Procedura civila II - Curs 1

ETAPA CERCETARII SI A DEZBATERILOR

- cea mai lunga etapa; acum se solutioneaza exceptii, etc.
I. Activitatea premergatoare sedintei de judecata
1. Grefierul de sedinta:
- notiunea de grefier nu este unitara.( grefier registrator, grefier de
sedinta, grefier IT-ist)
a. preia dosarele de la arhiva (cam cu 2 zile inainte)
b. verifica dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor
si altor acte de procedura; relatiile solicitate de instanta( daca au
venit la dosar) . El face si un rezumat al elementelor din dosar. El
prezinta partile, obiectul cauzei si spune daca partile sunt legal
citate, cand a venit raportul de expertiza, etc. Aceste informatii sunt
prezentate la inceput, astfel incat trebuie sa faca o analiza proprie a
dosarului.
c. intocmeste lista de procese (art. 215 NCPC; art. 114 ROI)
Hotararea nr. 1375/2015 a plenului CSM - se arata putin diferit, ca
lista s-ar intocmi si adifa cu o zi inainte de sedinta si doar in anumite
cazuri o ora. Astfel, e o divergenta intre Cod si Regulament. Briciu regulamentul oricum nu poate deroga de la cod si e suficient
termenul dat de cod.
Ordinea proceselor de pe lista
- nu e chiar aleatoriu, ci se vor trece mai intai procesele declarate
urgente sau cele in legatura cu care exista divergenta sau procese
care au primit termen in continuare( =cand dezbaterile continua
dupa 12 noaptea si decid sa continue in urmatoarea zi. Teoretic e in
aceeasi sedinta. Astfel, se da termen in continuare si se pune printre
primele in urmatoarea zi (art 215 (2))
Prevedere din Cod, iar Regulamentul pare ca accepta, desi nu
expres - lista de dosare va cuprinde intervale orare fixate pentru
strigarea cauzelor.
Procesele in care partea sau partile sunt reprezentate sau asistate
se vor dezbate cu prioritate - pentru avocati nu e o situatie inedita
prezentarea in instanta, este o activitate obisnuita si are nevoie de
timp apoi pentru a pregati dosarele.
Judecatorul poate modifica lista daca cere partea interesata sau
pentru motive temeinice. Astfel, lista nu e de neschimbat.

ex: avionul vine in Bucuresti la 9:30 astfel ca partea face cerere la

instanta, care aceasta o incuviinteaza.
d. preda dosarele completului de judecata

Observatie!
Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu jumatate de ora
inainte de inceperea sedintei de judecata. - pot veni elemente noi la
dosar cu o noapte inainte de sedinta si partile nu mai au acces
pentru ca grefierul ia dosarele cu cateva zile inainte de la arhiva;
inaintea sedintei, avocatii pot sa consulte dosarul daca grefierul vine
cu ele mai devreme.
Dosarele sunt puse spre consultare procurorului, partilor,
reprezentantilor sau avocatilor acestora, dupa verificarea identitatii
si calitatii acestora.
II. Sedinta efectiva
2. Presedintele de complet
a. "presedintele", "presedintele instantei" . Presedintele instantei, in
ambianta discutiilor unui proces pendinte, are semnificatia
presedintelui de complet.
b. cam toate atributiile de judecata au fost luate din sarcina
presedintelui instantei in sens administrativ si au fost transmise
completului de judecata. E rarisima situatia in care in cazului unui
proces, "presedintele de instanta" inseamna presedintele cu functii
administrative, nu presedinte de complet,
c. este egal cu ceilalti membri ai completului( in cazul completelor
colegiale)
d. rolul primordial este in legatura cu conducerea cercetarii si a
dezbaterilor
e. conduce sedinta: deschide, suspenda si ridica sedinta. Poate
suspenda cand sunt motive temeinice.( ex: si oboseala poate fi un
motiv temeinic; s-au rezolvat repede mai multe dosare si unele parti
nu au reusit sa ajunga la timp, de exemplu daca a terminat la 9:30,
suspenda pana vin si cei programati mai tarziu
f. ceilalti judecatori se adreseaza prin intermediul presedintelui,
daca acesta nu le incuviinteaza sa se adreseze direct

