Sunteți pe pagina 1din 12

Lista operelor ce trebuie nvate pentru proba oral i scris la limba si literatura romn

1. Basmul Cult: Povestea lui Harap Alb Ion


Creanga 2
2. Nuvela Istorica: Alexandru Lapusneanul Costache
Negruzzi... 7
3. Nuvela Psihologica: In vreme de razboi I. L.
Caragiale.....11
4. Nuvela Fantastica: La tiganci Mircea Eliade
5. Roman autori obligatorii: G. Calinescu, I. Slavici, L. Rebreanu, M. Preda, C. Petrescu
6. Roman Traditional sau Roman Dinaintea Primului Razboi Mondial: Mara Ioan
Slavici
7. Roman Obiectiv sau Roman Din Perioada Interbelica: Padurea spanzuratilor
Liviu Rebreanu
8. Roman din Perioada Interbelica: Enigma Otiliei George Calinescu
9. Roman Subiectiv Modern: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi Camil Petrescu sau Patul lui Procust Camil Petrescu
10.Roman Obiectiv cu Structura de Roman Modern sau Roman de Dupa Al Doilea
Razboi Mondial: Morometii Marin Preda
11.Drama: Act venetian Camil Petrescu
12.Comedia: O scrisoare pierduta I. L. Caragiale
13.Dramaturgia Moderna: Iona Marin Sorescu
14.Dacia Literara si Pasoptismul: Sburatorul I. H. Radulescu sau Baba Cloanta
Vasile Alecsandri
15.Romantism: Luceafarul, Glossa, Floare albastra Mihai Eminescu
16.Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului: Manioasa George Cosbuc
17.Simbolism: Plumb, Lacustra George Bacovia
18.Modernism: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga, Flori de
mucigai Tudor Arghezi si Riga Crypto si lapona Enigel Ion Barbu
19.Traditionalism: Aci sosi pe vremuri Ion Pilat
20.Neomodernism: Leoaica tanara iubirea Nichita Stanescu

Pe langa aceste opera, pentru proba orala de limba si literatura romana mai trebuie invatate si
caracteristicile teoretice pentru:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Dacia Literara
Romantismul
Modernismul
Postmodernismul
Junimea si Titu Maiorescu
Sincronismul

Rezumat basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Un crai are trei fii. Fratele su, Verde-mprat, care stpnea o ar ndeprtat, neavnd motenitori biei, i scrie s-i
trimit pe unul dintre feciori pentru a-l lsa pe tron la moartea sa.
Fiul cel mare al craiului pleac la drum. Ca s-i ncerce puterile, tatl su i iese n cale mbrcat n piele de urs. Flcul
se sperie i se ntoarce napoi, strnind batjocura printelui su. Tot aa pete i mijlociul.
Mezinul este sftuit de o btrn ceretoare cum s procedeze pentru a nu mai pi ruinea frailor si. i cere tatlui su
calul, armele i hainele din tineree. Dei uimit, craiul este totui de acord. Calul se dovedete a fi un cal fermecat, care
nu se sperie de urs atunci cnd i iese n fa. Astfel, mezinul pleac mai departe, primind de la tatl su blana de urs i
sfatul s se fereasc de oamenii spni sau roii.
Cutreier mult timp, pn cnd, ntr-un codru ntlnete un om spn, care i apare de trei ori sub trei nfiri diferite,
oferindu-se s-i fie slug. n cele din urm, fiul cel mic al craiului, nemaitiind pe ce crri s o apuce, accept ultima
propunere a spnului. Cei doi strbat o bucat de drum, dup care spnul, prin vicleug, l convinge pe fiul craiului s
coboare ntr-o fntn ca s se rcoreasc. l nchide acolo i l oblig s i se supun. Cei doi schimb ntre ei hainele i
identitatea. Fiul craiului devine sluga spnului i este botezat Harap-Alb.
Cei doi i continu drumul spre ara lui Verde-mprat. Ajuni acolo, spnul este primit i tratat cu tot respectul cuvenit
motenitorului tronului, iar Harap-Alb este trimis la grajduri.
Curnd dup aceea, spnul, pentru a-l impresiona pe mprat, l trimite pe Harap-Alb s aduc o salat rar, din grdina
ursului, apoi o piatr nestemat din fruntea cerbului, dou sarcini foarte periculoase. Cu ajutorul btrnei ceretoare
care se dovedete a fi Sfnta Duminic -, tnrul reuete s duc la bun sfrit cele dou ndatoriri.
A treia oar este trimis s-o aduc pe fata mpratului Ro, cunoscut ca mare vrjitoare. Drumul ctre mpraia acestuia
este lung. Harap-Alb are ocazia s fac fapte bune: s ajute nite furnici i un roi de albine, primind de la acestea cte o
arip fermecat. Se ntovrete apoi cu cinci fpturi ciudate, care se ofer s l ajute: Geril, Flmnzil, Setil, Ochil
i Psri-Li-Lungil. Cu ajutorul acestora i cu darurile de la furnici i albine, Harap-Alb reuete s depeasc
ncercrile la care l supune mpratul Ro i s o capete pe fiica acestuia pentru a o duce spnului.
Pe drum cei doi tineri prind drag unul de altul. Cnd ajung la palatul mpratului Verde, fata dezvluie tuturor adevrata
identitate a lui Harap-Alb. Spnul, mnios c a fost trdat, se repede i i taie acestuia capul. Imediat, calul lui Harap-Alb l
ucide pe spn, azvrlindu-l din naltul cerului. Fata mpratului Ro l readuce la via pe Harap-Alb cu ap moart i ap
vie.
Cei doi se cstoresc i mpratul Verde le d binecuvntarea i mpria totodat.

