Sunteți pe pagina 1din 6

Educaia raional-emotiv i

comportamental. Implicaii n
consilierea educaional i
vocaional

Analiza propriilor cogniii iraionale, consecine


emoionale i comportamentale
V-ati gandit vreodata ca propria noastra gandire ne poate rasplati
sau pedepsi, chiar daca aceasta gandire este complet separata de ce se
intampla in exterior? In functie de interpretarea pe care o acordam unui
eveniment din viaa noastra, ne putem simti veseli sau tristi, multumiti
sau dezamagiti. Totul depinde de modul in care gandim cu privire la acest
eveniment activator. Va propun sa reflectam impreuna asupra unui sistem
terapeutic propus de A. Ellis (1992), un psihoterapeut american excesiv
de directiv si pragmatic in abordarea relatiilor disfunctionale de cuplu.
ABC-ul relatiilor de cuplu Un eveniment nefericit activator (A) din
relatia noastra contribuie, dar nu produce perturbare psihica (stari
depresive, anxioase) si se manifesta la nivelul consecintelor emotionale si
comportamentale (C). De fapt, noi nsine suntem cei care ne
autoperturbam, datorita credintelor si opiniilor noatre irationale (B) cu
privire la (A). Atunci cand ne confruntam cu o situatie de criza in relatia
noastra, de fapt, propriile noastre idei, ganduri si credinte disfunctionale
sunt cele care ne saboteaza propria fericire si armonie in cuplu. Ca
exercitiu, va propun sa va dedicati (timp de cateva minute pe zi), unei
activitati de identificare a gandurilor irationale, dupa urmatorul model:
A >>
B >>
C
Credinte
Consecinte
Evenim
si
ganduri emotionale
ent activator
irationale
comportamentale

si

(A) Descrie pe scurt evenimentul activator care te-a deranjat in relatia ta


actuala;
(B) Noteaza gandurile care ti-au aparut atunci cand te-ai confruntat cu A;
(C) Noteaza emotiile negative care au insotit A (anxietate, culpabilitate,
depresie) si comportamentele negative care conduc la esec, n raport cu A.
Modelul ABC al relatiilor de cuplu presupune ca atitudinile si
convingerile
noastre
irationale
stau
la
baza
"filozofiilor
autoperturbatoare" si prezinta doua caracteristici importante:
(1) constau din cerinte dogmatice si rigide exprimate n termeni de:
"trebuie", "s-ar cuveni sa...", de tipul: "Este absolut necesar sa fiu
multumit in relatia mea!"
(2) rezultatele acestor cerinte conduc la erori de gandire, de tipul:
"Daca scopurile mele importante sunt blocate si nerealizate in propria
mea relatie, atunci ... a) Este ingrozitor!, b) Este insuportabil!, c) Sunt cea
mai incapabila persoana!, d) Voi esua mereu in obtinerea a ceea ce imi
1

