr (48 barbatT si 50 femer),

Are 210 familir, saa 805 suflete, din carr 8o Sirbl si lo

Loe titorir TiganT se ocupa


cu freraria si multr sunt Mutad.
Prin mijlocul satulur trece gira

TiganT, lar restul RominT ; sunt

Valea-Man astirer.

407 barbatr si 398 femer: 390


clsatoritr si 415 necasAtoritr.

com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-

Dezrobiti, san Valea-M'anisti-

rata. Se invecineste la V. cu
com. Redea si la S. cu com.
VIAdila.

Diaconesti, sat, face parte din

Vedea-d.-s., judetul Olt. Are o


populatie de I00 locuitorr.

Diaconesti, sat, face parte din


com. rur. Obislavu, pl. Oltetulde-Sus, jud. Vilcea. Are o po-

pulatiune de 182 locuitori (89


barbatr, 93 femer).

Diaconesti, mahala, in comuna


rurall Greci, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.

In acest catun se afla manastirea Valea, fondata de Ion Radu

www.dacoromanica.ro

Diaconesti, mofie particularA, ju-

DIACONI

113

detul Dolj, pl. Amaradia, com.


Zlicoiul, satul Diaconeti.

DICHISENI

merge spre N curgind printre

sursa Vulcanul, cu deosebire


ea iodurile alcaline sunt mar

dealurile Bei-Aslan-Bair i CaraDede-Bair i apor se deschide

concentrate.

Diaconi, sat, face parte din comuna Poiana, pl. NicorWi, judetul Tecucia. E aezat pe loe
Fs, in partea de E. a comuner,
la o distanta de 400 m. departe

de reFdinta el.
Are o populatie de 124 fa..
milif, set 520 suflete, locuind in
125 case; sunt 112 contribuabilf.

In sat se afla : 129 bor, 57


yac!, 14 cal, 16 iepe, 3 armasarr, 156 or i
cuitorif poseda. :

capre. Lo-

19 hect. padure, 8 hect. vie, 5 stupT, 36


plugurT, 3 cazane pentru facerea rachiulur din tescovina
din, prune.

In sat se all o biserica, cu


hramul Sfintif - Voevozr, deservita de I preot i 2 cintdretY;

este de zid; dateaza de pe la


1842, cind a fost facuta de locultor! in locul alteia mar ve-

in valea Acargea-Dere saa Dautlar-Buiuc-Dere, dupa un drum

Dianu/, sat, face parte din com.


rur. Stoeti, plaiul Horezul, judetul Vilcea. Are o populatie

de aproape 6 kil., avind o directie generala de la S.-E. catre N.

de 822 locuitorT (440 barbatT,


382 femer). Cade in partea de

E. a comund, pe valea riuluT


Cerniwara. Ad e o biserica reparata la 1890 i avind ca ctitorr pe totr locuitorir.
Dianul, deal, intre com. MAIda.re0, M'adulad i cat. Dianul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Dichil-Tast, deal, in jud. Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comund Enghezul; este
prelungirea spre N. a dealulur
Bair - Cara - Suluc ; are o inAltime medie de 130 m. qi este
acoperit in cea mar mare parte

cu p4une, lar pe poale cu semAnAtur1; este taiat de drumurile comunale Enghez - Biuluc-

Dichili-Tas-Alceac-Dere, vale,
in jud. Tulcea, pl. Istrul, com.
Casimcea,

Ghluvenli
Casicci.

cat. Cuciuc - Chioi;

se desface din poalele sudice


ale dealulur Saxancula ; se in.
dreapta spre S., cu o directie
de la N.-E. spre S.-V., dealun-

Enghez - Cuciuc-

Dichiseni, com. rur.., in judetul


Ialomita, plasa Borcea, situata
spre E. de oraul Calara0, in-

gul dealulur Suci-Tepe-Bair

tre comunele Roseti-Volna0

chr.

Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par-

Socariciul.

Acest sat mar poarta i numele de Ro0a.


Locul unde este satttl, apar-

tea vestica a plaFr i cea sudestica a comuner; dupa 9 kil.


de drum, se deschide in valea

fata de io000 hect. se intinde

tinea manastirer Rachitoasa.

piriulur Casimcea, linga. satul


Cuciuc-Chioi ; pe valea-T merge
drumul comunal Cuciuc-Chioi-

DiaconiteI (Vtrful-), colina,

in

jud. Buzaa, cal. com. PanAtaul,


acoperita de livede i putina

Cail-Dere.

Dichilis-Tas-Bair -MI!, deal,

vie.

Diaconulut (Balta-), lac, in suprafata de 180 m. p., in com.


Dolhasca, jud. Suceava.

Diaconului (Piscul-), pisc, la


E. de com. Valea-PopeT, plasa
Riurile, jud. Muscel.

in jud. Constanta, pl. Medjidia,


com. Cocargea, intinzindu-se pe
la V. satulur Cocargea i printre valle Jai-Ceair i Ceatiric-

Ceair ; are o inaltime maxima


de 142 m., pe care o atinge in
virful saa Cocargea ; la S., se
prelungqte cu dealul Iusus-Tartil-Bair, lar la N. cu dealul Di-

Teritoriul comuna, in supradin Dunare spre N., prin insula


Balta i cimpul Bdraganul, pana
in apropiere de calea ferata Bu-

cureti-FeteW. Coprinde doua


m601: Dichiseni, proprietate a
statului, fost pendinte de Episcopia Buzati, i fost arendata pe
periodul 883 1893, cu suma de
36550 le! i pe periodul 1893
1898, cu suma de 108050 le!;
Coslogeni, proprietate a statuluT, trup din mo0a TraneFani,
din care parte s'a vindut in loturr i 250 hect. s'a platitat cu

salcimr, lar restul s'a arendat,


pe periodul 1893-1898, cti suma
de 55100 ler.

DiaconuluI (Piscul-), pisc, la

ordingi-Orman; este acoperit cu

S.-E. de com, Podeni-Vechr, pl.


Podgoria, jud. Prahova.

p4unT qi pe poale cu semana-

Diana, sursd cu apd m'iterad, in


valea riulur O1ane0, jud. Vil-

Dichi-Tag-Dere, vale, in jud.


Constanta, pl. Medjidia, pe te-

78 locuitorT, se mal gasesc

cea, avind aceea4 compozitie ca

ritoriul comuner Mamut-Cuius ;

proprietatl i to locuitorr.

fan

Dupl legea rurala din 1864,


s'oil improprietarit 121 locuitorl; dupa legea rurali. din

turr.

1878, s'aa mal improprietaxit

15

Afarolo Platanar Geograllo. Vol.

www.dacoromanica.ro

DICHISENI

Se compune din satele : Dichiseni, Coslbgeni i Satnoeni


si din catunele (tirlele): Mandacbe i Putineiul. Resedinta primArieT sl a judecatorier comu-

nale este in Dichiseni.

Are o populatie de 258 famili], saa II81 suflete, din carT


602 bArbatT si 578 femeT ; 1123
Ron:asir si 58 BulgarT ; 312 agricultorT, 3 comerciantT, avind 5

profesiunT libere, 58 muncitorT


si 13 servitori. titi carte 126
persoane.
Sunt 151 contribuabilT.
Vite sunt : 300 caT, 65o bol,

2500 or, 45 capre, 4 bivolT, 4


asinT si 250 pera
Budgetul comuneT pe 1887888 era de 4076 leT la veniturT si de 4514 leT la cheltuelT.
Are r coala mixta, frecuentata de 59 elevI si 6 eleve, conclusa. de i Invtator, retribuit de
stat i comuna. coala are lo

cal propria.
Sunt treT bisericr, cite una in
fie-care sat, deservite de 3 preot1 si 4 dascalT.

Dichiseni, sat, in jud. Ialomita,


plasa Borcea, pendinte de comuna Cu acelasT nume, situat pe

malul sting al Borcel, la 15 kil.


spre E. de orasul CAlarasi. Pe
partea de N. a satuluT trece dru-

mul ce duce de la Calarasi In.

DICULESTI

114

ca IalomiteT In dreapta. Este


acoperit de padurT.
mofie, a mosnenilor
din com. Radoesti, jud. Teleorman. Mosia lor fiind mal

mare si ImpArtita, numaT o parte

poarta aceasta numire.

Dicu-Ochiuz, vdlcea, se varsa


In Cungrea-MicA, in raionul comuner Parosi, pl. Oltul-d.-s., jutletul Olt.

Dicul, mahala, com. Diculesti, pl.


Oltetul-d.-j., jud VlIcea.

Dicul, vil/ceo, care se formeaza


pe teritoriul comuneT Baltati,
pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge de
la E. catre V. si se varsa in
Plapcea-Mare, pe stinga eT.

Diculesti, com. rur., jud. Vilcea,


pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2
catune: Budesti si Diculesti.
Este situatA pe Valea - Oltetuluf, la 6o kil, departe de capitala judetuluT $i la 20 kil. de
a plasei.
Are o populatie de 135 familiT, saa 658 suflete (334 barbat, 324 l'eme; sunt 120 contribuabili; 145 case.
In comuna sunt 2 bisericT;
una in cAt. Budesti, fondata la
1825 de slugerul Alexandru

satele despre tarmul BorceI.


Are o scoala mixta, conclusa

Diculescu i reparatA de Vasile

de i invatator.

fondat de sateanul Dicu.


Bisericile sunt dotate cu pamint
de ctitoriT lor.

Este o biserica, construita din

zid, in 1874, deservita de un


preot i2 dascAlT.
Populatiunea satuluT este de
68 familiT.

Vite sunt : 100 cal, 200 bol,

1250 oT, 35 capre, 2 asi ni si


120 porcT.

Dichiul, munte, jud. Dimbovita,


plaiul Ialomita-Dimbovita, In sus

de Moroeni, cum mere pe mat-

Racota; a doua in cat.

cuitoriT din catunul Budesti s'aii


improprietarit la 1864 pe mosia
def. Vasile Racota ; ceT-l'altr sunt
mosnenT.

coala dateaza in comuna de


50 anT. Cladirea e proprietatea
comuneT. Se frecuenta de 17
copiT (15 baetT si 2 fete)i din

numarul de 83 copil (51 bletr


si 42 fete), in vIrsta de scoala.
tii1 carte 40 baetT si 9 femei.

Cu intretinerea scoaleT statul


cheltueste anual 1188 leT.

Vatra sataluT are 125 hect.,


lar toata com., 750 hect., cu izlaz, vlIcele, tufisurT i rlpT.
oseaua comunal inlesneste

comunicatia intre com. Babeni,

la N. si Fauresti la S.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 1215 leT anual.
Se mArgineste la N. cu com.
Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
cu Gorunesti i Balacesti si la E.
cu comuna Usurei.
E brazdata de dealurile : Fo-

tolescu, Ciochiter, priseni


Calugarul, i udata de valle:
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
Tamasoaia, carl traverseaza co-

muna dela N.-E. spre S.-V. si


se varsa in Oltet.
RIul Oltetul formeaza In raionul acesteT comune doul baltI
m arT.

Diculesti, cdtun, al com. Panataul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,


jud. Buzar'. Are 6o locuitorT
15 case.

Cea mal mare parte din lo-

Diculeti, sat, face parte din comuna rur. cu acelasT nume, ju-

cuitorT se ocupa cu agricultura ;

detul \Rima, pl. Oltetul-d.-j. Are

parte din el se ocupa cu facerea de palariT de paie, cojea.ria, dulgheria i timplaria. El


desfac produsul munceT lor la

(134 bArbatT si 129 femeT). Cade

Craiova, TIrgul-Horezul i BAlcesti, localitatea maT apropiata.

Vite sunt: 30 cal,

in partea de S. a comuneT. Aci


resedinta com. si scoala, care

frecuentata de xi copil, din


numarul de 42 In virsta de scoala.

50 bol,

40 yac; 150 capre, 400 or. Lo-

www.dacoromanica.ro

populatiune de 263 locuitorl

Diculesti, mahala, in jud. Me-

DICULETI

hedinti, pl. VAllor, com. rur.

315

DIENCI

Dicule$ti, jud. Vilcea, pl. Olte-

200 fam., san 1003 sufl., din carl


190 contribuabilf. In cAtunul
Stirbiti sunt 200 Sufi. i 47 contribuabilI.
fiind aezat In partea

tul-d.-j., pe care se cultiva 54

sting a riuluT Vedea, la 4 kil.

hect. vie.

de comuna Dideti urma dupl Dieacoi, deal, jud. Bacan, plasa


situatia luT topograficA sa fie
TazlAul-d.-s., de pe teritoriul coalipit la comuna Cucueti.
muna B4eti.

Hor4ti.
Diculeti, deal, in raionul com.

Dicul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Risipiti.

Diculul (Valea-), vale, comuna


Bunesti, jud. Vilcea, pl. Ocolul.

Dideti, com. rur., in jud. Teleorman, la extremitatea despre


a pl. TirguluI, situatl pe
valea TecuciuluI, in mijlocul
unghiulur format din impreunarea piriuluI Tecuciul cu riul
Vedea.

Ciuperceni.

Dieanca sat Dealul-Dieanca.

568 vite mar-1 cornute, 147 cal,


7 mAgarI, 1440 oI i 194 rim5.torl.
Budgetul comuneI este de leT
4339,19 la veniturl i de leT
4126,43 la cheltuelf.
Are o *coall mixtA, frecuen-

VezI acest ultim cuvint, judetul


BacIA.

Dieanca, ftiruia,c, jud. BacAti, pl.


TazlAul-d.-s., com. Leontine0i,

care se scurge de a dreapta


TazlAuluI-Sarat.

tatl de 19 elevl. Are o moar


pe apa Veda', in dreptul cltu- Dieanca, podi,c, jud. BacAti, pl.
nuld Stirbiti, la punctul numit
TazIlul-d.-s., com. Leontine0,

lea-Vezil pe partea stingl spre

mAnAstire

Satul Didesti, situat mal pe

170 hect., acoperitA cu pAdure,


proprietate a locuitorilor CQM.

NumArul vitelor din comunA

Uidumacul.

deal, e inconjurat din toate


pArtile de pAdure.

Are o suprafatA cam de

este de 2356 capete, din carT

Are alipit un cAtun Stirbiti, situat la o distantA de 4 kil. in Va-

comuna Cucueti, pe oseaua judeteanA Roiori-Strimbeni.

Ciuperceni, jud. Gorj, pl. Ocolul.

Drept bisericA servWe fosta


zidit
pe timpul luI Neagoe-VodA Basarab, putin in urma zidird
Curtef-de-Arge. E deservitA. de
cintAret i i para2 preotI,

care face parte din dealurile ce


despart Piriul-Cernulur de TazlAul-SArat.

Diecheni, sat, face parte din comurla Bucqti, jud. Tecucia, pl.
Birlad. E situat pe ambele laturI ale oseler nationale
Hanul-Conachi, la i kil, departe

Teritoriul com, este strAbltut de diferite vAlcele, cum

Se leagA cu com. DobrotWi,


printr'o osea vecinal care da In

de apele VeziT i ale Tecuciulur ;

soseaua judeteanA Rcniori-Strim-

Buceti.

diferite izvoare curg de pe dea-

beni, In lungime de 3 kil.; cu

formind viroage in mai

comunele Mer4ani i Socetul,


tot prin osele vecinale.

Are o populatiune de 19 familif, improprietritl pe mo0a

lurl,

multe locurl.
Suprafata comunel Cu mo0a
si pAdurile statuluf, este de 2525

hect. Din aceste 1756 hect.


sunt numal pAdure batrinA, alemne
vind maT mult stejar

de constructiune, in grosime
ODA la i m. In diametru.
Locuitorir improprietAritIdimpreunl cu insurAteiT, sunt in nu-

Satul DidWi este unul din


cele mal veclif din judet. Dupl
vechimea mAnAstird se poate
intelege i vechimea satula In
secolul trecut fAcea parte din
plasa Mijlocul ; de atuncI incoace face parte din a Tirgulul; manAstirea era consideratA numar

tul DidWi cu 400 hect., 25

ca metoh. In istoria luT Dionisie Fotino gAsim acest metoh


trecut sub numirea de DAdieti.

in cAtunul tirbiti Cu 175 hect.


9 insurAteT improprietAritI la

Dideti, mofie a statuluI, in jud.

mar de 134, din care ioo in sa-

anul 1879 pe 50 hect. Se aflA


1/2 hect. vie i 8/4 livezi Cu
prunr.
ad i

Populatia comuneT este de

Teleorman, pl. Tirgului, numitA


Vatra-SchituluI-Didqti,

Didileti, deal, situat la N. com.

www.dacoromanica.ro

de rqedinta com., care este in

statuld la 1864 o la ah.


Satul vechiti era pe vale intre Birlad si Orla Birlovita.

Diecheni, rno,cie, proprietate a


statuluT, com. Buceti, jud. Tecuela. Are o suprafatA. de 631
hect. Apartinea mAnAstireI Ni-

corita. Se intinde din oseaua


nationall pAng in nisipurT spre E.

Dienci, com. rur., jud. Olt, pl.


Oltul-d.-s. E situata pe viicelele
VIcAreasca i. DrIghia. Are o
populatiune de 832 locuitorT, in
care in trA 24 locuitorI TiganT.
E compusA dintr'un singur sat,
Dienci.

DIENCI

D1MACHE

116

Pamtntul sla e mar mult ses si


produce cereale si vin. Livezile de prunT ocupa aproape 75
hect.

unde se ingroase cu piriiase/e


Fundul-Vair si Socir, si in fine
prin com. Paucesti, unde se
scurge in Siret, pe malul saa

fesor din Risnov crede ca Dihamul a fost daruit bisericer

Afara de agricultura, locuitoril se ocupa, maT ales lama,

sting, mar sus de satul Dienetul.

1485, data cind s'a construit

cu dulgheria ; sunt 3 cojocariT,


4 croitoriT, 2 dogarir si 6 rotarir.

Digul, ridiaturd de fidmint, jud.


Braila, facuta In 1884 din cauza inundara Siretulur, pe malul drept al riulur la N. com.
Cotul-Lung, pl. Valeni. Digul
are lungime de to kil.

Locuitorir in numar de 144,


s'ari improprietarit la anul 1864,

pe 529 hect.
In com. e o biserica, deservita

de i preot si 2 antaretr. La i
Februarie 1896 s'a infiintat adi
o scoall. Este frecuentata de 70
elevr (68 baetr si 2 fete). Statul
cheltueste Cu ea anual 756 ler.
N'are alte sosele de cit cele
din interiorul er.
Se invecineste la S. cu com.
Cimpul-Mare, la N. cu Dobroteasa, la E. cu Ote0i-d.-s.

Dienci, deal, in raionul comuner


Dienci, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva. 70 hect. vie.

Dienetul, sat, al com. Paucesti,

din acel orase],

de parintir

fratilor UdristI, cam pe la anul


din material solid biserica veche
d'acolo.

Dihamul,fteldure particulara, jud.


Prahova. Vez! Raiul-Sasilor.

Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pl.


Jiul-d.-mj., com. Segircea.

Dihamul sati Baiul, munte, care


se intinde prin mijlocul com. Predeal, plaiul Pelesul, jud.Prahova.

Diiului saa al-Vidinului, (Dru-

E situat intre Valea-Morarulur,

mul-), drum vechig, jud. Dolj,


pl. Bailesti, com. Urzicuta; vine

Clabucetul-Baiulur si muntele Tir

din spre E. si trece spre S.

Berbeculur. Este cunoscut pen-

de comuna..

tru padurile de fag, pentru ne-

numaratele sale sane de

or,

Dijcadael-Bair, deal in jud. Tul-

pentru bogatele sale pasunr si

cea, pl. Macin, pe teritoriul com.

locurile de finete.

arjelari, si pe acela al catunulur Hasanlar. E situat in partea


S.-E. a plaeT si a comuna.

Acest munte a fost daruit


bisericer rominestr din Risnov
(orasel linga Brasov, in Transilvania) de fratir Udriste si
Toma Postelnicu, la Aprilie,

1550. Actul de danie hota-

Lasa spre V. dealul Hasanlar si


spre E. Cuciuc - Cara. Din el
izvoreste valea Domus-Culac.
Se ridic pana. la 306 in., punct
trigonometric de rangul al 2-lea,

pl. Siretul-d.-j., jud. Bacaii. Se


ata situat pe piriul cu acelasT
nume, la o departare de 1200

raste ca :
Locuitorli Itirovulul slt gag drep-

dominind asupra %raer si satuluT

m. de statia Pucesti. Are o

tul d'a trimite vitele lor la papne In

Hasanlar. Pe muchie e plesuv,


pe pante e acoperit cu pasunr

biseric zidita la 1873, de Toader Bulgarul si I circiuma. Po-

pulatia este de i to familir saa


383 sufl. Vite sunt : 181 vite
mail cornute, 24 car, 12 capre
si 59 rimatorT.

munte, nelmpedicati de nimenI, Intocmal cum s'au folosit O pkintil lor, lar
din banil dupe vite si se Indestuleascl
biserica Romlneascii d'acolo din ItInov
cu cele de lipsk': luminrl, tmlie, untde-lemn, clici a.,sa este orinduit chiar de
printil donatorilor.

si livezr.

Dima, deal, jud. Muscel, plasa


Riul-Doamner, com. Racovita.

Hrisovul acesta se pastreaz

Dima, lac, in jud. Ialomita, plasa

Dienetul, a'eal, jud. Bacla, pl.

in original in arhiva bisericeI

Siretul-d.-j., situat in com. Plu-

Risnovulur; este intarit de totT


domnir Tare!, purtind si iscali-

Borcea, insula Balta, pe teritoriul


com. Gildaul.

cesti, in partea despre hotarul


spre judetul Tecucia. Pe acest
deal, se afla urm ele unor intariturr vechr, numite Aparatoarea.

tura proprie a lur Mihaiii-Viteazul

(1595); este scris in slavoneste,

lar pe Romineste este tradus


de Barac, tata raposatulur pro-

Dienetul saa Petreti saa Dinetul, piria, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul
com. Nanesti, la Fundul-Vladnic, apor trece in com. Petresti,
curgind in Valea - Petrestilor,

Dima (Branitea-1u1-), 'tic din


peidurea statulur, de pe mosia
Basesti, plasa Calmatuiulur, jud.
Teleorman.

top op al Brasovulur.

Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa


document reiese ara indoiall
Dimbovita; face parte din com.
O dania a fost de fapt facuta
mur. Fundeni-Gherasi. Este sicu mult mar inainte de anul
tuat la E. de Fundeni si are
1550. D-1 Gheorghe Proca, pro-

www.dacoromanica.ro

locurr smircoase.

DIMACIIE

Se Intinde pe o suprafata de
355 hect. proprietatea D.luT N.
I. Gherasi, din cm-1 cultiva 255

hect. (loo padure).


Populatia luT e de 92 loc.
Numarul vitelor !mari e de 91

si al celor micT de 141.

Dimache, locuinj izolat, jud.


Ilfov, pl. Dimbovita, com. Fundeni-Gherasi.

Dimailor (Dealul-), deal, In


jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Valea-SalcieT. Se desface
din Dealul-CilnAuluT. Brazdeaza

partea de N. a comunei. Este


acoperit cu padurT.
Dimficheni, com. rur., in jud. Dorohoin, in partea de N.-E. a pl.
Cosula, formata di. satele : Di-

i Mateleni, cu resedinta primarieT in Dimacheni.

macheni

Are o populatie de 274 familiT


san 940 suflete ; 2 bisericr, de-

servite de I preot, 2 cintAretT,


2 palamarT; o scoala, conclusa

de i invatator i frecuentata. de
54 elevT; 739 hect. pamint s'A-

3237 hect. 20 ar. cimp


si 114 hect. 58 ar. padure ale
tesc ;

proprietarilor mosieT; 21 iazurT


12 pogoane vie.
Budgetul comuneT a fost, in

anul 1890-9E, de leT 3567 la


veniturT, si de leT 3455 la cheltueli.
Vite marl cornute sunt 1007,
oT 1886, caT 210 si porcI 358.
Sunt 110 stupT.

Dimcheni, sat, pe mosia cu


acelasT nume, judetul Dorohoin,
plasa Cosula, com. Dimacheni.

Are 200 fam., san 775 suflete.


Asezarile satenilor sunt in mare
parte bune, cu livezT i gradinT.
Proprietarul mosieT are casa
mare cu dota rindurT, bine zidit i cu heiurile necesare.
Proprietatea mosieT este a

DIMIANA

117

Elenca Docan, !Ascua

d-neT

Dimache.
Biserica, cu patronul Adormirea-Maicei -DomnuluT, deservita
de i preot, 2 cintaretT si I palamar; este mare, bine zidita i frumos inzestrata cu necesariile oficiuluT divin. Inscriptia ce are de

mosia, pi-in decapitarea HatmanuluT, in urma razboiuluT de la

Cornul-luT-Sas, &Id i s'a confiscat de Domnie toatl averea.


Biserica se zice ca jaral este
foarte din vechime urzita acolo;
din povestirile bltrinilor, reese

ca ea a fost facuta de tefan-

asupra intrareT spune :

Voda, atuncT cind si mosia era


Domneasca; dar prin grele in-

Acest sft. local se presupune a fi zidit


de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,

prejurarT ce ail urmat s'a stricat, si apoT dupa ce deveni

s'a zidit clopotnita din temelie de Vor-

niceasa Profira Dimache, ascua Mi-

proprietar mosieT Hatmanul Ba-

Are o scoala, condusa de un

lica, acesta a refcut-o dinpreuna cu Curtile-DomnestI, carT


se aflati in ruina.

invattor, i frecuentata de 54
elevT ; localul este facut de

LocurT insemnate sunt : IazulDomnesc i Movila-Bortoasa.

loan Docan, in 1869.


Calitatea pamintuluT este buna
si fertila. SateniT improprietaritT

In satul Dimacheni s'a tinut


In anul 1773 (7181) sfatul boIerilor contra luT stefan Petri-

an 581 hect. 47 ar. pamint

ceico-Vod.

el escu.

lar proprietarul mosieT are 2143


hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar.
padure. Pe mosie se afla acarete
bune pentru pastrarea recolteT.
Sunt i6 iazurT carT produc : stuh,
pestI i racT ; 'filtre toate mal mare
este acel al-luT-Dimache, in in-

Dimficheni, iaz, jud. Dorohoiu.


VezT Dim5.cheni, sat.

Dimei (Valea-), vale, jud. Tecuciii, com. cu acelasT nume. E

situata la E. de tirgul Stani-

tindere de 4 hect. 29 ar.

sesti. Are directie clq la N.-E.

Se maT afl o livadd intinsa


cu multI i diferitT fructierT
vie in intindere de 8 pogoane.
Apele ce trec pe mosie sunt :

spre S.-V., terminindu-se in Va-

Dimiana (Floreasca), mofie, in

riul Jijia ce curge pe la hotar,

jud. Buzan, com. Gura-DimieniT,

piraiele ArAndelul i Humeni,

avind peste r000 hect., din care


200 arabile, 150 padure, 350

incepatoare de pe mosie.
DrumurT principale : acel de

la Dorohoin ce trece prin sat


si duce la Podul-StamateT si la
Nicseni; acel de la Miclauseni
Dumeni ce vine prin Corlateni si se desparte in 2 ramurT,
unul ducind la Botosani i cu
alta la Leorda.
Hotarele sunt cu : Corlateni,
Vculesti, Braesti, Teisoara, Nicseni i MateTeni.

Curtea boereasca, se zice ca


e relcuta pe urmele vechi ale
caselor Hatmanului Balica, care
devenira DomnestI dimpreuna cu

www.dacoromanica.ro

lea-DobrotforuluT.

izlaz, roo fine*, 64 livede


restul sterp.