Eseu basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga


Acest basm cult este publicat n revista Convorbiri literare, n 1877, i aparine celui mai talentat povestitor din Epoca
Marilor Clasici, Ion Creang.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, o oper epic, n proz, inspirat din folclor, dar original prin stilul unic al
povestitorului humuletean.
Basmul este o specie epic, n proz, cu personaje simbolice, cu aciune fabuloas, supus unor convenii, unor
stereotipii, care nfaieaz parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou (bildungsroman).Conflictul exterior dintre bine
i ru se ncheie prin victoria forelor benefice. Personajele ndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de funcii:
antagonistul-Spnul, ajutoarele-calul nzdrvan, Sfnta Duminic, cei cinci tovari; donatorii- albinele, furnicile.Ele sunt
individualizate, mai ales, prin fapte i limbaj.
Povestea lui Harap-Alb este un basm pentru c: timpul i spaiul sunt neprecizate, nelimitate; are motive specifice:
cltoria de iniiere a eroului, dorina acestuia de a ajunge mprat, probe (obstacole), moartea, nvierea, nunta; personaje
pozitive, exemplare (Harap-Alb), negative (Spnul), fantastice: Sfnta Duminic, fata mpratului Ro, cei cinci camarazi;
animale personificate: calul, furnicile, albinele; mprai, precum craiul, mpratul Verde, mpratul Ro; formule tipice de
basm (iniial, median, final); cifra magic trei ca semn al totalitii, obiecte magice: smicele de mr, ap vie, ap
moart.
Fantasticul, n basmul lui Ion Creang, are dou particulariti: este umanizat (eroii, prin inut, prin comportament,
gesturi, mentalitate, limbaj, amintesc de personajele din Amintiri din copilrie) i estelocalizat(prin detalii realiste,
locurile unde se deruleaz ntmplrile capt contur geografic i istoric: eroii se comport rnete i vorbesc
moldovenete, ca humuletenii).
Basmul, inclusiv cel scris de Ion Creang, intr n categoria estetic a miraculosului, a fabulosului. De la nceput pn la
final, cititorul strbate o lume supranatural, pe care o accept cu toate conveniile ei.

Viziune despre lume:


Prin scrierile sale, Ion Creang se nscrie n realismul rnesc, deoarece remarcabilul povestitor s-a inspirat din
inepuizabila comoar a literaturii populare. Definiia dat basmului de criticul literar G. Clinescu: o oglindire a vieii n
moduri fabuloase se potrivete i pentru Povestea lui Harap-Alb.
Ion Creang este un scriitor moralist care transmite n aceast capodoper un mesaj clar: cei buni sunt rspltii, iar cei
ri sunt pedepsii, de aceea basmul are caracter educativ, etic.

Perspectiva narativ: este specific: naraiunea la persoana a III-a este realizat de un narator omniscient, dar nu
ntotdeauna obiectiv, deoarece intervine prin reflecii i comentarii adresate cititorului, ca de exemplu: Eu sunt dator s
spun povestea i v rog s ascultai.

Compoziia basmului:
Aciunea povetii lui Creang se desfoar cronologic, linear, caracterizndu-se prin succesiunea secvenelor narative,
prin nlnuire.