- partile nu se adreseaza direct martorilor, ci roaga presedintele de

complet sa il intrebe. Poate solicita presedintelui sa se adreseze
direct, iar presedintele poate accepta sau nu.
g. exercita politia sedintei (ex: evacuarea din sala): art 217 NCPC,
art. 119 ROI
- cand nu mai este loc in sala de sedinta, poate cere celor care vin
mai tarziu sau care depasesc numarul locurilor existente sa
paraseasca sala
- nimeni nu poate fi lasat cu arme
- purtare si tinuta cuviincioasa
- partile se adreseaza din picioare, dar numai cand este sedinta
publica - presedintele poate incuviinta exceptii cand considera
necesar.
- una dintre parti tulbura sedinta - In prima faza, presedintele atrage
atentia partii pentru a se reveni la ordine. Daca partea nu se opreste
si continuarea dezbaterilor nu este cu putinta,, va fi indepartata din
sala. Dupa ce se termina dezbaterile, partea va fi chemata si i se va
aduce la cunostinta ce s-a discutat in lipsa lui. Se respecta principiul
contradictorialitatii.
Daca nu este chemat dupa terminarea dezbaterilor, tot ce e facut la
termen e nul. Daca partea are mandatar, ea nu va mai fi chemata la
sfarsit, pentru ca prin ipoteza ii va aduce la cunostinta acesta.
Daca mandatarul e cel eliminat din sala (alin 9), procesul se va
amana, i se va aplica o amenda judiciara si va plati cheltuielile
pricinuite de intarziere.
- infractiune de audienta - ex: marturie mincinoasa; amenintare
asupra judecatorului facuta in sedinta; santaj facut in sedinta -.
Presedintele va face proces-verbal si va inainta acest proces
procurorului pentru a continua.
Instanta, chiar de civil, va putea dispune retinerea faptuitorului.
Observatie!
In cursul sedintei de judecata, grefierul va consemna in caietul
de note: numarului dosarului, pozitia acestuia pe lista de sedinta,
sustinerile orale, depunerile de cereri si acte in timpul sedintei,
masurile dispuse de instanta, precum si toate celelalte aspecte din
desfasurarea procesului.
Sedinta de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice. Suportul
inregistrarii se pastreaza in arhiva instantei. (art. 122 ROI) filmarile, inregistrarile audio pe care partile sau tertii propun sa le
faca sunt interzise cu exceptia situatiei in care presedintele va
admite aceste inregistrari. Daca exista o inregistrare facuta de un
post de radio sau tv fara acceptul presedintelui, acesta va sesiza
CNA pentru sanctionarea postului respectiv. Daca e un particular, se
va aplica amenda.
Momentele speciale - sedinta de judecata

Ordinea in care se examineaza sedintele (art. 215)

Regula - ordinea listei intocmite de grefier
Amendamente : 1. Cauzele cu avocati sau consilieri juridici se iau cu
prioritate 2. La cererea partii interesate, pentru motive temeinice,
ordine poate fi schimbata.
Apelul cauzelor (art. 121 ROI)
- prevederi din Cod si Regulament
- prin strigarea cauzei de grefierul de sedinta, care face si un referat
al cauzei. Striga dosarul si obiectul cauzei, stadiul in care se afla
judecata, comunica daca s-a indeplinit procedura de citare (de ce
exista lipsa de procedura), celelelte masuri dispuse in termenele
anterioare
- cauzele care se amana fara discutii, vor fi strigate la inceputul
sedintei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer
amanarea sau in cauza s-a solicitat judecarea in lipsa;
Una dintre parti e prezenta, e motiv de amanare, iar cealalta a cerut
judecarea in cauza;
Una dintre parti e prezenta, e motiv de amanare, cealalta parte e
legal citata dar nu e prezenta - nu se poate aici.
Una dintre parti e prezenta, cealalta nu e legal citata - aici se poate
amana. Daca nu e legal citata oricum nu va veni, asa ca mai bine
striga la inceput.
NCPC - amanare fara dezbateri - daca nu e ceva controversat. (ex:
amanare pentru lipsa de aparare; lipsa de citare). Daca partea
spune ca nu e legal citat, dar judecatorul are un dubiu asteapta si
nu amana imediat cauza. E important sa nu existe dubii.
Se iau la inceputul sedintei si se pot lua de un singur judecator,
daca completul este colegial, fiind considerare activitati fara
implicatii in solutionarea cauzei, nefiind insa nici administrative.
Trebuie sa fie prezente partile legal citate.
La cererea partilor, dosarul poate fi lasat mai la urma.
Situatia in care partile sunt absente( art. 223)
Daca niciuna dintre parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul
se lasa la sfarsit, cand la a doua strigare, in ordinea listei, se va
proceda astfel: daca niciuna dintre parti nu s-a prezentant, cauza se
suspenda pentu lipsa de contradictorialitate; daca cel putin una
dintre partile lipsa a cerut judecarea in lipsa, se judecata in
continuare. Maxim se va amana daca una dintre parti nu e legal
citata, pentru a se indeplini acest aspect.

