Sunteți pe pagina 1din 9

Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun.

In
mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea
organismului impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusilor. In cazul unei
alergii alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare
si produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un procent
cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel
de alergii. Alergiile alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce
inseamna ca au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Aceste persoane
sunt predispuse sa faca astm bronsic, diferite alergii si o afectiunea a pielii, numita
dermatita atopica.
Cauze:
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la substantele
continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica. Alergiile alimentare sunt mai
frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun si aparatul
digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice la copii.
Unii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de catre
mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica. Majoritatea copiilor se vindeca de alergiile
la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3 si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide
sau peste.
Arahidele, nucile si migdalele, pestele si crustaceul produc majoritatea reactiilor alergice la
adolescenti si adulti.
In cazul in care o persoana este extrem de sensibila la o anumita mancare, ea poate dezvolta o
reactie alergica prin simpla prezenta a alimentului respectiv in jurul persoanei. Calatoriile cu
avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau mancatul la un restaurant cu specific de
fructe de mare poate produce simptomele.
Cu cat este un aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca oamenii sa fie alergici
la el. De exemplu, alergia la orez se intalneste in Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia. Pe
masura ce disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul reactiilor
alergice la fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la seminte, precum susan si mac, a crescut.
Din cauza faptului ca arahidele sunt prezente in atat de multe preparate, alergia la arahide a
crescut in Statele Unite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza majora de reactii
alimentare alergice severe. Alergia la arahide dureaza, de obicei, toata viata si tinde sa se
agraveze cu trecerea timpului.
Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in grau si alte cereale.
Reactivitatea incrucisata
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un animit fel. Acest fenomen
se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o persoana este alergica la creveti, ea poate
fi alergica si alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul. De asemenea, in cazul alergiei la
arahide, reactivitatea incrucisata se poate extinde si la nivelul altor reprezentanti ai familiei
leguminoaselor, cum ar fi mazarea si fasolea.
Sindromul de alergie orala este un tip de reactie incrucisata. In cadrul acestui sindrom,
persoanele care au alergie la polen (de exemplu alergia la iarba) pot dezvolta prurit (mancarime),
roseata si tumefiere a buzelor si gurii la ingestia de fructe si vegetale care contin o proteina ce
reactioneaza cu polenul. Aceste simptome se remit de obicei rapid si nu implica alte parti ale

corpului.
Sindromul de alergie orala apare la urmatoarele polenuri si alimente:
- cruciulita (planta erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene) Banane sau pepeni cum ar
fi pepenele verde sau cantalupul
- mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine, piersici, pere,
prune sau cartofi
- arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi
- ierburi rosii.
Un numar crescand de persoane, in special muncitori in domeniul sanitar, descopera ca sunt
alergici la latex. Latexul reprezinta seva naturala a arborelui ce cauciuc. Este folosit pentru
fabricarea manusilor chirurgicale, prezervativelor, baloanelor si altor produse. Daca o persoana
este alergica la latex, ea poate, de asemenea, sa dezvolte reactii alergice la kiwi, fructul pasiunii,
papaya, banane, avocado, smochine, piersici, nectarine, prune, rosii, telina si castane.
De retinut!
In unele cazuri rare, simptomele unei reactii alergice severe, amenintatoare de viata (anafilaxia)
pot aparea dupa exercitiul fizic intens. Aceasta se numeste anafilaxia indusa de efort. La unele
persoane, anafilaxia poate aparea numai dupa ingerarea anumitor alimente la care ele sunt
alergice. Ea poate produce prurit (mancarime), senzatie de lesin sau ameteala, urticarie, respiratie
dificila si alte simptome severe. Mancarea respectiva nu declanseaza reactia alergica in lipsa
efortului si, alternativ, efortul nu produce anafilaxia, decat daca persoana a ingerat inainte
alimentul respectiv.