Astfel, exist o situaie initial de echilibru, o parte pregtitoare, un eveniment care deregleaz echilibrul de la nceput,
apariia ajuttoarelor, donatorilor, trecerea probelor, refacerea echilibrului i rsplata eroului.
Etapele drumului iniiatic, parcurs de protagonist, sunt: etapa iniial, de pregtire a eroului pentru cltorie, la curtea
craiului; parcurgerea drumului dup care tnrul devine mprat. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune
parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale, concretizat n trecerea obstacolelor i modificarea statutului social al
protagonistului (mezinul curajos i naiv al craiului i atinge elul de a conduce o mprie, dup ce a trecut printr-un
proces de maturizare).
De exemplu, n desfurarea aciunii dou episoade/ secvene narative sunt importante pentru marcarea conflictului de
tip exterior i caracterizarea personajelor: Spnul reuete, prin viclenie, s-l atrag pe mezinul craiului n fntna unde l
ine captiv, obligndu-l, n schimbul eliberrii, s jure c va pstra secretul n sensul c Spnul se d drept fiul cel mic al
craiului (devenind astfel un impostor) i mezinul s-i fie slug cu numele Harap-Alb (rob alb, slug alb). Episodul
demonstreaz c eroul negativ izbutete s-l nele pe naivul i credulul biat care, neexperimentat, cade n capcan i
urmeaz s in piept probelor impuse de rivalul su, care vrea s-l piard i n acest fel s-l nlocuiasc la tron: s aduc
salatele din Gradina ursului, apoi- pielea cu nestemate a cerbului fermecat i s o prind pe fata mpratului Ro.Ajutat de
Sfnta Duminic, de calul su, de alte personaje cu puteri supranaturale, Harap-Alb trece, cu perseveren, peste toate
cele trei ncercri.
O alt secven semnificativ este aceea n care fata mpratului l demasc pe Spn, acesta i taie capul lui Harap-Alb,
iar eroul negativ este rpus de calul nzdrvan. Fata l readuce la via pe erou, folosindu-i puterile supranaturale, dar i
cele trei smicele de mr dulce, ap vie i ap moart (obiectele magice procurate de tnr cu ajutorul calului su).Cele
dou motive (al morii i al nvierii) sunt urmate de motivul nunii, pentru c fata i mezinul craiului se plac i se
cstoresc. Harap-Alb devine mprat, ceea ce confirm maturizarea sa.

Incipitul basmului const n formula iniial: Amu cic era odat, prin care se stabilesc relaiile temporale i spaiale:
verbul la imperfect era i adverbul odat plaseaz aciunea n atemporalitate, iar reperele spaiale sugereaz
dificultatea aventurii eroului, care trebuie s ajung de la un capt la altul al lumii (de la imaturitate la maturitate, n plan
simbolic).
n basm exist i formule mediane: i merg ei o zi, i merg dou i merg patruzeci i nou; Dumnezeu s ne ie, c
cuvntul din poveste, nainte mult mai este, care realizeaz trecerea de la o secven narativ la alta i ntrein atenia i
interesul cititorului.
Formula final: i a inut veselia ani ntregi i acum mai ine nc marcheaz ieirea din fabulos ifinalul nchis, fericit,
ca n basme.
Att formula iniial ct i cea final din Povestea lui Harap-Alb se difereniaz de cele deja cunoscute, consacrate: A
fost odat ca-n poveti i, respectiv: -am nclecat pe-o a specifice basmului popular.

Construcia subiectului:
Ea respect momentele corespunztoare unei specii epice, clasice: expoziiunea care se refer la timp, la spaiu, la eroi
precum craiul i cei trei feciori ai si, la mesajul primit de crai de la mpratul Verde, care, neavnd fete, are nevoie de un
motenitor, de un urma la tron (motivul mpratului fr urma).

Intriga se deduce din lipsa relevat de scrisoarea mpratului Verde: absena motenitorului pe linie masculin. Urmeaz
cutarea celui capabil s plece n cltorie, care se concretizeaz n proba la care craiul i supune feciorii: se mbrac n
piele de urs i iese n faa lor de sub un pod, nfricondu-i pe primii doi care se dovedesc lai. Testul este trecut de fiul
cel mic, curajos i hotrt (motivul superioritii mezinului).

n desfurarea aciunii, se remarc gestul de milostenie a eroului care i d un ban btrnei ceretoare, n fapt,
Sfnta Duminic (un fel de zn bun), care l sftuiete s ia calul, armele, hainele tatlui.
Urmeaz alegerea calului (animalul slab care vine de trei ori la tava cu jratic) care are puteri supranaturale (vorbete,
zboar) i devine cel mai bun prieten i sfetnic al biatului. Apoi, tatl l sftuiete s se fereasc de omul spn i de omul
ro (motivul interdiciei). Pe drum ns, feciorul se rtcete, e ademenit de Spn, capt identitatea de Harap-Alb, dup
episodul fntnii i trece obstacole n numr de trei; probe de iniiere.
Testul de prindere a fetei mpratului presupune alte serii de ncercri, prin care mpratul Ro tinde s ndeprteze ceata
de peitori (casa nroit, ospul, alegerea macului din nisip.).
Eroul basmului iese cu bine din toate aceste ncercri, datorit personajelor adjuvante: calul, criasa furnicilor, criasa
albinelor, Geril, Flmnzil, Setil, Psri-Li-Lungil, Ochil.

Punctul culminant corespunde momentului de dezvluire a identitii rufctorului, Spnul, a crui tentativ de a-l
suprima definitiv pe Harap-Alb, eueaz.Fata mpratului l salveaz pe erou, iar impostorul i pierde viaa, nu n lupt cu
tnrul, ci fiind ucis de cal.