Dimiana (Floreasca), ficidure,


pe mosia Dimiana, jud. Buzan,
com. Gura-Dimie niT, despartitA in
4 sforT: Fundul-luT-Georghe, FA-

getul, Dosul-DimieniT si HomocioaTa, avind impreuna 150 .hect.

Dimiana, vale, in judetal Buzan,


com. Gura-DimieniT. IsT la nastere de la LicoT, apoT se uneste
cu izvorul Valea-Homocioaia

unite, merg de se vars in riul

DrMIEN1

Slanic, prin mijlocul com. Dimiana. In timp de ploae vine


mare si Cu multa violenta.

DIMUL

11 R

Dimienil (Gura-), com. rur., In


jud. Buzau, plaiul Sanicul. E
situata pe ambele malurI ale
riuluf Slanicul, la o distanta de

e de 1500 locuitorI. 'Case de


locuit sunt 221.
Meseriasl sunt : 2 fierarI si I
boiangia.

Dimieni, sat, in jud. Ialomita,

34 kil. 760 m. de Buzad. Limitele

Contribuabili sunt 168. Sta-

pl. Ialomita-Balta, pendinte de


comuna Ograda. Este situat pe
malul sting al riuluI Ialomita,

sale sunt : La N., incepe din


plaiul Baligosi si se laza pe
izvorul Valea-Mare, pana in riul
Slanicul (la Catrinoiu), trece Slanicul (pe la Iordache Gelea) si

bilimente comerciale 6.
Budgetul comuna e de 1421,
lel anual.

la un kilometru spre V. de
satul de resedinta.
Populatiunea este de 75 familif
de RominI, 3 familiI de TiganT,
1 familie de GrecI si I familie de
Bulgarl.

AicI este o biserica, la care


deserveste preotul din Ograda.
Vite sunt : 124 cal, 45 bol,
210 oT O 150 porcI.

se urca pe muchie in sus pana


in padurea Iordachioaia, de unde,
In linie dreapta peste plaia, trece
pana in Muche (C. Margaritesti,
jud. Rimnicul-Sdrat) ; la E., incepind din muchea Margaritesti,

merge pe hotarul mosid Licoi


pana in muchea izvorul ValeaVaciI; la S., incepind din muchea

Dimieni, sat, face parte din com.


rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita. Este situat la N.
de Tunari. La E. locul e baltos.
Se intinde pe o suprafata de
727 hec. cu O populatie de 321

Carte stia 17 locuitorl.


Are 1 biserica, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, deservita de
2 preotl O 2 cintaretI.
arciumI sunt 3. Satul GuraDimieniI exista din vechime.

Dimienii (Gura-), cdtun de resedinta al com. Gura-DimieniI,


jud. Buzau. Are 730 locuitorI
si Io8 case.

Vad-VaciI, se lasa pe muchea


VdeI-Cringului si apol pe aceasta
vale in rtul Slanicul ; trece apoI
riul Slanicul in dreptul izvorul Bo-

dea si merge urcindu-se pe Bo-

Dlinienil (Muchea-), colind, in


jud. Buzau, com. Gura-Dimienif,

avind culminatia: Virful-Dimienir; e goala ; petris si izlaz.

dea pana in muchea Vder-Corbu-

la V., incepe din Valea-

Dimitresti, sat, in jud. Ialomita,

D-1 G. D. Vernescu are 505

CorbuluI, pe al careia mal merge

hect., din carl cultiva 468 (8

pana la FagT, in apropiere de

sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo-

virful Baligosi. Suprafata sa este

plasa Ialomita-Balta, pendinte


de comuna Murginca. Este situat
pe malul de N. al laculuI Stra-

cuitoriI aa 122 hect. si le cultiva pe toate.

de 1825 hect., din care 637


arabile, 197 padure, 145 fine*,

satul de resedinta.

Are: o biserica, cu hramul A-

familif de RomtnI si 4 familii de


TiganI.

1 masilla de treerat ; 1 helestea.

712 izlaz, 16 livezT, 6 vie si 112


sterp. Pe Miga pamintul posedat
de locuitorl, propriettl mal
insemnate are : Dimiana saa

Comerciul se face de 2 cir-

Florete. Terenul e accidentat,

800 o! si wo porcl.

locuitorl.

dormirea, deservita de 1 preot


si I cintaret ; I moara cu aburl ;
ciumarl si 1 hangia.

Numarul vitelor marI e de

luT ;

fiind propria numaI cultureT poru mbuluI, sunt apor livezI, fin*,

149 si al celor Enid de 823.

etc. Din punct de vedere geologic e de o deosebita impov

Dirnieni,pdclure, in jud. Ialomita,


pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuna' Ograda, pe tarmul sting
al riuluI Ialomita. Are o suprafata de 6o hect. Esente : stejar,
ulm, salcie si plop.

tanta Valea-Dimiebil. Industrie

Dimienil (Dosul-), ',d'Are, in

si comen n'are. Morl' sunt 2


pe riul Slanicul. ar de comunicatie are soseaua Sapoca-Lopatarl.
Vite are : 270 bor, 326 vacl,
52 viteI, 4 cal, IO epe, 4 miny,
2050 oI, 121 porcT si II capre.

china si la 5 kil. spre V. de

Are o populatiune de

45

Vite sunt : 200 boT, I00 ca!,


Dimitrie (Sfintul-). VezT Smirodava.

Dimoiul, sat, jud. Dimbovita, plasa Dealul-Dimbovita, cat. com.


Colanul.

Dimonul, deal, la V. comund


Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
Vilcea, care serveste de hotar
'filtre aceasta com. si comuna

formeaza una din cele 4 sforI

Sunt loo stupI cu albine.


Comuna e formata din ca-

ale padureT Dimiana ; are 32 hec-

tunele :

Dimiana,

Dimul, deal, jud. Muscel, com.

tare.

Dogari si Floresti. Populatla sa

Corbisori, din plaiul Nucsoara.

jud. Buzau, com. Gura-DimieniI;

Cociobestf,

www.dacoromanica.ro

VAleni.

DIMULEASA

119

DINTWUN-LEMN (MXNASTIREA-)

Dimuleasa, prival, jud. Braila.


Incepe din malul drept al Du-

se intinde spre E., avind o


directiune general de la N.-V.

nareT, de la jumatatea ostrovuluT

Dinoaia, pdelure de stejar, in com.


Vascani, jud. Suceava.

spre S.-E., brazdnd partea nordica a plasiT si a com. Comuna


Satul-Noa este asezat la poalele

Dintele (Piatra-Dascuhfi), cul-

sale de S. Ultimele sale rami-

jud. Buzan. E punct trigono-

Coada-LupuluT, curge spre N.E. in Filipola, in partea seinga,


aproape de cherhanaua erban.

Are o lungime de 12-15


si o latime de 3-4 m.

kil.

Dimulesti, sat, face parte din


com. rurala MAdulari, jud. Vilcea

plasa Cerna-d.. Are o populatie


de 210 locuitorl, io8 barbatT si
102 femeT.

Dimulesti, sub-divizie a comuna


Berca, com. Piclele, jud. BuzAa.

Din-Dreapta si din Stinga


Cungrisoare, (Dealurile - ),
dealuri, pe carT este situata

ficatiT estice se termina pe malul


vestic al laculur Oltina, facindu-1

inalt si cam Tipos. Are 84 m.


inaltime. Este de natura. humoasa. Este acoperit cu finete
si

minatie a munteluT-Virful-de-Est,

metric. Face hotar intre plaiurile

Pirscov si Buzad. De pe dinsul


se desfasura una din cele maT
frumoase privelistf. Coastele sale

sunt acoperite de padurT.

semanAturf. Pe muchea luT

merge un drum comunal PirjoaiaSatul-Noa.

Dinga, sat, in jud, Tutova, plasa


Simila, com. Orgoesti, spre E.
de satul Orgoesti, in partea de

Dintele-din-Mijloc, munte, acoperit ca padure, in com. Salda,


plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dintele-Runcului, munte,in min.
Cislaul, jud. Buzar'. Vez! Runcul.

N.-E. a jud., asezat pe virful


unuT deal. Are 1 o8 loc. (din
carT 7 stia carte) si 40 case.

Dintre-Dealurtfintind, in com.

jud. Olt. Directia lor e de la Dinghiliul, cdtun, pendinte de

Dintre-Poeni, loc izolat, la Est

Bajesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

comuna Parosi, plasa Oltul-d.-s.

N. la S. Aii o lungime de 2 kil.,


pe care se cultiv vitA, cereale,
sunt saditT prunl, lar parte ramal

la, pl. Vadeni, situat la S.-V., la

de comuna Stilpeni, plasa M'urile, jud. Muscel, de unde izvo-

8 kil, de com. Populatia sa e

reste Pirlul-OgrezeleT.

ca pasune de vite.

de

Din-Mijloc, (Movila-), movild,


in jud. Buzan, com. Cotul-CioriT,

pe mosia Ciorani.

com. Scortarul-Vechia, j ud. Bai-

17

familiT, saa 77 suflete.

Dintre-Sirie, poiand, in partea


Dinghiliul, movild, jud. Braila.
situata la V. de cat. cu acela.5i
nume, la o distanta de 6 kil, de
com. Scortarul-Vechici. OfiteriT

Din-PruniI-Zamfirei, (Gira-),
pirig, izvoreste din dealurile
Piscanilor, com. Piscani, plasa

statuluT-major austriac cind aa


fcut harta tareT aa construit pe
dinsa un observator. Movila are

Riul-DoamneT, jud. Muscel ; trece

o inaltime de 20-30 m.

pe la N. comuna si se varsa
in Riul-Doamner.

Dincani, sat, face parte din com.


rurala Fata, jud. Olt, pl. Vedea.d.-s. Are o populatiune de 350
locuitorl. Ad e o biserica zidit
la anul 1846, de Badea Tudorache si sotia sa Ioana.

Dinghiliul, deal, in jurul laculuT


Lutul-Alb, com. Scortarul-Vechia, plasa Vadeni, jud. BrAila.

Dinisorul, peklure, pendinte de


com. Bertesti-d.., plasa Balta,
jud. BrAila. Se margineste la

E. si N. cu cimpia, la V. cu
Vilciul, la S. cu padurea par-

Dincolo-de-Siliste (Dealul-de-),
deal, in jud. Constanta, pl. Sili-

ticulara Bertesti. Suprafata sa e


de 4 hect., acoperite ca salcie.

stra-Noua, pe teritoriul com. rur.

de N. a com.

Star-Chiojdul,

pl. Teleajenul, jud. Prahova, situata la confluenta piriuluT iriul


ca piriul Siriasul. Serveste de
izlaz pentru vitele locuitorilor.

Dinteun-Lemn,(Minfistirea-),
mdmistire, jud. Vficea, asezata
pe valea riuluT Otasaul, aproape

de ria, la

ore departare de

Rimnicul-Vilcea.
Aceasta manastire, dupa, cum
se vede pe pisaniile bisericer,
s'ar fi intemeiat de Mateiti-Voda.

Basarab. Ea a existat insa cu


mult mar inainte, de oare-ce
Mihnea-Voda Turcitul II facuse
o danie la 1579. Biserica zidita
de la inceput din cAramida ne-

tencuita, dupa cum se 'pare, a


pierdut mult din stilul eT prin

Satul-Noa si anume pe al catu-

Dinisorul, tirld, pe malul drept al

desele reparatiunT. Cea din urma

nuluT de resedinta. Satul-Noti. Se


desface din Dealul-de-la-Cetate ;

canalului Vilciul, la hotarul de N.


a com. Bertesti-d. , jud. Braila.

reparatiune a fost facuta la a-

www.dacoromanica.ro

nul 1841.

DIOCHET1LOR (DEAL111,-)

120

D1NTII-RUNCULUT

Legenda spune a aceastA mlnAstire s'a zidit in cinstea icoaner MaiceT-Domnulur, fleAtoare
de minunr, gAsit inteun stejar,

in care loc se afl azI biserica.


La cimitirul mAnAstirer se aflA

o biseriel de lemn, de la anul


1814, care merla o deosebitA
atentiune. MAnAstirea se intretine de stat si se administreazA

de o staritA ajutat de un consilit economic si de altul spiritual. Monahele sunt in numn


de 27 bAtrine.

DintiI-Runculdf, localitate, in
partea de S.-E, a com. Salcia,
jud. Prahova, pl. Podgoria. E
acoperitA cu pAdure.

Dinu (Dealul - luI - ), deal, in


com. Dozesti, jud. Vilcea, pl.

=nde Bisoca si Jitia. Este acoperit numar cu pAdurT. Se


desface din dealul Ulmusorul,
face putin hotarul judetulur, merge spre E. si las. spre E. cultnea
CAtAttul, printre riul RimniculSarat si afluentul sAti, piriul
CAtAutul, si spre N. CulmeaCII-

nAulur, printre riul CilnAul si


afluentir Rimniculur-SArat, despArtind basinele lor.

Dinuleasa, peldur e , supus regimulur silvic, jud. Muscel, plasa


Podgoria, com. Glimbocelul, avind impreunA cu trupurile Goleasca, BAneasa, Gilceasca, Tomeasca, GherAsoaia, Chiriceasca
si Ghiteasca, o intindere de 1350

hect. acoperitA cu stejar, carpen, jugastru, si plop.


Dinut (Aria-lul-),pichet, in j ud.

la N. spre S. Riul Gemineaua


udA poalele sale de E. si Geamana pe cele de V.

R.-SArat, pl. Orasulur. Vez! Arialur-Dinutl.

Diocheti, com. rur., in pl.


NouA, com. Cochirleni. Se desface din Movila-Mare; se indreap-

t spre V., urmind directiunea

de la N. -E.

cAtre S. - V.

si

se deschide in stufuI Ivranes,


dupA un drum de 2 kil.; la
E. se aflA dealul Uzum-Amet ;
e tliat de Valul-lur-Traian pe

la N. si de drumul Ivranes-

Cochirleni pe la S.; este situat in partea vesticl a plaser


si cea sud-vesticA a com. Este
acoperitA cu pAsunT si stufisurr.

Dinul (Mou-), movil, situatI la


S.-E. de com. Rusetul, judetul
BrAila, la 2V2 kil. de com. Rusetul.

Numdrul caselor de locuit e


de 302.
Are o bisericl parohiall, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
cAtunui Diocheti si una Hall in
satul Sperieti, cu hramul Sf.
loan.
Copir cu virstA de scoall sunt
133, din carT urmeazA numar 14

la scoala din com. Movilita.

Cerna-d.-j. Strbate comuna de

Dinu (Valea -luI - Mo-), vale,


in jud. Constanta, pl. Silistra-

tirt carte 116 persoane (103


bArbatT, 13 femer).

u-,

sita, jud. Putna.

Budgetul comuneT pe anul fi-

nanciar 1893194 a fost de ler


4311,94 la veniturr si de ler
4302,44 la cheltueli.
Vite sunt : 2001, din care :
561 bol, 146 vacT, 153 ea!,

it000 or, x39 capre si 207 rimAtorr.

In anul x893, cultura viter a


fost pe 11352 hect., producind
25000 leT.

In comunA sunt: I antreprenor de accize, 4 fierarT, 2 morar!, I drciumar, I rotar, 39


fabricr de rachiti, 1 brutar, 2
lemnarr si 3 comerciantr diferiti.

Este asezatA pe un deal ce


este despArtit de Dealul-Crucer
prin ptriul ZAbrAutul.
Distanta comuner de resedinta
suprefectureT MArAsesti e de 3

iar de capitala judetuiur


de 31 kil.
Comuna Diocheti se compukif.,

ne din cAtunele : Diocheti (unde


e si resedinta primArier comuner)
Bolotesti si Sperieti.
Populatiunea com., dupA cel
din urmA recensAmint, e de 297
fam. sati 1071 sufl. (552 bAr-

Diocheti, sat, in com. DrAguseni,


jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, a-

sezat pe valea si dealul Diocheti, in partea vesticA a resedinter comunale. Are o populatiune de 184 fam. sat 843
locuitorl. PAnA la 1 Martie 1886.
Diocheti formar' comuna a parte.
In mijlocul acestur sat se aflA
o ripA, numitA Ripa-GAIAtenilor,

nume ce se sustine el i-ar veni


din timpurile vechr cind, de frica Turcilor si a TAtarilor, multr

batr, 519 &niel). Aceast populatiune se imparte ast - fel:


381 neinsuratT, 594 insuratr

gAlAtenr isr gAsiati aicea loc de

si 96 vAduvI; 1057 RominT, 4


Rus! si Io de diferite nationalitAtT; 1057 ortodoxr, 4 cato-

Diocheti, mofi e particularA, de


1510 hect., jud. Covurluiti, pl.

scApare.

ZimbruI, com. DrAguseni.

Dinul, munte, in jud. R.-Srat,

licT si Io mozaicr; 315 agricul-

piala Rimnicul, com. Bisoca. E


asezat la hotarul judetulur cAtre districtul BuzArt si intre co-

tor!, 8 meseriasT, 5 comerciantr,

Diochetilor (Dealul-), a'eal, in

avind profesiunT libere, 41

cuprinsul com. DrAguseni, jud.


Covurluiii, pl. Zimbrul.

muncitorT si 32 servitorT.

www.dacoromanica.ro

MOCHETE LOR (VALEA-)

DITEI (MOVILA-)

121

Diochetilor (Valea-), vale, core-

catre S. E. $i apoT catre E. Satul

spondent a dealuluT cu acelasT


nume, jud. Covurluiti.

nerala de la S.-V. spre N.-E.,

Molceova se afla situat in par-

brazdind partea de E., a pla$eT

tea N.-V. a acesteT val', iar drumul comunal Molceova-Cocargea

si cea de S.-V. a comuneT.


Se intinde d'alungul vaeT Ce$me-

o strabate aproape in intregime.

Culac. Din el se desface dealul

Dionisie (Petera-lu-),pefterd,
In jud. Buzati, com. Boziorul,
In apropiere de fostul schit Sf.
Gheorghe, sapata in vtrful uneT
ramificatiT a munteluT CruceaSpataruluT, constind dintr'o stinca ascutita si anevoioasa de suit.
Traditia o atribue unuT pustnic,
Dionisie Turcatorul, care a sapat-o $i a locuit inteinsa.

Diordingi-Orman, a'eal, in jud.


Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Cocargea si Enigea, cu o directiune generala
de la E. catre V., mergind paralel $i pe la S. vaeT Diordin-

Ciatal-Orman. Are o inaltime


de 172 m., dominind satul Ca-

Diosti, com. rur.y in jud. Romanati, plasa Ocolul, formata din


satul Cu acelasT nume, asezat
pe un teren ses, argilos si fer-

ranlic, valea Ce$me-Culac, dru-

mul com. Para-Chioi-Caranlic.

Este acoperit cu padurr si

Este dispus pe treT linil.


Se invecineste la V. cu Vijutil.

le$ti $i la N., cu Draghiceni. Se


afla la 1 i kil. spre V. de Caracal, pe $oseaua Caracal-Craiova.
PadurT si cringurT inconjoara

fi-

flete.

Disca, localitate isolat, in jud.


Buzar', com. Gura -NiscovuluT,
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic
deal din care Tes o multime de
izvoare cu apa !puna de baut.

satul la N. si S.

formeaza pe o intindere de 3112

Are 333 familiT, san 1379 suflete, din carT 248 contribuabill;
sunt 682 barbatT si 697 femeT ;
581 casatoritT, 792 necasatoritT;
122 persoane stiii carte si 1257
nu stiti.

kil. Are o inaltime medie de


130 metri. Este acoperit pe o

Budgetul comuneT pe anul


1886-87 a fost de 4730 leT la

parte, si anume pe cea vestica, de

veniturI $i 4692 leT la cheltuelf.

pl. Macin, com. Greci; izvoreste


din poalele vestice ale dealuluT

pasunT; lar pe cea estica de pa -

Vite marT sunt 996, vite micT

Co$lug ;

dure, numit ca si dealul. Din


acest deal, spre S., se desface

1664 si porcT 702.


In comuna este, o scoala primara., conclusa de un invattor

strabate cimpia Derment-Sirta,

gi-Orman, al cartn mal sudic il

dealul Dechilitas-Bair-Sirti.

Diordingi-Orrnan, pdarure,

in

jud. Constanta, plasa Medjidia,


com. Cocargea. Acopera toata

jumatatea de E. a dealuluT cu

Distei (Valea-), vale, seaca si


nisipoasa, in jud. Buzati, com.
Gura - NiscovuluT, cat. Cirlomane$ti.

Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,


se indreapta. spre S.,
in directia N,-E. spre S.-V.;

brazdind partea rasariteana a

si frecuentata de 70 elevI (60


bletT $i to fete) din too copiT
(6o bletT si 40 fete) in virsta
de scoall.

piase $i a comuneT, $i, dupa un

drum de 3 km., se arunca in


Apa-CalistrieT, pe stinga, mal
sus de satul Greci.

acelasT nume. Este compusa din

Are 2 bisericT : Sf. Nicolae


(1868) si s-tir VoevozT (1877),

Diti-Ttarul (Valea-lui-), tes,

ultnI si mar ales din fagT.

deservite de 3 preotT $i 4 cin-

putin deprimat, in jud. Buzati,

taretT.

com. Glodeanul-Sarat, pe mo$ia

In cuprinsul com. se afla : magura Diostenilor, magura 1-lirca,

Glodeanul. Acoperit cu setna-

Diordingi-Orman, vale,

jude-

tul Constatita, in plasa Medjidia, pe teritoriul comunelor


Enigea si Cocargea.

Se in-

tinde pe de o parte printre


dealurile Rabagi, Giatri - Bair,

Diordingi-Orman si Buiuc-Mezarlic-Bair ; iar pe de alta, printre dealurile Cesme, Canli si

PiribeT. Din spre N. primeste


valea Cesme-Cula, iar din spre
S., valea Ioi-Ceair, (care trece
prin satul Cocargea). Directiunea sa maT intii6 e de la N.-V.
lid678 Mande

a-Be$icutef, locul Motea unde


spun batrnif ea a fost o bise-

naturT.

Ditei (Lacul-), lac, in judetul


R. -Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
com. Lacul-luT-Baban, in partea

rica, $i Dealul-Nucilor, unde, se


zice ca. a fost maT de mult sat,
$i unde s'el gasit banT vechi si
sparturT de oale.

Distrail, deal, in jud. Constanta,


pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
com. rur. Caranlic. Se desface
din dealul Para-Chioi. Se intinde

spre N., avind o directiune ge-

de V. a comuna, pe dealul
Constandoiul. Contine caracucla
mas-unta, ce se vinde si se consuma in localitate.

Ditel (Movila-), movilel, in jud.


Buzati, com Glodeanul-Cirlig,
catunul Cazota, numita ast-fel
16

inliomy Geogrojic. Poi. III.

www.dacoromanica.ro

DITET (VALEA-)

dupa Dita - Mocanul, care

DIUDIUL

122

tsT

avea tirla ad.

In raionul comuneT este o


moara ca abur!.
Are o scoala, frecuentata de

Diei (Valea-),vale,In j ud. Buzar],


com. Beceni, catunul Ocea. Incepe din localitate si se scurge
n Valea-OciT.

113 copiT (107 baetT si 6 fete),

cu virsta de scoala. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste


anual 1728 leT.

titi carte 42 barbati si 4 fe-

Diteti, com. rur., jud. Prahova,


pl. Filipesti. Aceast comuna
dateaza din timpul luT
Viteazul si s'a infiintat spune
legenda
din soldatii acestuT
viteaz domn, la reintoarcerea lor
din Transilvania.

Este situat pe loe ses, sub

mer.

In fundul vale! Cervenia, pe


proprietatea d-nei Maria C. Filipescu, se gasesc multime de
carbunT de pamint. Pana acum

Padure, Moren!
dejos.

i Margineni-

Diteti, deal, com. Ditesti, plaza


Filipesti, jud. Prahova, pe care
se cultiva 36 hect. vie.
Ditoilor (Vlceaua-), znYlcea, iz-

voreste de la V. de com. Mereni, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt

si se varsa in &la Eiul, pe


tarmul drept, tot in raionul comune! Mereni.

3 anT ati fost aci carierT de c5x-

bunT, dar din diferite imprejurarT azT nu se mal exploateaza.

Ditoiul, vale. Vez! Bodi, judetul


Vilcea.

poalele dealuluT Rosioara si pe


ambele malurT ale piriuluT Rosioara, la 26 kil, departe de ca-

Pamintul e prielnic la toata


cultura. Dintre pomr roditorT Diucul, deal, in jud. Constanta,

pitala judetuluT si la 4 kil, de

duzI, 50 ciresT, 1008 nucI


50025 prunI.
Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarT.

resedinta plaseT.

Toata suprafata comuneT e


de 1420 hect.
La inceput aceasta comuna
a fost situad pe Dealul-PiscuriT.

Se compune din 2 cltune:


Ditesti i Rosioara, avind o populatie de 364 familif, sa5 1466
suflete, din carT : 734 barbatT
732 femeT, in care infra si 153
familli de TiganI. Locuesc in 330

sunt : 1650 merT, goo perr, 315

Budgetul comuneT la veniturT

este de 3155 leI si la cheltuell


de 2749 le! anual.
Patru sosele lnlesnesc comunicatia: spre E., cu
Filipesti; spre N., cu Filipestide-Padure ; spre V., cu Moreni
spre S. cu Margineni-de-Jos.

Spre N. de comuna se

case.

Sunt 260 contribuabilT.

in-

pl. Medjidia, pe teritoriul com.


rur. Rasova, i anume pe acela
al cAtunuluT sal Vlah-Chioi; face

parte din culmea Vlah-Bair ; se

desface din aceasta culme de


la virful numit Vlah-Chioi ;

se

indreapta spre S., avind o directiune generala de la N.-E.


spre S.-V., brazdind partea ves-

tia a plaseT si cea sud-vestid


a plaseT si a catunuluT. Se sfir-

seste pe malul estic al

baltiT

Sarpul (o parte sudica a baltiT


Vederoasa). Este stincos, ceca-

tind dealurile : Zidurile, Lamba,


Cioclesti, Cocoanele, Bartosul,
Catuneanul, Mgura i PiscuriTluT-Vacalie, toate ca directia

ce face O. malurile baltiT Sarpul


sa fie inalte i pietroase. Se ridica pana la o inaltine de 130 m.,

e deservit de un preot.
Mar de agricultura, 80 locuitorl se mal ocupa cu dulgheria, zidria, rotaria, iar Ti-

catre S. si E. PoenT sunt : Pie-

valea PolucheT-Ceair i drumul

trarul, Morareasa, Calimanul,


Seaca i Dumbrava. Pe dealurT
sunt plantate vi!, prunT, nucI

comunal Aliman-Rasova ; este

ganiT sunt lutarT, rudarT i fierarI.


improprietarit 255 locuitorT, dupa legea rurala din 1864,

merT; parte din ele serva si de


pasune vitelor, fiind distruse de

pe mosiile d-lor C. Filipescu


Maior Misu, cind
dat
380 hectare pamint. Produsul
munceT l desfac la orasul

Rosioara, iar pe la E. de riul

Vite sunt: 21 ca!, 16 epe,


190 bol, 123 vacT, 119 viteT,
676 oT si 258 pord.

lea-Pripon, Tabalanul iSovaita.


Se margineste cu comunele :
Filipesti- de- Tirg, Filipeti - de-

In comuna e o biserica, fondata la anul 1882 de locuitoriT


satuluT, prin contributiunT benevole ;

filoxera.