Sulfitii, care sunt aditivi alimentari, provoaca dificultati de respiratie la persoanele care sufera de
astm bronsic. Printre altele, sulfitii sunt prezenti in unele tipuri de vin, fructe uscate si bauturi
carbogazoase.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai frecvent in cazul
personelor care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a face astm bronsic, diverse
reactii alergice si dermatita atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa
faca alergii este de 75%.
Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic.
Pacientul este tanar. Nou nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat adultii.
Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si intestinal si
trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile gastrointestinale, malnutritia,
prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.
Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai mare in cazul in care:
- pacientul sufera de astm
- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea alimentului.
In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea ar trebui sa poarte in
permanenta o trusa de prim ajutor in cazul aparitiei alergiei si sa stie cum sa o foloseasca.
Persoana respectiva ar trebui sa poarte permanent o bratara de evidenta a bolii. Pregatirea in
vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei reactii alergice severe scade riscul de exitus.
Simptome
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv:
Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea, prurit

(mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari rectale, rare la adulti). Aceste
simptome apar mai frecvent la copii decat la adulti.
Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica. Reactiile
cutanate sunt mai frecvente la copii.
Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude in expir si care
are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului
si secretii nazale abundente si consistente; stranut si dificultati de respiratie.
Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau soia la
copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi, cateodata, singurele
simptome sunt plansul puternic (datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale,
diareea, constipatia si retardul de crestere.
Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si poate aparea intr-un
interval cuprins de la cateva minute la zile de la ingestia unui aliment. Cea mai severa reactie
este anafilaxia, care afecteaza multe sisteme ale organismului si poate duce la exitus (deces).
Anafilaxia apare de obicei in cateva minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora
sau doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala anafilaxiei sunt arahidele, nucile si fructele de mare;
la copii, arahidele declanseaza reactia anafilactica mai frecvent decat alte alimente. Aspirina,
efortul si alcoolul pot creste riscul de declansare a reactiei anafilactice.
Simptomele pot si si mai severe daca persoana respectiva mai are si alt tip de alergie, cum ar fi
alergia la polenuri sau la mucegai. Fumatul, stresul si frigul pot agrava simptomele.
Mecanism fiziopatologic
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data, sistemul imun
nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin
formarea de anticorpi specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment
este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice
care provoaca simptomele unei reactii alergice.
Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie evidente timp
de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia simptomelor. In
general, reactia este cu cat mai severa cu cat debuteaza mai devreme.
Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand
alergenul alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal, pot aparea simptome precum crampe,
greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul oricarui organ in momentul in care
alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in sange.
In reactiile moderate, organismul reactoneaza cu urticarie si prurit, wheezing, congestie nazala, si
posibil, ameteala sau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor unei reactii alergice moderate
cedeaza in cateva ore, odata ce medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul
alimentar este indepartat din organism. Totusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica) poate persista
cateva saptamani.
In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte substante chimice
care declanseaza reactia anafilactica amenintatoare de viata. Aceasta se poate intampla in cateva
minute sau intr-o ora. Simptomele anafilaxiei cedeaza de obicei rapid la administarea de
epinefrina si antihistaminice. Epinefrina, administrata injectabil, opreste eliminarea substantelor
ce produc reactia severa si amelioreaza simptomele.
Consult de specialitate
Serviciile medicale de urgenta ar trebui contactate imediat daca persoana respectiva a mai avut o
reactie alergica severa in trecut, provocata de acelasi aliment si cu simptome similare. In cazul in
care trusa de prim ajutor recomandata de doctor in cazul reactiilor alergice severe este
disponibila, o injectie cu epinefrina ar trebui facuta inainte de a chema ajutoare. Daca este

posibil, ar fi de preferat ca altcineva sa sune dupa ajutor, in timp ce persoana in cauza isi face
injectia cu epinefrina.