Deznodmntul const n rspltirea protagonistului pentru comportamentul, nsuirile sale pozitive dovedite n
mprejurri dificile.Astfel conflictul exterior, lupta dintre bine i ru, se ncheie prin triumful forelor benefice.

Construcia personajelor n basm:


Protagonistul, Harap-Alb, nu are puteri supranaturale, dar dobndete, prin trecerea probelor, o serie de caliti: mil,
generozitate, buntate, prietenia, curajul, perseverena.
Numele lui reflect condiia dual: rob/ slug (Harap) de origine nobil (Alb), iar sugestia cromatic alb/ negru sugereaz
trecerea sa de la stadiul de neiniiat, inocent, la cel de persoan maturizat, capabil s conduc.
Personajul principal este ntruchiparea binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de nsuiri
supranaturale i este construit realist, ca o fiin complex, care nva din greeli i progreseaz.
El este sprijinit de ajutoare i donatori, fiine cu nsuiri supranaturale, pentru c reuete prin gesturile sale de mil,
omenie, buntate, cumsecdenie, s i le apropie, fiind sociabil, comunicativ, prietenos, caliti necesare pentru un
mprat care trebuie s interrelaioneze cu supuii.
Harap-Alb este vzut n evoluie, prin caracterizare direct, a autorului : Fiul craiului, boboc n felul su la trebi de aieste,
prin caracterizare indirect: fapte, gesturi, relaii cu alte personaje, nume.

Statutul iniial al personajului este cel de neiniiat, de tnr naiv (boboc), fr experien. Pe parcursul iniierii sale, el
cunoate oameni, obine capacitatea de a citi dincolo de aparen, puterea de a cntri ceea ce e sinceritate i ceea ce e
prefctorie.
El are de nvat de la mai muli pedagogi: tatl su, Sfnta Duminic, calul-prieten, chiar de la Spn.
Dac naivitatea face parte din codul iniierii, buntatea este calitatea sa nnscut, care provoac transformarea
personajului.
n trecerea primelor teste, Harap-Alb i demonstreaz curajul i destoinicia, dar i ascultarea sfaturilor date de Sfnta
Duminic.
Generos i ndemnatic, el se mprietenete cu furnicile i albinele care l vor ajuta la momentul oportun prin
reprezentantele lor, criesele.
Prietenos, comunicativ, eroul se ntovrete, fr mare dificultate, cu cinci personaje hilare, caricaturale, ce se
dovedesc ajutoare de ndejde n ncercrile impuse de mpratul Ro.
Pentru Harap-Alb, prinderea fetei acestuia este o prob grea pentru c pe drum se ndrgostete de ea, dar onest, i
respect jurmntul fcut i nu-i mrturisete adevrata sa identitate.
Dei este un personaj de basm, protagonistul nu reprezint tipul lui Ft-Frumos din basmele populare, cci evoluia sa
reflect concepia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Potrivit spuselor lui G. Clinescu, el este o
ntruchipare a omului de soi.
n basmul lui Creang, Harap-Alb este un erou pozitiv, un simbol al binelui, iar Spnul este un erou negativ, un simbol al
forelor malefice, prin urmare aceste personaje sunt construite n antitez.
Antagonistul, Spnul, este viclean, mincinos, impostor, agresiv, egoist. Este rivalul eroului pozitiv, cu care se nfrunt pn
la deznodmntul care stabilete echilibrul i dreptatea: cel bun, onest, curajos, cinstit, milostiv, inimos, prietenos ctig,
nvinge.
Personajele sunt individualizate prin fapte, dar mai ales prin limbaj. Acesta cuprinde termeni i expresii populare,
regionalisme, ziceri tipice, proverbe i zictori, introduse n text prin expresia vorba ceea.
Limbajul naratorului, dominat de oralitate i umor, face memorabile portretele fizice ale eroilor cu figuri caricaturale: Setil,
Flmnzil, Geril, Psril, Ochil.
Originalitatea basmului Povestea lui Harap- Alb const n: arta narativ, adic n modul de a povesti care se
caracterizeaz prin: ritmul alert al naraiunii, individualizarea faptelor i personajelor, folosirea dialogului pentru
dezvoltarea aciunii i caracterizarea eroilor, aglomerarea detaliilor asupra micrilor, gesturilor sugestive pentru reliefarea
unor tipuri umane: fricosul, laul, curajosul, sftosul, vicleanul, frigurosul, mncciosul, setosul.
De asemenea, originalitatea operei se explic prin umorul dat de starea de bun dispoziie a autorului, de plcerea lui de
a povesti. Modalitile de realizare a umorului sunt: exprimarea pozna, glumea (mucalit), combinaia neateptat de
cuvinte, caracterizrile pitoreti, ironia, scene comice , porecle, diminutive.