Prin centru e udata de pirtul


Provita (Prahovita), afara de
valcelele : Cervenia, Valea-NeaguluT, Valea-de-sub-Magurd, Valea-PopeT, Valea-luT-Mihalti, Va-

www.dacoromanica.ro

dominind ast-fel balta Sarpul,


acoperit cu tufdrisurT, ce sunt
niste resturT din intinsele pldurl de odinioara, i ca finete.
Diudiul, sat nog, infiintat la 1879,
facind un trup cu satul Heciul,
jud. Suceava.

Diudiul, fost sat, pe mosia Heciul, jud. Suceava.

Diudiul, deal, pe care se

afla

fostul sat cu acest nume, jud.


Suceava.

DIUDIUL

DiLMA

123

dcal , in com. Dolhesti,

Miga, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-

latie la 17 Dec. 1886, in jud.

jud. Suceava, acoperit de padure de fag.

d.-mj., com. Caloparuk Are 439

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritorul com. Marsilieni, a 9 kil.

Diudiul, pIrlu, in com. Dolhesti,


afluent al
Suceava.

omuzulur-Mare, jud.

suflete, 225 barbatr i 214., femet. Locuesc in 81 case si 31


bordee. Copiir din sat urmeaza

fiietatulur sat cu acelasT nume.


judetul Suceava

Dilga, japfe, jud. Brila, intre

locul pe care a fost vatra des-

format din izvorul finttner cu


acelasr nume, care pe sesul Siretulur se pierde.

Divanul-UrsuluI, deal, in partea de N. a comuner Bordeni,


pl. Prahova, jud. Prahova; e acoperit cu padure.

Dilbanul, munte, la N.-E. com.


Novaci, plaiul Novaci, judetul
Gorj, pe partea stingd a riulur
Gilortul, futre Rinca, Pietrele,
Papusa i Paltinul.

Dilboca, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur.

15 kil., de statia Lehliu ; la it


kil. de statia Ghimpati si la 85.,
de Bucuresti.
Venitul acester statir pe 1896

la scoala mixta din satul Ca


loparul, ce este la i kil. 200 m.
departare. In anul scolar 1892
93 ati frecuentat scoala 8
baetr. Cu virsta de scoald sunt
21 copir. titt carte 6 loc.

Diudiul, fntrnl, jud. Snceava, in

spre S. de satul Marsilieni; la

privalul Dimuleasa
Pestele ;

a fost de ler 121926,10. Inaltimea d'asupra nivelulur marir


de 45,07 m

Dilga-Mare, numire ce se mar


da satulut Marsilieni.

si rezerul

serva de hotar intre

com. Ciacirul i Vizirul.

Miga, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul-

Dilga-Mick sat, in jud. Ialomita,


pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Marsilieni. Este situat pe

d.-mj., com. Calopdrul, satul


Dilga ; apartine bisericel Sf.

tarmul drept, la 2 kil, de fiul

Treime din Craiova.

Brdganul. De satul de rese-

Ialomita si sub coasta cimpulur

dinta este la o departare de un


kil. spre E.
Are 28 familir.
Vite sunt: 120 bor, 91 car,
609 or si 8o porci.

Miga, pddure, in jud. Dolj, pl.


Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul

Dilga, a Domeniulur Coroaner


Segircea. Inainte apartinea Statullir. Este amenajata. Esente:
stejar, cer i Omita, aceasta

Dilgov (Valea-), deal, in jud.

predominlnd. Intinderea padurer

R.-Sarat, pl. Orasului; se des-

este de Hoo pog.

face din Dealul-Perisorulur ; braz-

Dilbocita.

Dilbocita, conz. rur. i sat, in jud.


Mehedinti, la 30 kil, de orasul
Severin. Are o populatie de 756
locuitorT,

din carr 126 contri-

buabilr. Locuesc in 132 case.


Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor
fabricarea varulur. Locuitorif po-

sea: 18 plugurr, 76 care

cu

bol, 6 asirte Cu ca!; 160 stupi.


Prin comuna Dilbocita trece
soseaua comunala Ilovatul-Dilbocita.

Are o biserica deservita de


preot i 2 cintArqi.
Budgetul este la veniturr de
773 ler si la cheltuelT de 627 ler.

Vite sunt : 456 vite marr cornute, 18 cal, 400 oi, 500 capre
i 290 rimatori.

Dilga, peidure, in jud. Ialomita,


pl. Ialomita-Balta, com. Marsilieni ; are o suprafata de 'o hect.
cu esentele : stejar, ulm si anin.

deaza partea de V. a comunelor


Bontesti, Blidare si Cotesti; se
intincle d'alungul piriulur Valea-

Dilgov. Este acoperit cu vil si


semanaturr.

alga, fria, in jud. Dolj, plasa Dilgov (Valea-), pirlu, in jud.


Jiul-d.-mj., com. Caloprul, satul

Dilga, ce izvoreste pe teritoriul


comuneT, curge cu directiunea

R.-Sgrat, pl. Orasulur ; izvoreste


din Dealul-Perisorului ; merge
d'alungul dealuluIValea-Dilgov;

de la V. spre E. si se varsa
pe malul drept al riulur Jiul.

udd comunele Costesti in par-

Are un pode t pe dinsul in satul


Dilga. Curge prin valea Dilga.

Rimnicul, ceva mar sus de catunul Ceardac, al com. Golesti.

tea de S. si se vars1 in riul

Dilga, vale, in jud. Delj, plasa Mima, com. rur. i sat, in jud. MeJiul-d.-rnj., com. Caloparul, pe

care este situat com. si prin


care curge piriul Dilga.

Dilga-Mare, stalie a cdel ferate


Bucurestr-Fetesti, pusa in circu-

www.dacoromanica.ro

hedinti, pl. Closani, la distanta


de 48 kil, de orasul Turnu-Severin, lar de Baia-de-Araml, resedinta plaiulur, de 20 kil. E situat pe dealun. Formeaza com.
cu catunele: Runcsorul, Dealul-

DILMA

DIMBOVICEANCA

124

de-Rudina si Simsca. Are o po-

pulatie de 700 locuitorT, din


carT l'o contribuabilT. Locuesc
in 136 case.
LocuitoriT posea: 8 plugurT,
14 care cu bol, 1 caruta Cu cal;
89 stupT cu albine.

Are o biserica, deservita de


I preot 51 2 cintaretT; o scoall,
conclusa de I invatator, frecuentata de 30 elevr.
Budgetul comlineT la venituri
este leT 511, iar la cheltuelf de
272 leT.

Numgrul vitelor in aceastA

ziorul, cat. Corneanu. Contine


multa sare.

Mima, cultninalie a

munteluT

Dimboiti, deal, care se intinde in

Dilma, in jud. Buzad, com. T'ir-

covul. E punct trigonometric.


Din virful sad se vede orasul

directie N.-V. de la Tataresti


la Corni-d.-s , in partea de V.
in raionul com. Com, plasa

BrAila.

Berhecid, jud. Tecucid.

Mima, ramificalie a munteluT

Atit com. alma, cit si catunele sale, sunt legate de com.

Dimbova, cdtun, jud. Gorj,

pl.

alma, in jud. Buzad, com. Trestia. Sub poalele sale a fost situat

Ocolul, comuna Carbe5ti, in par-

mal inainte satul Trestia, de


unde apoT s'a mutat pe locul

de com. sa. Numirea o are de


la piriul Dimbova, ce o uda

unde se aflA astA-zT.

d'alungul si care se varsa in

tea stingA a Pulul i spre S.-V.

PI.

com. este de 1539: 360 vite marT

cornute, 19 cal, 400 oi, 500 capre si 260 rimatorT.

ni-d.-s., Corni-d.-j., directie in


V.-E.

D'hila, colina-, in jud. Buzau, com.


Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa-

E situat pe o culme de deal,


ramificatie din partea de V. a

ovarna-d.-s. 51 Rudina prin sosele comunale.

Dilma,(Gruiul-Muerilor),deal,
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul

dealuluT Bran 5i aproape de soseaua nationala Filia5i- Pietrosani.


Are o suprafata de 200 hect.,

Cele mal principale dealurT


din aceasta com. sunt: Jidovina,
Tarnita, Virful-PopiT si Virful-

Vulcan. E situat spre N. com.

din carT 30 hect. padure, 40

Pe acest deal se afla numal

hect. arabile.

paclurl de fagT.
Numirea de Gruiul-Muerilor o

30 care cu bol, i8o vite marl

Vilculestilor.

Ca loc istoric in aceasta com.


este pe Dealul-Vilculestilor, Virful-PopiT,pentru ca aci se afla niste

urme de ziclariT vechI in pamint,

unde s'a gasit monede si pietre


cu inscriptiunr, din care una a
fost luata si pus in temelia bi-

durea Bradul si Badeni.

are din vechime.


Mima, culme a coasterBaraganuluT, in jud. Ialomita, plasa Jalomita- Balta, pe teritoriul com.
Hagieni. Este situata spre E.
de satul Gura-Jegalia.

sericer din aceasta comuna si


conservat pana in anul 1892, DlIrria,pdure, in jud. Buzad, com.
Aprifie, cind pentru importanta
Bozioruli are 23 hect.; face un
inscriptiuneT ce purta, a fost
corp cu Corneanul si Posobeasca.

LocuitoriT posea : ro plugurT,

cornute, 12 caT, 87 or 5i capre


si roo porcT.
Comunicatia in acest catun
se face prin soseaua comunall,
care o pune in legatura cu co-

muna sa, 5i prin soseaua nationala.

Are 1 bisericl de lemn, fondata de locuitorl, in anul 1792,

deservita de 1 preot si

t cin-

taret.

ridicata si trimisa MuzeuluT, unde

se conserva astazT.

Dilma,pd dure, In jud. Buzad, com.


Ocialle; are 120 hect.; e proprie-

Mima, catend de munit, jud.


Buzad, care se ramifica In comu-

nele : Boziorul, dalle, Cnesti,


Policiori, Piclele, Tircovul si
Trestia, servind adesea si ca
hotar intre dinsele si culminind
In mal multe virfurT, toate cunoscute sub numele de Dilma.

E avuta in sare.

tate mosteneasca in devalmasie


cu casa Heraru.

Dilma, pddure, In jud. Buzad,


com. Trestia ; are 50 hect.

Mime (Gogou1-), culminafie


a colina Dama, jud. Buzad, com.
Tisaul.

Mima, culmina* a muntelui Dimboaiel (Valea-), vale, jud.


Mina, In jud. Buzad, com. Bo-

Tecuciti; desparte satele: Cor-

www.dacoromanica.ro

Dimbova, pirig, jud. Gorj.

Iz-

voreste din Dealul-luT-Bran, din

coasta despre V. Curge, spre


S. - V., ucla catunul Dimbova
si se varsa in XI, la PodulPoener, pendinte de com. Rovinari. Ca mijloc de trecere
peste dinsul, e podul de lema
dintre catunele Carbesti si Talvesti, intretinut de comuna.

Dimboviceanca, 1mq/e, in jud.


Buzad, com. Gageni-Vintileanea,

cat. Sahazeni.

DIMBOVICEANUL

125

Dimboviceanul, veche numire


a satulul Lata, jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta.

DiMBOVITA (JUDED

MI; i intre 440,30' si intre45,28,


latitudine nordica. Judetul

bovita se invecineste spre E.

cu jud. Prahova, de care se


Dimboviceanul, pcidure, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
Ruga satul Pribegi.

Dimbovicioara, sat, jud. Dimbovita, plasa Bolintinul, cat. com.

Titu.

desparte spre N.-E. cu muntiT


Omul i Caraimanul, piscuri ale
Bucegiului, naaT jos Cu muntiT
Furnica,Paduchiosul, Plesu, Pieuva, Gurguiatul, Secatura, Poiana-Lupulur, Mgara, Sultanul
altiT; spre E. si spre S.-E.
serva de hotar intre Prahova

Dimbovicioara, loc izolat, jud.


Muscel, in apropiere de petera
Dimbovicioara.
Gura Pesterei se afta la 861,2

Dimbovita o mica distanta


piriul Cricovul-Dulce. La V.
se invecineste cu jud. Muscel,
si

ginea-CirliguluT, Surl ele, Dichiul ;

In dreptul acestor din urna doi


muntl (Surte i Dichiul) se afta
muntele PAduchiosul, care este
cam limita intre jud. Dimbovita
Prahova, si care se pogoarA
cu poalele luT pana in apa numi-

ta Izvorul, afluent al PrahoveT,


care curge ca i Prahoval chlar
prin com. Sinaia. Tot pe partei
estica a judetului mal sunt muntiT Oboarele, numit si Pletrosita, care

este mal sus la N.

si nu trebue confundat cu com.


Pietrosita ; Nucetul, Blana, Lapticul i Cocora se afta muntele
Furnica, care este intre Prahova

metri d'asupra Marir-Negre si


774,2 m. d'asupra Bucurestitor.

de care se desparte o mare parte


prin muntif Meterezul, MuchiaLeota, Marginea - Domneasca,
Plaisorul, Valea-Brebul i alth ;

se afl. Omul, care este un pise

Dimbovicioara, pefter, jud.

la N. se invecineste cu Tran-

al Bucegiului.

Muscel, pe riul Dimbovicioara,


la hotarul despre Transilvania.

silvania, despartindu-se prin cul-

b) Muntil pe partea stingl a

mea Carpatilor ; la S.-V. se in-

Este mult vizitata in timpul


vera In l'AM el omul intimpina stalactite in forma stru-

vecineste cu jud. Argesul, la

IalomiteT, mergind dela Moroeni


In sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele

gurelu i alte forme de o albeata


exemplara.

Drumul dela Ruega- la Pes-

tera se face numal pe apa


acestui rit. De o parte si de
alta a acestui ria sunt niste
munti inalti de piatra cenusie,
l'ara niel o inclinare spre apa

S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu


jud. Ilfovul, ne avind cu aceste
din urm treT judete mal miel*
un hotar natural, afara de o
mica parte din Arges, care desparte pe Dimbovita de judetul
Vlasca. Judetul Dimbovita are

o suprafata de 365.220 hect.


pAmint. Clima sa este variata,

dar sanatoasa. Vara de

si in

acoperitT cu brazT.

partea cimpoasa a judetultil este

In apropiere de Petera catea

multa cldura, la munte

Dimbovita, In Virful ObirsieT

Raciul; intre acesti din urmA

doi muntl este riuletul ValeaRaciut ;Cufuritul i Rateiul, tare


care se afta piriul Cufuritul
Lespezi, intre Lespezi i RAteiul
este piriul Brateiul. Pe cite trele
aceste ape, axila pe Valea-RaciuCufuritul i Brateiul sunt

ferestrae de Wat scindurl ; Zanoaga, Lucacila, Deleanul, Plaiul-Mircei, Tatarul, Padina, Colti,
Marina i Doamnele. Batrina

apropiere de Piatra-lur-Craii1
se varsa-in riul Dimbovita, spre

clima este temperat., asa ca in


toate verile muntif acestuT judet
sunt vizitatT de multa lume. PAmintul este fertil, creste tot felul
de animale, si produce vegetale
tninerale. Jud. Dimbovita este

N.-E, de Rucar, ca la 3 kil.

mal mult de jumatate muntos

Dimbovita, Jude;, care si-a luat

se pot numi de la com. Moroeni

numeledupA riul Dirnbovita, ce-1

in sus. Intre acestia eel mal

uclA de la N.-V. spre S.-E., tre&Id aproape prin centrut judeJudetul Dimbovita se afl

insemnati sunt :
a) Muntif dela Moroeni in sus,

merge din ce in ce descres-

cum mere pe matca Ialomiter

In

situat in partea muntoasa

la dreapta spre E.: Plaiul-Domnesc, Priporul, Gilma-Ialomitei


in drep tul PriporuluI in partea

aceasta petera., la 20 pasi de


manAstire, este o cruce, de la
care nu se poate merge mal

de V. Brindusi, Orzea, Mar-

departe, fiind intunerec.

se ingusteaza.

Dimbovicioara,r1ufor, j ud. Muscel ;

izvoreste dela hotar, din

si deluros ; principaliT munti irisa

a.

tara rominesti intre 29,48' 0


intre 230,37' longitudine estica,
socotit dupa. meridianul Parisu-

www.dacoromanica.ro

Doamnele se invecinesc cu
Obirsia, al cal-0r proprietarl sunt

din Transilvania. In virful Padiner este vama numita. Strunga,


trecatoare in Transilvania la
vama austro-ungar Gutanu. Sub
muntele Batrina este manastirea Petera-Obirsei subt o deschizaturA naturan, lungl ca de
I50 metri si care deschizAtura

citad pana ajunge a.sa de mica,

cit abia ese un izvor. In

DIMBOVITA (JUDET)

DimBoinTA GuDETT

126

c) Muntir apusanT, san cer apro-

si Sabarul ifi stinga, format din

piatl de Muscel: Orlea, Vaga,

Ciorogtrla si Rastoaca, iar a-

.5.iseni, mar
nu exista padurl ; in pl. Ialomita :

Ratuneiul, pe unde- se zice ca a


trecut Radu-Negru cu trasura ;
Marginea-Domneascd, munte intre Orlea si Vaca; Leaota, unul

ceasta din Valda-Cobia, Valea.Suta si Potopul, care si el este

toso hect la Bolovani, 50 hect.


la Podul-Barbierulur, 50 la Cor-

format din maT multe 01-ale. Din

ndtel, 250 la Frasinul, 52 la

suma de 365220 hect., supra-

din muntir cer mar marl a! judetultd, care inclina jumatate

fata totalA a judetuluT, 268573


hect, este numaT pamint arabil,
52259 hect. este pAdure; lar
44388 hect. coprinde satele, cAtunele, ora.sele, rlpile, muchile,
albiile flurilor, bdltile, sencile
si toate locurile nearabile si arg.

Ghergani, 800 la Marcesti, too


la Mavrodin, 750 la Vizuresti,

spre Rucar, jud. Muscel si jumatate spre riul Ialomita, jud.


Dimbovita; Mitarcia, utila, Dudele-MarT si Dudele-Micr. AcestI
do! din urma formeazd unghiul

de Maruntisuli si

117 hect. la Boanga si altele.


Judetul Dimbovita, mar in
toate comunele plaiurilor unite
Dimbovita-Ialomita si a plasilor
unite Dealul-Dimbovita, produce

Ilie, Podul-cu-Florile este un pla-

Znoaga si all ; 2000 hect, la

multime de prune, din care se


fabrica tutea de o buna calitate
si in cantitatt enorme, ceea ce
face ca acest judet sa fie filtre
cele d'intiiu ale tare! mal abondente in tuica. Vinurl produce
acest judet in dealurile : Doicesti, Aninoasa, Viforita, Razvadul, Bucsani si altele.

tou frumos plan orizontal pe

com. Valea.-Lunga ; 770 hectare

Animale se cresc in acest

virful Zdnoager, inconjurat de


jur-imprejur de colt1 de plata
foarte inaltr si unde se zice ca

la Glodeni, 250 la Podurl; in

ar fi fost niste Doamne refugiate,


pe carl urmarindu-le si aflindu-le
ad Tatarif, ele n'aj voit a, se

2500 hect. pe muntir Colibasi

judet, ce, bol, vacT, or, si mar


cu seam capre multe mar prin
toate com. plaiurilor si plasilor
unite, adica in partea de N. si
din centrul judetulur, de aceea

preda si s'ati aruncat in prdpastie.


Virful-cu-Dor se da

350 hect. la Runcul, 550 hect.

ara, ad in vechime se gaseau

Scheiul-Episcopier, 600 Scheiul


Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j.,
1450 Vilcana-d.-s.; in pl. Dim-

prin acest judet si capre sal-

bovita: 3500 hect. la comuna


Butoiul, 1175 la Cdpriorul si

Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si


Glodeni ; pucioasd, la com. erbanesti - Podurile, Bezdeadul,
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si

dintre Leoata, judetul Muscel,


Transilvania si muntir de litiga
riul Ialomita, ei ocupa punctul
despre N.-V, al jud. Dimbovita.
Ca trecatoare, d'ara de Strunga
mar sunt in jud. Dimbovita si
potecele : Strunga-Mica si Sint-

In Virful muntelur Oboarele. Acest Virf-cu-Dor este plin de florI


frumoase in timpul verer si are

privaste spre Prahova si Ploesti. Judetul Dimbovita are multime de muntr, dealurr si piscurt

si dela Moroeni in jos; insa de


mal putina importanta. Judetul
Dimbovita este udat de o multime de riurr, precum : Dimbovita cu afluentir sal Valea-Lungd,
Valea-Tiset, Valea-Barbuletultn,
Riul-Alb, Ilfov, Colintina si Ilfovatul, lalodita cu afluentir saT Talomicioara (estica), Valea-Lupulur,
Bizdidelul, Razvadeanca, S'A.-

nicul, Pascovul, Crivatul si Cricovul, in stinga, Ialomicioara (vestica) sau Valea-Rimniculur, care

se zice si Valea-VaceT, Vilcana


si altele, in dreapta ; Argesul cu
afluentir sal Neajlovul in dreapta

pddurT. Pddurile cele maT insemnate din judet sunt : In plaiul

Ialomita: 9680 hect. pe muntir


Blana, Piscul-BraziT, MAgurile,
Brindusile, Cocora, Dichiul, Plaiul-Domnesc, I_Ipticul, Plaiul-

Mircer, Nucetul, Oboare, Surle,

plaiul Dimbovita: 1350 hect. pe


muntir Mitarcea si Pretrele-Albe,

la marginea de N.-V. a jud.,


1750 hect. la com. Izvoarele,

Ttarani, 72 t hect. la Gheboeni,


323o,hect. la LudecT, 1022 hect..
la Manesti, 380 hect. la Priboiul,

si marca judetulur, este o cdpri-

batice.
Minerale se afla: sare, la com.

Visinesti ; puturr de pleura la

1450 la Rinciciavul, 175 hect.


la Valea-Caselor ; in pl. Dealul:
867 hect. la Adinca, 254 hect.
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400
hect. la Habeni, 500 hect, padurea luda, mosia Racovita,
4300 hect. la Ocnita, 250 hect.

Glodeni, Colibasi, Vilcana, Ocnita si Visinesti ; carbunT de

la Gura-Ocniter, 860 hect., la Raz-

pretre de moard, la PietrarT ; var,

vadul, 850 la Latinga; in plasa

la BrAnesti, Izvoarele, Runcul,


'pita, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
Sacueni, Buciani, Comisani si

Cobia : 500 hect. la Valea-Mare,

180 hect. la MatAsarul, 270 la


Dragodana, 700 hect. la Petresti,
200 hect. la Petroaia, 1710 hect.

la Suta-Seag, 639 hectare la


Uliesti; in pl. Bolintinul, afara

www.dacoromanica.ro

pamint la otinga doua mine


In exploatare, la Glodeni, la
Moroed in pAdurea statulur din
muntele Brindusele ; gips, in marl

cantitatr la Pucioasa si Vilcana;

altele.

Mara de industria domestica,


se afla in judet o mare fabrica de

praf de pusca, unica fabrica a

DIMBOV1TA (JUDET)

DiMBOVITA (JUDED

127

tare de felul acesta, care este


in partea de N. de Tirgoviste,
pe malul sting al Ialomiter, pe

producte mal este gara Titu

soseaua nationala Tirgoviste-Pu-

tirgurile rurale CornAtelul si


Gaesti la Sf. Maria saa 8 Septembrie. Voinesti la 8 Noembrie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voinesti la FloriI, Baleni la 24 Iu-

cioasa-Transilvania si unita cu
o cale ferata cu Tirgoviste. A-

ceasta fabrica este in catunul


Laculetele, com. Glodeni, pla-

iul Ialomita. Mara de aceasta


se mal afld : o fabrica de sfoff
si fringhir in com. Gura-Foad;
treI fabricr de Mina si gris cite
una prin Gdesti, Bolovani (comuna Cornetul) i doua. in Tirgoviste ; cinc! fabrid de spirt,
una in Gheboaia, una in Boteni, una in Bolovani i dota

in Tirgoviste ; 12 moj de abur!,


prin diferite comune ; 127 morl

de apa ; 7 pive; o dirsta pentru baterea tesaturilor de lind ;

ferastraa de taiat scindurI


In Manesti, unul in Batesti, unul in Branesti, cinc! in Moroeni, cite-va in Runcul, cite-va
pe riurile : Cufuritul, Brateiul
si Valea-RaciuluI si in alte locurT; fabrid de oale si fel de
fel de vase de pamint la Draglesti si la Dragomiresti ; fa-

brid de cosurI de rachit

la

Dragomiresti, de unde se duce


la diferite bilciurl ale tare"; rotarie, in Tatarani i alte comu-

unde este mare schela de desfacerea cerealelor. Apo/ mal sunt

Petresti d.-j. i apoT intra in


Vlasca; soseaua judetiana

Cimpulung, care trece pi-in comunele: Dragomiresti, Gheboeni, Izvoarele, Voinesti, Gemenea si apm intra In Muscel,
soseaua judetiana Tirgoviste-

Ploesti, care trece prin comu-

i Patroaia la 20

nele : Razvad, Sacueni, Adinca

5i Branesti la 20
Iulie, Podurile la 27 Iulie si la
6 August.
CaI de comunicatie in Dimbovita sunt: catea ferat Bucu-

si intra in Prahova. Mara de

nie ; Pletrari
Iunie ; Gaesti

curesti-Pitesti-Virciorova cu

rile : Ghergani in pl. Jalo mita,


Titu in Bolintinul si Glesti in
Cobia; calea ferata Titu-Tirgoviste prelungita acum pana la
Laculetele ca grile : Nucetul,
Vacaresti, Tirgoviste si Laculetele,

toate in pl. Dealul ;

so-

seaua nationala Bucuresti-Pitesti ce trece prin comunele: Bildana, Lunguleti, Cornetul, Titu,
Gdesti, Badulesti

si merge la

Pitesti; soseaua nationald Bucuresti - Tirgovi s te - Transilvania

ce trece pi-in comunele Indana, Ghergani, Contesti, MirceaVoda, Ulmi, Tirgoviste, Doicesti, Laculete, Gura-Bezdelulur,
Poduri, Motoeni, Tita si de aci
prin Petrosita, Moro eni si pe al-

aceste sosele marl, mal sunt al-

tele pi-in judet ce leaga o comuna cu alta. Judetul Dimbovita pana la 1883 se impartea
in 5 plsI si dota plaiurr,
plaiul Dimbovita, plaiul Ialomita, pl. Dimbovita, pl. Dealul, pl. Cobia, Bolintinul si pl.
Ialomita ; de atuncT s'aa unit
plaiurile, numindu-se plaiul Ialomita-Dimbovita cu resedinta
in com.

erbanesti-Podurile, s'au

unit plasile din centru Dimbovita si Dealul, numindu-se Dealul-Dimbovita cu resedinta in


Dragomiresti, lar cele-l'alte aa
ramas tot ca inainte: pl. Cobia,
Cu resedinta in Gaesti, pl. Bo-

lintinul co resedinta in Titu si


pl. Ialomita cu resedinta in

In tot judetul sunt ir6 com.


.rur. si 3 urbane, adica 51 com.

rur. si una urb. in pl. Dealul-

fabricat tuica prin diferite comu-

bia Ialomicioarel (Estice), pe sub


poalele munteluI Paduchiosul la

Dtmbovita, 23 com. rur. in plaiul


Dimbovita-Ialomita, 23 comune

ne , veo 12 fabrid de gaz in

Sinaia; soseaua judeteand

rurale si una urbana In plasa

Tirgoviste si com. Colanul ; mar

goviste-Butimanul ce trece pi-in


comunele: Lazurile, Comisani.