Datorita faptului ca simptomele pot reaparea chiar daca injectia a fost efectuata, persoana
respectiva ar trebui sa mearga la camera de garda de fiecare data cand apare o reactie alergica,
chiar daca se simte mai bine. Perioada de observatie este de 4 pana la 8 ore de la aparitia reactiei.
Serviciile de urgenta trebuie apelate imediat daca apare unul din urmatoarele simptome:
- edemul (umflarea) gatului sau limbii aparut rapid
- respiratie ingreunata, wheezing sau tuse profunda
- paloarea fetei sau cianoza (coloratie albastra a tegumentelor aparuta datorita lipsei de oxigen a
tesuturilor) buzelor sau lobilor urechii
- semne de soc, inclusiv:
- ameteala sau senzatie de lesin
- neliniste, stare confuzionala si senzatie de moarte iminenta
- tegumente umede si reci sau chiar transpiratii profuze
- slabiciune, senzatie de sete, greata, voma
- lesin.
Daca simptomele se inrautatesc, trebuie contactat medicul. Este important ca alimentele care au
provocat alergia sa fie identificate, pentru ca ele sa poata fi evitate pe viitor.
Medici specialisti recomandati
Din personalul medical in masura sa evalueze si trateze alergiile alimentare usoare fac parte:
- medicul de familie
- medicul pediatru
- internistul
- asistentele medicale
- medicul specialist alergolog, care poate fi de ajutor cand:
- este necesara identificarea alimentelor care au produs reactia alergica
- performantele profesionale sau la scoala si calitatea vietii sunt afectate din cauza simptomelor
alergiei sau a reactiilor adverse ale medicamentelor
- exista si alte afectiuni medicale asociate, cum ar fi astmul bronsic recurent.
Se pot contacta si alti specialisti, cum ar fi:
- dermatologul, pentru tratarea alergiilor tegumetare.
- pneumologul, in cazul prezentei astmului moderat sau sever.
- nutritionistul sau specialistul dietetician pentru mentinerea unei diete echilibrate chiar daca
unele alimente trebuie eliminate. Nutritionistul sau dieteticianul poate, de asemenea, invata
persoana in cauza cum sa evite anumite alergene prezente in alimente si cum sa le substituie in
cadrul dietei.
Investigatii
Pentru a pune diagnosticul de alergie alimentara, doctorul va incepe cu afectuarea anamnezei si a
examenului fizic. Doctorul va pune pacientului intrebari detaliate in legatura cu simptomele si
cat de repede apar dupa ingestia alimentului incriminat. Este important ca medicul sa descopere
daca pacientul are alergie sau intoleranta la un anumit aliment. El poate solicita pacientului sa
tina evidenta tuturor alimentelor consumate si eventualelor reactii.
Doctorul poate sa sugereze pacientului sa incerce o dieta din care sa elimine eventualele alimente
suspecte, o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale sau ambele.
Intr-o dieta de eliminare, se evita consumul grupelor alimentare incriminate pentru producerea
reactiilor alergice sau anumitor alimente considerate suspecte pe baza istoricului medical si a

altor teste. Daca simptomele nu apar atunci cand se elimina din dieta alimentul respectiv, atunci
acesta este suspect. Daca simptomele reapar la ingerarea alimentului, atunci se confirma faptul
ca alimentul respectiv este cauza alergiei. Dieta dureaza de obicei intre 10 si 14 zile.
Intr-o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale, se consuma cantitati crescande atat de
alimente suspecte cat si de alimente care nu sunt suspecte, in timp ce pacientul este tinut sub
observatie. Doctorul monitorizeaza o eventuala reactie alergica si momentul aparitiei ei. Daca
apar reactii alergice numai la alimentele suspectate si nu si la altele, atunci diagnosticul este
confirmat. Acest test este, de obicei, cea mai buna metoda pentru a detecta daca o anumita
alergie alimentara exista cu adevarat.
Se pot face, de asemenea, teste pentru identificarea alergiilor. Acestea sunt:
- Intradermoreactii. Lichidul ce contine alergenul respectiv este introdus la nivelul dermului.