doresc intr-o relatie si voi avea doar ceea ce nu-mi doresc, acum si in
viitor!"
In consecinta, efortul nostru ar trebui sa se indrepte in directia
dezradacinarii acestor convingeri irationale, pentru a ajunge la un mod
mai eficient de a gandi si anume, la un set de convingeri preferentiale de
tipul: "As prefera sa fiu demn de iubire, dar nu am facut nimic in acest
sens!", "Mi-ar placea ca partenerul meu sa-mi arate mai multa afectiune,
dar nu exista nici un motiv pentru ca el sa procedeze in acest mod!"
Contraargumentarea convingerilor noastre irationale se desfasoara
pe trei planuri: cognitiv, emotional si comportamental.
Pe plan cognitiv, prin intermediul regulilor logicii, putem sa ne
adresam intrebari menite sa conduca la modificarea cerintelor si
trebuintelor noastre eronate ("De ce trebuie sa fiu tratat cu mai multa
consideratie, de ce gandesc eu ca ar trebui sa fiu tratat astfel?").
Pe plan emotional, in cadrul sedintelor de psihoterapie, se poate
lucra impreuna cu terapeutul in vederea schimbarii sentimentului
inadecvat de depresie cu unul mai adecvat de regret sau dezamagire.
Pe plan comportamental, cei care evita, de pilda, relatiile bazate pe
intimitate, vor dovedi o mai buna adaptare atunci cand se vor convinge ca
nu este ingrozitor, ci doar neconvenabil sa fii respins.
Revenind la modelul ABC al relatiilor interpersonale, consecintele
emotionale si comportamentale a doi oameni (C) influenteaza in mare
masura evenimentul lor activator (A). De pilda, daca un barbat isi critica
partenera (A1), ea ar putea sa gandeasca in urmatorul mod: "Nu ar trebui
sa fie atat de exigent! Ce pisalog!" (B1) si poate reactiona cu furie si
ostilitate (C1). In schimb, el ar putea sa priveasca ostilitatea partenerei
sale drept un eveniment activator negativ si poate reactiona la nivelul C
prin depresie. Ea ar putea sa aprecieze depresia lui ca pe un eveniment
activator negativ si sa reactioneze la nivelul C prin vinovatie. Etc!
Interactiunea este reciproca si intre A si B. Criticile constante ale
barbatului la adresa anumitor actiuni ale partenerei sale, o poate face pe
aceasta din urma sa creada: "Ma uraste!", iar comentariul ei: "Ma urasti,
ticalosule!", il poate incuraja pe acesta sa o critice si mai des si chiar sa o
loveasca (C2 al lui si A2 al ei). Astfel incat, ea sa ar putea sa gandeasca:
"Da, acum sunt sigura ca ma uraste (B2 al ei) si vreau sa ne despartim!"
(C2 al ei).
Interactiunile a doi sau mai multi oameni cuprinsi intr-un sistem
familial devin profunde si complexe. Reluand exemplul de mai sus, sotia
criticata de partenerul ei (A1), isi poate spune rational: "Nu-mi place ca
ma trateaza in acest mod!", se simte tot mai dezamagita si, in mod treptat,
se va indeparta sexual de el (C1 ). Dar, tot la nivel rational, ea isi poate
spune: "Nu cred ca este bine sa ma indepartez sexual de el!" (B2) si va
avea pareri de rau (B2) in legatura cu modul in care partenerul ei se
2

poarta fata de ea (A2), dar si in legatura cu modul in care ea gandeste:


"Cred ca am fost prea meschina fata de el!" (B1) si cu indepartarea ei
sexuala (C1). Din aceasta perspectiva, persoana in cauza nu este nevrotica
(in gandire, simtire si comportament). Din contra, persoana respectiva ar
putea sa manifeste, referitor la atitudinea critica a sotului ei (A1), cereri
irationale de tipul: "El nu ar trebui sa ma critice in acest mod, e un
ticalos!", continuand, pe acest ton, asaltul impotriva sotului ei (C2).
Cererile absolutiste, in locul preferintei firesti de a nu se produce acest
eveniment activator (A), vor conduce la sentimente si comportamente de
tip nevrotic (C1). In plus, aceasta persoana se va perturba prin cerintele
sale dogmatice in legatura cu A1, B1 si C1 ale sale. Ea poate insista sa
gandeasca astfel: (1) "Nu trebuie sa-mi las sotul sa ma critice!"(A1); "Nu
trebuie sa-mi consider sotul un ticalos!" (B1); (3) "Nu trebuie sa fiu
furioasa si sa ma comport agresiv fata de el!" (C1). Cu astfel de cerinte,
persoana in cauza va dezvolta un comportament dezadaptativ de tip
nevrotic.
In acelasi timp, sotul ei ar putea dezaproba ABC-urile partenerei sale si,
in mod rational, ar dori sau ar prefera ca ea sa nu-l mai considere atat de
critic (A), sa nu-l mai considere un ticalos (B) si sa nu mai fie furioasa si
agresiva (C) fata de el. Sau, din contra, ar putea sa pretinda faptul ca ea
nu ar trebui sa se comporte in acest mod, devenind la randul sau anxios,
depresiv si furios, datorita ABC-urilor sotiei sale.
Prin urmare, daca vom reusi sa luam cunostinta de ABC-urile
partenerului nostru, vom putea sa apreciem mult mai realist dificultatile
intampinate in relatie. Daca sistemul nostru de convingeri este
preferential, probabil ca nu vom intampina dificultati majore. Din contra,
daca aceste convingeri se exprima in termeni de cerinta absolutista, creste
probabilitatea aparitiei unei crize in relatia noastra.