Bolintinul i 19 com. rur. in pl.

ne ; o multime de velnite de

multe mor! de apa in Tirgoviste i altele ; costume nationale se face la Riul-Alb, la Pietrari, la Pietrosita si altele; tesaturl de linA, precum : scoarte,
velinte, paturI, plocate i altele
sa fac la Moroeni, Pietrari, RiulAlb si altele. Comerciul este
activ in jud. Dimbovita. Ca cen-

tre de desfacere prin vinzare


cumparare sunt in judet tref
tirgurr, sal orase : Tirgovistea,
care este si capitala judetuluI,
Gaesti i Potlogi-Urbani. Pentru

Habeni, Maui, Dobra, Bilcjuresti

i Cojasca, de unde se

desparte in doua: una spre S.


trecind prin Butimanul in jud.
Ilfov si alta:spre E., trecind riul

Ialomita la comuna atunul si


apoI pi-in cat. Ochiul-BouluI infra in jud. Prahova ; soseaua judetean5. Tirgoviste-Gaesti-Vlas-

Ialomita. In tot judetul Dimbovita este o populatie de 178248


suflete, adica : 7000 in Tirgoviste, capitala ud., 47415 In pl.
Dealul-Dimbovita, 35864 in plaiul Dimbovita-Ialomita, 31336 in

pl. Cobia, 30564 in pl. Bolinti


nul si 26069 in pl. Ialomita. In
Tirgoviste este un tribunal si

in judet cinc! judeclitorir de

ca, care trece prin comunele :

ocol : o judeatorie de ocol pes-

uta-Seaca, PiciorulLucieni,
de-Munte, Dragmlna, Gdesti,
Greci, Petresti, Ragul,

te plaiurl cu resedinta in erbanesti-Podurile, o judecatorie


de ocol peste orasul Tirgoviste

www.dacoromanica.ro

roIMBOVITA (PLAS)

$i plasa Dealul, cu re$edinta in


Tirgovi$te, o judecatorie de ocol

contopit cu plaiul Nuc$oara de

peste pla$ile Dimbovita $i Cobia


cu re$edinta in Gle$ti, o judeca-

data formeaza un sin gur plaig


cu plaiul Nuc$oara, avind resedinta subprefecturd in comuna
urbana Cimpulung.
Acest plaig coprinde partea
de N.-E. a judetuluT Muscel.
Se mrgine$te la N. cu Tran-

torie de ocol peste plasa Bolintinul cu re$edinta in Titu $1


judecatorie de ocol peste pl.
Ialomita cu re$edinta in Bilciuresti.

la I Aprilie 1882, de la care

In judetul Dimbovita sunt

silvania, de care se desparte

240 biserid in functie pi-in diferite comune $i catune, apoT

prin culmea muntilor Carpati ;


la E. cu jud. Dimbovita, avind

inca 24 biserid 'in Tirgov$ite, din

de limita natura1 in aceasta

care 5 sunt in ruina. Mara de


acestea maT sunt $i 12 naras-

parte $irul muntllor DimboviteT,

tirl $i anume : Dealul, Viforita,


Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea,
Butoiul, Cobia, Ptroaia, Bildana, Gaiseni $i Petera sag
Obir$ia. Preste toate aceste bi
sericI $i m5nAstirl este un pro-

topop cu re$edinta in Tirgovi$te $i mal mu1t1 proesto$I prin


judet. In Dimbovita sunt : un

gimnaziti $i 3 $colT primare de


betl $i de fete (in Tirgovi$te),

$coald primard de baetl $1


una de fete in Gle$ti, cite o
scoala de fete prin comunele :
Titu, Potlogi, Bilciure$ti, Pietro$ita, Serbane$ti $i Bezdeadul.
Pe IMg acestea mar sunt Koh'
maT in toate comunele rurale.

Dimbovita, p/asd, in jud. Dimbovita. SI-a luat numele de la


riul Dimbovita. La 1883 s'a
unit cu plasa Dealul, formind
singura plasa, numita DealulDimbovita cu re$edinta in Dragomire$ti.

Dimbovita, p/aiti, jud. Dimbovita, numit ast-fel de la riul


Dimbovita. Avea de re$edinta
Pietrari $i altd-data Brane$ti $i

de la 1883 s'a unit cu plaiul


Ialomita, avind resedinta In comuna Serbane$ti-Podurile, unde
sunt $i baile Pucioasa.

DIrnbovita, plaifi, jud. Muscel,

DIMBOVITA (PLAI)

128

ce merge paralel Cu acest rig


la S. cu plasa Arge$elul, despartindu-se de dinsa printr'o
linie care, incepind de la Dimbovita (cam din dreptul satuluT Gemenea) strabate plaiurile

pe din jos de comuna Mataul


Ora* in Riul-Tirgulul la Ompulung ; iar spre V. se mArgine$te cu plaiul Nucsoara, avind
de hotar culmea dealulur MAgura, ce formeaza pana in ampulung chiar unja de despartire
a apelor celor dota plaiurl.
Forma plaiuluT e dreptunghiulara.
Numele-T vine de la Atli Dimbovita, care-1 uda.

scape de sub privigherea vatafuluT de plaig, care le controla.


pichetele pe unde treceag el,
inteascuns obiectele felurite de
exportare oprite de guvern.
Infati$area generala a solu-

este variata $i adese de


o priveNte incintatoare. Dealurile, spre Nord de marimT
uimitoare , $i cu forme diferite, iag spre Sud directiunT
mal lainurite, parte mar dulcl,
forme mal rotunde, plerzind
chiar padurile cite o data si
luT

prefcindu-se In muscele , pe

a caror inaltime, stincile chelba$e, inlatura monotonia aspec-

tuluT $i atrag cu drag privirile


calatoruluT.

Valle, la inceput strimte $i


intunecoase, se desfac treptattreptat $i daca ele n'ar fi atit
de numeroase ca din fie-ce loc
sa se vadA 2-3, deschizindu-$1
gurile in vaina principala, frumusetea loculuT n'ar fi atit de
fermecatoare.

Culmea principall a Carpatilor, in dreptul plaiuluT Dimbovita, are la inceput directiunea de la V. la E, cu virfurile
cele mal principale Comisul si

Impdrfirea administrativd.
Plaiul Dimbovita se compune
din 41 sate, earl formeaza 15

Tama$ul, apoT schimbind brusc


directiunea spre S.-E. merge

. com. rurale : Lere$ti, Voine$ti,

Piatra - luT - Craig, la Piscul SI.


Ilie, unde se indrepteaza iarA$T

Valea-Mare, Nanae$ti, Dragos-

ast-fel pana din jos de virful

lavele, Rucrul, BAdeni-Ungureni, Badeni - Paminteni, Ceta-

spre N.-E., formind in aceasta

teni-din-Deal, Cetateni-din-Vale,
Laical, Miclo$ani, Pucheni, VA-

vita.
Ramificatiunile pincipale, earl

leni $i MatAul. Re$edinta plaiuluI, unit cu plaiul Nuc$oara,


este in Cimpulung.
Vechea impirtire a plaiuluI
Dimbovila. Plaiul Dimbovita in
secolul al XVHI-lea avea tot Intinderea de azT, afara de satele
Rucarul $i Dragoslavele, carT

traverseaza plaiul de la N. la
S., sunt patru, inchizind intre

erati atuncT ale pld$el Arge$elulde-Sus, dupa chiar cererea a-

cestor sate la Guvern : ca sa

www.dacoromanica.ro

parte hotar judetuld Dimbo-

dinsele cele treT vAT, pe carT


sunt a$ezate toate comunele acestur plait".

Acestea sunt :
I. MuntiI Dimboviter cu Atfurile : Prislopul, Rosul, Algiiul,
Runcul, Priseaca, sunt de o marime impunatoare, pe coaste paduro$T, lar pe calme Cu pa$unT

DIMBOVITA (PLAIUL)

129

ce nutresc numeroase turme de


vite. Ei incep din muntiT CarpatT, despartindu-se prin ValeaGhimbavuluT, i continuA, in lungul riuluT Dimbovita, directiu-

nea acestora spre Sud.


de inAltiml muntoase
ce formeazA linia de despArtire
li.111

intre apa DimboviteT $1 Argeselul. Aceste inAltimT sunt muntele PApusa, al cAruT vid intrece
toate vecinAtAtile, Draxinul, M-

DIMBOVTA (PLAIUL)

tele Oticul, curge la inceput in


directiune de E. Para la muntele Tamasul, apor se intoarce
cAtre S. primind de afluent1
pe Dimbovicioara, Valea-CheiT,
Ghimbavul, Valea-Caselor, BAdeanca, Valea- CetAtueT, Valea-

LargA, toate pe partea stingl ;


iar Riusorul, Valea-PravAtuluT,
Stoeneasca $i Valea-VAlenilor

pe partea dreaptA.

trece prin comunele Valea-Mare,


Dragosla.vele i Ruclrul.
De la RucAr pAnA la GranitA,

soseaua se desf4tal pe o lungime de 17 kil. $erpuind aci


prin fundul vAilor, colo prin
traseurT adincT ce numaT dina-

mita a ptitut sl sape, invirtindu-se in zigzag pe la poalele


munteluT Sasul i pAn5. in virful

ra, Tefeleica, Preajma, Munti-

VrednicA de vAzut este ValeaDimbovicioareT, care, strinsA In-

luT, peste tot sustinutA de parapete enorme de piatrA i strlbAtInd peizagiile cele mal in-

$orul, CApitanul, PlAisorul, PravAtul, AltAmusul i Mateiasul,

tre douA inltimT pietroase de


o lungime rarA, se desface toc-

cIntAtoare.
AceastA

cu virful Sturul satt Piatra-NAmAestilor. O mie de metri poate


sl fie diferira de ridicAturA intre Virful-SturuluT si valle vecine. CAlAtoriile la el sunt dorite de totT vizitatoriT acestor
locurT. In apropiere de dInsul
este Petera-MatelasuluT, a arel
adincime uimitoare nu este cer-

maT mal spre N., unde este pestera DImbovicioareT. Rul Dimbovita, pArlsind plaiul Dimbovita, la satul LAicAT, trece in judetul DImbovita.

moasA a tare, lucrare mAreatA,


s'a terminat in anul 1891, Mai,

cetatl de cit de corbiT

pe la E. de com. Valea-Mare,
apor ese din plaiul DImbovita
la comuna MAtAul spre a uda
com. Boteni din pl. Argeselul.
El primeste de afluentT in pla-

i IndrAznetiT vulturf.
MuntiT GrAdi$teanu, GAi-

natul-Mare, GAinatul -Mic, Dobriasul-Mare, Dobriasul-Mic, Piscul-CaluluT, Mosoroaele-Marl $i


Mosoroaele-MicT, Strimtul, CIAbucetul, Chiciora, Coasta - Md-

RIul Argeselul, izvorind din


muntele GAinatul-Mare, sub PA-

pusa, curge in directiunea de


S., udA com. NAmAesti, trecind

i ul Dimbovita pe Valea-CirsteT,
pe partea dreaptA i Topolita-

MateiasuluT pe partea stingA,

osea, cea mal fru-

si a fost vizitatA de M. M. L.
Regele Regina si Principele
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
decis ca in parapetul soseleT
sA se zideascA o piatrA comemorativA reamintind vizita M.

L. L.
De la Sud spre Nord, acest
piala mal este strAbItut de $oseaua judetianA Tirgoviste-Cim-

pulung, care la com. BAdeniPAmintenT se bifurcl, o ramurA

mergind la com. Dragoslavele,


lar cea-l'altA dA la Mateia$ in
$oseaua nationalA Pitesti-Frontierl.

Dealul-

ami; ele in hotarul comuneT NAmlesti.

MNtAuluT, constitue, de la Papusa, sirul despArtitor futre apa

Riul - TirguluT izvoreste din


muntele Iezerul aflat la S. de

multe sosele comunale i vici-

ArgeseluluT i Riul-TirguluT.
Oticul, Iezerul, ZAnoaga,
Boldul, Pojorita i MAgura spre

Oticul, si nu primeste afluentr de

intre sate.

nAstiref-NAmAesti,

Dealul-CuculuT

V. plaiuluT, in paralel cu RiulTirgulur, nu a virfurT remarcabile, afarA de Iezerul, cu lacul


Iezerul, a cArul adincime a determinat pe ciobanT sA zicl cA
e o rAsuflAtoare a mAreT.

Hidrografia. Din arAtarea


rurilor ce strAbat plaiul Dimbovita, s'a lAmurit cA treT sunt
riurile principale ce udA plaiul :
111.11

Dimbovita,

Argeselul si

Riul-TirguluT.

Dimbovita, izvorind din mun-

Afarl de acestea sunt mal


nale, carT inlesnesc comunicatia

cit, aproape de izvor, pe Cuca


din PApusa, clsigInd o mdrime
ce intrece de doul ori pe aceia

mintul arabil In plaiul DImbovita fiind lipsit de intinderea

a ritiluT Argeselul. El udA. com.


Leresti si Voinesti $i trece apoT
in plaiul Nucsoara, udind orasul
Cimpulung.

fertilitatea necesarl uneT Culturl


intinse, care sl constitue un
izvor de bogAtie, ocupatia principal a locuitorilor este co-

PAstravT, mrene, sglAvocT, cu-

mertul cu scindurT, c lemne,

titoT, verdetr, latite si tiparl sunt


speciile de pestT ce populeazA

apele acestor rifle.


Ckile de comunica/je. Plaiul
Dimbovita este strAbAtut de la
S. spre V. de calea nationald
Pitesti-Cimpulung-Brasov,

care

Ocupaliunea locuitorilor. PA-

cu vite,

cu var

i brinzeturT.

Scindurile de diferite
se fatriclin herAstraele (numite
In alte pArtf ale tArd joagAre)
aflate pe Riul-TirguluT, si pe
titirite Argeselul, Dimbovita,
Ghimba,k11 $1 Bldeanca.
17

58878 Mande Dicifonar Geogratio. Tot

www.dacoromanica.ro

DIMBOVITA (PLAIUL)

Femeile se ocupa cu tesatura


pinzeturilor, a dimiilor

DImBoviTA (PLAIUL)

180

i cu

lucrarea de costume nationale.


In Ruar i Dragoslavele, maT
totl locuitoril se indeletnicesc

practicelor religioase. Bisericile

buluT incepe dela 14 Septem-

sunt vizitate sarbatorile de un


numar mare de 1)5.64 i femeT.
Multe sate ag cite doua bise-

bre. LivezT artificiale nu se


seamana.
.11(aFint ci unelte agricole. In

riel sau doT preot.T. Asa, Leresti

anul 1888, ail existat in plaiul

Ruar se mal' cresc si vite multe.


Cascavalurile i brinza de Ru-

are o biserica cu 2 preotr ; Voinesti, 2 bisericI cu 2 preotf; Valea-Mare, i biserica cu z preoti ;

Dimbovita-Nucsoaraurmatoarele
masinT i unelte agricole :

ar sunt renumite.

Ndmaestl, 2 bisericT Cu 2 preotl;

masita de vinturat, 3 masini

cu fabricarea scindurilor ;

in

In Namaestl se ocupa cu lem-

si

o monastire cu 2 preotl

masilla de treerat cu manej, I


de batut porumbul cu manivela,

912 plugurT de lemn sad tara

n'Aria si facerea varuluT din plata

Dragoslavele, 2 bisericT Cu

calcaroasa adusa din muntele

preotl; Ruar, 3 bisericT Cu 3

netI,

Mateiasul.

preotT ; Mataul, 4 biserid ; Ba-

nemtestr, 31 scarificatoare,

deni-PamintenT, 3 bisericT Cu 3
preotT, etc.
In total, plaiul Dimbovita are
28 bisericT deservite de 28 preotT
si 36 dascalT.

grape de fier, 54 morI cu apa.

In Leresti

Voinesti, cu
cresterea vitelor, scinduraria
i

munca la fabrica de h1rti e Ioanid,


aflata pe Rtul-TirguluT, in raionul
CimpulunguluT si in vecinatate

55 plugurl de fer

sati
2

Populafiunea. LocuitoriT co-

munelor din plaiul Dimbovita

se estima la suma de 19732


suflete, apartinind la 3740 fa-

de comuna Voinesti.
In Valea-Mare cu exportarea
de scindurl i lemne si cu fa-

Astructiunea publicd. In fie-

totT de nationalitate curat

care comuna din plaiul Dimbovita este cite o scoald

romineascd.
.11fif carea populagei plaiului

bricarea de tuja..

Cu cite un invatator, exceptiune

Dimbovila - Nucfoara pe anul


z889. In acest an s'aii facut in

In Mata, cu fabricarea de
i cresterea vitelor. Aci
locuitorii cresc un sola de cal
raid la corp, dar foarte iutT si
%mica

puternicT.

In cele-l'alte com. de pe linga


riul Dimbovita, locuitoril se ocupa cu fabricarea de tuica
cu transportarea de scindurT la
Tirgoviste.
In Cimpulung, locuitoriT din
mahalaua Scheiul, in partea de
N., se indeletnicesc cu fabricarea de donitI ; iar ceT-l'altl,
de la V., cu facerea de oale.

Vitele in numar mal mare


sunt oile, vacile, cair i caprele.
Arenda anuala a unul pogon
de finete pentru nutrirea aces-

acind numal Rucarul unde se


gaseste i coall de baell Cu 3
invatatorT si i coala de fete
Cu 2 invatatoare; Dragoslavele

plaiul Dimbovita-Nucsoara 263


OsatoriT,
nascut 1220 copir
ati murit 754 barbatT si fe-

Badeni- PamintenT, cu cite


scoala de be
i i de fete.
In acest plai functioneazd
18 scoale rurale (I 3 mixte, 2 de

meT.

baetl si 3 de fete), conduse de

la 35-45 anT), 21 (dela 45-

invatatorl, cu intretinerea

canora statul cheltueste "anual

6o anT); 42 femer (dela 15-18


anT), 168 (dela 18-25 anT), 36

28.242 leI.

(dela 25-35 ani), 14 (dela 35

21

Scoalele sunt frecuentate de

elevl in mod regulat. In anul


colar 1883-84, numarul elevilor din aceste scoll se ridica la
593 elevl si 55 eleve.

tiri carte 112 barbatl si 33

S'aj casatorit (dupa etate) :


84 barbatT (dela 18-25 arn),
129 (dela 25-35 ani), 29 (de

45 anl)

si 3

(dela 45-60

anT.

S'aj nascut (dupa sex): 626


baetl si 594 fete; legitimT : 573

bIetT 51547 fete; naturalf:

53

tor vite, variaz intre io 30

and se fac seo:di:aturde. In

lel; iar pretul de vinzare vesnica. se schimba intre 200

plaiurile-unite nu se fac sema.-

bAetT 51 47 fete. Aa murit: 392


bArbatT 5i 283 femeT.
Plaiul Dimbovqa in anul 1856.
In acest an gasim cA plaiul Dim-

naturl de toamna. Semanatu-

bovita are 95 muntI, carl dad

400 leT.

rile de prima-vara, a griuluT,

Porumbul se seamana in Aprii Maiu.


Secerisul griuluT, orzulur

un venit anual de 53420 leT; 87


herastrae Cu venit anual 32429
ler; 29 morl cu venit anual 7850
leT; 5 dirste Cu venit 1230 leT,
4 piue Cu venit 460 leT; 18 povernI cu venit 13490 leT.

ovazuluT se face de ordinar in


luna Iulie ; iar culesul porum-

Populatia plaiuluI se urca la


11293 locuitorl, din carl 6041

Gindacil de matase nu se
cresc de cit in cite-va comune,
/usa ingrijirea albinelor tot constitueste ocupatiunea de predilectie a fruntasilor aten'.
pastreazd
neclintite credinta i obiceiurile
Cultul. LocuitoriT

femeT.

orzuluI si ovazuluT se incep de


obicein in lunile Aprilie
lie

www.dacoromanica.ro

DINIBOVITA (121U1,-)

DIMBOVITA (Rim)

121

barbatI, 5252 femeI, cu 2634

ste apele care curg tot din Piatra-

dreapta, Dimbovita primeste pi-

familiI.

luI-Crain prin valea luI Inanul,

riul Stoenesti, de mica impor-

Avea 23 sate, 27 bisericI, 45

iar mal la S. acelea care curg

preotl, 3 diaconI, 25 hoed de

prin valea Speriatul.


De la aceasta confluenta, valea incepe a fi locuita ; pe stinga se gasesc cdtunele : PodulDimboviteI ; la S. de aceste ca-

important prin aceea ca pe valea luI trece soseaua care une-

tune apele se restring din nor'


Plaicul, Magura si Posada. Ra-

La N. de satul Badeni, Dimbovita primeste pe partea stinga


piriul Radivca care ese din vir-

mificatiile acestuI din urma mun-

ful Leotd, curge de la N. la S.-

te silesc apele Dimbovitd


schimba directia catre E., iar
dupa ce ocoleste muntele Posada se indreapta din nor' ca-

V. si a card vale in partea de

tre S., de aci se deschide o

melor Tefeloaga i LeoteT, care


marginesc valea DimboviteT, se

neam, 13 mazili, 2262 contribuabilI romini, cad' platean anual 20188 le! i 91 tiganI
contribuabili carl plateati 4550
lel anual pentru proprietatile locuite i nelocuite i contributia
drumurilor.

Dimbovita, rig. Din virful lesera, (2407 m.), care apartine


muntilor Flgaras, din lantul Car-

patilor, la nastere riul Dimbovita, afluentul cel mal principal


al Argesulur. Importanta acestiff r reese din aceea ca ucla

inteun defilen format din muntif:

tanta ca volum de apa, insa


te Valea-Dimboviter cu aceea a

ArgesuluI si in urma cu a MuluI-TirguluI.

N. poarta numele de valea ampadia ;

la S. de confluenta a-

cestur en, ramificatiunile

cul-

capitala tare! si ca pe o parte


din valea sa trece soseaua-na-

vale larga unde are loe con fluenta cu Dimbovicioara ; localitatea poarta numele de PodulDimbovitd. In acest loc sosea-

tionala Cimpulung - Brasov. A-

ua national, care urea valea

cest nfl ia nastere din 2 Or-

Larga.

DlinboviteI de la Dragoslavele,

loage, se indreapta in general

o pdraseste pentru a urma pe

spre N. cu neinsemnate schimbarI de directil, impuse de ramificatiile muntilor inaltI, cart

aceea a Dimbovicioard, intretdindu-se spre frontiera.

Prin Valea - Larga se scurg


in directia N.-S.-V. apele care
les din culmea LeoteI ; conflu-

marginesc valea acestuI rin


dupa ce curge pe 6 kil., se in-

ga, ha nastere din muntele Petricica, curge de la N. la S., trecind pe linga localitatea numita
Petera-Dimbovicioard, ja di-

dreapta spre E. si dupa ce trece


la N. de muntele Peceneagul, ja
directla S.-E. pana in dreptul
munteluI Cascul.
La N. de acest munte, Dim-

DImbovicioara, aflue It pe stin-

rectia spre S.-E., apa sa este


marita cu acele ale vailor Izvo-

rul, Mod si ()rep.

bovita primeste pe dreapta apele care se scurg din muntele


Dracsinul in directia de la V.

Valea Dimbovitd, la confluenta el ca Dimbovicioara, este

la E. prin .ralea numita Dracsinul ; iar la S. de muntele Cascu, apele carI se scurg din mun-

non intre culmea Posada si muntele Dumbrava la S., careia primeste si apele riuluI Dumbrava,
marit cu Gura-Vale!, care curge
prin Valea-Ristava. La confluenta
cu acest Orin, Dimbovita se in-

tele Papusa, tot in directia de


la V.-E. prin valea numita Cas-

cu; dupa ce Dimbovita a primit apele acestor val, ja directia

spre S. si primeste pe stinga


apele, care plecind din PiatraluI-Crain, curg de la N. la S.V., prin valea Tomaselul.
De la confluenta sa cu acest
pfria valea incepe a se largi atingind In unele partI 150 m.
Tot pe stinga Dimbovita prime-

deschisa, dar se restringe din

dreapta spre V., trece pe ling5.


satul Rucar, de unde ja direcVia spre S. De la Rucar, valea
deschizindu-se, largimea sa atin-

ge 60o m. in unele partI; intre


Lunca-Gherld i Slobozia, pe
11/2 kil., ldrgimea \raid se reduce din non la un defile'''. La
S. de satul Stoenesti, pe partea

www.dacoromanica.ro

apropie de ele asa, in cit reduce din non valea la un defiler'

pana la confluenta cu Valea-

enta are loc la N. de Miclausani.

De aci valea Incepe a se


largi din ce in ce, iar la Izvoare atinge 21/2 kil., unde are loc
confluenta eI cu Riul-Alb, care
aduna apele vailor Strimba, ampina i Barbuletul. Un alt afluent

pe partea dreapta, e piriul TatArani care se uneste cu Dimbovita la Caprioara. Directia


generala a valeT DimboviteI de
la Rucar i pana la Rincacio-

vul este aceea de la N. catre


S., cu oare-care inclinare spre
E. De la Rincaciovul directia
DimboviteI se schimba spre E.
pana la N. de Luchieni-dinDeal, de unde isT reja din non
directia sa generala de S.-E.
Aceasta directie a sa se schim-

ba in unele partr, accentuinduse spre E. sat' spre S., schimball 'Msg. pe mid directiI, fiind
maI mult coturI.

Pe stinga sa Dimbovita, la
Nucet, primeste apele piriultd

D1MBOVITA (RiUL-)

ENBOVITA (R1UL'

132

Noroioasa. Un alt afluent tot

Valea Dimboviter incepe a fi

de care se gaseste com. Gemeni,

pe stinga sa, ea un curs mal

locuita de la confluenta-T CII va-

lung, este Ilfovul, care izvoreste

de linga Colanul, la S. de Tirgoviste; curge in directia S.-E.,

lea Speriatul, la S. carda, pe


malul sting, se gasesc situate
la o mica distanta unul linga

situata pe ambele malud, Gindesti-diri-Vale, pe malul drept,


Voinesti pe stinga, Dragoda-

trecind pe la BrAtesti-d.-s., Bo-

altul doua catune cu numele de

lovani-MarT,

Balteiul la V. de
Ghergani, pe la S. Tartasesti-

Podul-Dimboviter.

d.-j., unde in mijlocul un.il za-

Primul sat mai mare este Podul-DimboviteT, situat pe par-

voiti apele sale se raspindesc


si se unesc cu ale Dimbovitei

tea stinga la confluenta Dim-

intre Brezoaia - CamarasuluT si


Cosoba. Afluentut sari insa mar

principal ca volum de apa si


ca lungime este Colentina. Acest piriA la nastere din pIdurea Calugareasca, directia sa
este paraleld cu a Dimboviter,
mid Ghimpati, Vizuresti, Clod:
nesti, Buftea si Chitila, iar la N.
de Bucuresti, albia sa se largeste in unele partY, in &it formea-

za lacurT, care toate ati insa o

scurgere in valea ColentineT;


dui:A ce trece pe la Baneasa,
Herastrati, Fundeni, Pantelimon

si Cernica se uneste cu D'imbovita la Caldarari. Acest afluent

al DimboviteT primeste si el la

bovicioareT ca Dimbovita si tot


pe partea stinga din acest punct
se zaresc ruinele uneT cetAtT
numita Cetatea-NeamtuluT. Defileul dintre Podul-Dimbovitei
si Rucar poarta nu mele de defileul Posada si peste culmea
PosadeT trece soseaua nationald
Cimpulung -Brasov. La esirea

din defileul Posada, pe malul


drept al DimboviteT, se gaseste
situat satul Rucar, pe unde trece soseaua nationala. Mal la S.
de acest sat se gaseste Lunca-Gir-

nesti si Sturdzeni pe dreapta, Izvoarele pe stinga, la confluenta

sa cu Pidul-Alb. De aci, malul


drept e mal populat, cacr gasim in aceasta parte satele Preboiul, Tatarani, Caprioara, MAnesti si Dragaesti-Paminteni, pe

cind pe malul sting nu se afla


de cit Geboani in fata CaprioareT si Dragaesti-Ungureni, in

fata celor Paminteni. La S. de


acestea, pe malul sting al Dimbovitef, se gaseste Dragomiresti,
dupa care Dimbovita uda : Rincdciovul, Luceni-Ungureni, ambebe comune situate pe atnbele
malud ;

Luceni - Pamin teni si

Vacaresti-din-Deal, iar pe malul drept Luceni si Ciaran. La


S. de Ciurari, tot pe mahl

leT, pe malul drept, dupa care


pe malul sting se gaseste Slobozia. In fata Sloboziel, pe culmea care pleaca din Piatra-Na-

drept, care este mal Malt, se

mestilor, se gaseste satul Fruntilor, lar la S., tot pe malul drept,


satul Stoenesti. Pe malul sting,

gaseste comuna Persici - MarT.