Daca pielea reactioneaza cu aparitia unei tumefactii pruriginoase, inseamna ca exista alergie la
alergenul respectiv. Intradermoreactiile sunt rapide, simple si relativ sigure, dar rezultatele pot fi
fals pozitive, ceea ce inseamna ca nu exista alergie la alergenul respectiv, chiar daca rezultatele
sunt pozitive. In cazul in care pacientul este extrem de alergic, intradermoreactiile nu pot fi
efectuate.
- Testul pentru detectarea imunoglobulinelor E. Se recolteaza dintr-o vena o mostra de sange si
se testeaza pentru existenta imunoglobulinelor E (anumiti anticorpi), care se produc ca raspuns la
diferite alergene. Acest test se poate efectua in locul sau asociat cu intradermoreactia. El este mai
scump, rezultatele sunt gata in cel putin o saptamana si poate, de asemenea, da rezultate fals
pozitive.
Alte teste pentru detectarea alergiilor alimentare care nu sunt utile sau a caror eficienta nu a fost
dovedita sunt:
- detectarea anticorpului IgG4
- teste de provocare/neutralizare
- citotoxicitate
- chineziologie aplicata.
Tratament
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care stau la baza
producerii alergiei respective. Cand acest lucru nu este posibil, se pot incerca medicamente,
precum antihistaminicele in cazul alergiilor usoare, si medicamente continute in trusa de prim
ajutor pentru alergii, in cazul reactiilor severe.
Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care fac alergii alimentare. Un copil care
face alergii alimentare severe poate dezvolta o reactie anafilactica amenintatoare de viata, chiar
la cantitati infime de alergen. Copilul ar trebui sa poarte in permanenta o bratara de evidenta a
bolii si o trusa de prim ajutor in cazul alergiilor severe.
Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea alergenului, dar pot dezvolta
simptome severe in 10 pana la 60 de minute. Ei ar trebui sa fie tinuti sub observatie in spital cel
putin 4 ore dupa aparitia unei reactii alergice.
Tratament initial
Tratamentul initial al unei alergii alimentare consta in identificarea alimentului care produce
alergia si deprinderea unui mod de abordare, atat a reactiilor alergice usoare, cat si a celor severe.
Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea consumului alimentului respectiv,
sub orice forma ar fi el. Pacientul ar trebui sa-si anunte familia, prietenii si colegii de serviciu ca
are o alergie alimentara si sa-i roage sa-l ajute sa evite alimentul respectiv. Ambalajele tuturor

alimentelor trebuie citite si celelalte denumiri ale alergenelor alimentare trebuiesc invatate. De
exemplu, laptele poate fi intalnit si sub denumirea de "cazeinat", ouale ca "albumina", graul ca
"gluten" si arahidele ca proteine vegetale hidrolizate.
In cazul in care sugarul are alergie la lapte sau soia, doctorul poate sugera shimbarea formulei
lactate sau alaptarea ca unica metoda de hranire. Formule special preparate sunt disponibile
pentru sugari alergici la lapte si soia.
In cazul in care parintele sau copilul sau are alergii usoare, antihistaminicele eliberate fara
prescriptie medicala pot tine simptomele sub control. Se poate apela la medicamente
antihistaminice eliberate pe baza prescriptiei medicale, in conditiile in care cele eliberate fara
prescriptie nu sunt eficiente sau daca produc efecte secundare neplacute, cum ar fi somnolenta.
Daca reactia alergica este severa, tratamentul initial poate fi administrat la camera de garda sau
de catre personal medical de urgenta. Pacientului i se va administra o injectie cu epinefrina
pentru a impiedica eliberarea suplimentara de histamina si pentru a relaxa muschii respiratori.
Dupa aceea pacientului i se va recomanda o trusa de prim ajutor in cazul alergiilor severe, care
contine o seringa si cantitatea de epinefrina necesara efectuarii unei injectii si tablete de
antihistaminice. Medicul sau farmacistul va invata pacientul cum sa-si faca singur o injectie.
