Sunteți pe pagina 1din 3

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Camil Petrescu
Camil Petrescu :
nuvelist, romancier si dramaturg
este considerat un innoitor al romanului prin compozitie, tehnica narativa,
personaje si stil
Ultima....intaia... - primul sau roman, considerat de G. Calinescu o proza
superioara
-este rod al unei experiente personale: participarea lui Camil
Petrescu, ca voluntar, la Primul Razboi Mondial (PRM)
Caracterul operei
este un roman modern de tip subiectiv prin:
inovatiile in tehnica narativa, oglindite in relatia dintre instantele
comunicarii
creatia de personaje: intelectualul supus unui zbucium interior
stilul anticalofil
este un roman psihologic prin:
tehnicile proustiene folosite: memoria afectiva si tehnica fluxului de
constiinta
conflictul interior evidentiat prin autoanaliza si introspectie
este un roman al experientei prin:
conflictul interior cauzat de doua experiente definitive: iubirea si
razboiul
introducerea in text a unor documente intime (jurnalul) sau oficiale
(articole de ziar)
Titlul:
anticipeaza structura compozitionala a romanului (doua parti)
fixeaza temele fundamentale ale romanului: iubirea si razboiul
Viziunea despre lume a autorului:
situarea eului narativ in centrul unei evocari despre dragoste si razboi, fapt care
confera autenticitate povestii, faptele si personajele fiind prezentate ca
evenimente interioare, interpretate si analizate.
romanul ofera o viziune realista asupra societatii romanesti inainte de
izbucnirea PRM si o imagine tragica si absurda a razboiului.
Tema: drama intelectualului insetat de absolut
Conflictul: predominant interior, psihologic
Perspectiva narativa:
subiectiva si unica
apartine unui narator homodiegetic
naratiunea este la persoana intai (confesiune)
Indicele temporal si spatial:

sunt mobile, se modifica si se nuanteaza in functie de trairile personajului


narator
exista doua nivele ale timpului: - un timp obiectiv, cronologic (PRM,
primavara anului 1916) prezent in primul capitol al Cartii I si in Cartea a II-a
- un timp subiectiv, psihologic
(rememorarea povestii de iubire) prezent in Cartea I incepand cu Capitolul al
doilea

Structura compozitionala:
prima parte - este istoria geloziei lui Stefan Gheorghidiu (G.Calinescu)
este o fictiune dupa cum insusi autorul marturiseste
partea a doua - este un jurnal de campanie (G.Calinescu)
- evoca imaginea apocaliptica a razboiului
- este o experienta de viata traita si consemnata in jurnalul de
combatant al
locotenetului Camil Petrescu (sunt reproduse fragmente in
subsolul cartii)
este folosit un artificiu de compozitie: actiunea primului capitol este
ulterioara intamplarilor relatate in Cartea I
Stefan Gheoghidiu:
este protagonistul si personajul narator al romanului
fixeaza tipul intelectualului ca structura de caracter
este construit pe ideea ca luciditatea creaza constiinta dramatica a realitatii si
ucide fiinta (cata luciditate, atata drama)
este confruntat cu doua experiente definitive pentru formarea lui ca om:
dragostea si razboiul. Traieste drama geloziei de care se vindeca prin alta
drama- razboiului
student la Filosofie, sarac, casatorit cu o colega, Ela, studenta la Litere; se
indragosteste de ea din mila, admiratie, duiosie, dar mai ales din orgoliu
proiecteaza iubirea in absolut si incerca sa o modeleza pe Ela dupa propriul
tipar ideal
echilibrul familiei este tulburat de mostenirea pe care Gheoghidiu o primeste de
la unchiul Tache
Ela se implica in discutii despre bani si se simte atrasa de lumea mondena
punctul culminant al crizei matrimoniale ale loc cu ocazia excursiei la Odobesti
care declanseaza criza de gelozie. Atentia pe care domnul G. i-o acorda Elei,
precum si gesturile frivole acesteia se amplifica in constiinta protagonistului
starile lui contradictorii sunt evidentiate prin analiza lucida, introspectia si
monologul interior
au loc succesive despartiri si impacari (Ela ii cere divortul pentru ca il gaseste in
pat cu o prostituata; se impaca. Gheoghidiu ii cere divortul pentru ca nu o
gaseste pe Ela acasa. Se impaca pentru ca nu descopera scrisoarea de la
verisoara lui Anisoara, care motiveaza absenta Elei)
hipersensibil si incapabil de comunicare
este un inadaptat superior, un cavaler care pleaca la razboi din motive de pura
onoare si din sete de cunoastere
in conditiile terifiante de pe front, continua sa analizeze intamplarile
capitolul intitulat Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu ilustreaza tragismul
confruntarii cu moartea, intr-o viziune apocaliptica

drama colectiva a razboiului rezolva drama individuala a iubirii


intors de pe front se desparte definitiv de Ela, daruintu-i tot trecutul
finalul romanului este deschis