Pe malul sting al DimboviteT,


la confluenta cu piriul Noroioa-

vita.
La Frunzinesti, Dimbovita pri-

De la Stoenesti si Oa. la

sa se afla Nucetul ; in urma Dimbovita uda pe stinga satele: BA.nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
Adunati, Bolovani, Cringasi ,
Contesti-de-Sus si de-Jos, MoaraSlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-

CetAteni, Dimbovita trece prin-

gomiresti-din-Val e, Rudeni, Sirb i,

meste tot pe stinga apele vareT

tr'un nou defiler', unde sunt de

Pasarea. Pe partea dreapta de

remarcat, pe malul sting, ruinele

Giulesti, TigAnia, Ciurelul ; iar


pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-

la localitatea Lunguletul, un ca-

unc biserici parasite si a und

nal ja o parte din apele DimboviteT pentru a le uni cu pi-

Rizir, Sabiesti, Meal, Rdicule-

cetatuT, care poarta numele de


Cetatuia-luI-Negru-Vodd. La e-

sti, Lunguletul, Brezoaia-Cluce-

dui Ciorogida, care curge In apropiere de Dimbovita si care

rindul sari apele vaTeT Mihulean-

ca. Tot pe aceasta parte apele


din padurea Cernica se scurg
pe valea Tinganul in Dimbo-

Ja S. de Stoenesti, Dimbovita
uda Badeni si Cotenesti.

ruluT, al-BrailoaiceT, al-CamarasuluT, Bucsaneascajoita, Arcuda,


Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce

afluent,

sirea din acest defileti se gaseste com. Cetateni, compusa


din doul catune, din care cele
de pe malul sting poarta nu-

Dimbovita mal este alimentata


prin miel scurged de apa, insl
far' de importanta. Dimbovita,
incarcata cu afluentiT, pe care

mele de Cetateni-din-Vale, lar


cele de pe malul drept Cetatenidin-Deal. Mal la S., pe malul
sting, se gaseste Diaconesti iar

i-am numit mal sus, urmind


directia sa de S.-E., se varsa
In dui Arges, la V. de satul

in fata acestilia Padermani. Dimbovita uda mal la S. Laical,

Arcuda si Bicu, de unde se a-

Miclausani pe stinga, Valeni si


Capul-Coastef, pe dreapta la S.

baut prin ajatorul filtrelor.


Chiajna, care se gaseste la

se varsa in Sabarul, la Braga-

diru. Mara de acest

Budesti.

www.dacoromanica.ro

Dimbovita a trecut prin aceste


localitatl, din care de remarcat
sunt : i. Lunguletul, de unde

incepe santul care uneste Dimbovita. cu Ciorogirla. 2. Joita,


limenteaza Bucuresti ea apa de
3.
li-

DYMBOV1TA fR1UL)

133

mita regiund fortificate a I3ucurestilor, Dimbovita uda dupa


aceea Capitala tarer, unde albia
el este canalizata, incepind de

culmea Plaicul, la confluenta sa


cu Dimbovicioara.

la Grozavesti i pang la Vitan ;

de ad Dimbovita, a caruI vale


atinge in unele
I/2-2
kil., trece pe la: Cioplea, Du-

Craiu, se gaseste culmea Tomaselul. Pe malul drept se glseste


Muntele-Gaind, in Eta muntelui
Oiticul, Peceneagul in fata Cio-

desti, Catelnl, Caldarari, Cer-

canului - PisculuI. Din Ppusa,

nica, Tinganul, Paroaia, Plataresti, Cucuiati, Lamotesti, Va-

care se gaseste la extremitatea

i Budesti pe stinga, iar

pleaca spre S. culmea cea


importanta a vaIeI DimboviteT

silati

pe dreapta: Vdcaresti, Popesti-

Tot din lantul principal al


Carpatilor, la N. de Piatra-lur-

gaseste virful Dimbava, care formeaza impreuna c culmea Po-

valea DimboviteT de aceea a

boviteI de al Ialomitd, sau al

ArgesuluT.

ArgesuluI, de al Ialomiter.
Din virful Metereni, care apartine acesteI culmI, pleaca in

Dimbovita, care intra in re-

Aceasta culme trimete in spre


valea DimboviteI diferite ramificatiud, carI poartd numele de
Cascul, Boteanul, Draguldnelul,

de MuntiI-Fagara.5uluI, din lantul

bava, la a carel extremitate se

culmea TefeloageT care desparte

din spre E. a culmeI Ezera,


de pe aceasta parte si anume

giunea fortificata la Chiajna, si

La S. de aceste virfurl, culmile care pleaca, poarta numele


de Potarnicul i Oretul.
Din virful Sintilel al lantuluI
Carpatilor, pleaca culmea Dim-

sada, defileul cu acest nume.


Din virful linia, care apartine
tot lantuluI Carpatilor, pleaca
spre S. principala culme de pe
stinga Dimboviter, anume culmea LeoteT, importanta prin aceea ca. desparte basinul Dim-

ConduratuluT, Leordeni, Babesti,


Glina, Blaceanca, Orasca,
binasul, Pirlita, Buciumeni
Gruiul.

dupa ce a trecut pe linga forturile Leordeni si Catelul, ese


din aceasta regiune si se indreapta spre Budesti, unde se
varsa in Arges.
Muntil din care la nastere
riul DimboviteI poarta numele

DIMBOVITA (RiUL)

Mgura si Posada. Pe culmea


Tefeloagei se gsesc virfurile :
Moara, Tefeloaga, Prajina, Virful-CapitanuluI , Piatra-Nmlestilor, Virful-DimboviteI, Volnelul
si Demetrul, de unde incepe

spre Dimbovita o serie de culmi,

al cal-or nod principal e Muntele-Rosu si din care mal multe


ramurI se duc spre V. si S.-V.
pana in mala! Dimboviter. Pe
aceste ramurI se gdsesc virfurile : Piatra-Prislop,

Cristiana,

la N. de Dragoslavele ; MalulCorbuld, la S. de Dragoslavele;

Carpatilor. Virful din care


are sorgintea, se gaseste situat
pe culmea MesuluI si din acest
punct pleaca mal multe culmI,
care despart vile diferitilor a-

seria dealurilor.
Dealul care urmeaza maT de
aproape malul drept al Dimbo.

vita poarta diferite numirI


anume : in dreptul Valenilor,

Prisaca, de-a lungul


Radifca. Pe culmea LeoteI se

flu entI aT ArgesuluI; aceste culml

Dealul-Hirtopr, la extremitatea
clinia, la S., se gaseste VirfulHadopcin, din care pleaca de-a-

gasesc : Virful-Leotd, Virful-Va-

poarta numele de: Popaul, Nanu

Ezera. Pe stinga Dimbovitd, de la sorgintea i pana la


confluenta er cu Dimbovicioara,
se gaseste culmea MesuluT, care
pleaca din lantul Carpatilor, din

virful Berevoiasca spre S. Vir-

furile mal insemnate de la S.


spre N., sunt: Cremenea, Oitii Oiticul-Mare.
Dupg. aceea Dimbovita se apropie de lantul principal al Carcul-Mic

patilor, pe care se gasesc virfurile :

masul

Ciocanul, Piscul,

Toi Piatra-luI-Craiti. Din

pleacd o culme

lungul Dimbovitd, Malul-CorbuluI l cu Dealul-Simpuld se ter-

mina culmea TefeloageI. Cele-

Virful-Albescu, Muntele-Albescu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru

cel, Gruiul-Ursuld, Marginea-

Domnilor, Gavana, Pleisoara


Pucheni. Din Gruiul.- Ursula

pleac o culme pe stinga


uluT Radifca, pe care sunt vir-

l'alte dealurT carI se mal gasesc pe malul drept al acestui


115, nu s.int de o mare importanta i poarta numirile localitatilor de prin prejur.
Ultimele ramificata ale cul-

furile Orzicul i Purcaroaia. Din

mei Tefeloagd dati directie vaid


Dimboviter idiferiilor afluentI,

mea Ploiscioara, care se termina

indreptindu-se cea mnti spre


S.-E., lar cer-l'altI spre S.-V.
Pe partea stingd, dupa Pia-

Mica, Plesea-Mintilestilor i Virful-Clrbunari.


Din virful Pucheni se des.
part fret culmI : i. Culmea-Miclausani, intre Valea-Barbuletu-

sttncoasa, pe care se gasesc

tra-luT-Craiii, pe lantul Carpati-

virfurile Pietricica, Paltinetul


Berile, si care se termina cu

lor, se gasesc virfurile : Groapa, Paltinisul, etc.

www.dacoromanica.ro

Gavana pleaca o mica culme,


pe care se gasesc virfurile: Garvanul siPlesa-PopeI si pe care se
gaseste Cetatuia - lur-Negru -Vo-

da. Din Pleisoara pleaca culIn spre Dimbovita ca Plesea-

Valea-Larga, pe care se

DIMBOVITA (MOIE)

134

gaseste Virful-ChelieI si care se


termina cu Dealul-Florir ; 2. Cul-

mea Padina, intre valea Barbuletul i valea PiriuluI-Alb, pe care


se gasesc virfurile BArb ule i Jacolea, iar a 3-a culmea, care des4

parte afluentir Dimboviter de al


Ialomiter si care poart numele
de Culmea-LeoteI propria zisa.
Pe aceasta culme, in partea DimboviteI, se gasesc dealul Loicul,
Vulcan, virful Petrarul, Mate-

este forte repede si adincimea


sa (la S. de catunul Stoenesti)
In timpiI ordinae, este de 0,90,
iar latimea mijlocie de 20 m.
Albia Dimbovite contine pie-

1.)ImB0vITA-m0sT1rEA.

De la i Aprilie 1882, s'a alipit la pl. Dimbovita i plasa


Mostistea, cu resedinta subprefectureI in Pantelimon. Pana la
aceasta. data, pl Dimbovita se

tre si bolovanI mad In tot parcursul s prin judetul Muscel,

marginea la E. cu partea din

lar de- la Gemenea, limita aces-

N. si V. cu pl. Znagovulur, la
S. cu pl. Sabarul.

tul judet cu jud. Dimbovita,

pl. Negoesti i pl. Mostistea, la

incepe pietrisul si me la vale

Plasa Dimbovita-Mostistea este

nisipul.
La Micas, pe Ruga, care trece

udata in partea de S.-V. si in

etc. Din aceste dealuri

1.11 Dimbovita, albia e! se afla

pleaca mal multe ramurl miel,

la o inaltime de 579 m. d'asupra Bucurestilor i pana la

centru de riul Dimbovita, care


intra. in aceasta plasa pe la Vacresti (S.-E. de Bucuresti) si
iese pe la satul Cucueti, intrind

escu,

numite: Plaiul-Mogol, Plaiul-Ne-

iulur, Plaiul-Gloduld, etc. Ultima ramificatiune se numeste


Mersina, care se termina la N.-

V. TirgovisteI si pe acest mal


se mai gasesc dealue de mica
important pana la confluenta
cu Argesul, dealuri care poarta
numirile localitatilor vecine.
Peste riul Dimbovita, in jud.
Dimbovita, sant sapte marl po-

duri sttatoare, adica : unul in


com. Gemenea pe soseaua judeteana Tirgoviste-Cimpulung,
facut de armata in urma cam-

panieI din 1877-78; unul

in

com. Lucieni, pe soseaua judeteana Tirgoviste-Vlasca, facut

de judet; unul in com. Bolovani, numit Podul-luI-Petrache,

dar care acum este cu totul


distrus, facut de proprietarul
mosid, pe soseaua vecino-comunala Corntelul-Bolovani-Bra-

Bucuresti descinde la ceva mal

In plasa Negoesti ; de piriul Co-

jos de 87 m. Inaltimea albiei

lentina, carel! ja nastere din

sale aci descinde cu 486 mete,

apropiere de comuna Bolovani,


jud. Dimbovita si de valea Pasarea, care izvoraste din plasa

adica cu o dina medie de 4


mm. pe m.
Dimbovita e cuvint slav
insemneaza foaie de stejar.
Fratif Tunusli, in a lor lstorie a TI/ iz Romineftt, (1806)

spun ca caurul se exploateza


din nisipul riurilor : Oltul, Topologul, Argesul i Dimbovita,

de catre Tiganif domnestr


rudarlz.
Dimbovita a inspirat D-luI
Winterhalder, acum vr'o 50 de
anI, o poezie, al caruI cunoscut
refren a devenit in curind foarte
popular:
Dimbovila apei dulce

Cine tea, nu se mal duce.


(VezI amanunte dezvoltatoare

nistea-Titu; dota podue la co-

la articolul Bucurefti, Hidro-

muna Lunguleti, pe soseaua nat.ionala Bucuresti-Pitesti ; in fine

grafia).

alte dota podue marT de fler :

DInab ovita, trup de mofie, din

unul, linga. cat. Besteloaia, la ca-

proprietatea statulur StoborestiBarza, jud. Teleorman.

lea ferata Tirgoviste-Titu si al-

tul, la cat. Boteni pe calea fe-

Znagovulur (Vez! Pasarea, pleu).

Intinderea totala a plasilor


unite este de 276124 pogoane
(138063 hect.), din cae statul
proprietariI a 202494 pogoane (101248 hect.) si localtoril din plasa 73632 pogoane
(36816 hect.).

Statul si proprietarif cultiva


70837 hect. (4586 ramin sterpe,
5778 izlaz, 1169 cultura vid si
18878 padure).
Locuitoril cultiv 33952 hect.

(570 ramin sterpe, 1998 izlaz,


296 cultura vitel).
Populatia plasilor unite este
de 50369 suflete (12818 barbatr, 12969 femer, 12855 bletI,
11727 fete), din cae 349 streinI
(172 barbatl, 75 femer, 52 bIetr
si 50 fete).
Totr acetr locuitorr trlesc in
11077 case si 58 bordeie.
10540 locuitorr se ocup cu
plugria, 363 sunt circiumari,
98 industriar, 1989 a diferite

rata. Bucuresti-Virciorova.
Lungimea cursului acestui riu

Dirnb ovita-Mostitea, plaga, in


judetul Ilfov. Ocupa partea din

este de 250 kil., din carl 75

centrul si E. judetului si se mar-

kil. face in jud. Muscel, (pana


la Gemenea din judetul Dim-

gineste la E. cu jud. Ialonaita,


la V. cu pl. Sabarul, la N. cu
pl. Znagovul si la S. Cu plasa

storitrsunt I i391, fruntasI 3603,


mijlocasI 4226, cu miinile 5161,
improprietaritl 6697 si nena-

Negoesti.

proprietaritl 6293.

bovita).
Cursta sau in judetul Muscel

www.dacoromanica.ro

profesiunr.

Sunt 9309 contribuabili;

cb.'-

DIMBOVITET (PriliUL-)

135

In toata plasa Dimbovita pi


Mostiptea sunt loo de bisericI,

deservite de 125 preotT ;

55

freceuntate de
1244 elevl pi eleve, cu intretinerea carora s'a cheltuit de stat,
judet i comune 111015 le! apcoale rurale,

DIMBUL

ra-Domneasca, Otopeni, Pantelimon-Dobroepti, Popepti - Conduratu, Piteasca-Pasarea, tef'dn epti-Lip 00.01,

In plapile-unite punt IO morT

cu abur!, 26 morT cu apa, 2

la V. spre E. pi trece pe la

povernI, 2 zalhanale, 58 podurT


statatoare pi 46 mapinT de tre-

Baneasa i Branepti ; calea judeteana Bucurepti-Oltenita care

erat cu abur!.

o taie putin la S.; calea judeteanA Bucurepti-Braila, care o


strabate de la V. spre E., tre-

Numarul vitelor marT i mid


se imparte ast-fel : 11812 cal pi
epe, 189 armasarT, 15795 boT,
7436 vac!, 3200 vid, 473 taurl,
788 bivolT, 2283 bivolite, 962
capre, 8990 porcT, 68697 oT.
Comerciul se face de 53 hangil i 312 circiumarl.

Aratura se face cu 6037 plugurT : 4176 cu bol i r861 cu


cal.

LocuitoriT aa 7834 care pi


carute : 5101 Cu bol pi 2733
cu cal.

In coprinsul plapeT sunt 84

tunulut Murgescul din com. SIgeata, jud. Buzla.

tub eiul- OrApti,

Tanganul i Tunari-Dimieni.
Caile de comunicatie carI inlesnesc transportul in aceasta
plasa sunt : calea ferata Bucurepti-Calarapi care o strabate de

nual.

Dimbroca, vechie numire a c5.-

dud prin comunele Pantelimon,


Tamadaul pi Playa ; calea na-

tionala la Ploepti care o strabate la N. pi aproape servepte

Dtmbroca, mofie a statuluT, in


jud. Buzati, com. Scurtepti, for-

mata din treT trupurT: Spiridoneanca, Stanepti i Costeasca,


reunite pi arendate la inceput
sub numele de Dimbroca ; vinzindu-se, s'a desfacut in 2 corpurl : Dimbroca, care depindea

de Episcopie, cu o suprafata
de 1350 hect., din care 681
s'a dat insurateilor, sub numele
de Spiridoneanca, far Dimbroca

propria zisa, de 675 hect., s'a


vindut de o parte.

de limita intre pl. Dtmbovita pi

DImbroca, mofie a statuluT, iu

pl. ZnagovuluT; calea la Fer-

jud. Buzaa, com. Scurtepti, pen-

binti i alte diferite cal vecinalcornunale, earl impreuna cu drumurile naturale servesc de transport oamenilor, productelor, vi-

dinte de schitul Gavanele ; are


6o hect., date insurateilor.

Dimbroca, numire ce se mal da

telor, etc.
La Pantelimon este repedinta

mofier Spiridoneanca, din com.


Scurtepti, jud. Buzaa.

plapeT, a mediculuT de arondis-

heleptae i i balta.

ment. Ad este un oficia tele-

Dimbroca, mica pildure a sta-

luat nuAceasta plasa


mele de la riul Dimbovita care
o ucla in partea de S.-E. pi de

grafic, care face pi serviciul popteT rurale.

la pirinl Mostiptea.
Productiunea el este identica
Cu a celor-l'alte plapT ale judetuluT, cu deosebire ca pe valea
DimboviteT se cultiva mult zarzavaturile, pamintul fiind foarte
priindos acestuT fel de cultura.
PomiT roditorl daa tot felul de

tretinut de Eforia spitalelor ci-

tuluT, in jud. Buzati, com. Scurtepti, cat. Stanepti, pe mopia


Spiridoneanca; are 18 hect.,
acum date insurateilor.

poame.
Repedinta sub-prefectureT piapeT Dimbovita este in com. Pan-

Tot aci se afla un spital invile din Bucurepti.

Dtrnbovitei (Ptriul-),

afluente
al Ripcuter, in com. Bogrldnepti,

mune rurale i anume : Afumati,


Bobepti - Balaceanca, Branepti,
Baneasa-Herastraa, Cernica-Cal-

DImbovnicul, "bid, jud. Argep,


izvorepte in plasa Galasepti pe
care o ud tot largul el pi se
vars in riul Neajlovul.

jud. Prahova, izDtrnbul,


vorapte din partea de N. a comuneT Blicoiul, trece pe ling co munele: Tinteni, Paulepti, Strimbeni - Blejoia i Ploeptiori, uda

partea de N. - E. a orapuluT
al

Ploepti pi com. Corlatepti, lar

com. Scurtepti, jud. Buzaa, format din insurateT ; are 130 locuitorl i 34 case.

la com. Rifovul, plasa Crivina,


se varsa in riul Teleajenul, ?If

Dtmbroca (Chiona), cdtun,

dararul, Colintina-Fundeni, Cucuetl-Platarepti, Dascalul-Creata,


Dudepti Cioplea, Frunzinepti,
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa-

Prahova.

jud. Suceava.

telimon. Pl. Dimbovita singura


are 83 cat., earl formeaz5. 21 CO-

Dimbul, sat, face parte din com.


rur. Tintea, plasa Filipepti, jud.

Dtmbroca, cdtun, al com Sageata

jud. Buzaa, Cu 20 locuitorl


5 case.

www.dacoromanica.ro

dreptul catunuluT AntofilcAia.


In timpul secetos apa IT
scade foarte mult i une-orT se

perde cu desavirpire. Abia maT

curge putin pe la Zalhanaua-

D1NCENI

D1RJILA

136

Veche i aceasta gratie izvoarelor din suburbia TabacT.

Strabate satul Dinceni, curge

Dimbovita, jucl. Ilfov, face parte

de la V. spre E. Este format

din comuna rurala

Alta-data, apa acestuT rinlet


era maT abondenta, avea chiar
pestl; dela un timp incoace,
trisa nu se stie din ce impre-

numaT din izvoare si se varsa


In partea dreapta a Zeletinului,

Lipovatul.

in raionul comuneT Giurgioana,


plasa ZeletinuluT.

jurad, apa sa este in mica


cantitate.
In orasul Ploesti, spre N.,

pe malul Dimbulur, in partea


numita si azT Mahalaua Sirbeasca, s'a asezat colonia BulgareascA,

ce

forma oraselul

Bereasca (VezT Tirgsoreanca).


Aceasta mahala si azT are
aspectul eT oriental. Casele sunt

acoperite cu olane de pamint


stradele sunt strimte.

teflanesti-

Se infinde pe o suprafatA de
120 hect., proprietatea statulur,
din carr 10 hect. padure. S'a

arenda.t pe periodul 1886-96,

Dingani

jud.
Bacati, plasa MunteluT, de pe
teritoriul com. Magiresti, care
se scurge in piriul Staneasca.

Cu 7194 leT anual, impreuna Cu

trapul Runcul.

Dircioaia, malala, in jud. MehedintT, plasa Motrul-d.-j., com.

Dingati, pfr, jud. Vficea, izvoraste de la N.-E. com. Barbatesti, plasa Horezul, si se varsa

DIrjani i Rumurile, peYetur1

in riul OtAsaul, pe tarmul sting,

particulare, supuse regimuluf sil-

tot in com. Barbatesti.

vic, aflate pe mosia Genuneni,


com. Genuneni, jud. Vilcea, pl.

DIngeni, sat, situat in centrul

rurall Gizesti.

Oltul-d.-s.

DInceni, sat, face parte din com.

comuneT Dingeni, plasa Jijia,

Giurgioana, pl. Zeletinulur, jud.


TecucT. E situat pe coasta dealu-

jud. Botosani pe tarmul sting


al JijieT i strabatut de Piriul-

luT cu acelas nume, la V. de

BanuluT. Mosia are o intindere

Podul-TurculuT, departe de resedinta com. de 4 kil. 400 metri.


Are o populatie de 58 familiT
Cu 211 suflete.
Copil in virsta de scoala sunt
30 (16 baetT si 14 fete).

de 1327 hect. si o populatie


de 88 familiT saii 477 suflete,

Comerciul se face de 2 cir

tit de stat, 24 baell si 4 fete.

DIrjeni, sat, in partea de E. a

Alce este resedinta comuneT


Dingeni.
Are 11 hect., padure ; moarA

com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud.

ciumarT.

In acest sat a fost o biserica,

DIrjanul, deal, in partea de N.


si N.-E. a com. Ursi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

DIrjanul, deal. la Sud. com. Ge-

locuitorT RominT.

nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul

In acest sat este T biserica,


mi
preot si 2 cintaret! si I

Vilcea. Acest deal separa com.


Genuneni de com. Ursi.

scoala mixta cu I invatator pla-

de abur ; i circiuma. Sunt 4

IasT, situat pe coasta dealuluT


cu asemenea numire. Are o populatie de 22 familiT sa 106

Dinceni apartinea acestef manastirT. Constructia trisa fiind


slaba s'a drimat in anul 1860.
AstazT nu se mal cunoaste de

meseriasT.

suflete; o biserica ruinata, facuta

cit locul, si o parte din odoarele


bisericeT se gasesc intr'un ham-

stupT Cu albine.

zidita la 1856 cu cheltueala m5.nastireT Soveja, fiind-ca mosia

bar, la un locuitor din sat.


LocuitoriT sunt: parte mocan1

de la munte, parte SirbT.

DInceni, oto*, proprietatea statuluT,

cu o suprafata de 140

hect., in raionul com. Giurgioana, jud. Tecuciii, Inainte apartinca manastireT Soveja, din jud.
Putna.

Numarul vitelor e de aproape


o mie : 255 boT i yac, 55 caT, 655

oT, 34 porcT. Loc. posed5. 120

Din geni, stalie de dr.-d.-f., jud.


Botosanf, plasa Jijia, com. Dingeni, pe linia Dorohoiti-Iasi, pusa
In circulatie la i Iunie 1896. Se

afla intre statiile 'Rusesti (10.8


kil.) i Ungureni (r1.3 kil).

tinca d'asupra niveluluT maril


de 79m. 12.
Venitul acester statil pe anul
1896 a fost de 64851 ler, 15 banT.

la 1742 de fostul proprietar


Moisi-Cocoranul.

Satul face parte din trupul


mosieT Cucuteni.
Numarul vitelor e de 165 cap.
din carT: 106 vite marT cornute,

12 cal si 47 rimatorT.

DIrjeni, deal, pe coasta caruia e


situat satul Dirjeni, com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud IasT.
DIrjila, joirig, In plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni, juci. R.-Sarat.
lzvoraste din Dealul-CilnAuluT,

ucla partea de S. a comuneT,


DInceni,riftdOptria,jud.Tecuciu.

DIngeni, mofie nelocuita, plasa

www.dacoromanica.ro

Si se varsd in riul R.-Sarat,

D1RLOACX.

137

DIRVARI

la V. de catunul ChiojdeniI-

rada numal 14 case populate

Miel. Cursul sail este repede si


periculos in timpul toamnef si

meste valea Bes-Tepe; pe am-

cu tot atdtea familiT sail

bele malurI ale sale creste stuf ;

primaverd, ctnd se topesc za-

15

pezile.

DIrloack sat, in com. Birgloani,


pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

52

suflete, din carI 17 barball

nu departe se ridica impuna-

femeI. ContribuabilI

toarele dealurI ale Bes-TepeluI;


contine foarte putin peste.

sunt

14. Casele sunt foarte risipite.


Drumurl principale sunt la Panaci (16 kil.) si la Paltini (u)
kil.).