Pacientul va trebui sa poarte intotdeauna trusa de prim ajutor cu el. Bratara de evidenta a bolii
sau orice alta bijuterie care listeaza alergiile alimentare ar trebui purtata. Astfel de dispozitive de
alerta medicala pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
Truse de prim ajutor ce contin doze adecvate pentru copii sunt disponibile. Copiii care au risc
crescut de a face reactii alergice severe ar trebui sa aiba truse atat la scoala sau la gradinita, cat si
acasa. Parintele trebuie sa se asigure ca directorul scolii, profesorii si prietenii copilului sunt
informati in legatura cu alergia pe care acesta o are.
Tratament de intretinere
Tratamentul in desfasurare presupune continuarea evitarii alimentelor care produc alergii si
luarea in considerare a oricaror alimente noi care pot provoca simptomele. Persoana in cauza
trebuie sa informeze continuu in legatura cu alergia respectiva persoanele cu care vine in contact
in mod regulat si sa le roage sa o ajute sa evite acel aliment. Pacientul trebuie sa citeasca
ambalajele alimentelor si sa fie constient de faptul ca uneori alergenele alimentare au alte
denumiri pe diferitele ambalaje.
Pacientul trebuie sa se adreseze doctorului in vederea alegerii medicatiei optime pentru alergia
sa. El trebuie sa se asigure ca dispune intotdeauna de medicamentele necesare.
In cazul alergiilor alimentare severe, pacientul trebuie sa poarte intotdeauna o bratara de evidenta
a bolii care listeaza alimentele la care acesta este alergic. Astfel de dispozitive se pot comanda la
majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul in care doctorul recomanda o trusa de prim ajutor pentru alergii, ea trebuie purtata
permanent. Trusa contine o seringa impreuna cu cantitatea necesara de epinefrina si tablete de
antihistaminice. Data expirarii medicamentelor trebuie verificata si ele trebuie inlocuite la
nevoie.
Injectia cu epinefrina trebuie facuta de indata ce persoana respectiva sau copilul suspecteaza un
aliment ingerat sau simte ca o reactie alergica este pe cale sa se declanseze. Apoi trebuie
administrate antihistaminicele. Din cauza faptului ca simptomele pot reaparea chiar dupa
efectuarea injectiei, pacientul trebuie sa mearga la camera de garda ori de cate ori face o reactie
alergica, chiar daca se simte mai bine. El trebuie tinut sub observatie cel putin 4 ore dupa aparitia
reactiei.
Tratament in cazul agravarii simptomelor

In cazul in care simptomele alergiei se agraveaza, trebuie contactat medicul. Poate fi nevoie de o
trusa de prim ajutor sau de medicatie noua.
Pacientul trebuie sa explice familiei, prietenilor si celor cu care vine in contact in mod regulat,
faptul ca simptomele s-au agravat si ca este important ca ei sa stie cum sa procedeze in
momentul in care are loc o reactie severa.
Alimentele incriminate trebuie evitate in continuare si pacientul trebuie sa ia in considerare orice
alimente noi care produc simptome. Toate ambalajele alimentare trebuie citite si pacientul trebuie
sa se asigure ca este la curent cu celelalte denumiri ale alergenelor intalnite uneori pe ambalaje.
Daca alergiile alimentare sunt severe, atunci trebuie purtate in permanenta bratarile de evidenta a
bolii care listeaza alimentele care produc reactiile alergice.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Cunoasterea alimentelor care produc alergii alimentare si evitarea acestor alimente reprezinta cea
mai buna metoda de prevenire a reactiilor alergice. Din nefericire, alergenele alimentare sunt
adesea "ascunse" in diverse sosuri, inghetate, produse preparate prin coacere si altele.