Exprimarea unei opinii argumentate:


Fr ndoial c basmul, prin dimensiunea sa moral, nu urmrete s ofere modele abstracte, ci modele accesibile,
umane. De aceea Harap-Alb nu are caliti excepionale, supranaturale; este bun, curajos, naiv, ca orice tnr de vrsta
lui. El exceleaz prin omenescul lui, prin slbiciunile fireti vrstei i devine un exemplu prin fermitatea cu care i asum
iniierea.
Ajunge mprat vrednic i so iubit pentru c are nsuiri remarcabile: corectitudine, onoare, omenie, tenacitate.
Trecerea protagonistului prin ncercri dificile, ca i experiena condiiei umilitoare de rob la dispoziia unui stpn nedrept,
contureaz sensul didactic al basmului, exprimat de Sfnta Duminic: Cnd vei ajunge i tu mare i tare, i cuta s
judeci lucrurile de-a fir- a- pr i vei crede celor asuprii i necjii, pentru c tii acum ce e necazul.
n literatura noastr, personajul Harap-Alb, creat de Ion Creang, rmne un simbol al binelui, al frumosului i adevrului,
valori pe care orice cititor le apreciaz n mod deosebit.

Rezumat nuvela Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi


Structural, nuvela este alcatuita din patru capitole, cu tot atatea motto-uri:
I.
II.
III.
IV.

Daca voi nu ma vreti, eu va vreu


Ai sa dai sama, doamna!
Capul lui Motoc vrem
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu

Comparabile cu patru acte ale unei drame si strabatute de puternicul conflict intre domn si boieri, cele patru capitole ar
putea fi rezumate astfel:
Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti, Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana, hotarat sa si-l
reia. In apropiere de Tecuci, este intampinat de postelnicul Veverita, vornicul Motoc, spatarul Spancioc si Stroici care il
sfatuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu-l vrea. Raspunsul lui Lapusneanu este memorabil: Daca voi nu ma vreti, eu
va vreu () si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra. Cunoscator al
slabiciunilor omenesti, prevazator si viclean, Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri, pastrandu-l pe Motoc, caruia ii
spune: Te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de vlastamurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie
curatit stupul.
In capitolul al doilea, gandurile de razbunare ale voievodului prind viata: cetatile sunt arse, boierii sunt ucisi la cea mai
mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere ce i s-arata. Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate la
poarta cetatii domina emblematic capitolul al doilea. Intr-una din zile, o vaduva al carei barbat fusese ucis de curand o
opreste pe strada pe doamna Ruxanda cerandu-i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange: Ai sa dai sama,
doamna! () ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii, barbatii si fratii. Inspaimantata, Ruxanda incearca sa intervina
pe langa sangerosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este frica. Lapusneanu ii promite un leac de frica.
Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii: uciderea celor 47 de boieri. Aceasta este prefatata de
sosirea domnitorului la mitropolie, unde, disimulant, acesta tine o desantata cuvantare prin care-si cere iertare, totul
incheiandu-se cu invitarea boierilor la un ospat, la curtea domneasca. Spancioc si Stroici, presimtind primejdia, fug in

Polonia. La sfarsitul ospatului, conform unui scenariu alcatuit initial cu sange recem 47 de boieri sunt ucisi de catre lefegiii
domnitorului deghizati in servitori. In timpul macelului, Lapusneanu luase pe Motoc de mana si se trasese langa o
fereastra deschisa, de unde privea macelaria ce incepuse. El radea; iar Motoc, silindu-se a rade ca sa placa stapanului,
sitea parul zburlindu-i-se pe cap.
Intre timp, multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. Intrebati de armas ce vor, oamenii cer capul lui
Motoc pe care Lapusneanu li-l da pentru ca sunt prosti, dar multi. Din capetele mortilor, asezate dupa rang, crudul
Lapusneanu face o piramida pe care i-o arata doamnei caleac de frica. Vazand privelistea, Ruxanda lesina in timp ce
domnul exclama: Femeia, tot femeie; () in loc sa se bucure, ea se sparie!.
In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. Retras in cetatea Hotinului, se imbolnaveste de lingoare si cere
sa fie calugarit, dar isi revine si ameninta. Ruxanda ii da sa bea otrava aduse de Spancioc si Stroici, punand astfel capat
unei domnii tiranice si sangeroase.

Eseu nuvela Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi


Autor
Costache Negruzzi se incadreaza in perioada literara pasoptista, fiind nascut in anul 1808, iar ca opere apartinand
acestei perioade avem Alexandru Lapusneanul, Sobieski si romanii, Cantec vechi, etc.
Perioada pasoptista aduce schimbari majore in ceea ce priveste optica asupra literaturii autohtone originale. Mihail
Kogalniceanu pune bazele criticii romanesti odata cu editarea revistei Dacia literara. In articolul intitulat Introductie,
Mihail Kogalniceanu pe langa alte aspecte teoretice si critice, indica temele romantice ale literaturii originale istoria
neamului, natura, folclorul. Ca urmare a publicarii acestui articol, Costache Negruzzi realizeaza prima nuvela istorica
romaneasca pe care o publica in revista Dacia literara in anul 1840.