DirnoveI, in com. rur. Rudina,


plaiul Closani, jud. Mehedinti.

asezat pe podisele ce se intind


intre iazul Balaneti la N., satele
Ballnesti si Gh115.eti cara V.,

Dirmoxa, phi/2, in jud. Suceava,


afluent al Negrisoard.

satul Vlddiceni spre E.


Are o intindere cam de 430
hect., cu o populatiune de 38 a-

Dimoi-liman, mic lac, jud. Tul-

lai!, sal 153 suflete, din care


13 vadane, 2 nevolnicI. Locuitoril sunt totl RomtnI de batina

si se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Numarul contribuabililor: 5o.

cea, in plasa Sulina, pe teritoriul


com. rur. vistofca, i anume
pe acela al catunuluI Periprava,

Numarul vitelor se urca la


169 capete, din caff: 26 bol,
48 yac!, 30 oI, 20 porcr, IO cal-

situat pe grindul Hasmacul-Mare,

si 15 jund.

inconjurat cu nisip ; in partea


Nord-Estica e asezat satul Periprava i drumul comunal Peri-

turul, uda com. Dorna pe o


lungime de peste 2 kil. si se

varsa in Neagra-$aruluI.

prava vistofca; numele de liman

adapost, il are din impre-

jurarea ca servea ca refugia


barcilor de pescar!, ce eran sur-

prinse de vint in largul bratuDirrninoaia, deal, la S. com. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Pe el se cultiva prunI, vil, sunt
pasunI de vite i padure.
Dirrninoaia, vlcea, uda poalele
dealuluI cu acelasI nume, com.

Chilia.

Dirtulul (Moara-), moard, pe


ptriul erisorul-Mare, din com.
arul-DorniI, jud. Sucea:va.

Dirvari, sat, jud. Efov, pl. Mostistea; face parte din com. rur,
Tamadaul-Dirvari. Este situat
la N. de Tamadaul-d.-s., pe malul sting al valer Mostistea. Pe
la E. trece Drumul-Sarir, iar la
S. soseaua judeteana Bucuresti-

Se intinde pe o suprafata. de

principale a DunareI, Sf. Gheor-

ghe ; se desface din el la i kil.


mal jos de punctul trigonome-

393 locuitorT.
D-1 C. Vispescu i mostenitoril

tric Carasuat, din jud. Tulcea; se

Mora ati 1690 hect. si locuitoril


16o hect.

apoi spre rasrit, avind o directiune generala de la N.-V. spre


S.-E.; este aflator in pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Bes-

Toplicioara si pe poalele
munteluI Buza-ToplicioareI, nu-

hotar.

1850 hect., cu o populatie de

indreapta mar india spre S.,

cu frunza lata numit dirmox.


Asezat futre ptraele Negripara

Panataul, catunul
jud. Buzad. Are piatra de constructiunI, precum : trepte,
nite, etc.

Braila.

Olt.

DIrrnoxa, sat, numit i Odocheni,


pe mosia razasesca si in com.
Dorna, jud. Suceava. Is trage
numele de la un fel de arbore

munte, in com.

mic braf al ramureI

Izvorul, pl. Vedea-d.-s., judetul

Dinnonul,pisc, com. Dobroteasa,


pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Dirstei

colin,in com.
situat in partea nordicd a pla- Dirstei
iI si a comund; e format de
Maruntisul, catunul aharesti,
jud. Buzad; serva ca punct de
vre-o revarsare anterioara a bra-

tuluI Chilla, cu care azI nu mar


comunica, caz/ este maI de tot
uscat i acoperit cu stuf; este

Dirloiul, piriV, in jud. Suceava.


Izvoraste de sub muntele Vul-

Dirnova, deal, numit i Dealul-

Tepe si brazdeaza partea N. a


plasil si cea centrall a com.; se
varsa iar in Dunare, ceva mal*
sus de ruinele cetatil Bisericuta;
are o lungime de 4 kil., si inchide, intre ea si Dunare, insula

Proprietarir cultiva. 1340 hect.;

restul este padure. LocuitoriI


cultiv tot terenul.

Are o biserica, cu hramul


Adormirea, deservita de i preot

sii cintdret; I moar cu apd,


main de treerat cu abur!
T

helesteii. Comercial se face

de i circiumar si I hangiu.
Numarul vitelor marl e de

numitd Latoca, de 250 hect.


intindere i acoperit cu stuf;

378 si al celor micT de 889.

la mijlocul el, pe dreapta, pri-

Dirvari, sat, judetul Ilfov, pl. Sa-

88878 &arde Mcifoisor (boira*. rol. III.

18

www.dacoromanica.ro

barul ; face parte din com. rur.


Ciorogirla-Dirvari. Este situat
la E. de Bucuresti, intre rtul

Ciorogirla i riul Rastoaca.

Se intinde pe o suprafata de

DiRZEANU

138

DIRVAR1

Dirvari-de-Sus, sat, in judetul


Mehedinti, pl. ampul, numit
Copoul i Narzasti, pana ce da

tinde spre E. futre

dealtirile

pe valea si In pirtul Zahorna,


formtnd ast-fel hotarul natural

are 747 hect. si locuitorir 264


hectare.
Proprietarul cultiva 550 hect.
(7 sterpe, 50 izlaz, 150 padure).
Locuitorir cultiva. 239 hect. (23
sterpe i restul vie).
Are o biserica, cu hramul A-

dormirea, deservita de i preot


cintaret, si o scoala
frecuentata de 8 elevr si o eleva, cu intretinerea canela judesi j

tul si comuna cheltuesc 1160


leT. Localul s'a construit de d-1
I. Niculescu Dorobantu.
In raionul comuner mar este
masina de treerat cu abur! si

I pod statator.
Numarul vitelor marT e de
237 si al celor micr de 321.

Dirvaresti, mahala, din comuna

DIrvari, valcea, jud.. Iai. Vez!


Zahorna, vale, din com. Tautesti, pl. Copoul.

Dirvari-de-Jos, com. rur. i sat,


in jud. Mehedinti, pl. ampul, asezata la distanta de 66 kil. de
orasul Severin. Comuna e formata dintr'un singur sat, avind
2 mahalale numite : Mahalauad.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o populatie de loco locuitorT, carl

lociesc in 280 case.


Sunt 216 contribuabilT.
Ocupatiunea locuitorilor este

agricultura si cresterea vitelor.


Calitatea pamintulur este buna

Locuitorir posea: 69 plugurT, 128 care cu bol, 16 carute cu ca!; 20 stupT cu albine.

Are o biserica, deservita de


conclusa de i invatator

i freo cir-

muna rurald Colegiul, pl. Cricovul, jud. Prahova.


Are o populatie de 217 lo-

cuentata de 50 elevi;

cuitorii (105 barbatr, 112 l'eme.

este de 2503 ler, lar la cheltu-

Ad e o biserica cu urmatoarea inscriptie :


Acest sfint qj Dumnezeesc luca s'a

ridicat din temelie de d-luT Petre Bojoagea, la leatu 1824, spre pomenire
slav yi la anul 1870 s'a reparat prin
ajutbrul mai multor voitorT de milostenie. Se maT adaog de pomenire i d-1
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor
la acest sfint lca cu indemnarea vi osirdia d-luT GhKit Gheorghiu, spre pomenire.

Dirvari. Vez! Mitaya - Banulur,


pl. Sabarul, jud. Ilfov.

rurala Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea. Cade in partea de N. a comuneT, Ruga riul
Bistrita. Copir in virsta de

scoall urmeaza la scoala din


mahalaua Dosul, care e la distanta. de 02 kil.
DIrza, sat, jud. Ilfov, plasa ZnagovuluT ;

face parte din com

rurala Crevedia. Este situat la


S. E. de catunul Crevedia-d.-j.
Este in legatura cu Poenari-Nicu-

preot i 2 cintaretr ; o scoald,

Dirvari, sat, face parte din co-

Gemeni.

intre com. Tautesti i Copoul.

Ion( hect., cu o populatie de


680 locuitorT.
D-1 I. Niculescu Dorobantu

asta-zr Gemeni. Vez! com. rur.

duma.
Budgetul comuner la veniturr

lescu printr'un drum care strdbate Paclurea-Vlasier de la S.


spre N.

Dirza era impartita inainte


In 3 trupurr: Dirza-Dirzenceni,
Dirza-lur-Cantacuzin

Dirza-

Radulesculur. Se crede ca numele satulur vine de la Dtrzani,


familie vechre in Teara Rom?neasca. Unul dintre membrir acester familii a scris Memoriul
revolutiuner de la 1821, la care
a asistat ca martor ocular; acest
memoriu s'a publicat in Trom-

e11 de 1536 le!.

peta Carpatilor dela 1868, in

Numarul vitelor in aceasta


comuna este de 2630: 86o vite
marT cornute, 1150 or, 69 cal si

numerile 647 si urmatorir.


Are o biserica, cu hramul Duminica tutulor Sfintilor, deservita de i preot si cintaret.

560 rimatorT.

Prin com. Dirvari-d.-j. trece


soseaua ce vine de la Oprisor
merge in Dolj.
Are o osea comunald care
o leagA de com. Dirvari-d.-j.

De remarcat ad, ca pu nct


istoric, este o ceatue, la N.-E.
de com., despre care se spune

Suprafata totala a satulur e


de 320 hect., din carl proprietarul, D-1 Dr. I. M. Valentineanu i D-na Manda Dirzanca,
ati 157 hect. si locuitorir 163 hect.
Populatia lur e de 372 suflete.

Comerciul se face de 2 circiumar'.

ca ar fi facuta de l'atad ; de
asemenea, Silistea, un loc ses,

Dirzeanu, fin/bid, in jud. Ilfov,

raste de pe coasta nordica a

de care se spune ca aci s'ar fi


robit un sat Intreg de catre

In raionul cat. Pascaneasca, plasa

dealului Copoul, curge prin valea cu asemenea numire, se in-

Turcr i ca s'ar fi dus locuitorli

Snagov, com. Butimanul, plasa


Znagovulur, numita ast-fel dela

totl peste Dunare.

Stan Dirzeanu, care a avut si

DIrvari, pirtg, judetul Iai, izvo-

www.dacoromanica.ro

DflIZET (VALEA-)

189

mosia numita azT Polizoaica ce

apartine de Poenaril Vulpesti,


care mosie, acel Dirzean se zice

ca a vinduto pe O 'multa de
meiii.

itorilor, o populatie de 50 famili! sati 266 suflete.


Numarul vitelor e de 176: mi

vite mar! cornute, 3 capre, 14


caT, 33 o si 25 rimatorl.
LocuitoriT poseda : 3 plugurT

Dirzei sal:1 a HeleteuluI, (Valea-), vale, in jud. Vlasca; face


hotar t'Are Letca-VechTe i Prunarul i da in valea Calnistea, in
proprietatea Naipul.

si 10 care CJ bol*, 2 plugurT

6 dirute cu eal.

Doaga-ontuluI, sat, in partea


de E. a com. Doagele, plasa

DOAMNA

caretul, Doaga- ontul i Doaga


pe o intindere de 2676
hect., din carT 928 hect. padure
si 1032 loc de cultura, finat,
imas sunt ale proprietatel, iar
716 hect., pecar! sunt 12 hect.

vie, ale locuitorilor.


Are o populatie de 442 fam.
saii 1441 suflete, din carT 21
strdinr.

Are 3 bisericT, deservite de

Racova, jud. Vasluiti. E situat

2 preotT si 2 eclisiarcT; o scoa15.

prinsul teritoriuluT com. Cuca,

pe coasta dealuluT cu asemenea


numire.
luat numele, se zice,

pl. SiretuluT, jud. CovurluT; se

dela niste dogarT ungurT carT

intretinuta de comuna; o moara


cu vaporl; I iaz ; 3 circiumT.
Comerciul se face de 4 RominT

intinde pana in dreptul padu-

stabilindu-se in padurile din


aceasta localitate, lucraa la

$i I strain.
banT la veniturf si de 2524 leT

Doabra, vale, la N. com. Bre-

doage de vase ; iar numele de


ontu de la numele unuT proprietar.
Are o suprafat5. de 550 hect.,
din carT 22 hect. padure si 338
hect. loc de cultura, finas, imas,
sunt ale proprietateT, iar 190
hect. sunt ale locuitorilor. Are o

zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea.


Se varsa in riul Lotrul, pe malul

populatie de 157 familiT sal 416


suflete.

sting, tot in raionul com. Brezoiul.

Are o biserica, deservita de


preot ; o limara de apa ;
crm; un iaz.
Numarul vitelor e de 600:
237 vite mar! cornute, 264 oT,

gurT $i To8 care cu boT, 3 plugurT si 26 carute cu cal, precum i 237 stupT cji albine.

DtrzuluI (Valea-), vale, in

cu-

reT Cotrosul.

Djuvara, vie, in marginea de V.


a satului Cazasul, jud. Braila.
Doabra, loc isolat, com Brezoiul,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. .

Doaga, cdtun, in jud. Putna, com.


Ciuslea, plasa tisita. Este situat
filtre PomIT-StrajesculuT i Siretul, mal aproape de cel d'inda de

eh de cel din urma.

Are o populatiune de 139


suflete, carT locuesc in 39 case.

Doaga, pirift, izvorAste de sub


dealul Doaga $i se vars in piraul Lipova, comuna Doagele,
plaza Racova, jud.

12 capre, 21 ca! si 66 rimatorT.


LocuitoriT posea : 15 plugurT
si 42 care cu bol*, I plug si 7
carute cu cal, precum i 62 stupi
cu albine.

Doage (Piscul-de-la-),
in jud. Buzan, com. si cat. Grajdana ; e parte goala si parte
acoperit cu padure.

Doaga-Vasilitl, sat, in partea


de S. a com. Doagele, pl. Racova,

Doagele, com. rur., in partea de

jud. Vasluiti, situat pe coasta


dealului Cu asemenea nurnire.

S.-V. a piase! Racova, jud. Vasluia, la o distanta de 41 kil.


de orasul Vasluiti, si la 3 kil. de
Pungesti, resedinta plaseT. E
situata pe dealurile ce se inalt5.
de-a dreapta piriuluT Racova.
formata din satele LipovaMana4tireT, (Valea-Hogel), Por-

(In privinta numeluT, v. Doaga-

Suprafata sa e de
747 hect., din cae 461 hect.
ontuluT).

padure si 264 hect. loe de cultura, finat, imas, sunt ale propri
etater, iar 22 hect. sunt ale locu -

www.dacoromanica.ro

Budgetul e de 2648 Id 75
6o banT la cheltuelT.

Statul incaseaza 948 leT de


la 158 contribuabilT.
Vite sunt : 809 vite mal-1 cor-

nute, 1405 ol, 28 capre, 72 caT


Si 148 rimAtod.

LocuitoriT posea.: 28 plu-

Doagele, numire ce se da atit


com. cit si mofiet

Dobresti,

jud. Teleorman. Mosia se imparte in doul, dupa pozitiunea


in care se afla, in Doagele-d.-s.
Doageled.-j.

Doamna, com. rur., in judetul


Neamtu, pl. Piatra-Muntele, la 4
kil. de orasul Piatra, asezata de-a
lungul Argel riuluT Bistrita, pe
podisele i dealurile ce se in-

tind paralele cu
Se margineste la N. cu com.
Gircina,

de care se desparte

prin crestetul ramurilor munti-

lor Bistrita, Simion, arloman


si o parte a munteluT ozla; la
S. si E., se margineste cu com.

urbana Piatra, de care se desparte prin 01111 Borzogheanul


rtul Bistrita ; la S., se margineste cu com. Vinatori- Dum-

DOAMNA

brava-Rosie, de care se desparte prin limita conventionala;

la V., se margineste cu com.


1%1014, de care se desparte
prin ramura muntilor Viisoara,
Bisericani, cum si cu com. Vadurile, de care se desparte prin
rTul Bistrita.
Pe teritoriul com. se afla maT
mult1 muntr insemnatT precum:
Bitca-DoamneT, Schitul - Carbu-

noasa, Capriana i altiT.


Terenurile sale sunt in parte
argiloase, continind in mare parte formatiunea silifier5.; dealu-

rile ce se Tntind de a stinga


rtuluT Bistrita sunt goale, piesuve, ramlnind acoperite cu
durT numaT cele ce se ridica
mal spre nordul acestora, cum
acele ce se Tntind catre dreapta rtuluT.
Este formata din satele: Doam-

na, Cindia, Manastirea-Bistrita,


Sarata - Varaticuld i Viisoara,

cu o suprafata cam de 4o00


hect. (coprinzindu-se i localitatile Ca-zaci). Are o populatie

de 381 fam. sa 1362 sufl. din


carl 667 barbati, 695 l'eme; 677
necasatoritl, 584 casatoriti, 98

vite, dintre carT : 240 bol, 200


vacT, 980 oT, 32 ca!, 200 rima-

torl si 242 vite mici cornute.


In aceasta comuna se all:
4 bisericT i i paraclis (una in
stare buna si 3 ruinate), Tntre
carT se numara i manastirea
BistriteT, cu 8 deserventI : i archimandrit, 2 calugarT, 2 preotT
si 3 dascalT, platitl CU 2232 leT

subventiunea din partea statuluT si 727 leT 32 banT din partea comuna. Este o scoala, conclusa de r Invatator platit de
catre stat ; z piu pentru facutul sucmanelor si a postavurilor ; 5 morT de apa.; o vararle;
3 ferestrae pentru fasonatul lemnelor de brad ; o olarie; 3 schele

Doamna, dmpie, in jud. Mehedinti, pl. ampul, com. rur. Dobra.

Doamna,

in com. Fintesti, jud. Buzar'. E acoperita


cu vil. In poale are o sorginte
de apl. minerala.

Doamna, loc izolat, jud. Ilfov,


pl. Znagovul.

malul Bistriter; z fierariT ; o fa-

pl. Piatra-Muntele, com. cu ace-

lasT nume. Se gil asezata fu-

de sapun.
Budgetul com. e de 6269 leT
la veniturl si de 6075 le! si 47

tre Petro-Dava, proprietatile urbe! Piatra i mosia Sarata. Este


proprietatea erezilor defunctului
Trassivulo Leventi. Are sat.

banT la cheltueli.
Numarul contribuabilor : 225.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin soseaua mixta
Piatra- Prisacani, care strabate
com. prin mijlocul eT; printeun

manastirea BistriteT ; printr'un

cedenta (dintre kil. 61 62), la


drum ce duce paralel cu malul
drept al riuluI Bistrita, precum
si prin alte drumurT carT leag

Venitul anual se socoteste de


la Io--II000 le!.
Doamna, r, izvoreste din plaiul

Nucsora, jud. Muscel si este


format din dota izvoare: unul
vine din muntele Valea-Rea,
curge de aci ca la 30 m. spre
S. dupa care formeaza o cas-

cada ca de 35-45 m., care


atrage admiratiunea tutulor vi-

na, situat pe malul rfuluT Bistrita,

zitatorilor. Apa in caderea e!


face un vuet ingrozitor. Locurile de prin prejur sunt foarte
salbatice l cu greti de strabatut din cauza inclinatiunilor te-

la z kil. departare de orasul

renuluT.

diversele localitAtT marginase.

asta-e: 48 mil stapinesc '1'100


locurile lor, 13 ca urmasT si 32
care de si insuratI i cultivatorT
de pamint,
Tusa niel un fel

Doamna, sat, in jud. Neamtu,

de proprietate, precum nicT pu-

Piatra. Se mai numeste i Bitca-

tinta de a mosteni dup. urma

DoamneT.

un num5x de 2007 capete de

Vite sunt 89 capete : lobo!,


15 vacT, 30 or, 2 ca!, 20 rimatorT si 20 jund.

brica de scrobeall; o fabrica

ti carte 128 persoane.


Dintre locuitorii impropriet-

parintilor lor
Satenii se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor ; strainil,
cu industria si speculatiunea.
Imasul (suhatul) are o intin
dere de 360 hect. si nutreste

In acest sat se afla o moara


pe apa BistriteT.

Doamna, mofie, In jud. Neamtu,

drum ce duce din soseaua pre-

care stapinesc Tnsi -sT locurile


lor, 7 ca urmasT. Dintre cei
improprietariii in 1878, sunt

Numarul contribuabilor : 32.

pentru stationarea plutelor pe

vacluvi, 3 divortatl, 51 nevolnid;


6 fam. de Evrel, I fam. de Unguri.

riti in 1864, sunt asta-z!: 99

DOAMNA

140

pl. Piatra-Muntele, com. Doam-

Un alt izvor Tese din muntele Bindea si se uneste, In mun-

Are o populatiune de 32 fa-

tele Nisipi, cu cel din Valea-

mili! sati 104 sufl., dintre carl :


51 barbatT, 53 femeT ; 43 neca-

Rea, formind rtul Doamna. Se


mal vorbeste si de un alt izvor
mal neinsemnat, care se afla in
muntele Dara.

satoritT, 54 casatoritT; 7 vaduvT,

7 nevolnicT. SateniT sunt totT


RominT, si se ocupa cu munca
cimpuluT.

www.dacoromanica.ro

Ast-fel format, acest rit se


scurge pe litiga muntiT Nisipi,

DOAMNA

Furfuescu, cotind spre V. pe linga MAlita, Valea-Lunga, Movrea,

Mused, pl. Dimbovita, com. Ceteni-din-Deal.

Basa, Lespezile, Clabucetul


apoT IsT continua drumul udind
comunele: Nucsoara, Corbi, Poenarei, Corbisori, StAnesti, Domnesti, Petrosani i Badesti

DomneI (BItca-), sat, judetul

intra In plasa Riurile udind co-

DoamneT, deal, in ramura Cozle! jud. Neamtu.

munele :

DOAMNEf (MUNT1I-)

141

Retevoesti, Laicesti,

Neamtu. Vez! Bitca-DoamneT.

DoamneI (BItca-). Vez! Rhea-

foarte aproape de orasul Pi-

Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

Sta. In legatura cu muntil Cernegura din a careia ramura face


parte.
Paturile ce int in formatiunea acestor muntl a inclinatiunea generala catre S.-V. si sunt

asa de incretite si asa de tare


incilcite, in cit ingreueaza foarte

Cosesti, DarmAnesti, Piscani, Co-

libasi, Ciumesti i MArAcineni,


varsindu-se in riul Arges, la N.

munit, in com. Doamna, plasa

Doamnei (Bitca-). Vez! Bitca-

mult studiul lor. Se observa

DoamneT, munte, In ramura Cer-

insa chiar de la capatul poduluT


de peste Atli Bistrita, care uneste
orasul Piatra cu com. Doamna,

negura, jud. Neamtu.

testi.

ca nu se maT vad de loc ade-

Valea acestuT rid are o osea


ce merge pAna la comuna Nucsoara si care aproape In totalitatea eT, este pIetruita.
Riul Doamna primeste Riul-

Doamnei (Dealul-), deal, jud.


Iasi. Se intinde de la V. spre
luiu luI, p5.na in satul Osoiul, unde

Cu lezpezT cu impresiunT numeroase de pestl i bolovanT foarte

TirguluT, la com. Colibasi, plasa

formind un pisc in forma ou-

mar! de conglomerate, ce zac

Argeselul, si impreuna cu aflu-

luT, numit Piscul-Oulur, face ho-

entiT saT curge dup razele unuf

tarul la E. intre teritoriul satuluT Tomesti, pl. Codrul i satul

imprAstiate pe povirnisul munteluT. Acestl bolovanT nu sunt


rotunzitT de ape, ci numaT putin atacatI de agentiT atmosfericT, i sunt neaparat cAzutT din

evantalid, in sesurT a caror lar-

gime variaza de la 1-2 kil.


In partea inferioara a cursului
lor.
AfluentiT riuluT Doamna sunt
torentiosT i constituesc in tim-

pul ploilor sad al topireT zapezilor obstacole foarte serioase.


Se crede c5. riul Doamna sT-a

E., din jos de dealul Parmuva,


pe malul drept al sesuluT Bah-

Chipiresti ; coastele luT sunt acoperite de viT i livezT iar o


mica parte cu pAdure ; pe poa-

la de N.-E. trece soseaua nationala Iasi-Tutora, iar pe cea


de S., soseaua judetean5. IasiFalcid.

luat numele de la o doamnA DoamneI (FIntina-), loc cu o

varatele depozite menelitice, ci


numaT alternante de Bonarokwa

virful muntelur. Con glomeratele

sunt din zona inferioara a formatiuniT cu sare i sunt in prelungirea celor ce formeaza baza
munteluT Cozla, precum si a celor din fata satuluT Valeni. Mal
incolo, i chiar In malul BistriteT, .se vAd marnele salifere superiore, ceea ce intareste i mal

sericA existA i astl-zI sub nu-

fintind, jud. Bacad, pl. Tazlauld.-j., com. Ripile, de pe teritoriul satuluT Borzesti ; se crede
ca fintina a fost facuta cu chel-

mele de Biserica - ZghiabuluT.

tuiala mumeT luT tefan-cel-Mare.

Doamna, pria, in jud. Neamtu,

DoamneI (Gira-), pirtfi, jud.

pl. Piatra-Muntele, com. Doam-

Bacad; pl. Tazlaul-d.-j., com.


Ripile, trece prin satul Borzesti

mult ideea, ca in susul munteluT, orl chiar acolo, dar acoperite de terenurl quaternare
vegetaliune, trebue O. fie conglomeratele zacind In straturT.
Nu departe de gura PirtuluTDoamneT se vad greziurile de-

si se varsa de a dreapta Tro-

pozitelor Sztrolka cu infiltratiuni

din familia Basarabilor, care a


facut, la com. CorbiI, o mica bi-

sericuta inteo pesterA, care bi-

na. Izvoreste din ramura muntilor cu acelasT nume, la locul


unde acea ramur se uneste Cu
ramura munteluT Mallesti. Cur-

ge spre E. de Bitca si se varsa


In riul Bistritat in fata satuluT
ManAstirea-BistriteT.

Doamna, cascadd, jud. Muscel.


Vez! Valea-Rea, munte.

Doamna (Pe-), livede, in judetul

tusuluT, la Vadul-TataruluT.

Doamnei (Gura-). Vez! GuraDoamneT, jud. Neamtu.

DoamneI (Iazul-), iaz, pe tentoriul satuluT Fintinelele, com.


ipotele, pl. Bahluiul, jud.

de spath, frumos cristalizat In


romboedri; urme dese de plante
carbonizate se gasesc in aceste
greziurT i resturile sunt

oil sub forma de lentile. ,Bancurile de grezid sunt vristate


cu paturl subtirT de conglomerate compuse din boabe de coleare verzie (caracteristice eo-

DoamneI (Muntil-), ramurd de

www.dacoromanica.ro

cenuluT).

DOAM.NET (MUNTIL)

In susul Piriulur-Doamner se
constata din no0 prezenta formatiunir cu sare, formind totalitatea muntilor din stinga
din dreapta piriulur. Lezpezile
de mare ere' acoperite une-orT
pe amindou fetele cu o pulbere galbie, in care se constatA
prezenta pretrer acre ; aceste
marne ail o coloare neagr pronuntata, datorita infiltratiuner

Izvoreste din dealurile Valer-Na-

novulur, luind directiunea spre


com. Tigarieti i, dupA ce trece
soseaua judeteana AlexandriaZimnicea, se vat sl in Piriul-Nanovulur, ale clruT ape se scurg
0 ele in riLfi Vedea.

Doamnei (Satul-), sat, comuna


Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani. Vez! Manastirea-Doamnei.

de bitumen ; in adevar, inclIzind


bucAtr de marne, se cap1tA mi-

DoamneI (Valea-), vale, com.

ros de bitumen si marna se

CetAteni-din-Deal, plaiul Dim

face albAstrie. Depozitele de

bovita, jud. Muscel.

