CURENTE CULTURALE I ARTISTICE

IN SEC.19 -20
1.Romantismul a dominat secolul 19 pn la 1850 i s-a manifestat n
literatur , art i muzic punnd ,accent pe tema ruinelor i a singuratii. El
propune n locul antichitii modelul evului mediu i al Renaterii.
Pasionai de istorie, romanticii au cultivat romanul istoric ca o prelungire a
istoriei. In Frana la 1830 romantismul devine liberal dup nlturarea monahiei
absolute.Tot in 1830 poetul romantic englez Lordul Byron moare pentru
independena Greciei , obtinut in 1829 prin Tratatul de la Adrianopol ,
urmat de crearea statului grec independent n ianuarie 1830, n timp ce
Romnia, Serbia i Muntenegru obin independena in 1 iulie 1878 prin Tratatul
de la Berlin , urmate de Bulgaria in 1908 i Albania la 1912.
2.Romantismul a fost urmat dup 1850 de realism , care a aprut ca o
reacie la romantism.Creatorii colii realiste de pictur au fost Gustave Courbete
si Camille Courout, care puneau accent pe natura i frumuseea ei.
3. La sfritul secolului al 19 lea s-a impus n literatur naturalismul care
punea accent pe ilustrarea biologicului i instinctelor , reprezentat de Emile Zolla
i Barbu Stefanescu Delavrancea.
4. In ultimele decenii ale secolului 19 apare in literatur simbolismul , care
pune accent pe redarea strilor sufleteti confuze, muzicalitate i lirism prin
Paul Verlaine si Charles Baudelaire, iar in literatura romna Ion Minulesu si
George Bacovia.
5.Tot in ultimele decenii ale secolului 19 a aprut un nou curent literar
parnasianismul, reprezentat de Teophile Gauttier , care punea accent pe descrieri
ale naturii , miturilor i legendelor.
6.Impresionismul a fost curent artistic dezvoltat ntre 1780 -1790, ca o
exprimare a simbolismului n pictur, curent care manifesta interes pentru redarea
impresiilor, efectelor luminilor i a unor fenomene subtile ale acestora.
El a fost reprezentat de pictorii francezi Claude Monet, Renoire, Sisley,
Degas, Pissaro care pictau in aer liber fcnd din lumina elementul principal al
compoziiei lor.
Post-impresionismul e reprezentat de Paul Cezanne, Paul Gaughen si
olandezul Van Gogh, iar fovismul e reprezentat de francezul Matisse.
La nceputul secolului al 19 lea au aprut in cultura romneasc primele
publicaii n limba romn:
- n Moldova la Iai , prima publicaie n limba romn Albina
romneasc n 1829, editat de Gheorghe Asachi

- la Bucureti Curierul romnesc editat de Ion Heliade Rdulescu,

tot n 1829
- la Braov primul ziar romanesc n Transilvania Gazeta de
Transilvania Gheorghe Bariiu n 1838 la Braov
Tot n 1840 apare prima publicaie istoric romneasc Arhiva Romneasc ,
Koglniceanu a editat revistele Dacia literar1840 i Propairea n 1844.
Intre 1845 -1847, Nicolae Blcescu i Augustus Treboniu Laurian au
editat revista Magazin istoric pentru Dacia
.In cultura romn prima modernizare s- a fcut intre 1821-1848,
indeosebi n nvatamant , cnd n urma adoptrii primelor coduri de legi
moderne , regulamente organice, au pus bazele invatamantului public i s-a
facut i trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.
Un rol important n modernizarea culturii l-au avut i apariia unor societi
i asociaii culturale:
1.- Astra la Sibiu n 1861
2.- Junimea la Iai n 1863, i revista Convorbiri literare
3.- n 1865 a aprut societatea cultural Ateneu Roman, care a fost
construit in 1881
4.-n 1890 Liga pentru unitatea cultural a romnilor
5.- n 1891 Fundaia cultural Carol I
6.- n 1909 Societatea scriitorilor romni
Dupa 1918 s-au impus numeroase personaliti romnesti att pe plan
european ct si universal ,primind o larg recunoatere internaional:
.- n tehnic Henri Coanda, Stefan Odobleja, Stefan Procopiu, Herman
Oberth
- n literatur s-au remarcat pe plan universal Mircea Eliade si Emil
Cioran
- n istorie Nicolae Iorga
- n muzica - George Enescu
- n arta Constantin Brncui, creatorul sculpturii europene moderne.
Pasrea Miastr aflat la Muzeul Metropolian din New York.
S-au remarcat in perioada interbelic prin creaia lor literar i primele
femei ; Elena Vcrescu, prima femeie primit in Academia Romn, care
se infiinase in 1879 si care era principala instituie de cultura a rii care i are
originea in Societatea Literar Romn , infiinat in 1866, care din 1867 a luat
numele de Societatea Academic Romn si din 1879 Academia Romn.
Marta Bibescu si Ana de Noilles s-au impus i ele prin craia lor literar
din literatur.In perioada comunist 1945-1989, cnd libertatea de expresie a
fost restrns de regimul comunist, muli oameni de cultur au plecat in exil,

constituind aa numita diaspor cultural romneasc , ei continnd s

reprezinte cultura romn n Occident :
- G.Emil Palade premiul Nobel pentru biologie
- Emil Cioran cel mai mare maestru al stilului in scrisul francez, dup
Pascal
- Mircea Eliade- cel mai mare istoric al religiilor
- Stefan Lupacu in filozofie
- Constantin Briloiu i Sergiu Celibidache n muzic
Filozofia interbelic european a dat mari gnditori ca Simon de
Beauvoir , Albert Camus i Jean Paul Sartre.
In arhitectur dupa 1945 s-a pus accent pe caracterul funcional si social al
edificiilor ,remarcndu-se o serie de mari arhitecti ca:
- Le Corbusier
- Alvar Alto
- M. Breuier
- R. Bofil
Romantismul n literatura romn a fost reprezentat de :
-Alecu Rousseau
- Grigore Alexandrescu
- Costache Negruzzi
In muzic Anton Pan - culegtor de folclor i de cntece religioase.
Garabet Ibraileanu - a argumentat tradiionalismul n cultura romneasc
- a fost teoretician al specificului naional
.
Prima opera abstract a fost expus in 1910 autor Kandiski
Prima construcie din fier acoperit cu sticl a fost Christal Palace din
Londra n 1851, unde s-a organizat expoziia universal.