- daca o parte e lipsa si nu a fost legal citata, se va acorda temren

pentru a fi legal citata
- ambele parti lipsesc si au fost legal citate. Daca macar una a cerut
judecarea in lipsa, se judecata in continuare, daca niciuna nu a cerut
judecarea in cauza, procesul se suspenda.
Analizarea posibilelor cauze de amanare a judecatii (art. 220222)
- este o exceptie
1. Amanarea in temeiul invoielii partilor
- exista si o amanare in temeiul invoielii partilor. Aceasta amanare,
ce tine de principiul disponibilitatii, se poate acorda o singura data
in cursul procesului.
Se intelege ca partile nu trebuie sa motiveze. Ex: amandoua
asteapta niste probe; sunt angrenate intr-o discutie de
tranzactionare, negociere; partile sunt religioase si nu vin intr-o zi de
sarbatoare.
Daca dupa o asemenea amanare, partile nu staruiesc in judecare (la
termenul urmator vin cu aceeasi propunere), cauza se va suspenda
si va fi repusa pe rol, numai dupa ce partea interesata va plati o
taxa de timbru in valoare de jumatate din valoare taxei de timbru
initiala. Daca a doua oara partile vor sa amane din nou, inseamna ca
exista lipsa de vointa in a se judeca, astfel ca nu se mai realizeaza
principiul contradictorialitatii.
Instanta va putea considera ca e o conventie de amanare si o cerere
facuta pentru un alt scop - ex: amana o data judecata convenit, a
doua oara stiu ca daca incearca din nou va interveni suspendarea.
Astfel, convin ca una dintre parti sa depuna un inscris, iar cealalta
sa il accepte, dar sa ceara sa il examineze si ca nevoie de amanare,
iar celalalt nu se opune.
Judecatorul poate considera ca, desi nu e declarata ca o cerere de
amanare, este o conventie de amanare.
2.Amanarea pentru lipsa de aparare
- poate fi dispusa la cerere, nu din oficiu si numai in mod
exceptional pentru motive temeinice ce nu pot fi imputabile partilor
sau reprezentantilor lor.
Spre deosebire de VCPC, nu se mai prevede ca se da o singura data
in cursul procesului. Noul legiuitor a eliminat-o si a inlocuit-o cu "in
mod exceptional" - se pot intampla situatii exceptionale de doua ori
in timpul procesului, dar pe vechiul cod nu se mai putea da amanare
a doua oara.
Motivele temeinice nu sunt cazuri fortuite!! Inclusiv concediu
de odihna este motiv temeinic; termen dat dupa 20 decembrie, pe 5
ianuarie. Avocatul depune cerere ca e in vacanta si mentioneaza ca

biletul e cumparat in perioada de inceput a lunii decembrie si ca

citarea a venit dupa 20 decembrie, cand nu mai puteam schimba
decat cu un cost suplimentar. Nu functioneaza daca primesti termen
si apoi iti cumperi biletul.
O raceala e un motiv temeinic, nu trebuie sa fie o boala grava.
Daca instanta nu va acorda amanarea, la cererea partii va putea
amana pronuntarea, pentru a putea fi depuse concluzii scrise.
Cazurile mentionate sunt prevazute expres de cod.
Alte motive de amanare:
1. Nu e dovada de reprezentant la dosar - da termen sa fie depusa
2. O parte nu are capacitate de exercitiu si nu e legal citata - da
termen pentru ca reprezentantul sa ratifice actele.
3. Lipsa de timbru
4. Semnarea CCJ - partea care nu a semnat lipseste de la termenul
la care se constata lipsa semnaturii. Astfel, nu poate semna pe loc si
se acorda un termen in vederea rezolvarii acestui aspect.
Incercarea de impacare a partilor( art. 227)
- mai ales la instantele de fond, pe tot cursul procesului, judecatorul
va incerca impacarea partilor. Partile pot apela la procedura
medierii, dar nu e obligatoriu.
Desi partile pot fi reprezentate, pentru procedura de impacare,
judecatorul poate solicita ca partile sa fie prezente.
Ordinea analizei: examinarea exceptiilor, administrarea
probelor si dezbaterea cauzei
- mai intai se discuta exceptiile
- apoi se administreaza probele
- apoi se dezbate pe fond.
Ordinea in care iau cuvantul participantii la proces (art. 216
alin 2)
- primul - reclamantul, apoi paratul. Ultimul ia cuvantul
reprezentantul Ministerului Public, numai daca el nu e titularul
cererii.
Intervenientul principal, avand calitatea de reclamant, ia cuvantul
dupa reclamant.
Chematul in garantie ia cuvantul dupa cel care l-a chemat in
garantie. Daca e chemat de reclamant, dupa parat/ dupa cel chemat
in garantie de parat.

