SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR.23-24/2004 Considerafii privind modul de utilizare a terenurilor din bazinul Elanului Ton Ionita, Daniel Condorachi, Aurelian - Nicolae Roman Abstract The Elan basin lies within the Moldavian Plateau of the Eastern Romania that comprises approximately 60,136 hectares. The local topography reveals features specific ‘mostly for a plain of rolling hills with the average altitude between 100 and 200 m. The steeper slopes or cuestas are north or west facing. General land use that is presented in GIS format by using colored maps at the scale 1:50,000 illustrate a similar pattern with the general land use over the entire Moldavian Plateau where arable is predominant. Current and optimum land use was released for the lower Elan catchment in the required GIS format by using detailed maps at scale 1:5,000, field information and the previous skill in soil conservation as well. The major effect of the new landed property law no. 18/1991 is the revival of the old traditional agricultural system, the up-and-down hill farming. In order to deal with an optimum land use significant changes of the land use and implementing conservation practices are required, Key words: Elan drainage basin, landuse, GIS, conservation practice 1. Caracterizare sumara, fizico-geografica Bazinul raului Elan este situat in partea sud-estick a Podigului Moldovei find aproape integral desfagurat in estul judetului Vaslui pe o suprafata de circa 60.136 ha, Doua culmi interfluviale importante, orientate nord-sud, il delimiteazi la vest de afluentii Barladului iar la est de cei ai Prutului. Substratul geologic scos la zi de citre eroziune este format din depozite nisipo-argiloase chersoniene, obignuit in facies salmastru, care apar in treimea inferioard a versanfilor si mai ales pliocene, indeosebi meotiene (Jeanrenaud P.,1971, Jonesi L.,1989). Reliefull este tipic sculptural cuprinzind rama estici a Dealurilor Falciului, care apare sub forma unui abrupt eroziv, sinuos, pe alocuri cu trisaturi de cuestd si foarte caracteristic arealul de campie cu fragmentare colinara (,,cémpia Elanului”) care constituie compartimentul cel mai insemnat al Campiei colinare a Falciului (Gugiuman I, 1959, Gugiuman I. et al, 1973, Bécduanu V., et al, 1980, Ungureanu Al., 1993). Altitudinea maxim se ridicd la 363 m iar cea minima este de 10 m in lunca Prutului, insé altitudinea multor interfluvii din campia colinara oscileaz intre 100 si 200 m, © alti trasaturé definitorie.a bazinului Elanului o reprezint& asimetria sa ca menfiunea c& bazinul are o dezvoltare remarcabilé pe dreapta, Acest fapt a fost semnalat de catre Jonifd I. (1985, 2000) prin evidentierea semi-evantaiului de cueste cu expozitie general nordica si vestic’ , datorat unui dublu sistem de asimetrii structurale (Fig. 1).100 Jon Ionité, Daniel Condorachi, Aurelian - Nicolae Roman LEGEND: \ ‘West facing cuestus Nc. North facing evesias Fig, 1. — Harta cuestelor din bazinul Elanului (Ionita 1., 1985 si 2000) Bazinul Elanului are o clim& temperat continental, de nuanta excesiva, cu valoarea temperaturii medii anuale de 8,5 - 10,5°C si precipitatii medii anuale de 400 — 550 mm, Rejeaua hidrograficd este semipermanenta, cu valori modeste ale scurgerii lichide. Astfel, in perioada 1950 ~ 2002 valoarea debitului mediu lichid al Elanului la Murgeni a fost de 0,439 m’/sec. Structurii alimentirii este de tip pluvio — nivalConsiderafii privind modul de utilizare a terenurilor din bazinul Elanului 101 deoarece in regimul debitelor si nivelelor se remarci apele mari, produse de topirea zApezii, dar cireia i se pot suprapune si ploi, la sfargitul iernii si inceputul primaverii (mai frecvent in martic cdnd se inregistreaz peste 18 % din totalul scurgensi anuale). Apoi, urmeaza viiturile de origine pluvial, care se produe mai frecvent in iunie si apele mici , specifice perioadei de toamni — iarna, Principalele clase gi tipuri de soluri sunt strans legate de etajele fito — climatice (Mititelu D.,1973, Gugiuman