Sztrolka se vad si in albia Pi-

Doamnei (Valea-). Vez! VAle-

riulur-Doamner.

In Muntir - Doamner despre


stinga BistriteT, carl vin In prelungirea ramurei muntelur Cozla,

se observa formatiunea cu sare,

dar nu si sistema cu conglomerate, dupa cum se observa


In muntele Cozla.
Muntif-DoamneT sunt la acelasT nivel

de culme cu top'

munir ramurer Cernegurer.

Doamnei (Muntil-), ramurli de


munft, situatA pe hotarul com.
Buhalnita, Han gul i BAltAtesti,
n plasa Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

niI-Doamner, jud. Neamtu.

Doamnele, munte, jud. Dimbovita, vecin cu Batrina si ObtrcAror proprietarT sunt in


Transilvania.

Doamnele, munte, in jud. Muscel, in fata CetAtuier lur NegruVodO, spre V., numit ast-fel de
la locuinta Doamner Ana, sotia
lur Negru-Voevod si a familier
domnestr, pe aceste culmr.

Din acest drum se deschi-

de 286 hect., apartinind famiMiclescu. Are arborl folosT.

pezr de piatra in forma de ba-

Doamnei (Pdurea-), pcidure,


jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-j.,
com. Dealul-Noti, cu o intindere

jud.

Botosani, izvoreste din locul


Izvorul-Doamner, udA partea de

N. a satulur Deleni, com. Deleni, i unindu-se cu Piriul-Curtir,

formeaa Piriul-Josenilor si se
varsI in iazul Gurgueta, la N.E. de Deleni.

lia izvoresc valle Conciul


Oratiele, earl se varsa in flu
Prahova, pe malul sting. Este
proprietatea Eforief Spitalelor
Civile.

Doamnele (Muntele-), Odure


particulard, supusa regimulu
silvic incl din anul 1883, pe
mosla Muntele-Doamnele, pen.
dinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

Doana, loc izolat, sub malul 01tulur, ltng vir, la E. de com.


Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
de unde incepe a izvori piriul
Siul.

Doanda, valcea, com. Ciortesti,


pl. Mijlocul, jud. \alma.

sia,

deari alte douA drumurr pe culmea muntilor : unul mergea


drept In albia Dimboviter
altul in muntele Sf. lije. Se
crede cA aceste drumurl, astAzr astupate, erau impretrite.
In acest munte se vad doul les-

Doamnei

DOBA

142

sin, cad serveati, spune legenda,


de scAldatoare lur Negru-VodA

sotier sale, dupa vechea dating romind. Putin mar sus se


vAd doul urme de picior, sApate in piatra, urmele ?malt&
minter lur Negru-VodA si a doam-

ner Ana, dupa cum spune traditia.

Doarme-Rail, ces, lng Miletin,


in partea de E. a comuneT Uriceni, pl. Cosula, judetul Botosani.

Doba, com. rur., in N.-E. plAseT


Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Romanati, situata IMO Olt, unde

tArmul drept al acestur fluviti


are 132 m. 76 altitudine d'asupra nivelulur tarn', la i8 kil.

departe de Bals si la 40 kil.


de Caracal, in apropiere de soseaua i linia ferata Caracal-R.Vilcea. Este formatA din satul
cu acelasT nume i Schitul-Doba.

Mar inainte (1882) satul Doba


a format o com. cu Colibasul.
Are o populatie de 252 famili!, sail 983 suflete, din carT
406 barbatr si 577 femer ; 441
casAtoritr si 542 necAsAtoritr.

ti carte 22 persoane; iar


963 nu tid.
Sunt 194 contribuabill.
Budgetul comuner pe x886-

87 a fost de 2078 ler la

Doamnel

intre
com. Poroschia TigAnesti, din

pl. Marginea, jud. Teleorman.

Doamnele, munte, la N. de comuna Comarnicul, pl. Pelesul,


jud. Prahova, de la pozlele ca-

www.dacoromanica.ro

veni-

turr si de 2000 ler la cheltuelf.


Locuitoril se ocupa Cu agricultura i cresterea vitelor.

DOBA (SCHITUL-)

Vite marT sunt 514, vite miel


900 si porcT 200.

Are 4 circiumr O 2

bise-

Dobirceni, sat, in partea de S.

hect., din cari 1716 hect. ale

Climent ; sunt deservite de 2

proprietaruluT si 327 ale locuito-

prec41 si 4 cintaretl.

rilor. Teritoriul e ocupat cu semanaturi si parte cu padure.


Locurile cultivate aj o intindere de 1071 hect.

Doba (Schitul-), atroz, in spre


N. com. Doba, pl. Oltetul-Oltul

d.-s., jud. Romanati. E situat


In valea Dobrina.

Dobana, bala, in jud. Dolj, pl.


Cimpul, com. Poiana.

inclinat spre N.
Intinderea mosieT e de 2043

tefanesti, pe un teritoria

223 familiT, saa 749 suflete, carT

deluros si compusa din satele Cis-

locuesc in 140 case. Are 1 bise-

masesti si Dobirceni. Este udat

rica, deservita de 1 preot si 2

de ptriul Corogea care trece

cintaret1; 1 scoala mixta, infiintata la 1879, conclusa de I. j'uva.%Mor platit de Stat ; frecuentata

Suprafata com, e de 3183


hect., din care 2717 hect, ale

ceni, com. Dobirceni, judetul

Botosani.

Dobirceni, 'bid, pe

teritorul
ct. Munteni-d.-j., pl. Crasna,

jud. Vasluik numit ast-fel de


la valea Dobtrceni. Izvoreste din
fundul %raid de sub dealul Do-

birceni, curge prin mijlocul satuluT in spre S.; trece in com.


Minjesti ;

si se varsa in piriul

Crasna, ce desparte com. Munteni-d.-j. de jud. Flcia.

rimatorT.

Sunt 200 stupT.


In acest sat e resedinta com.
Dobirceni. Are o populatie de

Muguta, prin partea de E. Are


si 6 iazurl.

DobIrceni, las, in satul Dobtr-

Padurile aii o intindere de 429


hect. ; viile aa 5 hect.
Numarul vitelor e de 679: 269
bol si vacT, 35 caT, 250 oT, 125

DobIrceni, com. rur., jud. Botosani, situata in partea de V. a

prin mijlocul comund $i de ptriul

luid, pe coasta caruia e wzatA


o parte a satuluL

a com. Dobirceni, jud. Botosaui,


pl. tefanesti, asezat pe un deal

riel : Buna-Vestire (1836) si cea


de la Schit, Intrarea - in - Biserica (1814), Plcuta. de Ierom.

plaseT

DOBLEA

143

Dobtrceni, pod4, spre V. de satul Dobirceni, din com. Muntenid.-j., pl. Crasna, jud. Vasluia.

Doblrceni, vale, se intinde la


E. de satul Munteni-d.-j., spre
Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,

de 30 baetT i 2 fete.

pl. Crasna, jud. Vasluia.

Doblrceni, sat, in partea de E.

Dobtrceni-RizeI, sat, In par-

proprietarilor marT si 466 hect.


ale locuitorilor. Are o populatie
de 291 familif, sal mol suflete,

a com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,

care locuesc in 200 case. Sunt


186 contribuabilf, totf locuitori

o suprafata. de 472 hect., din


cari pe 34 hect. sunt vil. Are

tea de N. a com. Minjesti, pl.


Crasna, jud. Vasluia, alaturea
cu satul Dobirceni, din com.
Munteni-d.-j. Are o suprafata
de 150 hectare si o populatie

RominT, carr se ocupa. cu agricultura si cresterea vitelor.


Intinderea locurilor cultivate

o populatie de 162 familiT, saa

in

1890, a fost de 1787 hect.

Pe teritoriul com. se afla 471


hect. paclurT, formate mal mult

jud. Vasluia. E situat pe coasta


si valea dealului Dobirceni, pe

rica a carda vechime se zice

yac!, 51 caT, 360 or, 222 porcr;


200 stupT cu albine. In aceasta
com. se all I moara cu 2 pTetre.
Budgetul com, e de 4030 leT
la veniturT si 4009 leT, 70 bani

si

vite mar! cornute, 296 oT, 26

la cheltuelT.

si 74 care cu bol.

2 preotr si 3 cintaretT ; 1 *mala


mixta cu 1 invatator, frecuen-

tata de 30 baetT si 2 fete.

vite mar! cornute, 50 oT si 22

cu agricultura, cresterea vitelor


si cu cultura vier.
Are o biserick facuta din bit.ne, de obstia locuitorilor, bise-

de stejar, care se exploateaza.


Vi! sunt 5 hect.
LocuitoriT posea.: 402 bol si

Are 2 bisericT, deservite de

de 36 familiT, saa 1 so suflete.


Numarul vitelor e de 138: 66

344 suflete RominT, ocupindu-se

rimatorT.

LocuitoriT posea: 6 plugurT

si io care cu bol.

a fi de mal bine de 200 anT, si la

Dobircenilor (Pidurea-), pa-

care acum deserveste un preot

dure, de stejar, in puteo. de V.

eclesiarc.
Numarul vitelor e de 652: 249

a com. Dobirceni, jud. Botosani ;

capre, 2 caT si 79 rimatorT.


Locuitorir posea.: 37 plugurT

are o intindere de 300 hect.

Dobja, deal, in jud. Roman, pl.


Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
E. de satul Sagna.

Dobirceni, deal, spre N.-V. de Doblea, atun, din jud. si plasa


ArgesuluT, pendinte de com.
satul Dobirceni, din com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

rur. Cerbureni-Ia.$uL

DOBOCA

Doboca, Mili' de munte. Vezr


Coarnele, jud. Bacaa.

Dobo, jud. Iai. Ved Parmuva,


deaI, com. Tomesti, pl. Codrul.

Doboani, numire, ce se mal da


cdtunulut Vulturesti-d.-s., plasa
ArgesuluI, jud. Muscel.

Dobra, com. rur.

sat, in jud.

Mehedinti, pl. Cimpul, la distanta

de 49 kil. de orasul T.-Severin.


Satul Dobra formeaza com. cu
Cosanda i Ostrovul, marginin-

du-se la E. cu com. Balacitade-Dumbrava ; la S. cu com.


Vladaia; la V. cu com. Almajelul, si la N. cu com. S'asoma.
Are peste 1000 loc. carI stail in
196 case. Ocupatiunea locuitorilor este numar agricultura si
cresterea vitelor, calitatea pamintuluI fiind buna. El poseda : 62

plugurI, 120 care cu bol i 18


carute cu cal*.
In com. este: o biserica deser-

vita de i preot

DOBRE (INSULA-LUI-M0H

144

lacita- Guardenita- Cleanovul in

se afla siliste i unde s'aj gasa


IfirburI si mar multe pietre in-

pre PM:fina-Mica, trecind spre

Dolj, unde continua, strabatind

fipte in pamint, arme de biserica

jud. Dolj spre jud. Romanati,


cunoscindu-i-se urma sub nu-

si o piatra mare cu o vechle


inscriptie. Aceast piatr nu

mele, pe unele locurY, de Brazdalur-Iorgovan, iar pe altele de


Drumul-lui-Traian.

mal exista astAzI, fiind luata


de locuitorY. Locul unde a fost
satul s'ar fi numit Dumiresti.

Dobra, com. rurald, jud. Dimbovita, plasa Ialomita. E situata


la S.-E. de Tirgoviste, pe malul

drept al jalomiteI, pe sosewia


judeteana Tirgoviste-Butimanul

si pe o cimpie intina Are o

Dobra, vive de munte, cea mar


Malta creast a munteiuf Dobra,
numit si Virful-DobreI, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, corn.
rurala Closani.

populatie de 86o locuitorl. Cliii-

pile

comune produc
cereale multe; sunt pAsunI intinse, si padurI in apropiere.
In comuna. este o biseric si o
scoall comunal.
Se invecineste spre E. nu comuna Gheboaia de care se desparte prin Ialomita, spre V. cu
Cornatelul, spre N. cu Baleni

Dobra, pddure, supusa regimuld


silvic, pendinte de com. Nenciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.

Dobra, phiu, in jud. Mehedinti,


plaiul Closani, comuna rurala
Closani ; izvoreste din muntele
Dobra si se varsa in apa Cerna.

spre S. Bilciuresti.

Dobra, chnpie, in jud. Mehedinti,

i 2 CtIltgretr;

biserica se chiama. Tintirim, lar

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pl.


Dumbrava, com. rur. Slasoma.

plasa Dumbrava, com. rurall

cu i invatator, frecuentata. de 28 elevI.

Slasoma.

Budgetul com. coprinde: la


veniturI suma de leI 2862, lar
la cheltuelr suma de 2086 leI.

Dobra, vale, in jud. Mehedinti,


pl. ampul, com. rur. Dobra.

Dobra, tnunte, in jud. Mehedinti,

Numarul vitelor este de 1951:


780 vite mad cornute, 45 cal; 600

plaiul Closani, inalt de 1923


metri de asupra nivelului MArifNegre. Este la granita tare,

o/, 40 bivolI si 486 rimatorf.

despre Banatul-Temisiand.

Prin aceasta com. trece soseaua Corlatelul-Almajelul-BAIAcita sati Biclesul-Guardenita-B1lacita-Dobra.

Dobra, deal, in jud. Mehedinti,

De notat in aceastA comuna


sunt: Cimpul-DobreY, Coada-de-

Dobra, pise, spre E. de com. Simburesti, plasa Oltul-d.-s., jud.

Padure, Lacul -Rosu, Seracoavele, Dona si Sestul; valea Bir-

Olt, cu o lungirue de vr'o 800


metri si Cu directia dela V.

na-DobreI; Dealul - PlinicioareT ;


Fata-Malta, Padina, dealurile:
OstrovuluI, CosandaI, BandalauluI i Birner.

spre E. Pe parte din el se

Prin padurea DobreI de linga

Dobra, deal, jud. Bacati, com.

com. Dobra, trece Valul-luI-Traian, pe partea de S. a com.; vine


despre Dealul-Almajelului si des-

Birsanesti, plasa Tazlaul- d. -j.


pe linga piriiasul Caracla0, ceva

plasa Cimpul, com. rur. Dobra.

Dobra (Muntele-), pddure particular/i, supusa regimuluI silvic,

Cu o suprafata de zoclo hect.,


situata in com Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Dobraia, deal, acoperit cu paduri
livezI,

cultiva cereale, pe parte sunt


pasunI, si parte este paduros.

in partea de S. a

comuna Mihaesti, plasa Riurile,


jud. Muscel.

Dobrana, locuinid ,isolatd, com.


Poenarei, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.

Dobrana, vale, jud. Bacati, pl.

mal sus de Lazar, linga care

www.dacoromanica.ro

Siretul-d.-s., de pe teritoriul comunei Filipeni.

Dobre

POBRE (MOVILA-LD I-)

145

In Dunare, bratul cel vechi. E situata in partea vestica


a plasiI Macin, si in cea sudvestica a corauneI Turcoaia, jud.
Tulcea. Are o forma lunguiata ;
o lungime de 1500 metri, o
jAtime medie de 700 metri, o
intindere totalade 8o hect. Este

joasa,

Cu

malurile

DobreI (Dealul-), deal, in jud.


Suceava, com. Bradatelut.

Dobrele, iezer, jud. Braila, intre


canalul Cremenea si Vilciul, la
hotarul de N. a com. Bertes:1d.-j. Se uneste cu canalul MInusoaia prin privalUI Vintoaia.

la nivelul

apel; in mare parte este inundata ciad vin apele marf; este
acoperita cu padurl de salciI.

Dobrele, iezere, jud. Brila, in

EvreI.

naturala, acoperita cu verdeata. E unul din virfurile estice


ale dealulur Calicul, de unde

sezata pe sesurile ce se intind


din dreapta spre piriul Cracaul
pana in crestetal dealurilor Ba-

pleaca dealul Cataloi. E situ ata in


partea estica a plaseT si sud-

laurul i Cuejdiul, ocupind toa-

jud. Braila, incepe din partea

stinga a jepser lapa si da in


partea S.-V. a Iezerulur Dobre.

Dobrea, vale, care desparte cat.


Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea-

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, a-

ta zarea muntoasa in spre N.,


pana pe culmele ce se intind
catre S. de manastirea Horaita.
Forma terenurilor acesteI comune e din cele maI curioase;
e de jur imprejur cercuita printr'un lant de muntI-dealurT, care,
incepind din dreptul satuluT Ma-

lul, se continua spre V. pana


In marginea satuluI Sarata, si
apoI spre N.-V. pana. la izvorul
piriiasuluI Muncelul (fundatura
despre com. Cracaoani si Buhalnita), iar de aci se recurbea-

nu, jud. Ilfov, pl. Znagovul.

za spre N. si apoI incepe spre


E.-S. pana in marg,inea satuld

Dobreanul, pri, izvoreste de

Dobreni, alcatuind un oval prin


mijlocul carda, din fundacul de
la izvorul Muncelulur, la o e-

sub dealul Bodesti, com. Bodesti, jud. Vaslui, pl. Mijlocul.

Curge spre V. si se varsa in


piriul Rebricea, mal in jos de
satul Scinteia, dupa ce primeste
afluenti O-arde: Furniceasa, Mirzoala i Bodesti.

gala distanta intre cele doud


laturI, se intinde o alta lira de
muntI pana in dreptul satulur
Almas ; asa ea privind din innaltime ni se reprezinta ca un
ot chirilic, asezat invers i aple-

Dobreasca, pdure, supusa re-

cat spre dreapta.


Se margineste la N. cu com.

gimuluI silvic, jud. Muscel, pl.


Podgoria, com. Dobresti, in intindere de 1500 hect.

Bodesti-PrecisteI si com. Cracaoani, com. Buhalnita i intregui

Dobrei (Dealul), deal, in jud.

teritorii1 al com. Gircina; la S.


si E. cu com. Caciulesti si com.

Suceava, com. Malini.

testi, Almasul, Negresti si Poiana-Almasul,d, avind o suprafata de 6019 hect. (4209


si o pop. de 733 fam., sail 2874
sufl., carI locuesc in 68o case;
sunt 1395 barbatI, 1469 femeI,
1551 necasatoritl, 1070 asaoritI, 229 vaduvI (din carl 206

Inteinsele da Privalul-luI-Dobre.

Dobreni, com. rur., in judetul

Dobre (Privalul-lui-),

breni, asarla, Malul, Masca-

vAdane), 43 nevolnicI, 14 divor-

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Frecatei. Este

muluT comunal Frecatei-Cataloi


Frecatei-Hagilar.

Este formata din satele Do-

jud. Braila, situate in ostrovul


Tapa, la E. de iezerul Jagaxa.

Dobre (Movila-lui -), movil,

estica. a comuneI. Are 116 m.,


dominind asupra satuluI Frecatei, vaeI Telita i asupra dru_

DOBREN1

Cirligi.

tatI ; 60o baletl, 598 fete ;

un fel de proprietate

si niel

putinta de a mosteni dupa urma


parintilor lor legluiti.

LocuitoriI se ocupa cu agricultura si exploatarea padurilor ; solul, relativ, este produca-

tor si se cultiva pe o uttindere


de 1553 hect.
Imasurile ati o tindere de
[43 hect. si nutrese 2585 capete
de vite.

In aceasta com, se afla : 7


bisericT (3 acate de satenI si
4 de particularl), deservite de
6 preotI si 8 eclesiard ; 3 scoll,
frecuentate de 179 elevI; 5 morI
pentru macinat; 5 herastrae pentru taiatul i fasonatul lemnelor; 3 fierara ; 2 butnariI; 3 rotariT; o vararle; o al-je ; doT
caretas!, I cojocar i I tesator.
Budgetul com, e de 9586 le!,
26 banI la veniturI si de 8329
leI, 25 banI la cheltuelT.
ContribuabilI sunt 436.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua judeteana Piatra-Neamtu, care incepe din crestetul dealuld 13alaurul (cantonul SArata, venind
din oras) i parcurge com. pe
o intindere me bine de 5 kil. ;
prin soAeaua judeteana Dobreni-Moinesti, care9nerge paralel
19

68878. Nardo Dietforrar Goomuir. Vol. III:

www.dacoromanica.ro

12

titi carte 170 persoane,


nu stia 2694.
Dintre locuitoriI improprietaritI in 1864, sunt astd-zI 80 cae
stapinesc
locurile lor ;
274 ca urmasI; 8o neavind niel

DOBRENI-CIMPURELUL

146

bOBRENI

cu pirtul Cracaul; prin soseaua


comunal care incepe din drep-

infiintat de aproape 300 de

tul kil. 7 al soseler Piatra-Neam-

Biserica are 2 inscriptiT: una


sapat in piatra de asupra user
si alta in biserica. Cea de deasupra user are urmatoarea in-

297 casatoritr, 55 vkluvI, 7 di-

scriptiune :

In sat se afla o biserica de


zid, deservin de 2 preotT i 2
eclesiarcr ; o scoala, frecuentan
de 63 elevl ; 2 morT (din care
una cu 2 pietre), 2 fierarir, o

tu si strabate prin drumurile


naturale: Dobreni, Negresti, Poenele.

Dobreni, sat, face parte din comuna rur. Dobreni-Cimpurelul,

anY.

Cu buril voie a tatilluI 1 cu ajutorul hulla i cu struinta Sf. Duh

jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situat la S. de Bucuresti, pe malul sting al riulur Sabarul. Adi
este resedinta primarier.

ridicat sfint, cinstit i Eumnezeiascii


bisericii pre hramul Adormirea Precestei (nedescifrabil) In zilele prea Inii4atulul Ion Voevod Vel Serdaru, i s'ail
fficut din temelie de jupIn Constantin

In aceast com. s'a nascut

Vel Serdaru sin Ion erban Voevod, a


jupinesel Bdlaa (leatu 7154).

Constantin

erban Basarab, po-

reclit Cirnul, fiul natural al lul

Inscriptia de pe piatra din bi-

Radu-Vod erban, care a dom-

seria are urmatoarea coprin-

nit de la 1654-1658, viera cunoscut sub numele de Serdarul


Constantin din Dobreni.
Se intinde pe o suprafan de
2614 hect., avind o populatie
de 1022 locuitorl.
Familia raposatulur D. Gr.

dere :
Cu mila luI Dumnezeil i cu ajutorul Precestit cre0inu1 i luminatul Doran
Ion Constantin qerban Voevod, pus'am
alezat aceasti cinstiti piatr pe cins-

tita groap a prOoaseI maicel mele


s'a prestevit In zilele lui Ion Mateiii
Voevod, August 7, din veleatal 7160 0

locu ese in 19 case; sunt 376 barbatr, 409 femer; 426 necasatortT,
vortatT i 6 nevolnicT ; 7 EvreT.

ti carte 91 persoane, 694 nu


stia.

rotarie.

Numarul vitelor se urca la


669 capete, din carl : 125 bol,
90 vacT, 350 OT, 22 cal, 30 rirnAtorT, 19 juncT, 30 viteT

taurl pentru prasire.

Dobreni, ceTtun, face parte din


com. Slobozia-Trasnitul, plasa

Teleormanului, jud. TeIeorraan.

Este asezat pe soseaua judeteana, la marginea com. Tataresti-d.-s., de care nu e despar-

Ghimkare 2258hect. si locuitorir


356 he
Propr etaruI cultiva 186o hec-

s'ati pus aceastii plieatr In zilelele lid Ion


Constantin qerban Voevod la leahil 7164.

ta prin vre-un semn sau di-

Catunul Dobreni este asezat

tare Oca -sterpe, 126 izlaz, 130


padure si 36 vie).
LocuitoriT cultiva. 220 hect.
(14 sterpe, 86 izlaz i 36 vie).
Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de I preot
si I cintaxet ; o scoala rurala,

pe un mic delut ce se pierde

a acester comune. Are 25 contribuabilr. La N. acestur catun

frecuentan de 28 elevr si 2 e-

in intinsul cimpier.

Dobreni, sat, jud. Neamtu, situat


la 9 kil. 700 m. de orasul Piatra, pe ultimele inclinatiunT des
pre S. ale dealurilor Ceuca

si com. cheltuesc 144.o ler anual.

Prohalul, in unghiul format de


curbatura i intersectia soseler
Piatra-Neamtu cu soseaua Do-

Ad mal este o moar de apa;

breni-Moinesti.

leve, cu tntretinerea careia jud.

helestea ; 2 poduri staltoare.


Comerciul se face de 7 circiumari.

Se margineste spre S. cu satele Malul, Casarla si Sarata, de


care se desparte prin cursul pi-

stanta ; este mar mult o mahala

se aflA mAgura numitA MaguraDobrenilor.

Dobreni, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Plopana. Are 222


locuitorT, carl locuesc in 43 case.

E numin i Valea-Dobreni.
Dobreni, moviM, jud. Ilfov, pl.
Sabarul, llaga corn. Bragadirul.

Dobreni, mofie, cu partr, in jud.


Neamtu, com. Dobreni, pl. Pia-

Numarul vitelor marl e de


715 si al celor miel de 1162.
Nu se stie cu preciziune a-

riulur Almasul ; lar spre N. cu


satele Negresti i Bodesti-Precis-

nul infiintarer acester comune,


dar dupa inscriptia bisericer,

prin extremitatile dealurilor sale,


eh l prin limite conventionale.

cister. Este proprietatea

pe care o reproducem ad, se


constata el aceast biserica

un venit anual de 26520 lei


posea trer morl si casele de

multe alte case de zid, s'ad facut din temelie de jupin Constantin erban Voevod. De adi

Suprafata terenurilor sale e


de 1859 hect. (i3oo
SOCOtindu.se intru aceasta si ?t'Underea satulur Casarla si Mascatesti). Are o populatiune de

Dobreni-ampurelul, com. rur.,

ar rezulta ca aceasta comuna s'a

219 fama% saa 705 sufIete, carr

pl. Sabarul, jud. Ilfov, situad

ter, de care se desparte atit

www.dacoromanica.ro

tra-Muntele. E asezata intre mosiile Sarata, Ciriter, Cirligi, Negresti, Almasul, Bodesti Pred-lui

Leon Emanoil Bogdan, si aduce

locuit.

DOBRESCU

filtre riul Argesul si riul Sabarul, spre S. de Bucuresti, la 21


kil. Sta in legatura cu Varasti,
Straini-Dobreni i Berceni, prin

Dobresti, com. rur., jud. Arges,


pl. Oltul, la 29 kil, de comuna
rurala Tigveni (resedinta subprefecturer) si la 17 kil. de Pi-

sosele vecinale.

testi. Se compune din 3 catune:

Se compune din satele : ampurelul si Dobreni. Are o populape de 1597 locuitorr, carT traesc in 260 case si 49 bordeie.
Se intinde pe o suprafata de

D ealul-Laun ele (i 50 locuitorT),

3125 hect. Familia raposatulur D.


Gr. Ghica are 2533 hect. si locui-

toril 592 hect. Proprietarul cultiva 2072 hect. (103 sterpe, 140
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo-

cuitorir cultiva 366 hect. (22


sterpe, 145 izlaz i 59 vie).
Sunt 307 contribuabilT.
Budgetul e de 4886 ler la veniturr si de 4652 ler la chelt.
In comuna sunt 2 bisericr (in
fie-care catun cite una); I coald
mixt5.; I moar5. de apa ; 5 helestaie ; 6 poduri statatoare.