Chemat pe institutia chemarii in judecata a altei persoane dobandeste pozitia unui intervenient principal si va vorbi dupa
reclamant.
Cel introdus fortat in proces - pozitia procesuala specifica prin
raportul cererii dedus judecatii (va interveni dupa reclamantul initial
sau paratul initial)
Daca sunt mai multi parati sau reclamanti, judecatorul alege in ce
ordine le da cuvantul in cadrul aceleiasi categorii.
Instanta le poate da dreptul la replica. Trebuie sa dea si celorlalti
cuvantul daca le-a dat unora.
Instanta poate limita timpul interventiei. Trebuie sa anunte partea
dinainte in legatura cu timpul pe care il are la dispozitie.
Concluziile scrise ( art. 244, art. 394)
- 394 alin 2 - instanta poate solicita partilor la terminarea
dezbaterilor, sa depuna completari. Ele pot depune completari chiar
daca nu sunt solicitate de instanta.
- 244 - pentru dezbaterea fondului, instanta pune in vederea partilor
sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu
cel putin 5 zile inainte de termenul pentru dezbaterea fondului in
sedinta publica.
In VCPC, cercetarea procesului se termina fara un act de procedura
care sa marcheze finalitatea lui. Fie judecatorul se pronunta in
aceeasi zi, fie amana pronuntarea. In termenul dat pana la
pronuntare, partile puteau depune concluzii scrise, care erau tot
concluziile orale, dar mai sistematizate. (dezbaterile au avut loc deja
in aceeasi sedinta)
In NCPC, judecatorul da o incheiere care marcheaza incetarea
cercetarii procesului si da un termen pentru dezbateri. In acest
termen se depun concluziile scrise, astfel ca dezbaterile orale vor
avea loc cu concluziile scrise in fata. (in vechiul cod erau dezbateri
orale apoi concluzii scrise)
Avantaje:
- judecatorul poate intreba din timp elemente din concluziile scrise
- partea adversa poate combate si se respecta principiul
contradictorialitatii.
Articolul nu se aplica in instante. In 99% din cazuri se face tot dupa
VCPC, se terminacererea si la acelari termen incep dezbaterile si da
termen pentru concluzii scrise. Astfel, cncluziile scrise sunt date
dupa dezbateri.

Repunerea pe rol

- intervine cand instanta gaseste necesare probe sau lamuriri noi

pentru solutionarea cauzei, fie cand exista o divergenta la nivelul
completului de judecata cu privire la solutie,
Dupa inchiderea dezbaterilor, orice inscris nu mai este permis. Astfel
, instanta va repune cauza pe rol, cu citarea partilor si va cere
suplimentare probatoriului sau dezbaterea unor elemente de fapt
sau de drept.
Primul termen la care partile sunt legale citate - importanta
practica
Pentru parat, pana la primul termen:
- poate formula cereri de atragere a tertilor in proces( daca
intampinarea nu este obligatorie)
- poate invoca necompetenta materiala si teritoriala exclusiva
- poate invoca nulitati relative cu privire la neregularitati savarsite
pana la inceperea judecatii
- poate formula cerere reconventionala (daca intampinarea nu este
obligatorie)
Pentru reclamant, pana la primul termen:
- poate modifica CCJ
- poate propune noi dovezi( daca are legatura cu modificarea cererii
- Briciu; ceilalti spun ca se pot aduce noi dovezi si in functie de ce
introduce paratul in intampinare)
Instanta, pana la primul termen:
- verifica, din oficiu, competenta generala, materiala si teritoriala
exclusiva;
- verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant
- procedeaza la estimarea duratei procesuale - consulta partile si
estimeaza durata procesuala, consemnand in incheiere ca nu exista
o sanctionare a depasirii, dar la o depasire prea mare pot aparea
sanctiuni externe date de CEDO in cazul nerespectarii termenului
rezonabil.
Incheierile de sedinta
Notiune
Acte procedurale ale instantei, intocmite pentru fiecare termen de
judecata, anterioare hotararii finale, care permit urmarirea evolutiei
procesului.
Are natura unei hotarari, dar este data la fiecare termen. Valoarea
lor depinde de ce s-a hotarat la termenul respectiv. Ele nu au doar
nuanta unor consemnari, ci si natura unor hotarari. Noul Cod
consacra acest lucru.