I. et al. 1973). in acest cadru se pot distinge doua mari clase si anume: argiluvisolurile (solurile brune argiloiluviale) specifice domeniului forestier, bine conturate pe rama nordica si vestici a bazinului, si mollisolurile( cemoziomurile, cemoziomurile cambice $i solurile cenusii) ce inglobeaza in linii mari Stepa si silvostepa. Suprafete apreciabile din bazinul Blanului sunt acoperite de soluri care nu fin seama de etajarea fito — climatics. in functie de dinamica proceselor Beomorfologice actuale, o proportie insermnati din suprafafa unor versanti este acoperiti cu erodisoluri si regosoluri, Pe gesurile aluviale predomina solurile aluviale, Kcovistile $i nu putem trece cu vederea peste solurile halomorfe, care pot aptirea sila baza versantilor. 2. Utilizarea terenurilor Modul general de utilizare a terenurilor este Prezentat in format GIS prin folosirea hirtilor color in scara 1:50,000 in Fig. 2 (Condorachi D., 2004). Datele din tabelul nr.1 ne sugereazi o similitudine cu modul de folosinta a terenurilor la scara intregului Podig al Moldovei unde arabilul este predominant. De asemenea, se menfioneazat faptul c& suprafafa cu piguni inglobeaza si terenurile neproductive, Tabelul 1. Modul de folosingé a terenului din bazinul Elanului, 1973-1975 Suprafaja Folosinta. = L. 7 x 2-2 35.226 58,58 4.381 7,29 173 0,29 8.806 14,64 | P&duri 8397 13,96 Mlastini 356 0,59 Lacuri 26 0,04 Localitifi 2.771 4,61 TOTAL 60.136 100,00 I Pentru a avea o imagine mai corect asupra schimbirilor recente inregistrate in modul de folosinté a terenurilor din bazinul Elanului, s-a considerat utili analiza detailaté a bazinului inferior in aval de confluenfa Elanului cu Sarata, pe o suprafata totala de 3.298 ha. Dintre afluentii mai insemnati amintim pe cei subsecyenti, de pe Greapta, Crefana, Frasin si Tarinei ale ciror bazine de receptie au 509 ha, 353 ha si respectiv 349 ha,Ion Ionita, Daniel Condorachi, Aurelian - Nicolae Roman Fig.2. ELAN DRAINAGE BASIN LANDUSE MAP. seed atop haps SOOCE LEGENDConsiderafii privind modul de utilizare a terenurilor din bazinul Elanului 103 LOWER ELAN DRAINAGE BASIN LOWER ELAN DRAINAGE BASIN ee ‘OP UN LANoUSE NAP Spee as oleae ews i vioge Fig. 3. Modul actual si optim al folosinjelor s-a elaborat in format GIS pe baza utilizarii h&rtilor detaliate in scara 1:5.000, a informatiilor de teren precum gi a experientei de lung durata in domeniul folosirii rationale a terenurilor degradate Sinteza acestui efort de culegere si prelucrare a datelor este prezentat8 atat in fig, 3 si 4 c&t si in tab. 2. Tabelul 2. Modul actual si modul optim de folosinfa a terenurilor din bazinul inferior al Elanului. | | ‘Suprafata ] Nr. | Folosinja ha mi % | | Actuala Optima | Actuala | Optima (a Arabil 2.216 2.053 672 62,2 | 20 | Vii ee 1 01 | 0,1 | 3 Livezi - = -[| 4 Paguni 386 406 11,7 | 123° 3 Neproductiv 39. - 1,2 : 6 Plantafii silvice : 208 - 63 {7 Mlastini | 364 368 11,0 11,2 8 Faneat’ 265 235 8,0 71 9 Lacuri 18 18 0,5 0,5 10 | Localitaji 9 9 0,3 0,3 TOTAL 3.298 3.298 | 100,0 100,0104 Jon Ionita, Daniel Condorachi, Aurelian - Nicolae Roman a. 5- Organiaresantarxional a bain parr al BeluguA- Fs |. 1867) crt 2 LEGEnOA tS nds 8 peen ce sie cmaju nerbt nem eos Nora Fig.S. Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991 a fondului funciar sistemul traditional de agricultur’a, bazat pe parcele mici, dispuse pe directia deal-vale reprezint& trasdtura actuali definitorie al agriculturii locale. in raport cu situatia actual, pentru a opera cu un mod optim de folosire a terenurilor se apreciaz’ utile urmatoarele recomandari: - Reducerea suprafetei terenurilor arabile cu 163 ha si transformarea acestor in pajisti ameliorate;Considerafii privind modul de utilizare a terenurilor din bazinul Elanului 105 - infiintarea de plantatii silvice, cu saledm, pe o suprafatai de 208 ha (6,3 % din total) indeosebi pe fruntile de cuesté, pe pajistile slab productive si pe terenurile neproductive. Chiar dack acum vegetatia de pidure lipseste, o serie de toponime, precum Valea