Opera si teorie
Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica romantica avand toate caracteristicile acesteia.
Nuvela este opera epica in proza, avand dimensiuni intre a povestirii si a romanului in care conflictul este puternic, iar
accentul cade pe conturarea personajului.
Orice nuvela istorica prezinta urmatoarele particularitati. Tema de inspiratie este trectului neamului. Numele operei este
dat de personajul principa, fiind o figura marcanta de domnitor sau de boier, in jurul acestuia gavitand alti boieri uneltitori.
Se realizeaza o intriga complexa care duce la un final neasteptat. Se realizeaza culoarea locala a epocii prin incercarea
de evocare sub toate aspectele perioadei istorice in cauza.
Romantismul este orientarea ideologica, artistica si literara din prima jumatate a secolului al XIX-lea (aprox. 1790-1850)
aparuta in spatiul european.
Opera epica romantica are urmatoarele particularitati cu privire la natura estetica a scrierii, timpul si spatiul intamplarilor,
personajul literar, stilul scrierii, apartenenta la gen si specie. Asadar imaginatia este principiul fundamental de creatie.
Respingerea regulilor impuse de clasicism arata liberatatea de creatie. Culoarea locala, trecutul istoric, cultivarea emotiei
si a sentimetului, afirmarea individualitatii, exceptionalul (situatii, personaje), antiteza trecut-prezent, personaje

exceptionale in imprejurari exceptionale, antiteza inger-demon, titanul, drama omului, personaje din toate mediile sociale,
largirea si imbogatirea limbii literare, limbaj poluar, arhaic, etc. (valoarea stilistica).

Geneza
Costache Negruzzi se inspira in scrierea nuvelei sale din letopisetul intitulat Letopisetul Tarii Moldovei scris in prima
sa parte de Grigore Ureche. Scriitorul vizeaza doar a doua domnie a lui Lapusneanul (1564-1569), perioada despre care
sunt corespunzatoare urmatoarele. Alexandru Lapusneanul intra in Tara Moldovei pe la Braila insotit de oaste turceasca
oferita de Sulliman Pasa. Pe de alta parte, tatarii amenintau invadarea Moldovei prin alt punct pentru a crea haos. Stefan
Tomsa, domnitor pe atunci al Moldovei, pune oamenii de rand sa mearga in calea domnului pentru a-l ruga sa se
intoarca. Domnitorul le raspunde ca daca ei nu-l vor, el ii vrea pe ei si va merge mai departe cu sau fara vrerea lor (replica
inspira motto-ul primului capitol). Stefan Tomsa, auzind raspunsul ia hotararea de a pleca din tara in Tara Leseasca
(Polonia), fiind instotit de boierii Veverita, Spancioc si Motoc. Domnitorul, dupa un lung sir de omoruri trimite vorba
boierilor pentru a se aduna la dregatorie pentru intrunirea de la curte. In secret, angajase leflegii, mercenarii, pentru a nu
afla lumea ce se intampla. Si dupa inchiderea portilor, atat boierii cat si slugile lor, fie ca erau vinovati, fie ca nu, au fost
macelariti . Unii au incercat sa scape urcandu-se pe gardul de zavrele, dar au fost trasi inapoi si omorati. Ultimul fragment
de letopiset surprinde finalul domniei lui Alexandru Lapusneanul. Domnul aflat la cetatea Hotinului cheama episcopi si
mitropoliti pentru a se spovedi. Lasa tronul Moldovei urmasului sau Bogdan si considerat ca si mort este calugarit sub
numele de Pahomie. Cazut in lesin, nu poate reactiona la ceea ce se intampla. Alte surse, zic unii, ca nici moartea
domnului nu a fost curata sugereazaca domnitorul nu a murit de moarte buna ci otravit de doamna Ruxanda dupa ce
Alexandru si-a dat seama ca i s-au luat puterile prin calugarie si ar fi spus ca de se va scula va popi si el pe unii replica
folosita ca motto al celui de-al 4-lea capitol. Dupa moartea domnitorului a fost inmormantat la manstirea Slatina unde a
fost dusa si familia acestuia, lasand o pata insangerata in istoria Moldovei.

Explicare titlu
Titlul, din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care in sens denotativ indica o
personalitate istorica, domnitor al Moldovei care a domnit de doua ori, fiind detronat prima oara datorita tradarii boierilor si
care s-a intors a doua oara la tron, impunandu-se cu ajutor strain. In sens conotativ, titlul surprinde personajul pricipal al
operei, tipul de domnitor crud, despot si tiran, caracterizat prin disimulare si o buna cunoastere a psihologiei umane.
Folosirea acestui nume in titlu indica o trasatura a nuvelei istorice.

Tema
Tema o constituie istoria neamului, tema de inspiratie romantica, fiind surprinsa a doua donie a lui alexandru
Lapusneanul, scriitorul realizand o fresca sociala pentru perioada 1564-1569.