Ambalajele alimentelor ar trebui citite cu atentie de catre persoanele care fac alergii. Trebuie
avute in vedere celelalte denumiri ale alergenelor alimentare, cum ar fi "cazeinat" pentru lapte
sau "albumina" pentru oua. Multe persoane au impresia ca daca pe un ambalaj scrie ca nu
contine lapte, chiar asa si este. Acest lucru nu este absolut adevarat.
Mancatul in oras poate fi periculos pentru persoanele care au alergii alimentare severe. Iata
cateva sfaturi utile:
- persoana in cauza ar trebui sa-si aduca de acasa substituenti alimentari nedaunatori; de
exemplu, lapte de soia pentru a fi consumat cu cereale
- trebuie avuta in vedere posibilitatea contaminarii incrucisate; de exemplu, o cupa de inghetata
care a fost folosita pentru servirea unei inghetate cu arahide poate fi apoi folosita pentru servirea
inghetatei de vanilie pe care tocmai o cumpara persoana respectiva
- ospatarii ar trebui informati in legatura cu posibilitatea declansarii unei reactii alergice severe;
persoana in cauza ar trebui sa-i interogheze atent in legatura cu ingredientele; daca acestia nu
sunt siguri, el trebuie sa solicite contactarea personalului de la bucatarie
- dispozitivele de alerta medicala care detecteaza prezenta alimentelor alergizante trebuie purtate
in permanenta; ele pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul calatoriilor in alta tara, cuvintele ce desemneaza alimentele alergizante respective ar
trebui invatate pentru ca persoana in cauza sa poata intreba de ele la restaurant sau sa le poata citi
pe ambalaje. Persoana respectiva ar trebui sa contacteze anticipat companiile aeriene,
organizatorii excursiilor si personalul restaurantelor pantru informarea lor in legatura cu alergia
alimentara si solicitarea unor mese sigure. Ori de cate ori este posibil, persoana respectiva ar
trebui sa-si prepare singura mancarea. Planurile de calatorie ar trebui discutate cu medicul.
Alegerea medicatiei
Printre medicamentele folosite pentru tratamentul reactiilor alergice severe se numara:
- epinefrina: se administreaza injectabil; actioneaza rapid in stoparea eliberarii suplimentare de
histamina si relaxarea muschilor respiratori
- antihistaminicele: antihistaminicele blocheaza actiunea histaminei in timpul unei reactii
alergice si reduc severitatea simptomelor ca pruritul si stranutul
- corticosteroizii: aceste medicamente ajuta la reducerea inflamatiei.
Tratament medicamentos

Medicatia utilizata pentru ameliorarea simptomelor alergiilor alimentare usoare este:


- antihistaminicele si corticosteroizii pentru tratamentul urticariei, simptomelor gastrointestinale
sau stranutului si secretiilor nazale abundente
- bronhodilatatoarele pentru simptomele din cadrul astmului; bronhodilatatoarele destind caile
aeriene pulmonare, facilitand astfel respiratia.
De retinut!
Medicamentele care trateaza simptomele alergiilor alimentare pot avea efecte secundare. Tipic,
ele sunt folosite pe perioade scurte si sunt intrerupte o data cu disparitia simptomelor. Metoda
optima de evitare a aparitiei simptomelor este evitarea alimentelor la care persoana respectiva are
alergie. Toate ambalajele alimentare trebuie citite si trebuie avut in vedere faptul ca uneori
alergenele sunt intalnite sub alte denumiri pe ambalaje.
Nu exista nici un medicament care sa poata fi luat inainte de consumarea unui anumit aliment si
care sa previna in mod sigur decalnsarea reactiei alergice la alimentul respectiv.
Injectiile alergizante (terapia de desensibilizare) pentru alergiile alimentare sunt considerate
experimentale si nu sunt recomandate.