Frasinului, La ulmi etc., ne Sugereaza prezenta anterioaré pe anumite areale a padurii. Apoi, o retea de perdele de protectie se preteazA foarte bine si pe terenurile arabile, Experimentul realizat in 1985 la S.C. ,,Agrisem" Falciu (fostul LAS. Falciu) de catre Ionita 1, in colaborare cu Romsilva — Vaslui, reprezinti o garantie a succesului unui asemenea demers. ~ Organizarea si amenajarea antierozionald a terenuriolr arabile (stabilirea unei retele corecte de drumuri de exploatare, drenarea izvoarelor de coastii, introducerea unor sisteme antierozionale de cultura, etc.) in sistem de asociatie liber consimtita. in acest sens, organizarea antierozionala a bazinului superior al P, Belciug, din cadrul S.C. -Agrisem* Félciu, conceputd si materializat& pe teren in anul 1987 de citre Ionita 1. poate constitui un model pentru abordarea bazinelor hidrografice mici din aria studiata (Fig. 5), © problema deosebiti o reprezint& utilizarea rational’ a sesului Elanului inferior, care dupa perioada bogati in precipitatii 1968 — 1973 a suferit schimbari semnificative. La inceput, intreprinderea ,Piscicola” — Galati a rectificat albia minorA prin trasarea unui canal rectiliniu. in anul 1982, pentru protejarea pasunii sale, CAP. Blagesti a construit pe partea dreapti a canalului un dig de pamnt, cu inaltimea de 1,5 m. Progresiv, partea sting’ a sesului aparfinand C.A.P. Bligesti a functionat ca un bazin de sedimentare ceea ce a determinat ca aria umedi s& regreseze pani Ia confluenta Elanului cu Sarata. in momentul de fata, aceast zoni este aproape plind cu sedimente. Scurgerea lichida isi va schimba usor traseul prin deversarea digului si, ca atare, va modifica starea pajistei de pe dreapta Elanului inferior. 3. Concluzii ~ Situat aproape integral in partea de est a judefului Vaslui, bazinul Elanului, in suprafafi de circa 60.136 ha, se caracterizeaza printr-un relief predominant de cAmpie colinara, in care iese in evidenfai un sistem de cueste cu expozitie general nordica si vestica. - Modul general de utilizare a terenurilor, prezentat in format GIS prin folosirea hartilor color in seara 1:50.000, ne dezvaluie o similitudine cu modul de folosinta a terenurilor la scara intregului Podis al Moldovei unde arabilul este predominant, + Studiul de caz intreprins asupra unui areal 3.298 ha din bazinul Elanului inferior sugereaza atat extinderea considerabilé a sistemului de agricultura in parcele mici, orientate si lucrate pe directia deal — vale, ct si necesitatea introducerii unor schimbari in structura folosintelor gi abordarea organizarii antierozionale pentru a opera cu un mod optim de utilizare a terenurilor.106 Ion Ionifi, Daniel Condorachi, Aurelian - Nicolae Roman Bibliografie Backuanu Y., Barbu N., Pantazich M., Ungureanu Al, Chiriac D. (1980) - Podisul Moldovei. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 347 pp. Condorachi D. (2004) - Studiu fizico - geografic al zonei deluroase dintre vaile Lohan $i Horincea. Tez de doctorat. Universitatea ,AL.Cuza” Iasi, 420pp Gugiuman I. (1959) - Depresiunea Husi. Studiu de Geografie fizicd si economicd. Editura Stiinfificd, Bucuresti, Gugiuman I., Céreoti V., Baiean V. (1973) - Judeful Vaslui. Editura Academiei RS Romania, Bucuresti, 133 pp. Tonifa I, (1985) - Considerasii privind simetria si asimetria unor vai din partea sudica a Podisului Moldovei. Lucr. Sem. D. Cantemir, nr.5 ~ 1985, Iasi. Tonifi I. (2000) - Relieful de cueste din Podigul Moldovei. Editura Corson, Iasi, 108 pp. Tonesi L, (1989) - Geologia Roméniei, Unitapi de plasformé si orogenul nord - dobrogean Curs. Editura Universititii “Al.Cuza”, Iasi, 253 pp. Jeanrenaud P. (1971) - Geologia Moldovei centrale dintre Siret si Prut. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ,ALL.Cuza” lagi, Mititelu D. (1973) — Flora si vegetatia din Depresiunea si Colinele Elanului. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea ,Al..Cuza” Iasi Ungureanu Al, (1993) - Geografia podisurilor si campiilor Romaniei. Editura Universitajii “ALLCuza”, Iasi, 245pp.