Situaii reprezentative:
3

Nr.
Crt.

A.
Elementul
declanator
- un coleg este mai
bine platit activnd
pe acelai post
- ntrzie mult la
locul de munc
- vorbete la pertu cu
eful
-ceilali muncesc
mult mai mult ca el

B.
Credine i
convingeri
- este cunotina
efului
- l are cu ceva la
mn pe ef
- nu mi se va mri
vreodat salariul din
cauza colegului n
cauz

C.
Consecine
emotionale
- m intrig atitudinea
efului
- faptul ca este pltit
mai bine dei muncete
mai puin
- simt repulsie fa de
coleg , dar i fa de ef

2.

- n coala primar
am avut un ofet
foarte exigent care
obinuia s ating
copiii care nu se
ridicau la standardele
impuse
- profesorul purta o
pereche de ochelari
fumurii cu rame
groase
- profesorul a lovit
ntr-o zi un coleg al
meu peste mn cu o
linie nct acesta din
urm s-a nvineit

- toti cei care poart


acel tip de ochelari
sunt foarte severi,
duri, periculoi
chiar

- cnd vd pe cineva cu
astfel de ochelari cu
rame groase mi revine
n minte imaginea
mnutei colegului meu
cu acea vntaie
- mi este o oarecare
teama de astfel de
persoane
- tind s m retrag cnd
le ntlnesc

3.

- acum civa ani


fiind n vacana la
mare am prins o
furtun grozav cu
tunete i fulgere
- stzile au fost
inundate, casele,
chiar i hotelul la
care stteam n acel
moment

- m-am speriat att


de tare nct la
fiecare nor de
ploaie mi amintesc
de acea zi
furtunoas
- cred c se va
repeta situaia

- n momentul n care
apar norii de ploaie
chiar si micui, nchid
geamurile i ncerc s
nu ies din cas i mai
ales s-mi in familia
aproape
- de asemenea mi
produce o mare team
i zgomotul tunetului
mai ales lumina

1.

fulgerului
4.

- am trecut printr-un
divor

- nimeni nu e
perfect i nu cred c
voi mai avea
ncrederea de a m
recstori vreodat

- la ntlnirea unei
persoane potrivite,
tind s nu m implic
foarte mult n relaie
pstrnd o oarecare
distan
- gsesc motive pentru
a m eschiva i a
scpa de situaie

Situaia reprezentativa pentru disputarea propriilor cogniii raionale:


- De ce nu vrei sa te recstoreti?
- Am mai ncercat odat i nu a mers
- De ce crezi c nu va merge cu altcineva?
- Nu m portivesc cu nimeni.
- Poate c trebuie s cunoti persoanele mai bine
- Am ncercat...
- Dndu-i la o parte....
- Aa simt eu c trebuie s acionez
- ncearc s vorbeti cu cineva, s te apropii mai mult, s vezi cum
va potrivii
- tiu c nu ne potrivim
- Ai ncercat s i refaci o relaie si nu a mers???
- Nu cred c am ajuns la acest stadiu...

Glasul raiunii
Glasul iraiunii