Un mic studiu recent al unui medicament pentru tratamentul alergiei la arahide a dat rezultate
promitatoare. Medicamentul, numit medicament anti-imunoglobuline E, se leaga specific de
imunoglobulinele E (o clasa de anticorpi) eliberate in timpul desfasurarii reactiei alergice la
arahide. Un alt studiu mai amplu se afla inca in desfasurare in scopul dovedirii sigurantei si
eficacitatii lui la persoanele alergice la arahide.
Alte tratamente
Printre noile optiuni de tratament al alergiilor alimentare se numara:
- injectarea de anticorpi anti-imunoglobulina E; acesti anticorpi sunt capabili sa reduca reactiile
alergice
- imunoterapia (injectii alergizante sau terapia de desensibilizare), care ajuta organismul sa
devina mai putin sensibil la substantele la care este alergic
- vaccinarea cu o substanta genetica specifica unui anumit alergen alimentar
- folosirea de substante care modifica modul in care sistemul imun reactioneaza la un anumit
alergen (imunomodulatori)
- terapiile experimentale cum ar fi neutralizarea, ingerarea unor forme diluate ale alergenului
alimentar pentru a "neutraliza" reactiile alergice si cromolynul, un medicament folosit numai
pentru tratamentul rinitei alergice, nu si-au dovedit eficienta.
Profilaxie
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai multe cazuri ale
unei boli respective in randul mebrilor aceleiasi familii) de astm bronsic, dermatita atopica,
alergii la polen, mucegai sau alte substante. Aceste persoane au un teren atopic, adica au o
tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Alergiile nu pot fi prevenite in cazul acestor
persoane.
Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei care au o istorie
familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau chiar mai mult. In cazul in care
sugarul face parte dintr-o categorie cu risc crescut de dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu
poate alapta, trebuie incercata o formula hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele
hidrolizate este modificata in scopul prevenirii alergiilor.

Alte recomandari pentru sugarii cu risc crescut sunt urmatoarele:


Mamele care alapteaza ar trebui sa elimine din dieta arahidele, migdalele si alunele si ar trebui sa
reflecteze asupra eliminarii din dieta a oualor, laptelui de vaca si pestelui.
Alimentele solide nu trebuie introduse in dieta sugarilor cu risc crescut pana la varsta de 6 luni.
Produsele lactate trebuie eviatate pana la un an, ouale pana la 2 ani, iar arahidele, nucile si
pestele pana la 3 ani. Aceste masuri pot contribui la reducerea riscului aparitiei alergiilor
alimentare.
Femeile insarcinate nu trebuie sa excluda alimentele respective din dieta, cu exceptia arahidelor.
Avand in vedere faptul ca fumul de tigara creste sensibilitatea la aparitia unei reactii alergice,
este importanta existenta unui microclimat lipsit de fum.
Aproximativ 85% dintre copii se vindeca in timp de alergia la lapte, grau, oua si soia, intre varsta
de 3 si 5 ani. Ei nu se vindeca de obicei de alergia la arahide, nuci si migdale, peste si crustacee.
Reactiile alergice pot fi cauzate de o gama variata de substante.
Printre acestea se afla polenul, praful, produsele cosmetice, parul de animale, diferite plante,
seruri, vaccinuri si droguri.
Aceste reactii apar si din cauza unor agenti fizici cum ar fi:
- frigul,
- caldura,
- lumina soarelui
- substante care se gasesc in alimente.
Alimentele care declanseaza frecvent reactii alergice: portocalele, laptele, ouale, graul, pestele,
fructele de mare, ciocolata, tomatele si capsunile.
Simptome
Simptomele alergice difera in functie de partea corpului care este afectata.
Principalele simptome sunt:
- dureri de cap,
- migrene,
- iritabilitate,
- nervozitate,
- depresie,
- ameteli,
- nevralgie,
- conjunctivita,
- eczema,
- febra fanului,
- voma,
- diareea,
- urticarie,
- astm,
- inflamarea ochilor si a fetei.
De asemenea, exista posibilitatea ca simptomele alergiei sa difere de la individ la individ.