Numarul vitelor marT e de


1083 (upo ca i epe, 340 bor,

36 taurr, 9

Dragolesti (277 locuitorT) si Do-

bresti (250 locuitorI); peste tot


sunt 767 locuitorT.
Are 2 bisericr (in Dobresti
si in Dragolesti) si o scoala primara rurala.
Se afla intre com. Scheiul, la

1882-83 a fost de 1504 lef, 25


banT la veniturI si de. 1358 leT,
la cheltuelf.
Dupa o publicatiune oficial.
(1887) aceast comuna numara
127 contribuabilI si avea un bud-

get de 3876 ler la veniturr


de 3510 ler la cheltuelr.
Numarul vitelor era in 1887
de 306 vite marr (300 bol* si yac,

torT).

In com. Dobresti se face anual un bilcia la Inaltarea-Domnula Bisdrica din Dobresti este

unT.

facuta la 1833 de un Hagi Ni-

ciumarT.

Dobrescu, sat, face parte din


com. rur. Zatreni, plasa Mijlo-

cul, jud. Vilcea. Are o populatie de 156 locuitorr (84 barbat1 si 72 l'eme).

Dobrescu, pisc, ce se 'asa din


Dealul-Oltetulur, in partea de
-E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul,
u4. Vilcea.

cilor, Valea-Orjanca i Floarea.


Peste aceste vaI sunt podete de

carr umbla numai cind piola

porcl i 1570 or).


Dintre locuitorT, 269 sunt plugarr, iii aa diferite profesi-

Comerciul se face de io cir-

nelur, a-Dragner, a-Cetater si a-Silister ; lar pe stinga : Girla-Gre-

la S. si Stoilesti la V.
Budgetul comuner pe anul

miel de 1728 (21 capre, 137

cuitorl i neimproprietariti 238.

Orla arcinovul, in care se varsA,


pe malul drept : Valea-Maraci-

N., Launele-de-S. la E., Dnicei

bivolT si 207 bivolite) si al celor

Aratura se face cu 205 plugurr, 193 Cu bol si z Cu cal.


Locuitorir aa 260 care si canite, 219 Cu bol si 41 cu cal.
Improprietaritr sunt 152 lo-

era la veniturr de 1680 ler


la cheltuell de 1470 ler.
Prin mijlocul comuner, care
are o forma lunguiata, trece

iar la S. de catunul Furesti, peste arcinovul, este un


pod mare de lemn, In lungime
de 30 m.

6 cal) i de 270 vite marunte


(i 50 or, 20 capre i io rima

301 vacT i vitei,

DOBRETI

147

colae Momularu.

lemn ;

In com. sunt 5 morT saa facae,

san in timpul topirer zapezer.


Comuna are intinse livezr
si padurr, compuse din stejarr,
fagr, carpenT, alunr, ter, plopT,

paltinr, jugastri i alte spech


In mar mica cantitate.
Locuitorir sunt parte mosnenT, parte improprietaritr dupa

legea din 1864, parte ara pamint Celor improprietaritT


s'aa dat locurr, in diferite categorli, pe cele doub. trupurr ale
statuluI , carr tin de manastirile Rincaciovul si Natnaesti
si pe propletatile d-lur Pandele
Crasnaru i d-ner Ruxandra Coridali.

In partea de N. a comuna
se ridic un deal, numit Piscul-

DObreti, com. rur., jud. Muscel,

CornetuluI, unde se vad niste

pl. Podgoria, situad. la S.-E.


de ampulung, 65 kil, departe
de acest oras, pe ambele malurr ale girler arcinovul.
Se compune din 3 catune :
Haitesti, Cercer si Furesti, cu
resedinta in Haitesti.
Are o populatie de 1052 locuitorr, (527 barbatI si 525 te-

caramizr si urme de zid i unde


se zice ca ar fi fost un monu-

mer) cu 238 familiT, carT traiesc

in 254 case.
Sunt 220 contribuabilT.
Vite : 1048 vite mar/ cornute,

ment talresc.
Tot in raionul acester comune
este locul numit Piscul-Turculur.
In comuna. sunt 3 bisericr (in

fie-care catun cite una). Cea de


la Haitesti, situata la poalele

pisculur Cornetul, a fost schit


de calugarite. coala, cu intretinerea careia statul cheltueste
anual 1296 leT, se frecuenta de
35 elevr si 5 eleve.

814 capre, 916 or, 415 pord


56 cal.

Budgetul com. in 1889-90

www.dacoromanica.ro

Dobresti, sat, cu 250 locuitorT,


jud. Arges, plasa Oltulur; face

DOBREpTI

DOBRICEA

148

parte din com. rurala cu aceeasT

Dobretul, celtun, 1a4 kil. spre V.

numire. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de


un preat si un cintaret.

de com. Stirbeiti, in N.-V. plael

Dobreti, sat, jud. Dolj, plasa


jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are
300 suflete, 160 barbatT i 140

nati, situat in valea cu acelasT

soroaiele, la S. cu Strimtul, la
E. cu riul Argeselul si la V. cu

nume, la 20 kil, departe de Bals,

Rtul-TirguluT.

Oltetul - Otul - d. -s., jud. Roma-

pe un teren cu o altitudine de
200 metri d'asupra niveluluT
marii. Are 64 fam., sati 300 loc.

femei. Locuesc in 13 case si


84 bordee. In sat este o scoala

Dobretul, vale, l'higa catunul cu

mixta, ce functioneza din 1860,


intretinuta de Stat. Localul, construit de zid, este in buna. stare.

acelasl nume, jud. Romanati, comuna S tirbeiti ; se termina In valea riuluI FrAtila.

In anul scolar 1892-93 a fost


frecuentata de 21 copir: 16 Dobriana, fird de dealurf, jud.
blet1 si 15 fete din satul Roaba,

baeti din satul CAciulatesti


si 9 baeti si o ata din satul
Dobresti, in total 38 scolarr, 32
bletT si 6 fete. In sat este o
7

biserica, fondata la 1847 de Iacov


Grigore si Toma Dobrescu. CirciumT sunt 2.

Dobreti, nume ce purta in vechime com. rur. Caciulatesti,

Dobreti,pddure, supusa regimulul silvic, jud. Muscel, plasa


Podgoria,

com.

Dobresti, in

Intindere de 500 hect. Esente :


fag, stejar, carpen, plop, mesteacan, frasin, jugastru si anin.

Dobreti, vale, jud. l'rahova,


plasa Filipesti, com. Moreni.
Oltetul-d.-j., ,com. Ghioroiul.

Aci sunt multe serie.

Dobriaqul-Mic, munte, la S. de
com. Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Dobriasul-Mare,

piriiasul Dunavatul. Incepe in

in intindere de 300 hect., care,


impreuna cu trupul Urzica, formeaza padurea Budolul, com.
Sinesti, plasa Oltetul-d.-s.

com. Otelesti si desparte comuna Marasti de com. Filipeni

apoi trece In com. Oncesti,


jud. Tecuchi.

depdure, a statuluT, jud. Vilcea,

Dobrina,pdure, jud. BacatI, pla-

Dobricea, mahala, com. Tereuja,


plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni,


Cu o intindere de vre-o 12 hect.

Dobricea, tnahala, face parte

plasa Siretul-d.-s., comuna Fili-

din comuna rurall Beti, plasa


Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are
o populatie de 406 locuitorT.

peni. Izvorete din dealul cu

Aci e o biserica vechre de lemn,

se varsa in

unde se afla i cimitirul comuneT,

acelasT nume si
Dunavat.

Dobrina,silifte,jud. Bacgi, plasa


Siretul-d.-s, com. Filipeni, asezata pe dealul Dobrina.

care biserica, dupa spusele batrinilor, se crede a fi facuta de


acum vr'o 200 de ,anT. Dobricea este situata In centrul comune si este udata de piriul Dobricea si de Valea-Galetarilor

Dobriaul, pisc, In jud. Muscel,


de 1300 metri, pe un masiv Ingust, intre Riul-Tirgului i riul
Argeselul. Acest masiv se ter-

de a-luT-Iordache. Ad i e resedinta

mina aproape de confluenta riuluT


Argeselul cu Riul-TirguluT
prezinta o sea larga la S. de
Namaesti prin care trece soseaua

Dobricea, pida, jud. Vilcea, iz-

nationala Cimpulung-Frontiera.

Dobriaul, pdclure, supusa regimuluT silvic, jud. Muscel, pe


muntele Dobriasul, com. Leresti,

Dobretul, deal, jud. Vilcea, plasa

comunele Namaesti i Leresti,


plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Dobrica sa PIetroasa, &lo

Dobrina, pirtiaf, judetul Baca0,

Dobreti, rno,cie, jud. Dolj, plasa


Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe
care sunt cete de mosnenT.

Dobriaqul-Mare, munte, tntre

Baca.A, plasa Siretul-d.-s., com.


dintre piriul BerheciA

jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.

Dobreti, rno,cie, jud. Arges, pl.


Oltul, com. Dobresti, Cu o intindere de 1400 pogoane, din
care 800 pog. padure. E propritatea StatuluT. Inainte de secularizare era pendinte de Episcopia de Rimnic.

compusa mal cu seama din fag.


Se Invecineste la N. cu Mo-

plaiul Dimbovita, In intindere


aproximativa de t000 hectare,

www.dacoromanica.ro

com. si scoala, care e frecuentata de 75 copiT.


voreste din Dealul -Sinestilor,

trece prin centrul comunei


esti, plasa Oltetul-d.-s. Primeste
ca afluentT, pe partea stinga,
valle TurbureT, BerzeT i Marto-

loguluT, lar pe dreapta vaile


HotaruluT si. VieT si apoT se var-

sa In riul Oltetul.

Dobricea, lezerul i Bojeni,

DOBRICENI

149

DOBR10ENI

pelduri particulare, supuse regimulur silvic, comuna Sinesti,

In comuna sunt trer bisericr


(dota in Dobriceni si una in

roase a cocleala si a smoala.


Locul acester ape se numeste

plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Budaresti).

Fierbea.

Dobriceni, com. rur., in Nor-

MeseriasT sunt: 8 dulgherT,


3 timplarr, 2 rotarr si 2 olarr.

putin mar spre N., se all alte

dul plaser Oltetul-Oltul-d.-s., judetul Romanati. Este format din


satele : Dobriceni, 200 locuitorr,

Er desfac produsele muncer lor la


tirgul saptaminal din R.-Vilcea.

ape de pucioasa, neagra-cenusie.

Vite sunt : 162 car, 140 bol,

meste Fierbea-lur-Stan-Pasarea.

Preotesti, 150 locuitorr si Marcusul, 201 locuitorr. E situata a-

295 yac, 25 capre si 250 or.


Pe gira Dobriceni, in raionul
com., sunt 3 morr. Locuitorir,
In numar de 241, s'ati improprietarit pe mosia Dobriceni, la
anul 1864, cld li s'ati dat 692
hect. coala exista in comuna

proape de hotarul judetulur,


pe terenul drept al Oltetulur,
unde niste dealurr detasate din
dealul Fratila arr o inaltime de
241 metri d'asupra nivelulur
marir. Cat.tnul Marcusul e mar

N., pe terenul sting al 01-

la
tetultif,

$1

are 151 metri al-

titudine. Com. Dobriceni este


la 53 kil. departare de Caracal
si la 21 kil. de Bals.
Are 161 capr de fam. ; o populatie de 551 de locuitorr, din
carr: 304 barbati, 247 femer, 273

casatoritr si 282 necOsat.


carte 14 persoane si 534 nu stia.
Sunt 134 contribuabilr. Budgetul

comuner pe 1886/87 a fost de


1219 leT1avenitur1ide 11981er
la cheltuell. Vite marT sunt 278;

Vilcea, pl. Ocolul, compusa din


2 catune : Buduresti i Dobri-

ceni. Este situata pe Orla Dobriceni, dealul Grueri i dealul

Baragan, la 22 kil, departe de

capitala jud. si la 10 kil. de


Olanesti, resedinta plaser.
Are o populatie de 1103 loc.
(542 barbatr i 561 femer), in
careititra si 20 familir de Tiganr
CapT de fam. sunt 324; contrib.
230; case de locuit 293.

mar multe colorr: galben, rosu,


albastru, cenusiti. Acest namol
s mo ala..

din numarul de ros copir in


virstl de scoall (57 baetr si 48

se afl sane la suprafata pamintu14 de unde chiar iese apa sarata.

carte 82 barba! si

Se margineste cu com. Caco-

2 femer. Cu intretinerea scoalei


statul cheltueste anual 1188 ler.
Sunt 35 stupr Cu albine. Toata
com., cu izlaz cu tot, are 1095
hect., din carr vatra satulur are
379 hectare.

va, Stoenestl, Bodesti, Barba-

ti

fete).

Se fabrica ad i pana la 6000


decalitri tuja anual.
O osea comunala inlesneste

Veniturile comuner se urca la


1161 ler i cheltuelile la 1125
ler anual.

Dobriceni, com. rur., in judetul

teinsele este un namol negru,


care cind se baga, in apa, ir d

proprietatea com. Se frecuenta


de r4 copa- (12 bdetr. si 2 fete),

stasie i prefacuta de Tudose

preotr si 4 cintaretr.

Putin mar spre V. de aceste


izvoare, se afIl alte doul izvoare
de pucioasa, i linga unul din-

are un miros de catran

co municatia intre com. D o bricen i

otesti ; Intrarea-in-Biserica, Cu 2

Locul acestor izvoare se nu-

de 50 anr. Cladirea e vechre,

vite micr, 641 si porcr, 131.


Sunt 3 bisericr: Cuvioasa Paraschiva, in Dobriceni, cladita
la 1764 de Ieromonahul Ana-

Dinescu ; S-ta Treime, in Pre-

Tot spre E. de Dobriceni,

sad

Spre V. de com. Dobriceni

testi i Cheia.

Dobriceni, sat, face parte din


com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are n populatie de
991 locuitorT (488 barbatr si
503 femer). Ad e resedinta comuner si a scoaler. Are 2 bisericr :

una cu hramul Cuvioasa Paras-

Barbtesti, Cacova i Stoenesti.

chiva, fundata din temelie de

Sunt si alte drumurr prin co-

Preda Postelnicul la anul 1802


si a doua cu hramul Sf. Nicolae, zidit din temelie la 1860
de locuitorir satulur i reparata,
la anul 1881. Mar e in com. o
biserica ruinata.

muna.

E brazdata de dealurile: Cacoya si Grueri spre E., BATAgannl, Malini Huidu spre N.,
Pirloagele, Drogul i Dobriceni
spre V. si e udata de valle: Pucioasa, Glina, Sarata, Valea-Rea,
Stroesti i Frumusita. Ca piscuri
ale dealurilor sunt : Cetatuia,
Brganul, Malini, Drogul, Pis-

coala se frecuenta. de 14
copa' (12 baetr si 2 fete), din
numarul de I00 (55 baetr i45
fete).

coala are 3 hect. pamint.

Dobriceni, sat, face parte din


com. rur. Lalosul, pl. Oltetul-d.-j.,

nesti, 5 izvoare cu apa minerala,


iar spre E. de Dobriceni se afia

jud. Vilcea. Are o populatie de


337 locuitorT. Cade in partea
de V. a comuner, si-1 u6.5. rtul
Oltetul. E la .distantS de 21/2
kil, de catunul Lalosul, unde e
scoala, care e frecuentata dt 31

doua clocote de apa care mi-

copir.

cul dela Bunget si Croitorescu.


In interiorul com. este locul

numit Pucioasa de la Girba-

www.dacoromanica.ro

Dobriceni, fost schit, in jud. Vilcea, com. cu acelasT nu,me, pl.


Ocolul. Se vAd numar ruinele
lur. Era metoh al mAnAstirer

Arnota. Este asezat in lunca


Dobriceni. Pisania acestur schit

s'a transportat la una din bisericile comuner.

Dobriceni, deal, in raionul com.


Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea, pe care se cultivA 2 hect.,
50 arir vie.

Dobriceni, deal, la V. comuner


Dobriceni, plam Ocolul, jud.
Vilcea.

Este asezatA pe loe yes, pe


albia si malurile a dota vAlcele :
CotobAtul si MotAteiul ; una din
aceste vAlcele vine de la N. co-

muner Risipiti, din locul numit


CotobAtul, dintre Dobridor si

~ida, acoperia cu tinichea si

loe si ese din com. prin S.-E.,


trecind In com. MotAtei, unde

care e deservitA de 2 preotT si 2

are directiunea spre E. Cea-

functioneazA din anu11863 si e

ralt1 vAlcea vine din V. satulur Dobridor, merge spre E.,


pe marginea de S. a comuner
si la esirea sa din comung se

condusA de un invAtAtor. In anul

intindere de 425 hect., situatd in


jud. Vilcea, in com. BArbAtesti,
pl. Horezul, si formatA din trupurile : Deluselul (35 hect.) si
Mangul (390 hect.)

a forma o singurA vale ce trece

Dobriceni, girlizi, izvoreste din


pldurea Lisa, trece prin centrul
com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.

Vilcea si se vars1 in Olt.

Dobriceni (Vatra - MnistireI-), mofie a statulur, judetul


Vilcea, fost pendinte de mlnAstirea Arnota, care, pe perio-

dul 1885-95, s'a arendat cu


3020 ler anual.

In MotAtei. Comuna este situatA

in albia si pe malurile acestor


vAlcele, dar mar mult in unghiul

sesulur coprins intre ele.


Se invecineste la N. cu com.
R isipiti ; la S.-E. cu com. MotAtei ;

la V. cu com. Fintina-

Banulur si cu com. Cetatea. Li-

mita de N. incepe din punctul


numit Fintina-NaltA, din V.; mer-

ge prin valceaua numitA. CotobAtul si ajunge in vir, lingl MotAtei, in puncrul numit MAguraCringulur ; de unde, spre S.-V.,
trece prin vAlceaua MotAteiulur
si ajunge la MAgura-Ovreiulur;

de aci apucl spre S., unde se


intilneste cu mosia Fintina-Banulur, merge pe litiga ea, mar
departe pe lingA Cetate, plnA
ajunge lar la Fintina-NaltA.
Cele mar insemnate mAgurr
sunt : MAgura-Ceringulur, MAgura- Mare, MAgura - Ovreiulur,
MAgura-LatA, MAgura - lid- Andrea, MAgura-Lemnelor, MIgura.Tecli, MAgura-lur-GAinA, etc.

Comuna este udatA de micul

Dobridor, com. rur., jud. Dolj,


pl. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de
Craiova si la 31 kil. de resedinta piase*, Calafat.

In com. sunt 20 de finen!.


Legenda spune cl com. Dobridor e fondatA de aproape
250 de anr; e compusA din-

S., traversind comuna prin mij-

la N.; ambele se unesc pentru

albier riulur unit variaz de la


10-15 metri.

valea cu acelasT nume si se pierde


In com. MotAtei.

de 400 m.; de ad merge spre

Dobriceni, peidure a statulur, in

Piciorul-MotruluT, se uneste la
com. Stoenesti cu riul Cacova
si ia numele de Govora. Trece
prin com. Titirechi, Govora, MihAesti, si, de la com. Birsesti, la
numele de Birsescu. LArgimea

tr'un singur cAtun, care e si resedinta comuner.


Are o bisericA ziditA din a.-

Risipiti. AceastA vale ja pe urm


drumul spre S.-E., pe o lungime

intilneste cu aceea care vine de

Dobriceni, rea, in jud. Vilcea,


izvoreste din poalele muntelur

DOBRIDOR

150

DOBRICENI

piria CotobAtul, formindu-se nu-

cintAretr; o scoall mixtl, care


1892-93 a fost frecuentatA de
103 bletT 0 7 /ete, din numl-

rul de 255 copir in virstA de


scoall.
titi carte 200 persoane.
Populatia comuner e de 1520
locuitorr, din carl 800 bArbatT

si 720 femer. Dupa legea rurail din 1864, sunt implmintenit-T 48 loc. numar cu locurr de
muna. si 22 Cu locurr de casA.

Dupl legea din 1879 sunt 7


insurAter.

Sunt 334 case si 20 boidee.


Suprafata comuner este de
4800 pog., din carr: pAmtnt arabil 4103 pog., fineatl 25 pog.,

lac si teren sterp 2 pog.; vi!


270 pog.; vatra satulur 400 pog.

Mosia Dobridor apartine locuitorilor mosnenT si clAcasT, im-

pArtitT pe mosie.

Mar MI locuitorir sunt mosnenr.

Viile apartin tot mosnenilor,


pe al cAror pdmint se gAsesc.

In com. sunt 6 cizmarl si

dogar.

Vite marl cornute sunt 300


o!, 71 ; cal, Lo.

Locuitorir isr desfac productele lor la schela Cetatea, transportindu-le cu carele.


Sunt 6 circiumr; 15 comerciantl de grine.

mar cind ploul mult si repede;

Comuna este strAbAtutA prin

el vine din N. comuneT, din

centru de o cale comunall-ve-

zmircul CotobAtulur; curge pe

cinalA pe o lung-ime de 21/2 kil.,

www.dacoromanica.ro

DOBRIENETI

care o pune in legatura la N.


cu Risipiti, la S.-E. cu Motatei,
la S.-V. cu Fintina-BanuluT, iar

la V. cu Cetatea.
Sunt 440 de contribuabilT.

Veniturile camufle! pe anul


892-93 ad fost de 2844.341d
si cheltuelile de 2842.73 la
In apropiere de sat sunt niste
ruine de biserica vechie si a-

151

Dobrin (Lacul-luI-), lac, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,

com. Bisoca. E asezat pe dea-

DOBR1TA

Dobrinc, deal, strabate spre S.


teritorul com. Laza, jud. Vasluiti, pl. Racova.

lul cu acelasT nume; e proprieta-

te particulara si are o intindere


de 'la (pagan); contine stiuca, caracucla, ce se vinde in localitate.

Dobrin (Lacul-lul-), loc izolat,

Dobrineqti, sat, face parte din


com. Nicoresti, jud. Tecucia. E

situat pe malui drept al piriuluT Cacaina si pe coasta dealuluT, in legatura cu tirgul Nicoresti.

cele ale unuT foisor turcesc.

In com. Minzalesti, jud. Buzaii,

Dobrieneti, sat, face parte din


com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa

pe malul drept al piriuluT Recea si in poalele munteld Martinul. Aci se afl stabilit un pi-

Oltul-d.-s. Are o populati e de 318

chet militar de lama: Lacul-

Aid se afla 2 bisericT, una

locuitorT. Este situat pe dealul

luT-Dobrin. In tinupul vereT sol-

Dobrienesti.

datiT trec la pichetul Giurgia.

Cu hramul Sf. Gheorghe, deservita. de i preot si 1 cintaret, si


a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-

Dobrin (Pirlul -luI-), piriia",

raschiva, deservita de 1 preot

Dobrieneti, deal, spre S.-E. de


com. Ursi, jud. Olt, pl. Oltuld.-s., cu directia catre S. Pe el
se cultiva. tot felul de cereale
si serveste si de izlaz.

In com. Badeni-Paminteni, jud.


Muscel, plaiul Dimbovita.
Poporul crede ca aceast apa

e bun de leac.

Are o populatie de 96 fam.,


saa 327 sufl. Copir in virsta de
scoala sunt 39 (18 baetT 0 21
fete).

si

cintaret.

Cea d'india e zidita la 1840


de Ionita Ghelt. Inainte tot pe
acest loe a fost alta de birne,

flauta de stefan Gheltu. Are

Dobril (Movila-), movild, in


com. Luciul, jud. Buzlii.

Dobril (Valea-), mofie, in com.


Mizil, jud. Buzan; are 200 hect.
arabile.

DobriI (Valea-), izvor, in com.


Fintesti, jud. Buzaii; incepe din

Dobrina, stafie de dr. d. f., jud.


Falda, pl. Crasna, com. Hui,
pe linia Crasna-Hui, pusa in
circulatie la 25 Iulie, 1888. Se
afla intre statiile Cretesti (6.9

8 pogoane de pamint arabil. A


doua e zidit de la 1845, de Arghir Guzga. si Constantin Cap-

kil.) si Husi (5.4). Inaltimea de


asupra niveluluT mArri 234'95-

Dobrian, prival, judetul Braila,

Venitul acestel statiT pe anul


1896 a fost de 7.677 1., 30 b.

relor de la hotarul de S. al comuna Ciacirul, merge paralel


cu Dunarea pe Virmul sting,
pana ce da in privalul alogul.

muntil Strihani, se uneste cu

Dobril (Valea-), vale, in com. Jugareni, jud. Buzail, acoperit

Dobrina, loc cu pdclure, in marginea orasuluT Hui, la distanta


cam de 5 kil. Este proprietatea
statuluT. AicT se afta. o statie
de cale ferata.

de flneata. In tirnp de ploae,


apa, care se aduna in albia sa,

Dobrina, pirita', jud. Neamtu.

Valea-CringuluT si se scurge in
Istaa.

se scurge in valea Finteasca.

Izvoreste din ramura sudica a

DobriIeti, cdtun, al com. Gura-

munteluT Procov (aproape de manastirea cu acelasT nume), se une-

Sal-10T, jud. Buzad, Cu 240 locuitorT si 67 case.

Dobrin (Lacul-lul-), munte, in


jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul.
Se desface din muntele Bisoca,
brazdeaza partea de V. a com.
Este acoperit cu paclurl intinse.

ste cu pfriul Dobrita, curge spre


teritoriul coniuner Pipirig, plasa
de Sus-Mijlocul, si se varsa pe
partea stinga a ptriuluT Ozana,
putin maT in sus de fata pirtuluT Domesnicul si aproape de

kil. 17 al drumuluT judetian Pipirig-Neamtu.

www.dacoromanica.ro

Mare.

care pleaca din DunArea-Vapoa-

Dobrita, com. rur. si sat, in jud.


Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de

com. Lelesti, si la departare de


15 kil, de orasul T.-Jiii, in di.
rectiune N.-V. Comuna e formata. dintr'un singur sat.

E situata pe coaste si are o


intindere de 500 hect. din carr
140 hect. arabile, 158 hect, padure si tufaris, 150 hect. finete,
52 hect. vie si livezT cu prunT.
Din intinderea totala, 120 hect.
sunt ale d-nd Economu din
T.-Jiii, cele-l'alte sunt ale locuitorilor.

Are o populatie de 293 fam.,

DOBR1TA

DOBROM1RUL

152

sad 1220 sufl., din carl 272 contribuabill, top RominI, pose-

rda comuna cheltueste 1760

1882 83 a fost de 1683

le! anual.

la veniturI

alud 6o plugurI, 40 care cu bol

Suprafata satulur e de 661

vad, 4 arute cu cal, 60

hect. Populatia e de 535 suflete.


Proprietarul, d-1 D. Procopie,

si

stupl, 840 vite mar! cornute,


3200 o!, 989 capre, 73 ca! si
437 rimatorl.
Venitul com. este de le! 1156,
lar cheltuelile de leI 1140, 21
banT.

Comunicatia se face pe soseaua comunall Dobrita -Run-

are 300 hect, din carf rezerva


20 hect. pentru izlaz. Locuitorn
ati 361 hect. (I I hect. izlaz).
Comerciul se face de 4 eh--

Are 1 pod statator.

34 elevI, din 45 inscrisi; 2


bisericI, una de lemn facut
la anul 1834, alta de zid fa-

cuta la anul 1879; sunt deserpreot1 si

Buzti.

Dobroaia (Virful-Babei-), colina, in com. Cislaul, cat. Scari-

para, jud. Buzad.

4 cinta.

retI.

Dobrita, coastd, apartinind com.


Dobrita, spre N.-E., in jud. Gorj,

plaiul Vulcan. Pe aceasta coastd. sunt viile locuitorilor.

Dobrita, ',rival, jud. Braila,