Narator si perspectiva narativa


Naratorul operei este obiectiv, fiind omniscient si omniprezent, iar perspectiva narativa este obiectiva.
In mod riguros, opera este construita in capitole simetrice care urmaresc in mod gradat conflictul. Fiecare capitol poarta
ca titlu un motto sugestiv ce reia replica unui personaj si rezuma actiunea capitolului. Motto-urile celor 4 capitole sunt
Daca voi nu ma vreti eu va vreu. (Acest motto este spus de Alexandru Lapusneanul cand afla ca nu este vrut de boieri),
Ai sa dai sama, doamna! (Al doilea mott-o este spus de o vaduva cand se plangea la Ruxanda de faptele sotului sau.),

Capul lui Motoc vrem (Al treilea este replica supsa de popr cand erau in fata portii casei lui Lapusneanul) si De ma voi
scula, pre multi am sa popesc si eu. (Ultimul este replica Lui Alexandru Lapusneanul cand afla ca a fost calugari.)

Incipit
Incipitul cuprinde Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa care acum carmuia
tara. El reprezinta introducerea personajelor secundare Stefan Tomsa, Iacov Eraclid si cel principal Alexandru
Lapusneanul. Locul ne este prezentat, fiind Moldavia unde are loc actiunea textului. Timpul este unul istoric, iar limbajul
este arhaic si popular, avem ca exemple buzduganul, carmuia, septe mii, spahii. Alexandru Lapusneanul este
introdus ca si personaj vandut de boieri, dar era pe calea razbunarii. Deoarece se creeaza o introducere in istoria
neamului, incipitul reprezinta o desciere pe scurt a catorva personaje secundare, dar si a intentiei lui Alexandru de a
reveni la tron.
Alexandru Lapusneanul fusese invins de doua ori si de aceea se retrage la Constantinopol. Iacov Eraclid, asa zisul
Despotul moare ucis de Stefan Tomsa. Alexandru pleaca spre Moldavia pentru a-si recapata tronul cu ajutorul celor
7000 de spahii si celor doi voinici Bogdan si Motoc. Relatia cu Motoc este tensionanta deoarece el este cel care l-a
vandut pe Alexandru, iar acuma incearca sa-si recapete increderea. Intors, afla ca nici poprul, nici boierii nu-l vor inapoi,
dar nu-l intereseaza acest lucru. Tomsa, fiind nepregatit, fuge In Valahia, astfel Lapusneanul reuseste sa-si recapete
tronul, devenind din nou domnitor, poporul isi punea sperante, dar boierii erau ingroziti. Acesta ii dezamageste, dand foc
la aproape toate cetatile din Moldova. El lua averile boierilor sub tot felu de pretete, dar ei nu aveau curajul sa riposteze
pentru ca stiau ca o fac cu pretul vietii. Astfel, relatia din tre Alexadru si boieri era una de superioritate totala. Alexandru se
casatoreste cu fiica lui Petru Rares, pe nume Ruxanda. Acest lucru dovedeste aparitia unei schimbari in viata lui. Intr-o zi,
femeia este abordata de o vaduva cu cinci copii care ii spune si reproseaza despre faptele sotului sau. Femeia, ingrozita,
il roaga pe Alexandru sa nu mai ucida pe nimeni, iar ele se hotaraste sa dea un ospat la palat, unde ii invita pe boieri. La
mitropolie, Lapusneanul se hotaraste sa inceteze cu crimele. Scena slujbei incepe cu fraza Cand sosi Alexandru-voda,
sfanta slujba si boierii erau toti adunati. Lapusneaul ne este prezentat imbracat cu toata pompa domneasca si se
specifica ca asta este impotriva obiceiului sau. Nu avea nicio arma, asadar isi luase in serios rolul. El se inchina icoanelor
dupa ce asculta Sfanta Slujba, saruta moastele Sf. Ioan, iar in acel moment era galben la fata si racla ar fi tresarit. Apoi se
duce sa le vorbeasca boierilor, cerand iertare pentru toate varsarile de sange, ceea ce reprezenta ademenirea lor in joc.
boierii il iarta, inafara celor doi boieri juni care se pare ca stiau de planul sau. Asadar, el reuseste sa se faca crezut si
iertat, astfel incat boierii urmaru sa ii vina la ospat.
Boierii sunt asteptati la ospat (47 la numar), unde Alexandru ii astepta in capul mesei. Mancarea servita este simpla si de
potolit setea foloseau vin. In toiul ospatului, Veverita se ridica si inchinand paharul zise Sa traiesti intru multi ani, Maria-ta!
Sa stapanesti tara in pace si milostivul Dumnezeu sa ne intareasca in gandul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri si a
bantui norodul. La auzirea acestor vorbe, se porneste un adevarat razboi. Poporul care statea la poarta palatului strica
sa-l ucida pe Motoc, acuzandu-l pentru toate cele intamplate. Insa, domnitorul o face pe Ruxanda sa lesine dand
poporului cadoul pe care il cereau si organizand capetele dupa rangul fiecaruia, in forma de piramida. Astfel, Alexandru isi
duce razbunarea la bun-sfarsit. Dupa ce trec patru ani de la macel, pe Alexandru il ia dorul de a varsa sange si incepe a
face din nou victime, fiind nemultumit ca nu a putut sa-i omoare pe Spancioc si Stroici. El se imbolnaveste in cetatea
Hotinului. Aflandu-se pe patul mortii, ele este calugarit in stare de inconstienta si apoi cand se trezeste ii ameninta pe toti.
El este otravit si inmormantat la manastirea Slatina. Asadar, destinul lui Alexandru s-a incheiat asa cum el si l-a creat,
omorand din razbunare. Piramida de capete pe care o face semnifica o boala pe care o are, psihicul nefiindu-i sanatos.