Observatii!
Pentru termenul la care a avut loc judecata, nu se redacteaza
incheiere, deoarece hotararea va cuprinde si mentiuni cu privire la
termenul respectiv.
Daca se amana pronuntarea, se face incheiere (denumita
incheiere de dezbateri), iar in partea introductiva a hotararii nu se
va mai mentiona continutul dezbaterilor, facandu-se numai referire
la faptul ca acestea au fost consemnate in incheiere. In acest caz,
nulitatea incheierii atrage nulitatea hotararii. Instantele
comunica hotararea impreuna cu incheierea de dezbateri, desi
textul mentioneaza doar comunicarea hotararii. (incheierea face
parte din hotarare).
Incheierile de sedinta sunt acte ale instantei si nu se confunda cu
incheierile date de executorul judecatoresc.
Observatie!
Incheierile de sedinta si incheierile de amanare a pronuntarii
se intocmesc de grefierul de sedinta in termenul prevazut de
lege, ...cu exceptia situatiilor in care legea prevede termene mai
scurte. (art 128 ROI)
Judecatorii sunt obligati sa verifice efectuarea in termen a
incheierilor si a celorlalte lucrari intocmite de grefierul de sedinta,
restituindu-le pe cele necorespunzatoare si dand indrumarile
necesare pentru refacerea lor (art. 129 ROI).
Judecatorul le semneaza.
Astfel, desi Noul Cod spune ca sunt acte ale instantei, ele sunt
intocmite efectiv de grefier, fiind verificate de judecator.
Incheierea se face in 3 zile de la termen, de grefier si sunt verificate
si semnate de judecator.

Clasificarea incheierilor
-dupa modul in care ele leaga sau nu instanta de solutiile adoptate.
Ele vor fi urmate de alte incheieri si de o sentinta si e importanta
masura in care judecatorul este tinut sau nu de ce a decis printr-o
incheiere.
a) Incheieri interlocutorii
- rezolva exceptii procesuale, incidente procesuale, alte chestiuni
litigioase; instanta nu poate reveni asupra masurilor dispuse
prin aceste incheieri.

Exemple: incheiere aprin care s-a respins exceptia de

necompetenta, incheierea prin care s-a respins exceptia lipsei
calitatii procesuale, incheierea de admitere in principiu intr-o cerere
de partaj.
b) Incheieri preparatorii
- se adopta masuri de simpla administrare a judecatii, fara a dezlega
chestiuni litigioase; instanta nu este legata de masurile
adoptate prin aceste incheieri, putand reveni motivat asupra
lor.
Exemple: incheierea de incuviintare probelor (este o incheiere
preparatorie sub aspectul legat de utilitatea probei, dar sub aspectul
legat de legalitatea probei este o incheiere interlocutorie. Pentru ca
o proba sa fie admisa trebuie sa fie legala si utila.); incheierea prin
care s-a estimat durata procesului, etc
Forma incheierilor
- art. 233 alin 1
(1) Pentru fiecare edin a instanei se ntocmete o ncheiere care
va cuprinde urmtoarele:
a) denumirea instanei i numrul dosarului;
b) data edinei de judecat;
c) numele, prenumele i calitatea membrilor completului de
judecat, precum i numele i prenumele grefierului;
d) numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele
i prenumele persoanelor care le reprezint sau le asist, ale
aprtorilor i celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea
calitii lor, precum i dac au fost prezente ori au lipsit;
e) numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine,
dac a participat la edin;
f) dac procedura de citare a fost legal ndeplinit;
g) obiectul procesului;
h) probele care au fost administrate;
i) cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor,
precum i a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la
edin;
j) soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, n
fapt i n drept;
k) calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd,
potrivit legii, ncheierea poate fi atacat separat;
l) dac judecarea a avut loc n edin public, fr prezena
publicului ori n camera de consiliu;
m) semntura membrilor completului i a grefierului.