Final
10

Finalul cuprinde Acest fel fu sfarsitul . El reprezinta sfarsitul tiranului in mod concis, care lasa o pata de sange in
istoria Moldovei. Aceasta pata de sange reprezinta ceea ce il caracteriza cu adevarat pe Lapusneanu. Era insetata de
putere si o folosea la maxim, omorand cat mai multi oameni. El fiind inmormantat la manastirea Slatina, reprezinta un fapt
verosimil care este specific nuvelei. Limbajul este mai putin popular deoarece avem doar cateva cuvinte, cum ar fi fu si
monastirea. Deoarece se creeaza o incheiere a istoriei personajului, Alexandru Lapusneanul reprezinta o moarte
simbolica pentru Moldova.
Fiind o nuvela istorica romantica Alexandru Lapusneanul cuprinde o serie de personaje ce pot fi tipologizate in functie de
participarea lor la actiune, tendinta spre exceptional, ranguri si functii nobiliare, dominante caracteriale. Alexandru
Lapusneanul este personaj principal si tipul domnitorului despot crud si tiran, bun cunoscator al tipologiei umane, dar si
personaj care disimileaza. Doamna Ruxanda este personaj episodic si tipul doamnei de curte, sotie devotata, dar si tipul
ingerului din punctul de vedere al antitezei romantice. Motoc este personaj secundar si tipul boierului las, misel si tradator,
viclean si profitor. Spancioc si Stroici sunt personaje episodice si tipul boierilor iubitori de tara si neam.
In antiteza romantica, Lapusneanul prin opozitie poate fi surprins cu doamna Ruxanda, Motoc, Spancioc, Stroici, in
comparatie cu toti el fiind demonul.

Culoarea epocii
Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si descrierea obiceiurilor care ne introduc in acel timp. Inainte de
a ajunge la mitropolie, Alexandru Lapusneanul era imbracat astfel cu toata pompa domneasca. Purta corona
Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea rosie, avea cabanita turceasca. Ruxanda, sotia lui Alexandru, dupa ce i
se plange vaduva, merge la el si ne este prezentata imbracata cu toata pompa cuvenita unei sotii, fiice si surori de domn.
Peste zobonul de stofa aurita, purta un benisel de felendres albastru blanit cu samur, a carui manice atarnau dinapoil era
inchisa cu un colan de aur, ce se inchia cu mari paftale de matostat. Parul ei, dupa moda de atunci se impartea despletit
pe umerii si spatele sale. La ospat, avem o desciere a meniului servit, care este prezentat astfel In Moldavia, pe vremea
aceea, nu se introdusese inca moda mancarurilor alese. Dupa borsul polonez, veneau mancaruri grecesti fierte cu
verdeturi, apoi pilaful turcesc si fripturi cosmopolite. Pe masa erau servetele si o panza de filaliu tesute in casa. Tipsiile pe
care aduceau bucatele, talgeriile si paharele erau din argint, iar ca bautura, se servea vin, in curte, in poloboace
desfundate.

Moduri de expunere
Modurile de expunere prezente in acest text sunt dialogul, descrierea si naratiunea. Dialogul are rolul de a marca
replicile personajelor si conturarea caracterizarii prin limbaj. Descrierea are rolul de a expune toate trasaturile
personajelor si imprejurimilor, pentru a oferi cititorului o imagine cat mai ampla asupra actiunii. Naratiunea are rolul de a
organiza actiunea cu ajutorul unui narator obiectiv sau subiectiv si ajuta la caracterizarea personajelor.

Limbaj
Limbajul operei este foarte complex deoarece gasim cuvinte arhaice, populare, regionalisme. El are rolul de aprezenta
cu exactitate timpul istoric. Avem ca si exemple Moldavia, monastirea, lespezi, mesii, vornic, pre, ocarati,
ferte.

Concluzie
11

Avand in vedere aceste caracteristici, opera Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este o nuvela istorica
romantica.

12

S-ar putea să vă placă și