- forma incheierilor este aidoma formei hotararii judecatoresti, doar

ca hotararea vizeaza solutii finale, iar incheierea vizeaza solutii
inteemediare
Regimul cailor de atac
Regula:
- incheierile premergatoare se ataca odata cu fondul. Daca nu fac
mentiuni speciale, incheierile se ataca odata cu hotararea. Pot face
delimitari exprese, prin care mentionez ca nu vreau sa atac anumite
incheieri. In lipsa unor mentiuni, se ataca hotararea impreuna cu
incheierile.
Exceptii:
- atacarea pe cale separata, atunci cand legea prevede in mod
expres (ex: respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie;
incheierile date asupra cererilor de suspendare a procesului; cererea
de suspendare a executarii provizorii)
- nu exista cale de atac (ex: incheierea prin care se solutioneaza
cererea de abtinere sau cea prin care se admite cererea de
recuzare; incheierea prin care instanta investita cu o cerere de
stramutare dispune cu privire la suspendarea cauzei)

Cercetarea procesului
- etapa procesuala in care se indeplinesc actele de procedura pentru
pregatirea dezbaterilor finale ale procesului
Actele instantei care formeaza continutul cercetarii procesului - art
237
Art. 237
Scopul i coninutul cercetrii procesului
(1) n etapa de cercetare a procesului se ndeplinesc, n condiiile
legii, acte de procedur la cererea prilor ori din oficiu, pentru
pregtirea dezbaterii n fond a procesului, dac este cazul.
(2) n vederea realizrii scopului prevzut la alin. (1), instana:
1. va rezolva excepiile ce se invoc ori pe care le poate ridica din
oficiu;
2. va examina cererile de intervenie formulate de pri sau de tere
persoane, n condiiile legii;
3. va examina fiecare pretenie i aprare n parte, pe baza cererii
de chemare n judecat, a ntmpinrii, a rspunsului la ntmpinare
i a explicaiilor prilor, dac este cazul;
4. va constata care dintre pretenii sunt recunoscute i care sunt
contestate;
5. la cerere, va dispune, n condiiile legii, msuri asigurtorii,
msuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei

situaii de fapt, n cazul n care aceste msuri nu au fost luate, n tot

sau n parte, potrivit art. 203;
6. va lua act de renunarea reclamantului, de achiesarea prtului
sau de tranzacia prilor;
7. va ncuviina probele solicitate de pri, pe care le gsete
concludente, precum i pe cele pe care, din oficiu, le consider
necesare pentru judecarea procesului i le va administra n condiiile
legii;
8. va decide n legtur cu orice alte cereri care se pot formula la
primul termen de judecat la care prile sunt legal citate;
9. va dispune ca prile s prezinte dovada efecturii verificrilor n
registrele de eviden ori publicitate prevzute de Codul civil sau de
legi speciale;
10. va ndeplini orice alt act de procedur necesar soluionrii
cauzei, inclusiv verificri n registrele prevzute de legi speciale.
- probleme mentionate pot aparea in proces, dar nu toate sunt
obligatorii. Unele sunt intotdeauna prezente, altele doar incidental.
Locul cercetarii procesului
- pana la 31.12.2016- in sedinta publica
- din 1.01.2017 - in camera de consiliu - pentru accelerarea
procesului; poate presupune termene date dupa agenda
judecatorului, nu a instantei; partile stau jos si discuta tehnic cu
judecatorul; partile nu mai au tendinta de a epata in pledoarii,
concentrandu-se pe tehnic.
Reguli privind cercetarea procesului
- instanta estimeaza durata cercetarii procesului (art. 238)
- se stabileste daca probele se administreaza de catre instanta sau
de catre avocatii/consilierii juridic ai partilor (art. 239) - Conditii
pentru ca administrarea probelor sa se faca de avocati/ consilieri
juridici: toate partile sa aiba avocati/ consilieri juridici, toate partile
sa fie de acord si sa propuna instantei ca administrarea probelor sa
se faca in regim privat - nu a fost folosita niciodata - este motiv de
reducere a taxei judiciare de timbru.
- termenele sunt scurte, chiar si de la o zi la alta; numai pentru
motive temeinice se pot acorda termene mai indelungate (art. 241)
- daca se renunta la cerere sau la drept, se incheie o tranzactie ori
sunt exceptii peremptorii, nu va mai fi o dezbatere asupra fondului
(art. 243)
- dupa ce judecatorul se considera lamurit, prin incheiere, declara
cererea procesului inchisa si fixeaza termen pentru dezbaterea
procesului; partile pot conveni ca dezbaterea sa aiba loc la acelasi
termen (art. 244)
- partile depun concluziile scrise cu cel putin 5 zile inainte de
termenul la care vor avea loc dezbaterile finale.